Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of April 1, 2003
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.38/11-04-2003

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2003 > 01-04-2003 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of April 1, 2003

23. Dezbaterea Propunerii legislative privind unele măsuri referitoare la mișcarea antifascistă din România (amânarea votului final).
 
see bill no. 253/2002

Domnul Valer Dorneanu:

................................................

Următorul punct, 22. Și v-aș ruga, stimați colegi, să-mi permiteți să dau conducerea domnului vicepreședinte Petrescu pentru că întâmplător sunt unul dintre inițiatorii acestei propuneri.

(În continuare, ședința a fost condusă de domnul Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreședinte al Camerei Deputaților)

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Inițiatorul, vă rog să luați cuvântul.

Domnul Valer Dorneanu:

Distinși colegi,

să-mi permiteți să prezint această propunere legislativă care a suscitat, din păcate, și reacții discutabile din partea presei, confundându-se, zic eu, în mod voit sau nevoit, mișcarea antifascistă din România cu o componentă comunistă a acesteia.

Nu trebuie să vă prezint istoria noastră interbelică să vedeți că fascismul în România, ca și în alte zone din Europa, a cunoscut o reacție de împotrivire, care a cuprins și intelectuali de seamă, a cuprins și muncitori și alte forțe conștiente ale societății noastre.

În prezent există o organizație, Asociația antifasciștilor din România, care întreține relații de cooperare cu organizații antifasciste din Europa, ea bucurându-se de o unanimă apreciere.

Pentru a asigura condiții și mai bune acestei asociații de a-și manifesta în mod plenar, dacă vreți, activitatea, de a susține în continuare lupta împotriva acestei mișcări care s-a dovedit a fi nefastă și care, din păcate, cunoaște diverse forme de manifestare și în prezent, atât în România, cât și în Europa, am propus, împreună cu colegul meu, domnul Viorel Hrebenciuc, această propunere legislativă, prin care sugerăm ca Asociația antifasciștilor din România să fie organizație neguvernamentală de utilitate publică, să dobândească acest statut și să fie sprijinită, atât în revista "Tribuna antifascistă"(cei care au putut să o lectureze au constatat caracterul ei pozitiv), să susțină emisiuni de radio și televiziune și să participe la activitățile asociațiilor antifasciste din țările din Europa.

Stimați colegi,

Veteranii luptei antifasciste, membri ai asociațiilor antifasciștilor din România, numără în prezent aproximativ 800 de persoane. Ei erau asimilați până în 1989 membrilor asociațiilor veteranilor de război. A încetat această asimilare prin Legea nr. 44/1994 și pentru a remedia acest lucru noi am propus ca activitatea veteranilor antifasciști, pentru că și ei au luptat pentru un interes național, să fie asimilată membrilor armatei române din perioada de după 23 august 1944.

Ar trebui, în opinia noastră, ca ei să se bucure de aceleași drepturi ca și veteranii de război, cu excepția celor legate nemijlocit de calitatea acestora de militari. Aceasta, spunem noi, ar acorda un statut acestor membri, care să manifeste atât grija statului față de ei, cât și încurajarea acțiunii lor antifasciste.

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, vă rog.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru muncă și protecție socială a întocmit raportul asupra propunerii legislative privind unele măsuri referitoare la mișcarea antifascistă din România. La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere avizul primit de la Consiliul legislativ, punctul de vedere al Guvernului, precum și avizele la următoarele comisii: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.

Comisia a dezbătut această propunere legislativă în procedură obișnuită. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor constituționale.

Propunerea legislativă are ca obiect reglementarea unor măsuri referitoare la mișcarea antifascistă din România, în sensul creării cadrului legislativ necesar desfășurării activității de către Asociația antifasciștilor din România.

Prin raportul comisiei se propune aprobarea propunerii legislative cu amendamentele aduse de comisie.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Grupurile parlamentare, dacă doresc să participe la dezbateri? Din partea Grupului PRM domnul Damian Brudașca.

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Am o prețuire sinceră și totală față de domnul președinte Dorneanu și față de tot ceea ce face pentru Camera Deputaților.

În privința acestei inițiative a domniei sale și a colegului domniei sale am însă câteva observații de făcut. Este adevărat că în perioada interbelică, în mai multe țări europene a existat o mișcare de extremă dreaptă. Singura țară unde această mișcare de extremă dreapta a căpătat denumirea de mișcare fascistă a fost în Italia. În restul țărilor, au fost diferite denumiri: nazism, hortism, ustașism sau legionari, în cazul nostru. Este adevărat că în perioada interbelică, reprezentanți ai societății civile, dacă ar fi să reactualizăm termenii, și reprezentanții Partidului Comunist din România au înființat un fel de comitet național de luptă împotriva fascismului. Marea majoritate a acestora au fost membrii ai Partidului Comunist din România. Deci, este vorba de vechii ilegaliști, pe care noi acum încercăm să-i reabilităm, conferindu-le aceleași drepturi ca și veteranilor de război.

Singura confruntare a poporului român sau a reprezentanților poporului român sau a celor care locuiau în România, în perioada respectivă, cu mișcări de extremă dreapta au fost în Spania, în timpul războiului civil, pe de o parte reprezentații legionarilor, cu Moța, Marin și ceilalți, iar pe de altă parte, cu reprezentanții mișcării comuniste, între care și tatăl fostului prim-ministru și președinte al Senatului, astăzi, Petre Roman, pe atunci sub altă denumire.

Trebuie să ne gândim: se vorbește, spre exemplu, la alin. 1: "Militanții antifasciști se pot asocia, potrivit legii, și în alte organizații având ca scop lupta împotriva fascismului".

În momentul de față, după știința mea - și este posibil să greșesc - această mișcare fascistă a fost scoasă în afara legii, precum au fost scoase în afara legii și celelalte grupări politice sau mișcări politice care reamintesc de caracterul reacționar antiuman pe care l-au avut cele la care se referea distinsul nostru președinte.

Cred că noi trebuie să ne punem o problemă foarte importantă: ce facem? Reabilităm pe vechii legaliști și le conferim dreptul de a se număra printre veteranii de război, adică a celor care au luptat într-adevăr în interes național și au avut de suferit pe fronturile din est sau din vest, sau considerăm că această chestiune trebuie să rămână undeva, în istorie, ca un element de referință al caracterului progresist al societății românești din perioada interbelică. Mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea Grupului PSD domnul deputat Buzatu.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că n-ar fi trebuit să iau cuvântul dacă nu ar fi intervenit în legătură cu această propunere legislativă reprezentatul Partidului România Mare.

Eu am avut impresia că o astfel de propunere legislativă nu poate să suporte nici un fel de critică din partea unui partid parlamentar reprezentant în Camera noastră în anul 2003. Se vede, însă, că sunt destule anacronisme și în această Cameră.

Indiferent cum s-au numit partidele din țările respective, din Germania, din Ungaria, din Italia, ideologia care le-a însuflețit a fost ideologia fascistă. Este un lucru incontestabil și, din acest punct de vedere, toți aceia care au luptat împotriva acestei ideologii cred că au meritul lor și au contribuit la fel de mult ca și aceia care au luptat efectiv pe front, la înfrângerea fascismului.

Noi știm astăzi că această ideologie nu a dispărut. Sunt nenumărate organizații fasciste, neofasciste în diferite țări ale Uniunea Europeană și, dacă nu mă înșel eu, cred că și la noi au apărut asemenea organizații și chiar și-au făcut simțită prezența mediatică în trecut. Acum mai puțin, dar acum câțiva ani era o dezbatere destul de fierbinte pe marginea unor asemenea organizații, care aveau chiar intenția de a se constitui în grupuri paramilitare, de a desfășura activități, de a face prozelitism.

Nu văd pe cine poate să supere (și cred că ar fi o discriminare majoră) că oamenii aceia, care, în perioada celui de al doilea război mondial și în perioada anterioară, au luptat împotriva acestei ideologii totalitare, indiferent de convingerile lor politice... Noi nu putem să împărțim această mișcare, din care au făcut parte mari intelectuali ai Europei, după apartenența politică și să votăm acum, să reglementăm situația acestei mișcări acum în funcție de partidele din care au făcut parate atunci.

Deci, stimați colegi, eu cred că este de datoria noastră să aprobăm un asemenea act, să veghem în permanență ca asemenea lucruri să nu se mai petreacă și, în măsura în care considerăm că voința noastră de integrare în Uniunea Europeană este comună, aparține tuturor partidelor parlamentare, să acceptăm că ceea ce este bun acolo și măsurile luate acolo pentru a stimula această mișcare antifascistă este bun și pentru noi.

Eu vă rog, stimați colegi, pe toți cei care fac parte din grupurile parlamentare ale partidelor politice reprezentate în această Cameră, să dați votul dumneavoastră pentru acest proiect de lege. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă alte grupuri parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu doresc.

(Domnul Damian Brudașca își exprimă intenția de a interveni din nou.) Când luați cuvântul ca să exprimați un punct de vedere al grupului, presupun că epuizați toate ideile respective. Adică, credeți că numai noi putem să nu fim în cunoștință de cauză? Poate nici dumneavoastră nu sunteți în cunoștință de cauză, nu? Dar poftiți, vorbiți! Nu mai vreți, v-ați supărat... Bun.

Din partea inițiatorului?

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Eu regret că stafia comunismului încă nu dispare dintre noi și tot ce nu ne convine punem în față, ca să ne motivăm atitudinea.

Nu neg că din mișcarea antifascistă din România interbelică or fi făcut parte și comuniști. Nu văd ce i-am condamna pentru acest fapt și nu pentru atitudinile lor ideologice.

Vreau să vă spun însă un lucru: mișcarea actuală antifascistă este condusă de intelectuali de mare valoare. El nu știu dacă distinsul meu coleg îl cunoaște pe Dimitrie Calimachi și dacă îl plasează și pe acesta tot în rândul comuniștilor sau pe profesorul Voiculescu sau pe mulți alți intelectuali români, care au lăsat și lasă în urma lor o operă culturală, științifică.

Nu are nici o legătură intenția noastră cu resuscitarea ideilor comuniste. Nu are nici o legătură decât cu dorința noastră de a ne încadra în acele mișcări înregistrate în țările europene, care, atente la ce s-a întâmplat în istorie, la dramele pe care le-a provocat fascismul, doresc să lupte în continuare împotriva acestor idei.

Și nu cunosc ce ar putea să aibă împotrivă distinsul meu coleg, dacă Asociația antifasciștilor din România își propune să păstreze și să consolideze tradițiile rezistenței antifasciste din perioada interbelică, dacă își propune să lupte împotriva oricărei tentative de reactivare a fascismului, antisemitismului, a xenofobiei, a intoleranței, dacă această organizație își pune în gând să cinstească memoria celor căzuți pentru patrie, pentru libertate, pentru victimele terorii fasciste. Ce vedeți rău în asta, distinse coleg?

Domnul Damian Brudașca (din sală):

Acum, pot să...?

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, poftiți.

Domnul Damian Brudașca:

Mă bucur că se radicalizează tendința spre "pumnul în gură" și declarațiile domnului coleg sunt evidente în acest sens.

Eu aș vrea să se înțeleagă cu claritate, intenția cu care am făcut-o era de a semnala faptul că nu se poate vorbi în general despre fascism, eventual, se poate vorbi despre extremism, despre xenofobie. Fascismul, așa cum am spus, se referă, geografic și istoric, la o singură țară, în rest, sunt mișcări extremiste sau de dreapta.

Pe de altă parte, tot pentru adevăr istoric, vroiam să-i spun domnului Buzatu - dar domnia sa este reticent la orice fel de informație pozitivă - că, dacă este să stabilim prioritatea în istorie, nu fasciștii italieni au apărut primii în istorie, ci horthyștii din Ungaria. Deci, acesta pentru că, întâmplător, am mai citit câteva lucruri de-a lungul timpului.

Nu am nimic împotriva existenței unei mișcări care își propune să combată xenofobia, să combată, cum spuneați dumneavoastră, domnule președinte, toate manifestările care contravin drepturilor umane, demnității umane ș.a.m.d., dar nu văd de ce să reluăm de la lada istoriei o noțiune care a caracterizat în timp și care, dacă vă aduceți aminte, era întotdeauna unul dintre elementele de referință ale vechiului regim. Își făcea un titlu de glorie, Regimul Ceaușescu, din lupta împotriva fascismului. Aduceți-vă aminte că, între altele, s-a inventat și prezența lui Nicolae Ceaușescu în acest Comitet național de luptă împotriva fascismului, alături de Tudor Bugnariu și de alte personalități marcante în epocă.

Nu vă dați seama că, vorbind numai despre mișcarea antifascistă, și nu de mișcarea, în general, împotriva oricăror curente de dreapta și extremă dreaptă, care au făcut crime majore în istoria și a poporului român, noi, de fapt, reabilităm pe tăcute și reintroducem pe ușa din dos o serie de valori specifice regimului de altădată? Aici este chestiunea!

Nu am nimic împotriva respectului care trebuie arătat tuturor celor care s-au jertfit pentru idei majore și generoase: pentru țară, pentru demnitate umană, pentru umanitate, dar nu cred că este bine ca de la acest microfon să permitem reînvierea a ceea ce se numește "stafia trecutului".

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Mă rog, poate dumneavoastră vă pricepeți mai bine la comunism...

Domnul Buzatu.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Intervenția mea era de procedură, cred că este momentul să trecem la dezbateri și să lăsăm disputa aceasta, pregătitoare. Am luat notă de faptul că domnul Brudașca a citit unele lucruri în legătură cu mișcarea fascistă, părerea mea este că n-a citit destul, dar e încă viu și poate să continue activitatea aceasta încă multă vreme. Eu v-aș ruga să trecem la adoptarea propunerii legislative. Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

să trecem la dezbaterea legii.

Titlul legii.

Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art. 1. Vă rog să priviți în raport felul cum a fost modificat de către comisie.

Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Se propune introducerea după art. 1 a unui text nou, art. 2. Vă rog să priviți în raport la poz. 2.

Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Vă rog să mă corectați, domnule Buzatu, dacă greșesc ceva, pentru că raportul comisiei are unele ambiguități.

Art. 2 din lege.

Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

După art. 2, se introduce un text nou, vă rog să priviți la pct. 3 din raport.

Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art. 3 din proiect.

Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Se propune introducerea unui articol nou, 4.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art. 4 din proiect.

Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Se propune introducerea unui articol nou.

Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art. 5 din proiect.

Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Vă rog să priviți la poz. 6 din raport, se propune introducerea unui articol nou.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art. 6 din proiect.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Se propune introducerea unui articol nou, vă rog să priviți la pct. 7 din raport.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art. 8. Vă rog să priviți la poz. 8 din raport, este reformulat.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Adoptat.

Poz. 9 din raport.

Dacă sunt obiecții, față de formulările comisiei? Nu sunt. Adoptat.

La pct. 10 din raport, dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Poz. 11 din raport.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Poz. 12. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art. 13. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Ultima poziție a raportului.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt.

Adoptat.

Am parcursul proiectul în integralitate, va fi supus votului în ședință specială de vot.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania saturday, 18 january 2020, 17:09
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro