Plen
Ședința Camerei Deputaților din 14 aprilie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.45/24-04-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-12-2019
27-11-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 14-04-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 14 aprilie 2003

Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților.  

Ședința a început la ora 16,40.

Lucrările au fost conduse de domnul Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Ladislau Borbely și Constantin Niță, secretari.

   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de azi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că din totalul celor 344 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 277, sunt absenți 67, din care participă la alte acțiuni parlamentare 16.

Intrăm în ordinea de zi și vă prezint informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.20/2003 privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantități de combustibil pentru Regia Autonomă pentru Activități Nucleare, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru industrii și servicii; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 18 aprilie 2003.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.6/2003 pentru modificarea art.31 alin.(5) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, adoptat de Senat în ședința din 3 aprilie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizată, în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 18 aprilie 2003.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.12/2003 privind scutirea de la plata impozitului pe terenurile din extravilanul localităților, adoptat de Senat în ședința din 3 aprilie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize: Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 18 aprilie 2003.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.13/2003 pentru ratificarea Amendamentului nr.1 convenit prin schimb de scrisori, semnate la 27 noiembrie 2002 la București și la 25 februarie 2003 la Luxemburg, între Guvernul României, prin Ministerul Finanțelor Publice, Banca Europeană de Investiții și Consiliul General al Municipiului București, la Contractul de finanțare dintre România, Banca Europeană de Investiții și Consiliul General al Municipiul București pentru finanțarea Proiectului privind infrastructura urbană în București, semnat la Luxemburg la 18 decembrie 2000 și la București la 19 decembrie 2000 și pentru modificarea Legii nr.489/2001 privind ratificarea acestui contract , adoptat de Senat în ședința din 7 aprilie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru buget, finanțe și bănci: pentru avize: Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 18 aprilie 2003.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.194/2002 privind regimul străinilor în România, adoptat de Senat în ședința din 3 aprilie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a elabora raport comun: Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru aviz: Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.

Termenul de depunere a raportului: 18 aprilie 2003.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea plafonului de îndatorare publică internă a României pentru anul 2003, adoptat de Senat în ședința din 7 aprilie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 14 mai 2003.

7. Proiectul de Lege pentru ratificarea celui de-al patrulea Protocol adițional, semnat la Roma la 11 decembrie 2002, la Acordul cu privire la Forța multinațională de Pace din Europa de Sud-Est, semnat la Skopje la 26 septembrie 1998, adoptat de Senat în ședința din 7 aprilie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; pentru avize: Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 28 aprilie 2003.

8. Proiectul de Lege privind registrul unic de control, adoptat de Senat în ședința din 3 aprilie 2003.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 28 aprilie 2003.

9. Propunerea legislativă privind declararea ca municipiu a orașului Marghita, județul Bihor, inițiată de 3 deputați.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 13 iunie 2003.

10. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.7/2001 privind impozitul pe venit, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.493/2002, inițiată de domnul deputat Petru Mirciov.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize: Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 13 iunie 2003.

11. Propunerea legislativă privind înființarea comunei Ibănești, județul Vaslui, inițiată de 5 parlamentari.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 13 iunie 2003.

12. Propunerea legislativă privind înființarea comunei Holbav, județul Brașov, inițiată de domnul deputat Constantin Niță.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 13 iunie 2003.

13. Propunerea legislativă pentru modificarea aliniatului 2, art.39 din Legea nr.400/2002 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.102/2001 privind modificarea și completarea Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii Fondului Funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997, precum și modificarea și completarea Legii nr.18/1991 republicată, inițiată de 4 deputați.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 13 iunie 2003.

14. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.190/2000 privind regimul metalelor prețioase în România, inițiată de 4 deputați.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 13 iunie 2003.

15. Propunerea legislativă pentru completarea legii nr.356 din 6 iunie 2002, pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.9/2000 privind nivelul dobânzilor legale pentru obligații bănești, inițiată de 2 deputați.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 13 iunie 2003.

16. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii locuinței nr.114/1996, inițiată de domnul deputat Emil Grigore Rădulescu.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 13 iunie 2003.

17. Propunerea legislativă pentru modificarea art.31 (4) din Codul Muncii, inițiată de 4 deputați.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 13 iunie 2003.

18. Propunerea legislativă privind completarea și modificarea art.57 (5) din Codul Muncii, inițiată de 7 deputați.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 13 iunie 2003.

19. Propunerea legislativă privind completarea art.10 din Codul Muncii, inițiată de 7 deputați.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 13 iunie 2003

20. Propunerea legislativă pentru completarea art.4 (3) lit.b din Codul Muncii, inițiată de 4 deputați.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 13 iunie 2003.

21. Propunerea legislativă pentru eliminarea art.16 (2) din Codul Muncii, inițiată de 4 deputați.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 13 iunie 2003.

22. Propunerea legislativă privind consilierea obligatorie în cazul întreruperii de sarcină, inițiată de domnul deputat Ovidiu Brînzan.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru sănătate si familie; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 13 iunie 2003.

23. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.550/2002 privind vânzarea spațiilor comerciale proprietate privată a statului și a celor de prestări de servicii, aflate în administrarea consiliilor județene sau a consiliilor locale, precum și a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local, inițiată de 6 deputați.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond urmând a elabora raport comun, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru aviz: Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Termenul de depunere a raportului: 13 iunie 2003.

24. Propunerea legislativă privind reînființarea comunei Tomești, județul Harghita, inițiată de 3 deputați.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 13 iunie 2003.

25. Proiectul de Lege privind producerea și valorificarea legumelor de câmp, adoptat de Senat în ședința din 7 aprilie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 18 aprilie 2003.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

26. Proiectul de Lege privind drepturile de care beneficiază copiii și tinerii ocrotiți de serviciile publice specializate pentru protecția copilului, mamele protejate în centre maternale, precum și copiii încredințați sau dați în plasament la asistenți maternali profesioniști, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 18 aprilie 2003.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:  

Stimați colegi,

Vă aducem la cunoștință că în conformitate cu prevederile art.17 alineatele (2) și (3) din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

- Legea pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.25/2001 privind înființarea Companiei Naționale de Investiții "C.N.I." - S.A.

- Legea pentru înființarea comunei Șerbăuți, prin reorganizarea comunei Calafindești, județul Suceava.

- Legea pentru înființarea comunei Vlădeni, prin reorganizarea comunei Dărmănești, județul Dâmbovița.

- Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.181/2002 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.136/2002 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea sediilor Parchetului Național Anticorupție și Instanțelor judecătorești care își desfășoară activitatea în Palatul de Justiție din Municipiul București.

- Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.201/2002 pentru modificarea Legii nr.190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiții imobiliare.

- Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.204/2002 pentru modificarea denumirii și clasificării mărfurilor din Tariful vamal de import al României și a taxelor vamale aferente acestora.

Aprobarea componenței comisiilor de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la:  

Vom trece la constituirea unor comisii de mediere:

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 191/2002 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului bugetar salariat potrivit Ordonanței Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalul salariat potrivit Anexelor nr. 2 și 3 la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoanele care ocupă funcții de demnitate publică;

Deputații propuși în Comisia de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 191/2002 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului bugetar salariat potrivit Ordonanței Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalul salariat potrivit Anexelor nr. 2 și 3 la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoanele care ocupă funcții de demnitate publică: Dobrescu Smaranda, Todoran Pavel, Iliescu Valentin Adrian, Grupul parlamentar al PSD; Mînzînă Ion, Apostolescu Maria, Grupul parlamentar PRM; Barbu Gheorghe, Grupul parlamentar PD; Longher Ghervasen, Grupul parlamentar al minorităților naționale.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 192/2002 privind reglementarea drepturilor de natură salarială ale funcționarilor publici.

Deputații propuși în Comisia de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 192/2002 privind reglementarea drepturilor de natură salarială ale funcționarilor publici: Dobrescu Smaranda, Todoran Pavel, Iliescu Valentin Adrian, Grupul parlamentar al PSD; Mînzînă Ion, Apostolescu Maria, Grupul parlamentar PRM; Dobre Victor Paul, Grupul parlamentar PNL, Gyongyike Bondi, Grupul parlamentar UDMR.

Cine este pentru aceste componențe? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.112/1999 privind călătoriile gratuite în interes de serviciu și în interes personal pe căile ferate române (amânarea votului final).  

Trecem la dezbaterea Raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 112/1999 privind călătoriile gratuite în interes de serviciu și în interes personal pe căile ferate.

La poz. 1 a raportului, textul Camerei Deputaților, adoptat.

La poz. 2, textul Camerei, adoptat.

La poz. 3 din raport sunt mai multe alineate.

La primul, e textul Camerei.

La al doilea, e textul Camerei.

La lit. d), este un text comun.

Cine este pentru textul comun? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Lit. e) este textul Camerei.

La alin. 3, este un text comun.

Cine este pentru textul comun? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Alin. 4 este textul Camerei. Adoptat.

La poz. 4 a raportului este textul Camerei. Adoptat.

La poz. 5 este textul Camerei. Adoptat.

La poz. 6 este textul Camerei. Adoptat.

La poz. 7, textul Camerei. Adoptat.

La poz. 8, textul Camerei. Adoptat.

La poz. 9, textul Camerei. Adoptat.

La poz. 10, textul Camerei. Adoptat.

La poz. 11, textul Camerei. Adoptat.

La poz. 12, textul Camerei. Adoptat.

La poz. 13, textul Camerei. Adoptat.

La poz. 14, textul Camerei. Adoptat.

La poz. 15, avem, la alin. 1, un text comun.

Cine este pentru textul comun? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

La alin. 2 și următoarele, sunt pozițiile Camerei Deputaților. Adoptate.

La poz. 16 din raport, sunt texte comune.

Cine este pentru textul comun de la poz. 16? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptată poz. 16.

La poz. 17, avem textul Camerei, adoptat.

Poz. 18, textul Camerei, adoptat.

Se va supune votului în ședință specială de vot.

Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.174/2002 privind instituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate (amânarea votului final).  

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 174/2002 privind instituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate.

La poz. 1, avem textul Camerei. Adoptat.

La poz. 2, textul Camerei. Adoptat.

Poz. 3, textul Camerei. Adoptat.

La poz. 4, textul Camerei. Adoptat.

Poz. 5, textul Camerei. Adoptat.

La poz. 6, avem un text comun, elaborat de comisia de mediere. Poftiți, aveți o intervenție, domnule Raduly.

   

Domnul Raduly Robert Kalman:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La nr. crt. 6 din acest raport de mediere, inițial, Senatul votase o soluție de aprobare cu acordul majorității, ulterior, noi, Camera Deputaților, am solicitat votul tuturor membrilor Asociației de proprietari pentru această aprobare. La propunerea raportorilor din Comisia pentru industrie și servicii, care fac parte deopotrivă din PSD, UDMR și PRM, motivația de atunci, în momentul în care am adoptat această soluție în Cameră, a fost: "Pentru prevenirea oricăror neînțelegeri ulterioare între proprietarii clădirii".

Despre ce este vorba? În momentul în care se reabilitează o clădire de locuit multietajată, pe de o parte, proprietarii care au apartamente în clădirea respectivă trebuie să contribuie cu un avans, deci, să bage mâna în buzunar la această reabilitare, iar, pe de altă parte, timp de 10 ani trebuie să ramburseze (bineînțeles, oricum, cu un credit cu o dobândă preferențială, cu o dobândă mai mică) acea contravaloare a lucrărilor. Și noi am crezut de cuviință - și Camera votase atunci de așa natură - că nu este corect să obligăm un vecin care nu dorește neapărat o reabilitare a clădirii să intre în această schemă. Deci, să contribuie cu un avans și să ramburseze creditul, inclusiv dobânzile, o perioadă lungă de timp. Și, drept urmare, am solicitat să fie acordul tuturor proprietarilor din imobilul respectiv.

Cred că în momentul în care am găsit această soluție ne-am gândit bine și aș vrea, domnule președinte, să rămânem la varianta Camerei, variantă pe care am adoptat-o în cunoștință de cauză la vremea respectivă. Este mai bună decât cea care a fost adoptată de Senat și, implicit, de comisia de mediere. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Eu trebuie să supun la vot, în primul rând, textul comun și, dacă el nu trece, înseamnă că rămâne varianta Camerei.

Cine este pentru textul comun care a fost votat în unanimitate de membrii comisiei de mediere? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Deci, cu 5 voturi împotrivă, s-a adoptat textul comun, votat în unanimitate de comisia de mediere.

La poz. 7 avem textul Camerei, deci, e adoptat.

La ultima poziție este un text comun.

Cine este pentru textul comun? Mulțumesc

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Am parcurs întregul raport, va fi supus votului final în ședință specială de vot.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.184/2002 privind modificarea și completarea Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum și pentru stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării acesteia și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, aprobată cu modificări prin Legea nr.501/2002 și Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 184/2002 privind modificarea și completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 precum și pentru stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării acesteia și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România aprobată cu modificări prin Legea nr. 501/2002 și Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.

Suntem în procedură de urgență, rog Comisia juridică să facă propuneri pentru timpii de dezbatere. Poftiți, domnule profesor.

   

Domnul Ion Neagu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Având în vedere dimensiunile acestui proiect de lege, vă propun 30 de minute, cu 2 minute la fiecare luare de cuvânt.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Cine este pentru acești timpi de dezbatere? Mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

S-au adoptat acești timpi de dezbatere.

Să intrăm în dezbaterea actului normativ.

Titlul ordonanței.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Titlul 1.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Preambulul la art. I.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 1. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Pct. II. Vă rog să priviți în raportul comisiei, la pag. 5 pct. 2, se propune o anumită modificare.

Dacă sunt obiecții față de propunerea comisiei? Nu sunt.

S-a adoptat varianta comisiei.

Pct. 3. Vă rog să priviți în raport, la pag. 6 poz. 3.

Dacă sunt obiecții față de propunerea comisiei? Nu sunt.

S-a adoptat.

Pct.4.

Poftiți, domnule Chiliman.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Propusesem, printr-o inițiativă legislativă care a fost comasată și preluată ca amendament în text, ca imobilele prevăzute la art.16 și care au fost revendicate prin cereri în baza legii să nu poată să fie vândute.

Este adevărat că o parte din această chestiune a fost rezolvată prin alte acte normative.

Noi vă rugăm să supuneți spre aprobare acest amendament respins care se află la poz.2 de la pag.11.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Poziția comisiei sesizată în fond.

 
   

Domnul Ion Neagu:

Domnule președinte,

Comisia își menține punctul de vedere exprimat în raport.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Am înțeles.

Varianta comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi contra? Vă rog să numărați. 6 voturi contra.

Abțineri? Nu sunt.

A fost adoptată varianta comisiei.

Pct.4. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Pct.5. Vă rog să observați că este o modificare propusă de comisie. Dacă sunt obiecții. Nu sunt. Pct.5 a fost adoptat în varianta comisiei.

Pct.6. Dacă sunt obiecții. Nu sunt. Adoptat în această formulare.

Art.I în integralitate. Vă rog să priviți în raport. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.II. Vă rog să priviți în raport. Comisia propune abrogarea art.II. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Titlul titlului II. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.I. Dacă sunt obiecții. Nu sunt. Adoptat.

La art.II, vă rog să priviți în raport. La poz.6 din raport se propune introducerea a două alineate noi - alin.4 și alin.5. Dacă față de această propunere sunt obiecții. Nu sunt. Art.II este adoptat în varianta propusă de comisie.

Art.III. Dacă sunt obiecții. Nu sunt. Adoptat.

Art.IV. Dacă sunt obiecții. Nu sunt. Adoptat.

Art.V. Dacă sunt obiecții. Nu sunt. Adoptat.

Art.VI. Vă rog să priviți și în raport la pct.7. Dacă sunt obiecții. Nu sunt. A fost adoptată varianta comisiei.

Revenim la lege.

Dacă la titlul legii sunt obiecții. Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic, vă rog să priviți în raport. La pct.1 al raportului s-a propus o anumită modificare. Dacă sunt obiecții. Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs întregul proiect de lege și textul ordonanței.

Urmează ca votul final să fie dat într-o ședință specială de vot.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.7/2003 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.1 alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.121/2001 pentru suspendarea temporară a tuturor procedurilor referitoare la adopțiile internaționale (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.7/2003 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.1 alin.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.121/2001 pentru suspendarea temporară a unor proceduri referitoare la adopții internaționale.

De asemenea, suntem în procedură de urgență.

Invit Comisia juridică, de disciplină și imunități să facă propunerile pentru timpii de dezbatere.

   

Domnul Ion Neagu:

Domnule președinte,

Propunem 10 minute, și un minut pentru fiecare intervenție.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Am înțeles.

Cine este pentru acești timpi de dezbatere? Vă mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

S-a adoptat.

Titlul ordonanței. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Observații? Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic al legii. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului în ședință specială de vot.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind infracțiunile la regimul transportului naval (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege privind infracțiunile la regimul transportului naval.

Suntem în procedură de urgență.

Vă rog să faceți propuneri pentru timpii de dezbatere.

   

Domnul Ion Neagu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă propun 10 minute și un minut pentru fiecare intervenție. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Cine este pentru acești timpi de dezbatere? Vă mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Titlul legii. Dacă sunt obiecții. Nu sunt. Adoptat.

Titlul cap.I. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.1. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Titlul cap.II. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.3. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.4. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.5. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.6. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.7. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.8. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.9. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.10. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.11. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.12. Vă rog să priviți în raport. La pct.1 al raportului se propune o anumită modificare. Dacă sunt obiecții. Nu sunt. Art.12 este adoptat așa cum a fost modificat de către comisie.

Art.13. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.14. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.15. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.16. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.17. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.18. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.19. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.20. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.21. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.22. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Titlul cap.III. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.23. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.24. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.25. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.26. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Titlul cap.VI. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.27. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.28. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.29. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.30. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.31. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.32. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Titlul cap.V. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.33. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.34. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.35. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.36. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.37. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Titlul cap.VI. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.38. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.39. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs întregul proiect de lege. El va fi supus votului final într-o ședință specială de vot.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.11/2003 pentru modificarea Legii nr.36/1993 privind finanțarea unor acțiuni de integrare economică și culturală între România și Republica Moldova (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.11/2003 pentru modificarea Legii nr.36/1993 privind finanțarea unor acțiuni de integrare economică și culturală între România și Republica Moldova.

Suntem în procedură de urgență.

Rog Biroul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci să facă propuneri pentru timpii de dezbatere.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a examinat Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.11/2003 și propune dezbaterea și adoptarea în forma prezentată de Guvern.

Având în vedere dimensiunea acestui act normativ, propunem timp total de dezbatere 5 minute, un minut pentru fiecare intervenție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Cine este pentru acești timpi? Vă mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Titlul ordonanței. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic al legii. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului în ședință de vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind Legea pomiculturii și Proiectul Legii pomiculturii (amânarea votului final).  

Legea pomiculturii și Proiectul de Lege al pomiculturii.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul.

Poftiți.

   

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

A fost nevoie să elaborăm acest proiect de lege întrucât legea care guverna patrimoniul pomicol al României a fost adoptată în 1974, cu nr.11, și ea nu mai corespundea acum cerințelor noi în ceea ce privește controlul calității materialului de plantat, controlului calității fructelor în stare proaspătă și alte rigori în ceea ce privește prelucrarea și obținerea unor produse și derivate din fructe.

Patrimoniul pomicol al României a fost inițial, la începutul anului 1990, de 239 de mii de hectare. Astăzi mai sunt 195 de mii de hectare. Producția este de circa 60% din ceea ce obțineam înainte.

Acum, cea mai mare suprafață se găsește în plantații mai mici.

Înainte, au funcționat 35 de fabrici mari de sucuri. Astăzi, în România, dispunem de 440 de instalații de prelucrare a fructelor.

Înființarea unui hectar de pomi în această perioadă costă între 5000 și 7000 de dolari.

Pe scurt, ce am urmărit noi prin această lege:

- Să punem mai bine în valoare condițiile bune de climă și sol, prin realizarea și menținerea în cultură a plantațiilor existente și realizarea de plantații noi. Pe lângă o problemă economică, rezolvăm și o problemă socială, pentru că foarte mulți oameni, fie direct în plantație, fie în instalațiile de prelucrare, își asigură locuri de muncă.

- Să asigurăm fructe din resursele naționale în condiții de calitate și fără factori poluanți, prevederi care se întâlnesc în lege.

Dispunem în momentul de față de strategia pentru dezvoltarea sectorului pomicol. Avem un sector de cercetare cu rezultate bune până acum în România, avem experiență, avem oameni buni și, nu în ultimul rând, suntem convinși că, așa cum au început lucrurile în ultimul timp să meargă, sectorul pomicol se va relansa.

Ce trebuie de acum să realizăm prin această lege: să întărim exigența față de calitatea fructelor și, mai ales, de modul de prezentare și de circulație a acestora între producător și consumator.

Față de cele prezentate, vreau să vă declar că ne-am însușit amendamentele prezente în raportul comisiei și, de aceea, rog plenul Camerei Deputaților să o aprobe în forma în care a fost prezentată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea comisiei sesizată în fond, poftiți, vă rog. Și vă rog să precizați care a fost textul de bază ales.

 
   

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate și stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art.89 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată în fond, spre dezbatere și avizare, cu Propunerea legislativă Legea pomiculturii, transmisă cu adresa nr.142 din 4 martie 2003.

În baza aceluiași articol din Regulamentul Camerei Deputaților, comisia a fost sesizată în fond, spre dezbatere și avizare, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege al pomiculturii, transmis cu adresa nr.112 din 25 februarie 2003.

Potrivit art.66 alin.3 din Regulament, comisia a întocmit un singur raport pentru ambele inițiative legislative, acestea având același obiectiv de reglementare, existând propuneri de modificare cu același conținut ale unor articole.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a hotărât examinarea acestor inițiative legislative, luând ca bază a dezbaterilor propunerea legislativă Legea pomiculturii, preluând ca amendamente unele texte din proiectul de lege înaintat.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizele de la Consiliul Legislativ, avizul Consiliului Economic și Social, avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități, avizul Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și avizul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri privind dezvoltarea durabilă a pomiculturii, susținerea financiară a producătorilor de fructe, recunoașterea diversității regionale și stimularea inițiativelor locale, precum și cererea instrumentelor și mecanismelor de implementare a legislației privind organizarea comună a piețelor fructelor.

Proiectul de Lege al pomiculturii face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art.72 din Constituție.

La lucrările comisiei au fost prezenți 32 de deputați, membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate în ședința din 1.04.2003.

În urma dezbaterii, comisia propune admiterea cu modificări și completări a proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare se dorește participarea la dezbateri generale. Nu dorește nimeni.

Titlul legii. Dacă sunt obiecții. Nu sunt. Adoptat.

Titlul cap.I. Vă rog să priviți în raport. La poz.2 se propune o anumită modificare. Dacă sunt obiecții. Nu sunt. Adoptat așa cum s-a propus de către comisie.

Art.1. Dacă sunt obiecții. Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Dacă sunt obiecții. Nu sunt. Adoptat.

Art.3. Vă rog să priviți în raport, unde sunt propuse anumite modificări și, de asemenea, se introduce un alineat, alin.2. Priviți la pct.5 din raport. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat în varianta comisiei.

Titlul cap.II. Dacă sunt obiecții. Nu sunt. Adoptat.

Titlul secțiunii I. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.4. Vă rog să priviți la poz.8 din raport. Dacă sunt obiecții față de varianta comisiei. Nu sunt. Adoptat în varianta comisiei.

Art.5. Sunt propuse modificări de către comisie. Sunt obiecții? Nu sunt. S-a adoptat varianta comisiei.

Art.6. De asemenea, se propun modificări de către comisie. Dacă sunt obiecții. Nu sunt. Adoptat în varianta comisiei.

Art.7. De asemenea, sunt propuse modificări de către comisie. Dacă sunt obiecții. Nu sunt. S-a adoptat varianta comisiei.

Art.8. De asemenea, se propune o modificare de către comisie. Sunt obiecții? Nu sunt. S-a adoptat varianta comisiei.

Art.9. Se propune o modificare la poz.13 din raport. Dacă sunt obiecții. Nu sunt. S-a adoptat varianta comisiei.

Titlul secțiunii a II-a. Dacă sunt obiecții. Nu sunt. S-a adoptat varianta comisiei și varianta din proiect.

Art.10. Se propune o modificare de către comisie. Dacă sunt obiecții. Nu sunt. S-a adoptat varianta comisiei.

Art.11. Vă rog să priviți în raport. La poz.16 se propun anumite modificări. Sunt obiecții? Nu sunt. S-a adoptat varianta comisiei.

Art.12. De asemenea, se propune o modificare de către comisie. Sunt obiecții? Nu sunt. S-a adoptat varianta comisiei.

Art.13. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.14. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.15. Se propune o modificare de către comisie la poz.20 din raport. Dacă sunt obiecții. Nu sunt. Adoptat.

Titlul secțiunii a III-a. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.16. Se propun anumite modificări. Dacă sunt obiecții. Nu sunt. S-a adoptat varianta modificată de comisie.

Art.17. Se propune o modificare de către comisie. Dacă sunt obiecții. Nu sunt. Adoptat.

Art.18. Dacă sunt obiecții. Nu sunt. S-a adoptat așa cum a fost modificat de comisie.

Art.19. Se propune eliminarea. Dacă sunt obiecții față de această propunere a comisiei. Nu sunt. S-a adoptat varianta comisiei.

Art.20 este modificat și devine și prin renumerotare art.19. Dacă sunt obiecții. Nu sunt. A fost adoptată varianta comisiei.

Art.21, care devine art.20, a fost modificat de comisie la poz.27 din raport. Sunt obiecții? Nu sunt. S-a adoptat varianta comisiei.

Art.22, care devine art.21, s-a modificat de către comisie. Dacă sunt obiecții. Nu sunt. S-a adoptat varianta propusă de comisie.

Art.23, care devine art.22. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.24, care devine art.23, a fost modificat de comisie. Sunt obiecții? Nu sunt. S-a adoptat varianta comisiei.

Art.25, care devine art.24. Sunt obiecții?

Poftiți.

 
   

Domnul Makkai Grigore:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerile noastre au fost depuse la comisie.

La art.25 propunem un nou alineat care să sune în felul următor: "Regimul de exploatare a plantațiilor pomicole și arbuștilor fructiferi aparținând instituțiilor de învățământ cu scop didactic și parcelele experimentale ale unităților de cercetare se va stabili prin planurile de învățământ, respectiv de programele de cercetare ale unităților respective".

Motivăm acest alineat prin faptul că plantațiile didactice și cele experimentale prezintă o dinamică permanentă ca sistem de cultură și sortiment impuse de specificul activității, motiv pentru care trebuie să se bucure de un regim special al înființării și defrișării.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea comisie sesizate în fond, poftiți.

 
   

Domnul Ioan Bâldea:

Domnule președinte,

Din punct de vedere al comisiei, amendamentul poate fi adoptat în funcție de poziția inițiatorului.

Considerăm că o completare la art.25 cu noul alineat nu modifică conținutul acestui capitol.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Reprezentantul ministerului are o opinie în sensul acesta?

Poftiți.

 
   

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule președinte,

Noi am considerat, la vremea respectivă, împreună cu comisia, că problemele pe care le-a ridicat aici domnul deputat sunt prevăzute în lege.

Nu s-a făcut o referire expresă la aceste ferme didactice pentru că ele nu sunt ferme comerciale, în primul rând. Dar regimul de plantare, regimul puieților, circulația acestora, selecția lor, rigorile care sunt prevăzute pentru fiecare puiet se regăsesc în lege. În fond, nu face rău, dar ar trebui ca acum să solicităm plenului să fie de acord cu propunerea aceasta.

Ar fi trebuit să avem o discuție atunci, dar nu a mai venit nimeni să o susțină.

Eu v-am spus: aceasta reglementează plantațiile comerciale.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule Nicolescu, dumneavoastră sunteți inițiator la propunerea aceasta legislativă pe baza căreia lucrăm. Opinia dumneavoastră.

 
   

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum a precizat și domnul secretar de stat, problema aceasta se regăsește tangențial, dar cred că nu se întâmplă nimic, nu schimbă sensul legii, ba, din contră, se referă punctual la situația câmpurilor experimentale pentru a le avea în atenție. Într-adevăr, și pentru acestea, având în vedere faptul că sunt plantați altoi mamă pentru ramuri și care au pondere, cred că putem agrea amendamentul respectiv. De aceea, aș supune plenului Camerei Deputaților și aș ruga și inițiatorul, ministerul, să agreăm această formă, considerând că a fost o scăpare.

Amendamentele colegului nu le-am supus discuției. Eu acum am aflat de ele. Probabil că este o scăpare în ceea ce ar trebui să realizăm la comisie.

Deci, aș propune să fim de acord cu introducerea acestui amendament. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și acesta este alin.3?

 
   

Domnul Mihai Nicolescu:

Alin.2.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Deci, alin.2 devine 3. Și din punct de vedere tehnic trebuie să vedem unde se introduce textul.

Aici sunt alin.1 și alin.2, și acest amendament propus va fi alin.3.

Dacă dumneavoastră, ca inițiator, considerați că poate fi acceptat.

Ministerul Agriculturii spune că nu impietează în nici un fel asupra legii.

Să acceptăm un alin.3 cu conținutul care a fost citit aici. Dacă sunt obiecții față de acest lucru. Nu sunt. S-a adoptat art.25 așa cum s-a completat cu acest amendament și cum s-a modificat de către comisie.

Art.26. Dacă sunt obiecții. Poftiți.

 
   

Domnul Makkai Grigore:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și la art.26 avem un amendament depus care înlocuiește ultima parte a alin.1, și sună în felul următor: "Plantațiile pomicole provenite prin reconstituirea dreptului de proprietate pe baza legislației în vigoare, plantațiile aflate în rezerva primăriilor, cele concesionate, arendate sau care formează obiectul unor litigii, și aici intervine amendamentul nostru, modificarea noastră, este permisă numai în baza autorizației de defrișare avizată de către Institutul de cercetare și producție pentru pomicultură sau stațiunea de cercetare - dezvoltare pentru pomicultură din zonă".

Motivația: multe din aceste plantații sunt degradate biologic, îmbătrânite prematur, redresarea lor necesitând cheltuieli exagerate, nejustificate economic. În asemenea cazuri, considerăm că proprietarul în drept trebuie să aibă posibilitatea defrișării plantației pe baza unei aprobări din partea primăriei, de care aparține terenul, fără a aștepta perioada impusă de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Comisia.

 
   

Domnul Ioan Bâldea:

Domnule președinte,

Stimate coleg,

Considerăm că nu se poate interveni în conținutul alin.1, deoarece termenul de 3 ani pe care l-a stabilit comisia, față de 5 ani, cât era inițial, este absolut necesar din punct de vedere tehnic al schimbării formei de proprietate și scoaterii acestora din structura de ansamblu a plantațiilor pomicole.

Nu suntem de acord cu modificarea.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule președinte,

Colegul nostru vorbește despre niște amendamente pe care le-a depus. Eu parcă nu văd, la raportul comisiei, amendamente respinse.

 
   

Domnul Ioan Bâldea:

Domnule președinte,

Așa cum spunea și colegul, domnul profesor Nicolescu, nu am luat în considerare aceste amendamente. A fost o scăpare a comisiei, pe care o recunoaștem.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dar au fost depuse, da?

 
   

Domnul Ioan Bâldea:

Da.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Înțeleg.

Ministerul poate formula o opinie?

 
   

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule președinte,

Dacă la primul articol nu am avut obiecțiuni, de data asta, am obiecțiuni, pentru că autoritatea centrală care reglementează activitatea în pomicultură este Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor. Institutul de Cercetări este o verigă în activitate și mai are o subordonare, Academia. Deci nu poate Institutul de Cercetări, care are un areal mai limitat, să vină să dea și aprobări și autorizații de defrișare. Legea reglementează clar cine autorizează defrișarea, în ce condiții. Dacă s-a dat acest termen de 3 ani, au fost discuții multe, pentru că inițial a fost de 5 ani, pentru că, în condițiile când sunt litigii, vă dați seama la ce putem ajunge dacă cineva își permite să facă altceva decât prevede legea. Ca atare, institutul nu poate să facă parte din organismele care au atribuții în acordarea acestor autorizații de defrișare.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Domnul Brudașca.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Din câte am înțeles din amendamentul propus de colegul nostru, nu Institutului i-ar reveni această posibilitate de a acorda defrișarea acelor terenuri care revin unor proprietari, ci chiar primăriilor. În această situație, mi se pare că este chiar ridicol, având în vedere că, în general, primăriile nu dispun de specialiști capabili să conștientizeze întotdeauna valoarea economică și nu numai economică a acestor plantații. Prin urmare, eu nu susțin un asemenea amendament, întrucât s-ar da posibilitatea arbitrariului, abuzurilor de orice fel sau măsurilor care țin de alte considerente decât cele de strictă specialitate.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Acum, știu eu, în legislatura trecută, s-au difuzat niște ghiduri, pentru țărani, de muls vaca. Probabil că țăranii știu ei cum e și cu vaca și cu pomii ăștia și plus că mai sunt Camerele agricole, sunt ingineri, sunt tehnicieni agricoli care lucrează chiar acolo. Deci trebuie să înțelegem că ministerul nu agreează amendamentul, și nici comisia.

Eu supun votului varianta comisiei și, dacă varianta aceasta a comisiei trece, amendamentul nu îl mai luăm în discuție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? 2 voturi contra.

Abțineri? Nu sunt.

S-a adoptat varianta comisiei. Deci amendamentul nu îl mai discutăm.

Art.27. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.28 devine 27, e doar o modificare de numerotare? Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.29. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Titlul capitolului III. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.30 care devine 29. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.31 care devine 30. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.32 care devine 31. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.31 care devine 30. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.33 care devine 32. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.34. Se propune eliminarea, comisia a propus eliminarea. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.35 care devine 33, în condițiile acestea, așa cum a fost modificat de comisie. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.36 care devine 34. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat așa cum a fost modificat de comisie.

Art.37 care devine 35. Se propune o modificare. Vă rog să priviți la poziția 44. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.38 care devine 36. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.39 care devine 37. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.40 care devine 38, modificat de comisie. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.41 care devine 39. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.42 care devine 40. Vedeți că se introduc și niște alineate noi, alin.2 și 3, referitoare la palincă, horincă, turț și alte substanțe interesante. Sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.43 care devine 41. Obiecții? Nu sunt. Adoptat așa cum a fost modificat de comisie.

Art.44 care a devenit 42. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.45 care devine 43. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Titlul capitolului IV. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.46 care devine 44. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Titlul capitolului V. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.47 care devine art.45. Vă rog să priviți în raport la poziția 56. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptată varianta comisiei.

La art.48 se propune eliminarea. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Titlul capitolului VI. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.49 care devine 46. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.50 care devine 47. Se propune o modificare, la poziția 60 din raport. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat așa cum a fost modificat de comisie.

Se propune, după acest art.47, în numerotarea nouă, introducerea unui articol nou 48, îi vedeți formularea la art.61. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat așa cum a fost propus de către comisii.

Art.51 care devine 49, în condițiile acestea. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat așa cum a fost modificat de comisie.

Art.50 care devine 52. Vă rog să priviți la poziția 63, în raport. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptată această variantă a comisiei.

Art.53 care devine 51, modificat de către comisie. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.54 care devine 52. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Titlul capitolului VII. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.55 care devine 53. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.56 care devine 54. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Art.57 care devine 55. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Anexa nr.1. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptată.

Anexa nr.2. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptată.

O anexă nr.3. Deci sunt niște formulare. Sunt obiecții? Nu sunt.

Anexa nr.3b. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptată.

Am parcurs întregul proiect de lege, care va fi supus votului într-o ședință specială de vot.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului.  

Urmează Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.68/1992 privind alegerea Camerei Deputaților și a Senatului.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Da.

Poftiți, domnule secretar de stat Fleșariu.

   

Domnul Ionel Fleșariu (secretar de stat, Ministerul Administrației Publice):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Încă de la alegerile parlamentare din mai 1990, observatorii străini care au participat la aceste alegeri au semnalat faptul că, în România, nu există un organism electoral cu activitate permanentă care să se ocupe de rezolvarea unor probleme pur tehnice, în perioada dintre două campanii electorale sau două perioade electorale. Alegerile ulterioare au demonstrat că semnalele trase de observatorii străini erau întemeiate, întrucât o serie întreagă de operațiuni care trebuiau rezolvate în intervalul, repet, dintre două perioade electorale, se rezolvau de-abia după declanșarea campaniilor electorale, ceea ce făcea ca acestea să aibă loc, de multe ori, sub imperiul improvizației. Bunăoară, întocmirea listelor electorale și reactualizarea acestora în fiecare an, așa cum prevede Legea nr.68/1992, nu era controlată de nimeni și nu erau operate modificările care se produceau pe parcursul unui an sau nu era asigurată logistica necesară bunei desfășurări a alegerilor: confecționarea de urne, confecționarea de cabine electorale, acestea începând să fie puse la punct de-abia după declanșarea campaniei electorale.

Așa fiind, Guvernul a apreciat că este necesar să se creeze un asemenea organism electoral cu activitate permanentă în România și a elaborat Proiectul de Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității electorale permanente în țara noastră. Proiectul de lege a fost analizat de către Comisia juridică, de disciplină și imunități, împreună cu Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, care au elaborat un raport conținând mai multe amendamente, amendamente cu care suntem întru totul de acord. Așa fiind, vă rog să supuneți dezbaterii și aprobării proiectul de lege, cu amendamentele formulate de cele două comisii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea comisiilor sesizate în fond, vă rog.

Domnul profesor Neagu.

 
   

Domnul Ion Neagu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului.

Consiliul Legislativ a dat aviz favorabil, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a avizat favorabil proiectul de lege, cu amendamente, proiectul de lege a fost dezbătut și adoptat în Senat în ședința din decembrie 2002.

Acest proiect de lege ce este supus aprobării are ca obiect de reglementare modificarea și completarea prevederilor Legii nr.68/1992 privind alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, în sensul înființării Autorității electorale permanente ca instituție administrativă autonomă care va asigura, la nivel național, aplicarea dispozițiilor legale referitoare la organizarea alegerilor, precum și la realizarea unor activități specifice în intervalul dintre două perioade electorale.

La comisie s-au depus, în termenul prevăzut de Regulamentul Camerei Deputaților, amendamente la proiectul de lege, de către domnul deputat Emil Boc.

Din numărul total de 25 de membri ai comisiei, la ședință au participat 24 și, în urma dezbaterii, Comisia juridică a hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună spre dezbatere și adoptare acest proiect de lege.

În timpul dezbaterilor, unele amendamente au fost respinse, astfel cum sunt redate în Anexa nr.2 din prezentul raport.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Da.

Poftiți.

Domnul Bolcaș din partea PRM.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Un proverb de care trebuie să ne amintim, din când în când, spune că și iadul este pardosit cu intenții bune. Realizarea unui asemenea organism, într-adevăr, într-un sistem politic bine conturat și într-o democrație funcțională, își are eficiența sa, însă, în modul în care este structurat acest organism în legea ce ni se propune, poate să servească, în primul rând, ca un instrument al partidului aflat la putere de a-și menține, și pe calea controlării alegerilor, supremația sa în campania și în desfășurarea alegerilor viitoare. În aceste condiții, pentru că nu există garanții ale unei adevărate funcționări democratice, noi ne pronunțăm împotriva proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă alte grupuri parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu mai doresc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Preambulul la art.I. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Punctul I. Dacă sunt obiecții? Nu sunt.

Punctul II. Dacă sunt obiecții?

Poftiți.

 
   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

La pag.4 din raport, după numărul curent 2, înainte de art.23, există un amendament respins, ce se situează, în raport, la pag.22, un amendament formulat de Grupul parlamentar al Partidului Democrat, susținut de către subsemnatul, și acest amendament pe care l-am propus este un articol nou, la art.5, după alin.7, să se introducă un alin.8, cu următorul conținut: "Pe listele de candidați pentru Camera Deputaților și Senat, partidele politice (...) trebuie să propună candidate femei în proporție de cel puțin 30%". Acest amendament dorește să fie unul de avangardă și să fie un text care să dea eficiență prerogativelor constituționale ce vor fi validate prin referendum în acest an.

Vreau să menționez faptul că, prin revizuirea Constituției și prin dezbaterile care au avut loc deja în comisie, s-a acceptat ca după art.16 să se introducă un articol nou, care să consacre egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul egal al acestora la ocuparea funcțiilor și demnităților publice.

În condițiile acestea, acest text nu ar face altceva decât să dea conținut principiului egalității de șanse și al accesului egal al femeilor la ocuparea funcțiilor și demnităților publice. Vrem să fim bine înțeleși: nu înseamnă că, în mod obligatoriu, femeile vor fi pe locurile eligibile, pe primul loc, pe al doilea sau pe al treilea loc. Acest lucru rămâne la latitudinea partidelor politice.

Ce dorim prin acest principiu al discriminării pozitive este să obligăm partidele politice ca, pe listele electorale, în proporție de 30%, locurile să fie reprezentate de femei. Repet: este vorba de un principiu al discriminării pozitive de inspirație social-democrată, care se regăsește în legislația franceză, legislație care, pe baza modificării Constituției din 1992, are un asemenea principiu consacrat în legislație. Un asemenea amendament a fost susținut de colegii liberali la Senat și credem că poate fi susținut și aprobat la Camera Deputaților, unde cel puțin formațiunile social-democrate ar trebui să accepte un asemenea principiu al egalității de șanse și al stimulării participării femeilor la viața publică.

Amendamentul, așa cum am menționat, se regăsește la pag.22 din raport și urmărește introducerea acestui principiu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Egalitate de șanse ar fi 50%, fifty - fifty.

Domnul președinte al comisiei.

 
   

Domnul Ion Neagu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Acest amendament, de altfel știe și colegul meu, domnul Boc, a fost dezbătut la comisie. Noi menținem punctul de vedere al comisiei.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Deci nu agreați.

Doamna deputat Smaranda Dobrescu.

Poftiți.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dați-mi voie, pentru că s-a invocat o manieră social-democrată în abordarea acestei probleme, adică a listelor electorale, aș vrea să vă spun că Internaționala Socialistă a Femeilor este foarte preocupată de prezența femeilor pe liste la toate nivelele: Parlament, consilii locale ș.a.m.d., inclusiv în partide, în structurile de conducere. Deci ce recomandă Internaționala Socialistă a Femeilor: în toate statutele organizațiilor de femei sau statutele organizațiilor de partid, să fie o mențiune cu privire la reprezentativitate la cotă sau cum consideră ele că este necesar.

În privința Directivelor Europene, și aici există o Directivă, și anume țările candidate să aibă o manieră, deci nu e obligativitate, se recomandă ca minim 40% bărbați sau femei să se regăsească pe liste. Deci acesta este adevăratul principiu al nediscriminării practicat în Uniunea Europeană.

În privința legilor, există și Franța care merge la paritate - 50%, există și Belgia care merge la 40% cu penalizări, dar sunt doar două în Europa, și nu merg pe linie social-democrată. Pe linie social-democrată, atât se spune: mențiunea în cadrul statutului de partid.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Domnul Chiliman și domnul Brudașca, după aceea.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Înțeleg îngrijorarea Internaționalei Socialiste, exprimată de aici de la microfon, dar cred că dacă e așa de îngrijorată trebuia ca partidele social-democrate, membre ale Internaționalei Socialiste, să-și facă reguli interne de partid în această chestiune și cred că argumentele de genul "îngrijorarea Internaționalei Socialiste" nu ar mai trebui să le auzim de aici, de la microfon. Aici discutăm legi care nu sunt pentru Internaționala Socialistă sau alte asemenea Internaționale, ci legi pentru România, unde mai sunt și alte formațiuni politice, mai există și alte... și îngrijorările alea cred că trebuie să fie rezolvate la nivelul intern al partidelor respective, cu reguli interne care nu trebuie să treacă prin legi, neapărat prin Parlament.

În privința cealaltă, sigur că trebuie găsite soluții în așa fel încât să fie o reprezentativitate corectă. Asta-i cu totul altceva.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Brudașca.

Vă rog.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Eu recunosc că, dacă nu vorbea doamna Smaranda Dobrescu, nu aș fi dorit să ridic această chestiune. Aș vrea s-o informez pe domnia sa, în cazul în care nu cunoaște, că nu numai Internaționala Socialistă este cea care își propune asigurarea de șanse egale. Și Partidul România Mare are acest obiectiv, iar președintele partidului nostru a făcut, în ultima perioadă, recomandări clare în materie de prezență pe listă, cu șanse de reușită, a unui număr de cel puțin 30% dintre femei, așa încât, dacă tot este vorba să ne spălăm rufele în familie, politic vorbind, aș vrea să luați la cunoștință că și Partidul România Mare este, din acest punct de vedere, de orientare europeană. (Comentarii în Grupul parlamentar al PSD)

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Timiș, domnul Dumitrescu și, după aceea, domnul Boc.

 
   

Domnul Ioan Timiș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Dacă tot vorbim așa, constat că există o îngrijorare generală, ca să nu zic o îngrijorare universală privind egalitatea de șanse a femeilor. Sigur, fiecare partid poate s-o facă, în statutul propriu, cum s-a mai vorbit aici. Această lege nu-și propune scopul acesta de a acorda egalitate de șansă femeilor și, în consecință, consider că amendamentul care a fost propus aici nu face obiectul prezentei legi. Deci putem discuta foarte mult despre egalitatea de șanse, dar nu aici, la această lege.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule Dumitrescu, poftiți.

 
   

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu am venit la microfon să fiu foarte precis în a demonstra că, iată, PD-ul, din nou, este susținut de PRM, într-o bună colaborare instaurată în urma promovării împreună a unei moțiuni de cenzură. Eu am să mă refer..., deci ăsta ar fi un argument de natură politică, nu vreau să-l folosesc.

s-a creat ușor tendința că acest argument al domnului deputat Boc vine din dorința ca un reprezentant al unui partid social-democrat să promoveze social-democrația, în activitatea noastră legislativă, într-o materie într-adevăr extrem de importantă, fiind de natură politică. Și ca să nu se creadă cumva că, de fapt, social-democrația este apărată, în această aulă, numai de către unii reprezentanți ai partidelor social-democrate, vă pot spune că aceasta nu este o lege social-democrată în sensul promovării unor principii social-democrate. Egalitatea de șanse e un principiu împărtășit, de altfel, lăsând gluma la o parte, de către toate partidele politice, însă această idee a discriminării pozitive numai în ceea ce privește această materie nu este corectă.

Doctrina social-democrată, dar și doctrina altor partide vorbește despre necesitatea promovării tinerilor, vorbește despre necesitatea reprezentării, în organismele puterii și mai ales în plan legislativ, în mod egal, a reprezentanților diverselor categorii sociale. Este vorba de reprezentarea în plan teritorial.

Toate aceste elemente sunt elemente de politică internă ale partidelor, aceste elemente de politică internă, dacă se ține cont de ele rezultatul este pozitiv în planul rezultatelor electorale și fiecare partid știe să-și facă foarte bine acest lucru sau dorește să-l facă cât mai bine, pentru că rezultatul electoral este finalitatea pentru care face politică. Din acest punct de vedere, introducerea unei astfel de norme imperative..., ca să nu mai spunem de faptul că Internaționala Socialistă vorbește, în domeniul acesta, despre o reprezentare de 50%. Sigur, noi suntem, eu sunt reprezentant al unui partid social-democrat, fiecare își apără doctrina, liberalii poate nu sunt de acord, PRM-ul văd că are deja astfel de preocupări. Ele nu se rezolvă în interiorul unei astfel de legi, ele se rezolvă în interiorul doctrinei și acțiunii politice a partidelor, iar această discriminare pozitivă, de această manieră, ar pune sub semnul întrebării alte hotărâri, decizii, de care v-am spus: în domeniul politicii de tineret, reprezentării altor categorii sociale, reprezentării în plan teritorial.

Și eu sunt împotriva acestui amendament și susțin punctul de vedere pe care-l susține comisia, de a promova textul așa cum a fost el prezentat.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Acum, eu îmi aduc aminte că, pe vremuri, și CPEx-ul avea un program "45% femei în toate funcțiile de conducere", și nu s-a aplicat, și nici legea franceză nu se respectă cu sfințenie, în actualul Parlament francez.

Poftiți, domnule Boc.

 
   

Domnul Emil Boc:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu am venit la microfon să salut Alianța PRM-PSD cu ocazia dizolvării CNSAS-ului, nu acesta este obiectul intervenției mele de această dată, dar doresc să vin cu câteva contraargumente la tezele formulate de colegii mei.

În primul rând, văd că acest principiu ar putea fi acceptat, dar nu poate fi acceptat. Colegii liberali, cu eleganță, l-au susținut la Senat, iar reprezentanții PSD-ului afirmă că nu este un principiu de inspirație social-democratică și nu trebuie să se regăsească în legislație, spunând că fiecare partid știe să-și pună candidații pe listă așa cum crede el mai bine. Dar iată că, așa cum partidele din România știu să-și pună candidații pe liste, România are o reprezentare în Parlament, în ceea ce privește... În Parlamentul României reprezentarea femeilor este în proporție de 9%, în timp ce în alte parlamente se merge până la 45-50-55%, și este vorba de parlamente social-democrate. Și atunci, iată că acele partide din țările social-democrate au știut să facă acest lucru. În România tot un partid social-democrat se află la guvernare și nu a știut să facă acest lucru. Deci, dacă nu știe, trebuie să-l învățăm, și soluțiile în acest caz sunt de natură legislativă.

Toate regimurile democratice care au dorit să dea o expresie acestui principiu al discriminării pozitive au făcut-o prin impunerea în lege a acestui procent, care poate fi discutabil, 50-30%, este de discutat, dar este un prim pas pentru a da un semnal clar în societatea românească asupra faptului că femeile nu sunt bune numai la cratiță și să stea în plan secundar, ci sunt încurajate să intre în viața publică și în viața politică în special. Este un semnal pe care societatea românească îl așteaptă, iar noi ce facem? Nu le spunem, sunteți în proporție de 30% în Parlament, aveți șanse și cel puțin partidele vor depune diligențele necesare pentru a coopta și a atrage femeile în viața publică. Să nu uităm că avem un principiu al discriminării pozitive în Constituția României, chiar cu privire la minoritățile naționale și, dacă îmi amintesc bine, domnule președinte, și vechile C.P.Ex-uri aveau prevederi cu privire la reprezentarea minorităților naționale. Și aceasta nu înseamnă că dacă l-am preluat noi în Constituția României, Constituția României este de inspirație comunistă. Nu! Este expresia menționării în Constituție a unui principiu de largă respirație democratică, de a oferi minorităților naționale posibilitatea de a fi reprezentate în Parlament. Discriminarea pozitivă funcționează la diferite nivele. Acum, în acest moment, credem că societatea românească a ajuns la stadiul în care un asemenea principiu, repet, de respirație democratică și cu profunde conotații social-democrate și nu numai, ar putea face parte din legislația actuală. Repet, în condițiile în care la Constituție, deja a făcut primul pas.

Fără niște măsuri concrete, articolul constituțional despre care am vorbit rămâne lipsit de obiect și ne demonstrează cât de falși suntem sau cât de ipocriți. Introducem principii dar cărora nu le mai dăm în practică nici un fel de consistență ca atare. Un asemenea principiu ar dovedi faptul că la Constituție nu am discutat degeaba, ci, dimpotrivă, am urmărit introducerea în legislația României a unor reguli care să consacre egalitatea de șanse și accesul egal al femeilor și bărbaților la ocuparea funcțiilor și demnităților publice. Mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnul Drăgănescu, și domnul Márton Árpad și după aceea dau cuvântul comisiei din nou și încheiem. Bun. Mai este o doamnă.

 
   

Domnul Ovidiu-Virgil Drăgănescu:

Și eu sunt de acord cu tot ce spunea colegul meu Emil Boc în susținerea ideilor sale vizavi de promovarea femeilor în Parlament, dar cred eu că acest lucru nu se poate face prin impunerea unui procent; de ce să fie doar 30% atunci, deoarece femeile sunt peste 50% din România; ar trebui proporțional să fie 50%. Deci, iată că este o discriminare deja, fiindcă deși ele sunt 50% din populația României, noi le acordăm doar 30% din listele, din pozițiile listelor electorale.

Ce facem după aceea dacă aceste 30% din liste vin în coada listei, dacă tot vom avea în continuare vot de listă? Deci, iată că nu rezolvăm cu nimic problema care există totuși, faptul că în Parlamentul României sunt așa puține femei, și este bine să fie mai multe femei, deoarece, după părerea mea, ar ridica nivelul Parlamentului României și chiar al altor instituții ale statului.

De altfel, peste tot în lume, este unul din criteriile de analiză a unei democrații, după numărul de femei care sunt în Parlament, în Guvern și, până acum, inclusiv țări care au o populație majoritar musulmană, cum ar fi turcii - au avut până acum o prim-ministră femeie, noi n-am avut așa ceva, dar cred eu că totuși în această lege nu putem să punem aceste procente care, oricum nu le ajută, prin această prevedere de 30% care, vă spuneam, poate fi așezată undeva în coada listei.

Dacă am face această discriminare, atunci ar trebui să facem o discriminare pozitivă și pentru tineri, se tot vorbește despre schimbarea clasei politice, înnoirea ei etc. și nu văd unde îi susținem noi pe tinerii care ar dori să devină membri ai Parlamentului prin legea aceasta. Cred că tot aici ar fi sediul materiei și pentru discriminarea pozitivă pentru tineri. or, dacă nu putem să facem aceste lucruri, atunci, după părerea mea, nu putem să acceptăm nici această formulă a articolului respectiv. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnul Márton Árpad și după aceea... s-au vreți dumneavoastră întâi? Domnule Márton Árpad, pentru că discutăm despre femei, haideți să dăm cuvântul doamnei deputat.

 
   

Doamna angela Bogea:

Ar trebui să fie distractiv, dar este trist pentru noi, femeile, când vedem că dumneavoastră, bărbații, începeți să vă bateți între dumneavoastră pentru ca noi să beneficiem de șanse egale, șanse care sunt stabilite de Constituție. Vă înțelegem. Îmi pare rău că suntem foarte puține femei în sală de fapt, și nu procentul. În Parlament, procentul femeilor este foarte mic. dar noi, femeile, am manifestat, și dumneavoastră știți din propria experiență, de acasă, destulă toleranță cu dumneavoastră bărbații și, prin urmare, votul bănuiesc că este tranșant, pentru că și în Grupul parlamentar al PSD-ului, majoritari sunt bărbații, și prin urmare, ei vor stabili votul și, indiferent de vot, să știți că în timp și noi femeile vom fi 30-40 chiar 50%, pentru că, indiferent cine va veni la guvernare, vor fi niște cutume internaționale care vor obliga toate partidele să promoveze femeile, iar noi știm că bărbații numai obligați mai fac câte ceva, de bunăvoie mai greu. (Aplauze.)

 
   

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnul Márton Árpad.

 
   

Domnul Márton Árpad Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Din păcate, nu pot fi de acord cu cele spuse aici, pentru că, într-adevăr, este vorba poate de o necesitate de modificare a însăși concepției despre a face politică și cine poate să facă politică. Trebuie să vă spun că eu sunt membru al unei formațiuni politice care atât la alegerile parlamentare, cât și la cele locale a avut alegeri înainte de a pune pe liste, venind toți membrii Uniunii la vot și, din păcate, majoritatea femei venind la vot, au ales bărbați în diferite funcții. Eu totuși cred că deocamdată, în România nu există interdicții de a pune pe liste cât mai multe femei, cât mai mult tineret. Nu știu ce a împiedicat partidele care astăzi vor sau poate au nevoie de o astfel de lege să-și pună 30% femei pe liste. Eu cred că ar fi putut foarte bine în 2000 să pună pe liste 30% femei, și azi ar fi aici, pe locuri eligibile, 30% femei, cel puțin la acele partide care cred că este imperios necesar. Din păcate, am constatat că nici în aceste partide nu s-au ales, poate ele au nevoie de o astfel de lege ca să se reglementeze pe ele însele în acest domeniu.

Eu cred că ar fi bine prima dată să se facă de către cei care propun măcar, și atunci, într-adevăr, să oblige și pe alții la astfel de alegeri, dar cel mai important lucru este modificarea concepției despre rolul lor în politică și posibilitatea de a avea o carieră politică. Și eu cred că acele femei, având șanse egale, care, într-adevăr, s-au impus și se văd și aici în Parlament, au reușit să ajungă pe locurile eligibile ale diferitelor partide și au fost din an în an mai multe și, așa cum ați spus dumneavoastră, vor fi din ce în ce mai multe în Parlament. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Ș eu vă mulțumesc. Evident că prima condiție să faci politică este să vrei. Domnul profesor Neagu din partea comisiei și pe urmă trecem la vot.

 
   

Domnul Ion Neagu:

Domnule președinte, îngăduiți-mi să fac o nou lectură a unei singure fraze, ca să încheiem această discuție. Proiectul de lege supus aprobării are ca obiect de reglementare, modificarea și completarea prevederilor Legii nr.68/1992, în sensul înființării autorității electorale permanente ca instituție administrativă autonomă...

Deci, noi astăzi discutăm "plus petita", cum spunem noi avocații, nu este cazul să discutăm această chestiune, pentru că nu intră în obiectul legii pe care astăzi ne-am propus noi să o trecem prin Cameră; dar absolut nici o legătură nu are. Eu am lecturat ceea ce am scris în raport inițial, însă am observat că nu toată lumea a ținut seama de ceea ce ne propunem să discutăm: înființarea, repet, a Autorității Electorale Permanente. Că este nevoie să avem un procent de 30-50-80, nu astăzi discutăm acest lucru, nu face obiectul acestor discuții. Mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Eu voi supune acum votului varianta comisiei la pct.2.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Numărați.

(Domnul deputat Emil Boc dorește să vină la microfon pentru procedură.)

În timpul votului nu vă dau cuvântul nici pe procedură, suntem în timpul votului.

Cine este contra variantei comisiei?

10 voturi contra.

Abțineri? Este o abținere.

S-a adoptat varianta comisiei.

Spuneți, domnule deputat.

 
   

Domnul Emil Boc:

Mulțumesc, domnule președinte.

Regulamentul, că ne place sau nu ne place, trebuie să fie respectat de către toți. Articolul, cred că 101, spune că dezbaterea articolelor începe cu amendamentele depuse și înainte de a supune la vot articolul în forma finală, se supun la vot amendamentele depuse la acest articol.

În consecință, dumneavoastră aveți obligația, prevăzută de regulament, și nu de altceva, de a supune la vot orice amendament care figurează în raportul comisiei. V-am indicat pagina din raport, am dat citire amendamentului, a fost dezbătut și, în consecință, domnule președinte, vă rog să procedați regulamentar și să supuneți la vot, indiferent care va fi rezultatul, evident că îl acceptăm, dar nu se procedează...

 
   

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Nu, acesta a fost rezultatul...

 
   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte, vă rog să procedați regulamentar! Supuneți la vot amendamentul depus. Dacă nu este acceptat amendamentul, rămâne evident să supuneți la vot forma propusă de către comisie.

 
   

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnule, eu supun la vot în primul rând amendamentele comisiei, numai amendamentele de eliminare se supun cu prioritate.

 
   

Domnul Emil Boc:

Nu, domnule președinte, vreți acuma chiar să facem o școală aici, să facem un curs de drept parlamentar?

 
   

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Facem degeaba.

 
   

Domnul Emil Boc:

Vă rog să lecturați Regulamentul și să vedeți că dezbaterea începe cu amendamentele, care se supun la vot. În condițiile în care amendamentul nu este admis, evident, se merge mai departe. Nu putem începe discuția cu votul final. Ce rost a avut toată această dezbatere înainte de analizarea amendamentelor care au fost supuse la vot?

Vă rog, domnule președinte, să supuneți la vot amendamentul, după care discuția continuă pe text. amendamentul trebuie să figureze ca fiind admis sau respins, așa cum figurează și în raportul comisiei, nu implicit. Unde găsiți dumneavoastră această formulă a regulamentului de respingere implicită a amendamentului. Ea trebuie să fie explicit admis sau respins.

 
   

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnul Borbély, domnul secretar Borbély. Poftiți.

 
   

Domnul Borbély László:

Domnul deputat Boc are dreptate în cazul în care se propune eliminarea. În cazul în care nu se propune eliminarea, ci se propune un alt amendament, vă citez, domnule deputat, care cunoașteți foarte bine Regulamentul, art.103, în care se spune: "discutarea amendamentelor începe cu cele prin care se propune eliminarea (...) - nu este cazul. în cazul în care există mai multe amendamente de același fel, ele se supun la vot în ordinea în care au fost prezentate, începând cu cele cuprinse în raportul comisiei sesizate în fond".

 
   

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Aveți alt regulament, domnule Boc?

 
   

Domnul Emil Boc:

Nu, domnule președinte, nu, pentru completare. Este corect ce a spus domnul Borbély, nu negăm. Art.101 spune: "discutarea articolelor începe cu amendamentele.", așa scrie art.101 alin.1 și "pot pune în discuție amendamentele respinse de comisia sesizată în fond", exact ceea ce s-a întâmplat.

 
   

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Le-am discutat, domnule deputat.

 
   

Domnul Emil Boc:

Dar care nu figurează..., de asemenea, care nu pot figura în momentul respectiv. Și, în consecință, amendamentele - că de aceea sunt amendamente - se supun la vot, domnule președinte. Vreți să scriem ca la grădiniță, să spunem pentru fiecare detaliu ce se întâmplă? Este o chestiune de logică juridică elementară, un amendament care figurează într-un raport se supune la vot, se admite sau se respinge. Facem o interpretare de grădiniță aici? Din moment ce art.101 spune foarte clar: "discutarea articolelor începe cu amendamentele". Ce înseamnă asta? Ele se discută și se finalizează cu ceva. Cum se finalizează? Cu supunerea la vot. Chiar trebuie să descoperim America la fiecare ședință a Camerei Deputaților pentru a ști că trebuie supus un amendament la vot? Dar nu înțeleg reaua dumneavoastră credință care este de neînțeles. (Vociferări.)

 
   

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Mai vorbiți, domnule, mai avem 5 minute. Continuați să vă expuneți punctul de vedere.

 
   

Domnul Emil Boc:

O să continuu, domnule președinte, pentru că observ că dumneavoastră aveți nevoie să vi se repete acest Regulamentul al Camerei Deputaților pe care, în calitate de președinte de ședință, ar fi trebuit să-l cunoașteți și să interpretați în sensul producerii de către acesta a efectelor juridice, și nu a anulării efectelor juridice, domnule președinte, pentru că este inadmisibil, repet, inadmisibil ca dumneavoastră, după ce ați stat 20 de minute pe marginea unei dezbateri, să sfidați toți parlamentarii care au luat cuvântul și să nu dați posibilitatea acelora care au participat la această ședință, mulți sau puțini, câți sunt ei, să-și exprime un vot asupra unui amendament, la fel cum s-a procedat în cadrul comisiei. Amendamentul a fost supus dezbaterii, s-a votat, a fost respins. La fel și în plen, dumneavoastră trebuie să procedați în aceeași manieră. Nu trebuie să reinventați Regulamentul pentru a vă sustrage unui vot pe care chiar că nu îl înțeleg. Care este motivul pentru care nu supuneți la vot acest amendament? Este o premieră pentru mine în viața parlamentară, pentru că de fiecare dată, atunci când au fost amendamente respinse în raportul comisiei, acele amendamente s-au supus la vot; dacă au fost mai multe amendamente s-au cumulat și au fost puse într-o altă manieră, dar amendamentele, repet, se supun la vot, pentru a li se da, fie o aprobare, fie o respingere.

 
   

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da, eu cred că lucrurile sunt foarte limpezi pentru toată lumea. Comisia a avut amendamente la proiectul de lege. Deci, eu le supun într-o anumită ordine, încep cu cele ale comisiei și, logic, dacă al dumneavoastră nu intră, nu intră. Deci, asta este problema, dacă comisia adoptă o anumită variantă, Camera o votează, ceea ce intră în contradicție nu mai este logic să fie votat.

 
   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte, art.103 alin.2: "Camera se va pronunța prin vot distinct asupra fiecărui amendament". Chiar trebuie să mă duc la fiecare text să vi-l citez?

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Ce atâta încăpățânare pentru un text de regulament, negru pe alb: "Camera se va pronunța prin vot distinct". Trebuie să traduc în limba maghiară, domnule Ráduly, ca să înțelegeți și dumneavoastră? Traduc și în limba maghiară dacă aveți nevoie.

Deci, "Camera se va pronunța prin vot distinct asupra fiecărui amendament, în afară de cazul în care adoptarea unuia exclude acceptarea celorlalte". Aici a fost doar un singur amendament, nu a fost vorba de excluderea nici unui alt amendament. Ce mare filosofie domnilor? Vreți să vă fotocopiez sau ce mai doriți? Pentru domnul Zgonea pot să-l traduc, că nu înțelege, dar îl traduc, dacă este nevoie. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte,

Distinși colegi,

Am o singură rugăminte la distinsul coleg de la Partidul Democrat. Reacțiile lui emoționale poate să și le producă unde vrea, eu unul am înțeles foarte bine că are momente în viață în care, câteodată, sufletul îi depășește logica, dar nu cred că trebuie să ne tragă pe noi la răspundere, să ne vorbească pe un ton care, de foarte multe ori îl sancționează și îl atribuie altor colegi care fac parte din alte formațiuni sau care au alte reacții. De aceea, îi cer, în numele tuturor colegilor care sunt în această sală, să își ceară scuze privind reacțiile din prima parte, deși fondul problemei a fost corect, dar, așa cum a vorbit, mi s-a părut că este un pic delimitat față de stilul și treapta socială pe care vrea să se prezinte.

În al doilea rând, domnule președinte de ședință, aș vrea să vă uitați un pic în ceruri în fața dumneavoastră, să vă uitați la ceas, și probabil că domnul Boc, distinsul meu coleg a vorbit în afara orelor de program, și atunci o să chem o televiziune specială care să-l transmită la Cluj acolo încât să fie încântat. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnul Ráduly. Poftiți. Drept la replică.

 
   

Domnul Ráduly Róbert Kálman:

Mulțumesc, domnule președinte. Ca drept la replică, o singură propoziție. Îmi pare rău că nu a trecut amendamentul anterior, cu cele 30%, pentru că sunt ferm convins că ne-am fi înțeles mult mai bine cu doamna Boc, decât cu domnul Boc. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului.  

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da. Timpul afectat astăzi dezbaterilor proiectelor de lege s-a încheiat, pentru că trebuie să trecem la secvența următoare.

Trecem la răspunsurile orale la întrebări.

Domnul Tóro Tiberiu a adresat o întrebare pentru Ministerul Integrării privind cazul deponentului ecologic sau cam așa ceva în județul Timiș. Poftiți. Este cineva de la Ministerul Integrării, da?

   

Domnul Tóro Tiberiu:

Stimați colegi deputați,

Domnule președinte,

Stimată doamnă ministru,

Stimați domni secretari de stat,

Prin prezenta intervenție aș dori să focusez atenția asupra unei probleme acute a județului Timiș și în special a municipiului Timișoara și anume, cazul sistemului ecologic de management al deșeurilor din Timișoara și județul Timiș.

Prin această intervenție, de fapt, solicit intervenția și ajutorul acestor ministere, respectiv Ministerul Integrării Europene, Ministerul Administrației Publice și Ministerul Apelor și Protecției Mediului, ca, în cadrul atribuțiilor ce le revin să ajute la soluționarea acestui caz care așa se pare că a ajuns în impas în plan local.

Despre ce e vorba de fapt? Câteva elemente din istoricul acestui caz. se cunoaște că deponeul existent în municipiul Timișoara are termenul de funcționare expirat și de fapt reprezintă un focar de poluare și infecții, Consiliul județean Timiș a intervenit în discuțiile privind construcția unui nou deponeu încă din anul 1996. Prin această intervenție, s-au identificat 5 locații posibile, deși au fost o serie de consultări ulterioare, analize și discuții, nu s-a ajuns la nici o soluție concretă până în anul 1999, când s-a convenit asupra unei locații din perimetrul comunei Sânandrei, la circa 10 km de municipiul Timișoara. La acea dată nu s-a ținut cont de faptul că această locație se află în conul de decolare-aterizare a Aeroportului internațional Timișoara, dar, după alegerile locale din 2000, noul Consiliul local din Sânandrei își retrage acest acord inițial acordat.

Nefiind ajutat nici de organismele guvernamentale, nici de cele județene în găsirea unui nou amplasament, Consiliul local Timișoara, respectiv primăria, începe din 1999 întocmirea unei documentații pentru noul amplasament pe un teren extravilan al municipiului Timișoara, la circa 1-2 km de perimetrul Timișoarei. În urma aprobării planului județean de gestionare a deșeurilor, din octombrie 2002, această locație și acest deponeu devin depozitul în proiect, depozitul județean al deșeurilor din întregul județ.

Reprezentanții UDMR Timiș din administrația locală și județeană, în luna octombrie a anului trecut au solicitat intervenția organelor județene în stabilirea unei noi locații pentru acest depozit de deșeuri, în locul acestei locații alese fortuit de Consiliul local Timișoara și care prezintă, pe lângă avantajele existente, dezavantaje majore care au considerat că sunt mai puternice decât acele avantaje.

În această interpelare adresată către cele trei ministere am dezvoltat avantajele și dezavantajele, deci, doamna ministru respectiv domnii miniștri au primit analiza noastră. Aș puncta doar câteva dintre dezavantajele majore; în primul rând, documentația existentă nu prevede o altă locație pentru sortarea deșeurilor, deci, o alternativă. Dacă sortarea se face în același perimetru, dispar toate avantajele din punct de vedere ecologic și se pune întrebarea dacă proiectul mai rămâne ecologic sau nu, deoarece perimetru de sortare a gunoiului adus în municipiul Timișoara produce aceleași efecte ca o simplă groapă de gunoi: miros, fum, răspândirea către vânt a hârtiilor și pungilor de plastic, apariția animalelor ș.a.m.d.

Având în vedere că direcția predominantă a vânturilor este dinspre acest perimetru înspre partea de nord a municipiului Timișoara, respectiv comuna Dumbrăvița, apropierea de cele două localități devine un dezavantaj major. Pe de altă parte, în al doilea rând, studiul de impact de mediu încă nu este realizat, obținerea vizelor în "mod forțat", în timp atât de scurt, pune sub semnul întrebării veridicitatea lui, cu toate efectele negative care se vor arăta în cei 20 de ani de existență a depozitului.

În al treilea rând, în cursul întocmirii documentației a reieșit că acest perimetru se află la limita actualului con de decolare-aterizare a aeroportului. Acest fapt va împiedica în viitor dezvoltarea aeroportului. Efectele economice negative eu cred că sunt evidente, nu trebuie dezvoltate aici. Viitoarea autostradă Nădlac-Deva-București va intersecta drumul național Timișoara-Arad lângă localitatea Orțișoara. Experiența europeană arată că în asemenea condiții apetitul investițional în perimetrul drumului rapid crește spectaculos. Cine va investi însă în apropierea unei gropi de gunoi? Blocarea dezvoltării economice în nordul municipiului va produce o pierdere pe termen mediu din punct de vedere economic incalculabilă actualmente.

Și, în ultimul rând, un nedorit accident al bazei depozitului ar infesta puțurile forate din care se asigură alimentarea cu apă potabilă a locuitorilor comunei Dumbrăvița, locația fiind la limita administrativă a satului.

UDMR Timiș a propus o soluție care ar putea rezolva situația, și anume stabilirea unei noi locații la distanță de 15-20 km de municipiul Timișoara. în baza unei discuții preliminare s-au contactat o serie de comune: recaș, Orțișoara, Sânandrei dispuse pentru o colaborare, chiar au declarat și acest lucru.

Totodată, se poate stabili un program de lucru cu măsuri concrete și responsabilități clare pentru ca până în toamna anului 2003 documentația să fie completă și corect întocmită. Solicităm Ministerului Integrării Europene și Ministerului Apelor și Protecției Mediului un schimb de locuri în ordinea priorității între județul Timiș și județul care se află pe poziția nr.1 pe lista de așteptare pentru fondurile ISPA-Mediu.

Aceasta este de fapt propunerea-cheie a soluției noastre. Astfel, județul Timiș ar fi printre primii care depun documentația în toamna anului 2003, în ipoteza, bineînțeles, că se va organiza o nouă licitație în acest domeniu.

În concluzie, propunem, sub atenția acestor ministere, această soluție, întreaga problematică și, prin prezenta, dorim să ascultăm punctul de vedere al acestor ministere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Trebuie să fim mai sintetici în adresarea întrebărilor și în răspunsuri.

Da, poftiți, doamnă ministru.

 
   

Doamna Hildegard-Carola Puwak (ministru, Ministerul Integrării Europene):

Doamnelor și domnilor deputați,

Dați-mi voie, în primul rând, să apelez la domnul președinte de ședință și să-mi acorde și mie un timp mai lung pentru răspunsul la o întrebare care a fost atât de lungă.

În al doilea rând, aș dori să fac precizarea că autoritățile locale din județul Timiș au pornit la elaborarea aplicației Sistem ecologic de management al deșeurilor din Timișoara, de la prezumția obținerii unei finanțări europene prin Programul de preaderare ISPA.

Deci, în virtutea responsabilităților ministerului pe care-l reprezint, dați-mi voie să dau răspunsul domnului deputat prin ceea ce s-a întâmplat până acum, evaluând și șansele obținerii unei asemenea finanțări în situația în care propunerile domnului deputat ar fi luate în considerare.

Deci, până în prezent, România a încheiat 33 de memorandumuri de finanțare ISPA, în valoare de 1,3 miliarde de euro, reprezentând 70% din întreaga asistență financiară disponibilă României pentru perioada 2000-2006.

Pentru întreaga această sumă alocată României - încă o dată spun - pentru perioada până în 2006, România a transmis propuneri de proiecte atât pentru infrastructură de mediu, cât și pentru cea de transport, iar aplicația de mediu transmisă la Comisia Europeană, sau aplicațiile de mediu, au inclus și sistemul ecologic de management al deșeurilor în Timișoara.

Acest lucru, deci în cadrul procesului de promovare a proiectelor ISPA în sectorul mediului, această aplicație a fost înaintată Comisiei Europene în luna iunie 2000, fiind înregistrată de către serviciile Comisiei Europene în luna mai 2001.

Conform practicii comunitare, pentru fiecare proiect propus pentru finanțare, reprezentanții Comisiei Europene efectuează misiuni de audit pentru a verifica structurile create, capacitatea financiară a acestora de a cofinanța execuția fizică, precum și datele tehnice ale proiectului.

Prelungirea perioadei de analiză a acestui proiect și, implicit, întârzierea aprobării de către Comisia Europeană în vederea finanțării, s-a datorat modificării datelor tehnice ale proiectului de către beneficiarul acestuia, respectiv Consiliul Local al municipiului Timișoara.

În perioada octombrie 2001-septembrie 2002 a fost modificat amplasamentul proiectului din comuna Sânandrei, în extravilanul municipiului Timișoara.

Pentru verificarea acestui proiect, au fost organizate la Timișoara două misiuni de audit, în luna octombrie 2001, respectiv septembrie 2002, la care au participat reprezentanții autorităților locale ai Băncii Europene de Investiții, cei ai instituțiilor administrației publice centrale implicate în derularea Programului ISPA, precum și cei ai Comisiei Europene.

Ultima misiune de evaluare a urmărit, în special, următoarele aspecte: refacerea studiului de impact asupra mediului pentru noul amplasament al depozitelor, includerea în cazul acestui proiect și a unor măsuri de închidere sau de reabilitare a gropilor de gunoi existente, stabilirea de comun acord cu Ministerul Apelor și Protecției Mediului a unor soluții pentru managementul deșeurilor medicale, clinice și a deșeurilor periculoase - pesticide, uleiuri uzate, solvenți.

În data de 13 octombrie 2002, Consiliul județean Timiș a organizat o întâlnire publică la care au fost invitați să participe reprezentanți ai tuturor factorilor interesați - prefectura județului, Primăria municipiului Timișoara, consilieri județeni și locali, reprezentanți ai Aeroportului Internațional Timișoara, ai Aeroportului Militar Giarmata, ai Comisiei Naționale a Apelor Române, Direcția Apelor Banat, ai Inspectoratului pentru Protecția Mediului Timișoara, ai Facultății de Hidrotehnică, ai Institutului Agronomic.

În urma discuțiilor, a reieșit că singurul punct critic al amplasamentului ar putea fi apropierea de Zona 3, de servitutea aeronautică civilă și s-a cerut reanalizarea impactului pe care amplasarea deponeului l-ar putea avea asupra dezvoltării viitoare a celor două aeroporturi - civil și militar.

Trebuie menționat că Autoritatea Aeronautică Civilă Română a avizat favorabil atât primul amplasament al deponeului, situat în interiorul culoarului de zbor în anul 2001, cât și noul amplasament situat în exteriorul culoarului de zbor în anul 2002, aviz valabil până în august 2003.

În data de 13 februarie 2003, s-a emis Hotărârea Guvernului nr.164 pentru modificarea Hotărârii nr.1409/2002 privind trecerea unui teren din proprietatea privată a statului în proprietatea publică a municipiului Timișoara, publicată în Monitorul Oficial din luna martie 2003.

Prin această hotărâre, se aprobă trecerea unui teren agricol situat în extravilanul municipiului Timișoara în proprietatea privată a statului și din administrarea Agenției Domeniului Statului în proprietatea publică a județului Timiș și în administrarea Consiliului județean Timiș.

În ceea ce privește studiul de impact, acesta se află în curs de realizare, urmând a fi inclus în varianta finală a aplicației ce urmează să fie transmisă spre analiză și aprobare Comisiei Europene până la sfârșitul lunii mai.

Ținând seama de importanța dezvoltării acestui proiect în județul Timiș și luând în considerare recomandările Comisiei Europene și ale Băncii Europene de Investiții, vă precizăm că, pentru a obține finanțare din fonduri ISPA, este necesar să fie trimis la Bruxelles un proiect bine fundamentat din punct de vedere tehnic, economic și al protecției mediului, respectând prevederile directivelor Uniunii Europene și ale legislației naționale.

Cu ocazia celei de a V-a Reuniuni a Comitetului de monitorizare ISPA, care s-a desfășurat pe 1 și 2 aprilie anul acesta la București, au avut loc discuții între reprezentanții Ministerului Apelor și Protecției Mediului, Ministerului Finanțelor și ai Comisiei Europene referitoare la procesul de programare ISPA.

În urma acestor discuții, reprezentanții beneficiarului s-au angajat că, până la data de 30 mai 2003, să obțină aprobările pentru studiul de fezabilitate, impactul asupra mediului și să îndeplinească condiția referitoare la informarea publicului, astfel încât aplicația să poată fi transmisă spre aprobare serviciilor comunitare.

Referitor la dezavantajele pe care le-ați enumerat, domnule deputat, vă aducem la cunoștință următoarele: locația actuală a fost aleasă în urma studierii mai multor alternative, fiind acceptată în urma unor evaluări de tehnic, economic și de impact asupra mediului înconjurător.

Raportul de evaluare a impactului asupra mediului reprezintă o condiție sine qua non pentru aprobarea aplicației ISPA de către Comisia Europeană, care verifică nu numai concluziile raportului, ci și respectarea procedurilor de realizare a acestuia.

Referitor la problema conului de decolare-aterizare a avioanelor pentru Aeroportul Internațional Timișoara, aflat în apropierea viitorului deponeu ecologic, așa cum am menționat mai sus, Autoritatea Aeronautică Civilă Română a avizat favorabil noul amplasament.

Cu privire la viitoarea autostradă Nădlac-Deva-București, această problemă intră în competența Ministerului Apelor și Protecției Mediului, iar aprobarea acestei locații s-a făcut în urma unor studii care au analizat efectele economice și impactul mediului, în conformitate cu conceptul de dezvoltare durabilă.

Aplicația are la bază studii tehnice fundamentate, acesta fiind un alt criteriu de selecție pentru proiectele ISPA.

Referitor la locațiile propuse de dumneavoastră - Recaș, Orțișoara, Sânandrei -, menționăm că acestea au făcut obiectul studiului de alternative elaborat pe măsura ISPA, sistem ecologic de management al deșeurilor.

Conform programului de lucru deja agreat între autoritățile române și partea comunitară, termenul de transmitere a aplicației revizuite în vederea aprobării este 30 mai 2003.

Menționăm că proiectele prioritare în domeniul mediului se stabilesc de către Ministerul Apelor și Protecției Mediului, prin strategia națională ISPA.

Aceste priorități stabilite în conformitate cu criteriile de eligibilitate impuse de procedura Comisiei Europene nu se selectează în funcție de criteriul administrativ, ci în funcție de impactul asupra mediului și de numărul populației care poate beneficia ca urmare a implementării acestui proiect.

În ceea ce privește propunerea de a întârzia depunerea aplicației pentru o perioadă de 6-8 luni și de a analiza posibilitatea identificării unui alt amplasament pentru acest proiect, vă aduc la cunoștință, domnule deputat, că, așa cum au subliniat reprezentanții Comisiei Europene în cadrul discuțiilor pe care le-am avut în data de 9 aprilie la Bruxelles, această decizie ar avea efecte negative atât asupra realizării acestui proiect, precum și asupra implementării programului ISPA la nivel național.

Precizăm că Ministerul Integrării Europene a luat la cunoștință despre intenția unei noi modificări a amplasamentului deponeului, din intervenția dumneavoastră.

Actualul amplasament propus de partea română a fost acceptat de partea comunitară, acesta îndeplinind cerințele legislației comunitare privind protecția mediului.

Schimbarea locației acestui proiect pentru a treia oară va duce, inevitabil, la întârzierea deciziei de aprobare a proiectului de către partea comunitară cu cel puțin un an. Astfel, până în prezent, au mai rămas de angajat de către România prin programul ISPA, din alocarea pentru secțiunea de mediu pentru perioada 2000-2006, aproximativ 150 de milioane de euro.

În condițiile în care Ministerul Apelor și Protecției Mediului a pregătit și va promova în anul 2003 o serie de aplicații în vederea finanțării din programul ISPA, doresc să subliniez, domnule deputat, că există riscul ca acest proiect să nu obțină finanțare din programul ISPA, având în vedere faptul că sumele aferente acestui sector vor fi epuizate până la promovarea proiectului pentru deponeul Timișoara.

Având în vedere cele prezentate, supun atenției dumneavoastră, domnule deputat, faptul că factorii implicați în luarea unei decizii cu privire la proiectul din județul Timiș, trebuie să fie pe deplin conștienți de riscul nefinanțării prin programul ISPA, pe care-l implică modificarea amplasamentului viitorului deponeu.

Ministerul Integrării Europene, în calitate de coordonator național ISPA, asigură o strânsă legătură între procesul general de aderare și folosirea asistenței financiare comunitare, fiind responsabil pentru monitorizarea derulării proiectelor, neavând atribuții în stabilirea locației proiectelor ISPA.

În continuare, ne menținem disponibilitatea de a atrage cât mai multe finanțări în favoarea municipiilor din România, în limita sumelor pe care programarea bugetară ISPA o alocă României în perioada 2000-2006.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și domnul Fleșariu avea un răspuns la aceeași problemă și, după aceea, domnul secretar de stat Jelev.

Acestea sunt niște întrebări ca rachetele alea care pleacă una și pe urmă se deschid 40 de focoase nucleare. Adică, stăm o jumătate de oră să ascultăm întrebarea și o jumătate de oră ca să ascultăm răspunsul.

 
   

Domnul Ionel Fleșariu (secretar de stat, Ministerul Administrației Publice):

Domnule președinte,

Într-adevăr, și noi avem o întrebare referitoare la aceeași problemă. Părerea mea este că, față de răspunsul atât de complet și complex pe care l-a dat doamna ministru Puwak, n-ar mai trebui să prezentăm noi un răspuns la această problemă.

Întrucât ceea ce spunem noi se regăsește în răspunsul pe care l-a dat doamna ministru, noi o să dăm răspunsul scris, dacă este de acord domnul deputat.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, este de acord domnul deputat.

Domnul Jelev.

 
   

Domnul Ioan Jelev (secretar de stat, Ministerul Apelor și Protecției Mediului):

Domnule președinte,

Onorați deputați,

Având în vedere prezentarea făcută de doamna ministru Puwak, noi nu am avea nimic în plus de adăugat. Practic, toate elementele au fost reflectate în acest răspuns.

Avem pregătit, însă, și noi un răspuns scris și-l putem pune la dispoziție acum domnului deputat.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, vă rog să-l dați domnului deputat.

Dumneavoastră vreți să mai adăugați ceva. Poftiți.

 
   

Domnul Toró Tiberiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnă ministru, eu vă mulțumesc pentru acest răspuns atât de detaliat.

Aș dori doar să amintesc două observații, și anume: prima - că acele locațiuni alternative nu au fost subiectul nici unei analize serioase, deci nici Sânandrei, nici Recaș, nici celelalte; a doua observație - că, totuși, v-am ruga să studiați posibilitatea propunerii noastre; noi nu am propus blocarea întregului pachet și a întregului program ci, pur și simplu, mutarea acestui proiect pe lista de așteptare a acelor proiecte care probabil că există și probabil că în toamnă veți mai face o nouă selecție pentru acea parte a sumei care mai este disponibilă și, dacă este posibil, să fie Timișoara pe acea listă de așteptare, pe prima poziție. Astfel, am reuși să realizăm și acest proiect și, totodată, nu am face acea greșeală ca să blocăm prin prezentul proiect dezvoltarea părții de nord a Timișoarei, așa cum credem noi că se întâmplă în acest caz.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Poftiți, doamnă ministru.

 
   

Doamna Hildegard Carola Puwak:

Domnule deputat,

Cred că fiecare parlamentar dorește, pentru municipiul și pentru județul pe care-l reprezintă, să asigure cele mai bune finanțări și cele mai bune proiecte de investiții.

De același lucru sunt și eu animată, în calitate de deputat al județului Timiș.

În același timp, vreau însă să vă precizez că nu există o listă de așteptare în procedurile pentru finanțarea proiectelor ISPA, ci ele vin pe măsură ce comisia și comitetul de gestiune le acceptă. Deci, nimeni nu poate să vă garanteze că la momentul în care acest proiect va intra cu fundamentarea sa tehnică în analiza comisiei, vor mai exista bani disponibili, pentru că este primul venit, primul servit. 150 de milioane este foarte puțin față de 1,3 miliarde câte s-au consumat, într-un ritm foarte, foarte alert. Sunt zeci de proiecte care așteaptă finanțare în România.

Deci, vă rog să luați în considerare și acest lucru. Cu siguranță că doriți să atragem bani, dar ei nu pot fi nici blocați și nici o listă de așteptare nu există. E important să respectăm aceste proceduri.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Damian Brudașca a adresat o întrebare pentru domnul Dan Nica.

Domnule ministru, citiți răspunsul.

 
   

Domnul Dan Nica (ministru, Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informațiilor):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Întrebarea era referitoare la modalitățile de asigurare a județului Cluj cu mijloace de telecomunicații.

Eu am pregătit, domnule deputat, un răspuns mai cuprinzător.

Aș vrea, doar, să-mi dați voie ca să vă spun că, în acest domeniu, lucrurile sunt reglementate de către piață.

După cum știți, de la 1 ianuarie anul acesta, am reușit să deschidem competiția în domeniul comunicațiilor, astfel încât, la această dată avem peste o mie de operatori de telecomunicații care s-au înregistrat și care și-au început activitățile.

Vă spun acest lucru, pentru că, până acum au trăit cu toții, să spunem, senzația că, dacă este nevoie să fie puse telefoane într-o comună, ROMTELECOM era singura entitate capabilă să facă acest lucru. Din fericire, am reușit să schimbăm această stare de lucruri și această competiție va fi aceea care va aduce, să spunem, compensații necesare în zonele defavorizate din acest punct de vedere.

Sigur că această competiție o veți regăsi și în București, și în Cluj, dar o veți regăsi și în comune. Și vă aduc aici câteva date. O să spuneți: bine, și cine o să fie interesat să investească în comune? Nu este așa.

În foarte multe din comune, în ultima perioadă de timp, au fost instalate, de pildă, rețele de televiziune prin cablu, ceea ce înseamnă o capacitate extraordinară pe care o au cei care investesc și care nu se uită neapărat la profituri extraordinar de mari ci, dimpotrivă, la lucruri care țin de o activitate susținută.

Aș dori să vă spun și pe fond cum anume se rezolvă lucrurile în situații defavorizate. În Legea serviciului universal, pentru care sperăm ca medierea pe care o aveți cu Senatul să aibă loc cât mai repede, astfel încât să puteți vota această lege, am prevăzut ca fiecare operator să contribuie cu o sumă în funcție de cifra de afaceri, astfel încât să creăm un coș comun, un așa numit coș comun, din care să finanțăm lucrările de telefonizare în zonele care sunt defavorizate din punct de vedere geografic, sau care sunt defavorizate din punct de vedere social.

Aceasta este o modalitate prin care putem rezolva această chestiune, sau vă aduc aminte proiectul pe care l-am făcut în zona județului Alba, prin care am telefonizat toate localitățile din zona Munților Apuseni și spuneam că este unul dintre cele mai importante, pentru că această zonă vitregită din punct de vedere al accesibilității rutiere, de infrastructură și așa mai departe, astăzi, când vorbim, marea majoritate are acces la mijloace de telecomunicații la fel de moderne ca și cele din centrul Bucureștiului. Și cred că este un lucru extrem de important. Cu acest proiect, au fost rezolvate și două comune din zona Munților Apuseni, care sunt în județul Cluj și ne dorim ca acest lucru să poată fi extins. Suntem în discuții cu Guvernul sud-coreean pentru o extindere a acelui împrumut, care ne-a fost acordat în condiții extrem de avantajoase - vă reamintesc, 10 ani perioadă de grație și 20 de ani perioadă de rambursare -, sigur, ne-a permis acest lucru să putem să investim în mijloace de comunicații în zone care nu sunt foarte rentabile din punct de vedere economic - localități cu multe case răsfirate, unde nu există concentrări mari de populație, ceea ce, sigur, creează o problemă.

Și v-am adus în acest răspuns, domnule deputat, și acoperirea pe care o au operatorii de telefonie mobilă în județul Cluj, tocmai pentru a vedea și care sunt posibilitățile pe care le au locuitorii din această zonă, de a apela la mijloace de telecomunicații alternative. Important este ca în situații de urgență orice cetățean al României să poată să aibă acces la un mijloc de comunicație și acest lucru poate fi realizat la ora actuală în afara operatorului național ROMTELECOM prin operatorii de telefonie mobilă, trei dintre ei la ora actuală au acoperire de peste 80% din teritoriul național, iar un al patrulea are acoperire de 60%, iar, de asemenea, noi operatori care în acest moment se pregătesc - și unii dintre ei deja au intrat pe piață - vor completa toată această hartă pe care am încercat ca să v-o desenez.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Brudașca.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte, îi mulțumesc domnului ministru pentru cele precizate.

Eu aștept să citesc răspunsul scris. Deocamdată, aș vrea doar, cu respect, să-i atrag atenția asupra următoarei situații. Nu mă îndoiesc că cele spuse de domnia sa se vor materializa într-un viitor apropiat. Există, însă, situații concrete - primării -, în fruntea cărora întâmplător sunt chiar primari ai PSD, care nu dispun de posibilitatea de a transmite la o distanță de 25 maximum 30 km de Cluj-Napoca, de a transmite faxuri pentru situații operative, fiind nevoiți să se deplaseze personal pentru preluarea lor.

Vă dau cazuri concrete, domnule ministru, verificați și dumneavoastră: la comuna Gârbău, județul Cluj, este situată undeva între 25 și maximum 28 km, primarul acestei localități, de repetate ori, a solicitat unității ROMTELECOM să-i pună la dispoziție o linie directă, pentru a beneficia și de fax.

Mai există, ceea ce spuneați dumneavoastră despre această telefonie mobilă - este cazul de la Frata, unde am încercat de circa un an de zile să conving pe cei de la Dialog, sau de la Connex, să instaleze antene necesare pentru asigurarea unei acoperiri corespunzătoare, pentru ca cetățenii din zonă, lipsiți de telefonia fixă, să poată să se folosească de această telefonie mobilă.

Există și alte situații, vom discuta la o adică cu dumneavoastră, sunt sate situate în perimetrul a 10, 15 maximum 20 km de Cluj, pe linia spre Sânpaul, Nădășel, dacă vreți cazuri concrete - Popești, Coruși și celelalte -, care mai au încă telefoanele acelea pe care dumneavoastră le știți, cu manivelă, deși am intrat în secolul XXI.

Eu apreciez eforturile pe care dumneavoastră personal le faceți pe linia modernizării și adaptării mijloacelor de comunicații la situațiile moderne din Europa Occidentală, dar este bine să avem în vedere și situațiile foarte apropiate de municipiul Cluj-Napoca, în care, dacă nu se va acționa, se creează probleme chiar pe linia aceasta a autorităților locale.

Deci, eu am ținut să vă atrag atenția în mod deosebit asupra acestor cazuri. Poate găsiți o înțelegere la ROMTELECOM ca, măcar primăriilor din zonă să li se asigure o linie directă, pentru cazul în care doresc să folosească și mijloacele acestea moderne, între care faxul reprezintă o necesitate obiectivă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Bereczki Endre a adresat, de asemenea, o întrebare domnului Nica.

Domnul Bereczki este? Nu este. Dacă nu este, nu-i răspundem.

Pentru Ministerul Administrației Publice, domnul Kerekes Károly a adresat o întrebare; a primit răspuns scris și este mulțumit cu acest răspuns.

Domnul Ciotloș este? Da. Poftiți.

Dumneavoastră ați primit o întrebare din partea domnului Ráduly Róbert Kálmán.

Poftiți.

Mai citiți o dată întrebarea. Poftiți; scurt.

 
   

Domnul Ráduly Róbert Kálmán:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Doamnelor și domnilor reprezentanți ai Guvernului,

Întrebarea de astăzi se referă la o temă de actualitate, și anume la problema noului Cod al muncii, sau mai bine zis, focalizată pe tematica contractelor civile.

Așa cum se poate citi în literatura de specialitate, să spunem așa, de exemplu în revista "Capital", specialiștii susțin că noul Cod al muncii nu acoperă plaja situațiilor din unele activități absolut necesare angajatorului. Temeiul juridic al încheierii convențiilor civile îl constituie Legea nr.130/1999 - care nu a fost abrogată în mod expres, nici în totalitate, nici parțial, prin art.298 alin.2 din noul Cod al Muncii.

"Adevărul" din 4 aprilie 2003 spune următoarele: "În ceea ce privește convențiile civile încheiate în baza Legii nr.130/1999, secretarul de stat (adică domnul Giurăscu) a fost deosebit de ferm. De la 1 martie 2003, acestea nu mai există, iar cele semnate înainte de această dată și aflate în derulare își pierd valabilitatea". Juriștilor care contestă această măsură, considerând-o ilegală, domnul secretar de stat le-a răspuns cu seninătate că nu-i contrazice, dar "noi aplicăm acum Codul muncii și asta este decizia noastră".

"România liberă" spune, legat de această problemă, următoarele: "În agricultură sunt, de asemenea, situații în care înlocuirea forțată a convențiilor civile cu prevederile noului Cod al muncii va duce la falimentarea societăților agricole".

Întrebările punctuale se referă la zona silviculturii - o zonă apropiată agriculturii - și ele sună în felul următor.

Prima întrebare: perioada de angajare permisă de Codul muncii este de minimum o lună; cum se procedează la angajarea muncitorilor zilieri în silvicultură pentru 5-15 zile?

A doua întrebare: pentru două săptămâni de lucru, examenul medical de angajare, care are un preț minim de 150 mii lei este prea ridicat, mai ales dacă ei lucrează în luni diferite la firme diferite, este necesară efectuarea acestui examen medical pentru muncitorii sezonieri?

A treia întrebare: cum se calculează salariul pentru prestații în acest domeniu, când, de obicei, aceste salarii nu ating nici nivelul salariului minim brut pe economie? Cum se pot plăti ore suplimentare pentru acești muncitori?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Poftiți, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Petre Ciotloș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Ca răspuns la întrebarea adresată domnului Marian Sârbu, ministrul muncii și solidarității sociale, de către domnul deputat Ráduly Róbert Kálman, formulăm următorul răspuns.

Codul muncii nu prevede o limită inferioară a duratei pentru care se poate încheia un contract individual de muncă cu durata determinată în condițiile art.81 din Codul muncii și cu respectarea duratei maxime de 18 luni prevăzute la art.82 din același act normativ. Prevederea art.27 din Codul muncii referitoare la angajarea în muncă numai pe baza unui certificat medical care constată faptul că cel în cauză este apt pentru prestarea acelei munci este obligatorie pentru toate persoanele care încheie contracte individuale de muncă, indiferent de tipul acestuia, pe durată nedeterminată sau determinată, cu normă întreagă sau cu timp parțial. Competența și procedura de eliberare a certificatului medical, precum și sancțiunile aplicabile angajatorului în cazul angajării sau schimbării locului de muncă sau felului muncii, fără certificatul medical, sunt stabilite prin legi speciale.

În ceea ce privește salarizarea personalului din domeniul silviculturii, aceasta se realizează prin negociere la nivel colectiv sau individual cu respectarea prevederilor art.159 al Codului muncii, referitoare la obligația angajatorului de a garanta în plată un salariu brut lunar cel puțin egal cu salariul de bază minim brut pe țară. Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 30 de zile după efectuarea acestora.

În aceste condiții, salariatul beneficiază de salariul corespunzător pentru orele prestate peste programul normal de lucru.

Art.120 prevede că: "În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut mai sus, munca suplimentară va fi plătită salariatului prin adăugarea unui spor la salariul corespunzător duratei acestuia. Sporul pentru munca suplimentară acordată în condițiile prevăzute de alin.1 al articolului se stabilește prin negociere, în cadrul contractului colectiv de muncă sau, după caz, în cadrul contractului individual de muncă și nu poate fi mai mic decât 75% din salariul de bază."

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Domnul deputat?

 
   

Domnul Ráduly Róbert Kálman:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu aș mulțumi, din partea mea, domnului secretar de stat Ciotloș pentru acest răspuns și aș vrea să vă spun că în ceea ce privește fondul problemei, desigur că din punct de vedere al noului cod al muncii, dânsul m-a lămurit vizavi de întrebări. Însă din nefericire, eu nu sunt deloc convins că implementarea practiă a răspunsurilor care le-a prezentat dumnealui în această sală în fața onoratei Camere a Deputaților, va ajuta sezonierii din domeniul silviculturii. Dimpotrivă, așa cum am mai spus, am ferma convingere că acest cod al muncii foarte curând va trebui să fie modificat, ca anumite situații în zone de activități sezoniere, cum e agricultura și silvicultura, să poată să fie acoperită prin contractele de muncă cu timp parțial.

Îi mulțumesc încă o dată domnului secretar de stat și dumneavoastră, domnule președinte.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnii Szilágyi Zsolt și Kovacs Zoltan au adresat o întrebare privind situația persoanelor provenind din sistemul agricol.

 
   

Domnul Kovacs Zoltan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Întrebarea noastră ar fi pentru Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, referitor la situația pensionarilor provenind din sistemul agricol care deja pentru ei a depășit deja pragul disperării. Oamenii bătrâni care au lucrat 10-15 ani în unitățile cooperativelor agricole de producție au ajuns să fie umiliți cu pensii cuprinse între 200-400 mii de lei.

Guvernele României, indiferent de coloratură politică, au amânat cu consecvență rezolvarea acestei probleme. În ultimele săptămâni în ziare am citit că totuși Guvernul ar vrea să rezolve această problemă și de aceea întrebările noastre sunt următoarele. Dacă s-a elaborat un plan pentru a asigura acestor oameni bătrâni nivelul pensiei pentru limita de vârstă având stagiul minim de cotizare la unitățile de stat.

A doua, vă rugăm să ne informați dacă s-a realizat evaluarea privind suma totală ce ar permite atingerea acestui obiectiv.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Poftiți.

 
   

Domnul Petre Ciotloș:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ca răspuns la întrebarea adresată domnului Marian Sârbu, ministrul muncii și solidarității sociale, de către domnii deputați Szilágyi Zsolt și Kovacs Zoltan referitoare la situația pensionarilor din sectorul agricol formulăm următorul răspuns.

Pensiile cuvenite persoanelor care au desfășurat activități în fostele CAP-uri au fost stabilite pe baza legislației proprii acestui sistem, diferit ca reglementare de cea a sistemului de stat. Încă din momentul stabilirii între cele două categorii de pensii, existau diferențe majore privind cuantumuri justificate și de cotele de contribuții de asigurări sociale diferite datorate pentru constituirea fondurilor din care se plăteau pensiile.

În urma adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/1998, aprobată prin Legea nr.128/1999, începând cu luna noiembrie 1998, plata pensiilor cuvenite agricultorilor a fost preluată de bugetul asigurărilor sociale de stat. De la acea dată și acestor pensii li s-au aplicat măsuri de protecție socială aplicabile și pensionarilor din sistemul de stat. O dată cu intrarea în vigoare a Legii nr.19/2000, la stabilirea pensiilor se aplică același algoritm de calcul, indiferent de sectorul din care provine beneficiarul. În prezent sunt în plată un număr de 1 629 988 de pensionari proveniți din fostul sistem de pensii pentru agricultori, iar pensia medie lunară pentru limită de vârstă cu stagiul complet de cotizare în luna februarie 2003 a fost de 533 578 de lei. Pensiile agricultorilor au beneficiat, ca și celelalte pensii, de cele 3 etape de recorelare și de indexările trimestriale. Este de menționat faptul că prin procesul de recorelare aplicat acestei categorii de pensionari, procedeul stipulat expres în lege, s-a urmărit eliminarea discrepanțelor dintre cuantumurile cuvenite pensionarilor agricultori înscriși la pensie ulterior Legii nr.80/1993, pentru care a existat un mod de calcul al vechimii în muncă, timpul util, mai avantajos, și cei înscriși în perioada anterioară a acestei legi.

Conform programului de guvernare, pensiile pentru agricultori vor crește în termeni reali cu până la 100% în anul 2004. Se are, desigur, în vedere pensia de limită de vârstă cu stagiul complet de cotizare, aceasta fiind pensia în raport de care s-au stabilit celelalte pensii. Pentru realizarea acestui obiectiv s-au efectuat evaluări privind resursele bugetare necesare realizării scopului propus prin programul de guvernare. Nu se poate însă aborda în mod similar problema pensiei pentru limită de vârstă cuvenită pensionarilor proveniți din agricultură cu cea a pensionarilor proveniți din sistemul de stat, ținând seama de faptul că au existat diferențe între cele două categorii sub aspectul contribuțiilor achitate la sistem, în timpul vieții active.

Vreau să vă asigur că Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Casa Națională de Pensii depun toate eforturile necesare pentru asigurarea resurselor financiare necesare realizării acestor deziderate. Semnează domnul Marian Sârbu - ministrul muncii și solidarității sociale.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Szilágyi Zsolt:

Mulțumesc foarte mult domnului ministru Ciotloș pentru răspuns. Suntem în mare măsură satisfăcuți de răspuns, am înțeles că ministerul cunoaște situația reală de pe teren, însă totuși această medie de 533 000 lei pensie lunară este extrem de puțin, suntem conștienți de faptul că întotdeauna și vreau să subliniez, indiferent de coloratura politică a Guvernului, răspunsul este "nu avem de unde", însă trebuie să avem în vedere că este vorba despre pensionari, despre cetățeni care au lucrat zeci de ani și acum au o pensie extrem de mică. Deci această ridicare, această creștere de sută la sută, până la sfârșitul anului 2004, poate fi o speranță pentru ei în cazul în care va fi corelată, va fi atașată și de alte facilități din agricultură, fiindcă acești oameni și acum lucrează, în ciuda vârstei foarte înaintate, pe pământ, lucrează în agricultură.

Mulțumim pentru răspuns și sperăm că acele măsuri ce duc spre ameliorarea situației pensionarilor din agricultură să aibă efect și eforturile ministerului să fie încoronate de succes.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Damian Brudașca a adresat vreo 3 întrebări Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, la care trebuia să răspundă domnul Giurăscu. Răspunde tot domnul secretar de stat Ciotloș. Sunt 3 întrebări adresate de domnul Brudașca despre Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9, despre posibilitățile de aplicare a Legii nr.650/2002 și un memoriu a lui Jecan Alexandru din Cluj Napoca.

 
   

Domnul Petre Ciotloș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am să încerc să răspund în legătură cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr.9, ca răspuns la întrebarea adresată domnului ministru Marian Sârbu de către domnul deputat Damian Brudașca.

Potrivit prevederilor Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, unul din riscurile sociale acoperit prin prestații plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat este maternitatea. Pentru înlocuirea veniturilor profesionale ca urmare a maternității, persoanele asigurate în sistemul public beneficiază de concediu și indemnizație de maternitate pentru sarcină și lăuzie ca prestație de bază care se acordă pe o perioadă de 126 de zile calendaristice înainte și după naștere. Cuantumul indemnizației de maternitate este egal cu 85% din media veniturilor asigurate în ultimele 6 luni pentru care s-a achitat contribuția individuală de asigurări sociale. Trebuie menționat că acest mod de calcul, durata de acordare acestei prestații, precum și faptul că această indemnizație nu este plafonată, sunt conforme cu practica europeană și cu prevederile Convenției Organizației Internaționale a Muncii nr.183/2000 ratificată de România prin Legea nr.452/2002.

Potrivit prevederilor Legii nr.19, persoanele asigurate pot beneficia în plus și de concediu și indemnizație pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau până la 3, ani în cazul copilului cu handicap. Această prestație, care reprezintă o măsură de protecție suplimentară, se acordă, la cerere, oricăruia dintre părinți, oricând până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani. Este de menționat că acest gen de prestație se acordă în foarte puține state dezvoltate din Europa. În cursul procesului de aplicare a prevederilor Legii nr.19/2000 au apărut unele situații de natură să conducă la discrepanțe între nivelul pensiei, ca principală prestație a sistemului public de asigurări sociale, și cel al indemnizației pentru creșterea copilului.

Astfel, în timp ce prestațiile de lungă durată, respectiv pensia, sunt reglementate în strânsă legătură cu nivelul și durata contribuțiilor de asigurări sociale, reglementarea prestațiilor de asigurări sociale pe termen scurt a avut la bază mai puțin considerente legate de nivelul și durata contribuțiilor, cât mai ales considerente legate de protecția socială a asiguraților. Toate indemnizațiile de asigurări sociale prevăzute de Legea nr.19/2000 se acordau cu condiția realizării unui stagiu minim de cotizare cerut de lege, respectiv 6 luni din ultimele 12 luni. Și în cazul indemnizației pentru creșterea copilului pentru o perioadă minimă de cotizare la sistemul public de pensii de 6 luni se putea beneficia de o indemnizație pentru o perioadă de 2 ani, fapt ce conducea la inegalitate de tratament față de beneficiarii celorlalte tipuri de indemnizații care se acordă pentru durate mult mai mici de timp, cum ar fi incapacitatea temporară de muncă și/sau indemnizația pentru creșterea copilului bolnav.

Folosindu-se de aceste prevederi cu 6 luni înainte de naștere în condițiile cunoașterii cu certitudine a faptului că riscul asigurat se va produce, se încheiau contracte de asigurare sau contracte de asigurare suplimentară pentru venituri care, de multe ori, erau la nivelul plafonului maxim permis de lege, iar după aceea se beneficia, vreme de 2 ani, de un venit de 10 ori mai mare decât sumele plătite. Introducerea prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2003 a noilor reglementări privind condițiile de eligibilitate, respectiv ca persoana asigurată să dovedească în cazul indemnizației pentru creșterea copilului, un stagiu de cotizare de cel puțin 10 luni din ultimele 12 luni anterioare datei nașterii copilului, sunt de natură să coreleze mai bine nivelul și durata contribuțiilor cu nivelul indemnizației, durata de acordare rămânând neschimbată. De altfel, prevederile acestei ordonanțe de urgență au fost discutate în mai multe rânduri cu partenerii sociali, atât la nivelul comisiei de dialog social din cadrul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, cât și în cadrul Consiliului Economic și Social care, cu nr. 385 din 19 februarie a avizat favorabil proiectul de act normativ.

Întrucât unele din noile reglementări au fost contestate de o serie de organizații neguvernamentale, Guvernul România a stabilit reanalizarea principiilor avute în vedere la elaborarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2003. Și, drept consecință, a aprobat modificarea dispozițiilor referitoare la acordarea indemnizației pentru creșterea copilului. Astfel, pentru persoanele care anterior datei de 17 martie 2003 au avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii, cuantumul brut lunar al indemnizației pentru creșterea copilului va fi de 85% din baza de calcul, respectiv din media veniturilor pe baza cărora s-a datorat sau, după caz, s-a achitat contribuția de asigurări sociale din ultimele 6 luni anterioare datei nașterii copilului.

Pentru persoanele care devin asigurate în sistemul public de pensii, după data de 17 martie 2003, cuantumul brut lunar al indemnizației pentru creșterea copilului va fi de 85% din baza de calcul, respectiv din media veniturilor pe baza cărora s-a datorat sau, după caz, s-a achitat contribuția de asigurări sociale din ultimele 10 luni anterioare datei nașterii copilului. S-a stabilit, de asemenea, ca începând cu data de 1 ianuarie 2004, cuantumul brut lunar al indemnizației pentru creșterea copilului să fie 85% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat aprobat prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Remarca cuprinsă în interpelare, privitoare la descurajarea, prin prevederile ce modifică modul de acordare a indemnizației pentru creșterea copilului, a creșterii natalității, considerăm că nu poate fi susținută cel puțin din motivul că politica demografică nu se bazează exclusiv pe acordarea acestui drept plătit din bugetul asigurărilor sociale de stat.

De altfel, prin stabilirea începând din anul 2004 a unei indemnizații în cuantum fix, indiferent de venitul realizat de asigurat se vor acorda condiții similare de îngrijire și creștere a copilului mic, drepturile materiale acordate prin această indemnizație completându-se în funcție de posibilități și opțiuni în cadrul familiei.

În sistemul public de pensii, contribuția de asigurări sociale nu se achită în funcție de felul prestației de care se beneficiază, sistemul public de pensii fiind un sistem redistributiv bazat pe solidaritate între generații. Există persoane care deși contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat, nu beneficiază de drepturi în sistemul public din motive cunoscute în momentul afilierii la sistem sau apărute ulterior.

În ceea ce privește interpelarea referitoare la aplicarea Legii nr.650/2002, cursurile de formare profesională la care face referire interpelarea se pot organiza în prezent, conform Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă. Potrivit acestei legi, agențiile pentru ocuparea forței de muncă asigură gratuit servicii de formare profesională șomerilor aflați în bazele proprii de date.

Conform prevederilor art.67 alin.2 din Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene și a Municipiului București, organizează cursuri de formare profesională atât prin centrele proprii de formare profesională, cât și prin furnizori de servicii de formare profesională din sectorul de stat sau privat pentru șomeri și pentru persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, înregistrate în evidențele agențiilor. Meseriile sau ocupațiile pentru care se organizează cursuri de formare profesională pentru aceste categorii de persoane se stabilesc în funcție de cerințele pieței muncii. Furnizorii de formare profesională care organizează programe de formare pentru personalul propriu sau pentru alte persoane interesate pot elibera certificate de calificare sau, după caz, de absolvire cu recunoașterea națională, pe baza asistenței primite de la agențiile pentru ocuparea forței de muncă, conform art.28 alin.2 și 3 din H.G.nr.377/2002 pentru aprobare procedurilor privind accesul la măsurile pentru stimularea ocupării forței de muncă, modalitățile de finanțare și instrucțiunile de implementare a acestora.

În anul 2002 s-au organizat 631 cursuri în domeniul alimentației publice, atât pentru șomeri cât și pentru persoanele interesate, meseriile sau ocupațiile pentru care s-au organizat cele mai multe cursuri au fost bucătari - 183 de cursuri, ospătari - 181 de cursuri, brutari - 62 de cursuri, vânzători - 35 de cursuri, măcelari - 30 de cursuri.

Pentru anul 2003 au fost prevăzute a fi organizate 57 de cursuri pentru șomerii în domeniul alimentar, cele mai multe cursuri fiind preconizate a se desfășura în meseriile de brutari - 23 de cursuri, bucătari - 8 cursuri, operatori la fabricarea mezelurilor - 3 cursuri, operatori la fabricarea produselor lactate - 3 cursuri.

În primul trimestru al acestui an s-au organizat 47 de cursuri în acest domeniu, cele mai multe fiind cursurile de bucătari, brutari, operatori la fabricarea mezelurilor. Referitor la acreditarea furnizorilor de formare profesională pentru adulți care pot organiza activități de formare profesională, potrivit Ordonanței Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților, republicată, vă comunicăm că normele metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților au fost aprobate în ședința de guvern din data de 27 martie 2003. În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a normelor metodologice de aplicare a ordonanței se vor elabora Metodologia de autorizare a furnizorilor de formare profesională și Metodologia certificării formării profesionale care vor fi aprobate prin ordin comun al ministrului muncii și solidarității sociale și ministrului educației și cercetării. Semnează domnul Marian Sârbu - ministrul muncii și solidarității sociale.

În ceea ce privește întrebarea...

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Mă scuzați un moment, mai repet ca să fie clar, întrebarea durează un minut, răspunsul 3 minute. Hai să încercăm, domnule, să strângem, să fim sintetici.

 
   

Domnul Petre Ciotloș:

Întrebarea referitoare la domnul Jecan Alexandru.

Reprezentanții Inspectoratului teritorial de muncă Cluj au efectuat un control la școala cu clasele I-VIII "Eugen Popa" din Cluj Napoca, în urma căruia am constatat că domnul Jecan Alexandru a fost angajatul instituției până la data de 1 martie 2000 când a fost propus pentru pensie de invaliditate gradul III, continuând să-și desfășoare activitatea până la data de 1 aprilie 2000.

Din verificarea înregistrărilor efectuate în carnetul de muncă la sediul instituției găsindu-se doar copia carnetului de muncă, acesta fiind în prezent în posesia domnului Jecan, s-a constatat că acestea s-au făcut conform legii, cu mențiunea ca anularea pozițiilor 57 - 67 s-a efectuat în urma notei de constatare a Inspectoratului Școlar Județean Cluj, Biroul CFI. Prin aceasta s-a stabilit că nu au fost îndeplinite condițiile pentru trecerea într-o treaptă profesională superioară prevăzută de H.G. nr.281/1993. Înscrierea în carnetul de muncă s-a făcut din eroare, situație confirmată de nota explicativă luate doamnei secretar șef Crișan Marta, iar suma acordată necuvenit pe o lună a fost recuperată ulterior.

De asemenea, cu ocazia controlului s-a constatat că domnul Jecan Alexandru a săvârșit o serie de abateri disciplinare nefiind îndeplinite nici sub acest aspect condițiile prevăzute de Hotărârea Guvernului nr.281/1993.

Aspectele privind încadrarea și promovarea în funcție au fost comunicate domnului Jecan Alexandru de către Inspectoratul Școlar Județean.

În legătură cu anularea înscrierilor efectuate în carentul de muncă de la pozițiile 57 la poziția 67, menționăm că petentul se putea adresa la data la care a luat cunoștință de acestea la instanța de judecată competentă. În cazul în care nu și-a exercitat acest drept, considerăm că a fost îndeplinit termenul general de prescripție în care ar fi putut formula plângerea.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul Brudașca.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte de ședință,

Nu intenționez să folosesc cele 3 minute integral, vreau doar să fac precizarea în privința primului răspuns că și modificările care au fost aduse Ordonanței Guvernului nr. 9/2003 au stârnit și continuă să stârnească nemulțumirea atât a unor organizații neguvernamentale, cât și a celor în cauză.

În al doilea răspuns, mă bucură că, în sfârșit, după doi ani de zile s-a reușit să se realizeze normele de aplicare a Legii nr.375/2001, făcând posibile acreditările formatorilor de formare profesională pe piața muncii și făcând de asemenea posibilă materializarea prevederilor Legii nr.650/2002 de care depinde, evident, reautorizarea unităților de alimentație publică.

Continui să nu fiu satisfăcut de răspunsul primit în ce privește pe numitul Jecan Alexandru care, sunt convins, pe baza documentelor care mi-au fost prezentate, analizate de specialiști, că este victima unor situații ilegale în care persoane care au adus aceste prejudicii care diminuează substanțial pensia sunt doar lovite cu frunza, cu ramul de măslin, iar el continuă să fie "beneficiarul" unor reduceri substanțiale în ceea ce privește pensia sa.

Eu nu solicit nici domnului ministru Ciotloș, nici Ministerului Justiției căruia, de asemenea, i-am adresat o întrebare similară, decât să facă o verificare și să stabilească inclusiv penalități pentru cei care s-au făcut vinovați de aceste ștersături în cartea sa de muncă și de neexplicarea în timp a motivelor acestor ștersături.

Precizez că el s-a adresat Justiției, dar cum ea este legată la ochi, el fiind un amărât de cetățean al României, n-a beneficiat de corecțiile necesare.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Damian Brudașca a adresat, de asemenea, două întrebări Ministerului Apărării Naționale, înțeleg că a avut o discuție cu domnul Sorin Encuțescu și s-au amânat răspunsurile.

Domnul Cătălin Popescu este? Nu este, atunci nu-i răspundem.

Doamna Liana Naum, poftiți, dacă vreți să citiți. Nu mai citiți întrebarea. Răspunde domnul secretar de stat Ioan Opriș.

 
   

Domnul Ioan Opriș (secretar de stat, Ministerul Culturii și Cultelor):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La începutul guvernării, Ministerul Culturii și Cultelor a avut în vedere elaborarea unei strategii pornind de la necesitatea învățării pe tot parcursul vieții, promovată de UNESCO, cu obiective centrate pe acces egal la învățare, calitatea și relevanța învățării, legislativ, educație permanentă, păstrarea și promovarea, valorificarea tradițiilor populare.

În concordanță cu acestea, strategia ministerului a stabilit între priorități o bază de date, care a constatat că la un număr de 6 178 de cămine culturale există doar 1820 de directori, iar dintre aceștia doar 181 au studii superioare. S-a constatat, ceea ce este de domeniul public, o slabă dotare a căminelor culturale, o înțelegere greșită a administrării acestora și o degradare a acestor activități, ceea ce a determinat o serie de programe și proiecte în mod special pe linia organizării și legislativului.

După cum vă este cunoscut, un proiect de lege se află în dezbaterile Parlamentului, cel referitor la educația permanentă. Un accent deosebit s-a pus pe perfecționarea personalului de la căminele culturale. În această acțiune, peste 400 de specialiști din această rețea au participat deja la programe speciale făcute din DVV - Proiect România - respectiv Asociația Universităților Populare Germane. Lectorii au fost aduși din sisteme perfecționate din acest punct de vedere, câte 3 module deja s-au făcut la Giurgiu, Hunedoara, Caraș-Severin, Arad și Tulcea și alte două module sunt în lunile următoare prevăzute. Modulele 3 și 4 urmează să cuprindă alte câteva sute de activiști din acest sector. S-a organizat o serie de seminarii și cu directorii centrelor județene de consultare și valorificare a tradiției și creației populare și ai școlilor populare. Ofertele acestea au urmărit includerea obligatorie în programele de activitate și la cursurile universității populare a unor meserii tradiționale, a obiceiurilor și tradițiilor populare. Or, s-a văzut o anumită creștere și chiar în Sala Brâncuși a Parlamentului, există în sensul acestora o expoziție superbă, "Tezaure umane vii", o recrudescență chiar a mișcării în unele zone. Ea urmează să fie evidentă, generalizată în funcție de înțelegerea autorităților locale și de condițiile concrete. "Vechi arte și tradiții" înseamnă în aceste strategii și o identificare cu locul și țara natală. Un accent a fost pus pe turismul cultural și agroturism, există aici un calendar cu principalele manifestări cultural-artistice, impresionant prin oferta sa de care, de altfel, profită mult mai multe sectoare decât cel cultural.

Chiar acum este acest târg al turismului în care se vede aportul culturii.

Pentru un program făcut în colaborare cu doctorul Radu Rei, prin Ministerul Agriculturii, pentru director de cămine culturale, recent încheiat la Vatra Dornei, trebuie să-l aducem ca un element de excepție și binevenit. O colaborare specială avem cu televiziunile. Un program aparte "Ajutați căminul cultural din satul natal" a dat primele rezultate. Trebuie să avem răbdare și să avem o sistematică în abordarea acestor proiecte. De asemenea, o serie de manifestări cu caracter general cum este concursul "Floarea de tei", proiectul "Căminul cultural și administrația publică locală", toate urmărind să aducă o altă viziune în abordarea acestui sector.

Un proiect aparte s-a făcut cu concursul specialiștilor francezi, fiind finalizat prin acordarea unui certificat recunoscut în Uniunea Europeană pentru un număr important de directori de cămine culturale.

Un alt proiect a fost finanțat prin Pactul de stabilitate pentru Europa de sud-est și a cuprins localitățile din județele limitrofe granițelor României. Din România la Timiș, Caraș-Severin și Hunedoara, din Ungaria, Bekescsaba, și din Iugoslavia, Voivodina.

Marea majoritate a directorilor de cămine culturale, cei care sunt vizați de aceste programe au întâmpinat cu interes propunerile care li se fac.

Aș vrea să mai adaug că un program de patrimoniu special se adresează unei refaceri a rețelei de muzee locale, o rețea care până în anul 2000, practic, a fost demantelată din neglijențe și din cauze speciale. Important este ca în organizarea acestor eforturi să sistematizăm modalitățile prin care abordăm subiectul și să antrenăm în mod vizibil autoritățile locale. Căminul cultural este administrat de către acesta, este al acestora și el reprezintă comunitatea și interesele ei.

Domnul ministru Răzvan Theodorescu consideră că toate aceste eforturi dacă vor avea sistematică și longevitate vor conduce la o refacere a sistemului de educație permanentă și, mai ales, a renașterii satului românesc în condițiile contemporaneității.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulțumesc.

Sunteți mulțumită, da? Bun!

Tot doamna Liana Naum are o întrebare pentru domnul Alexe Costache Ivanov despre rolul asistenței religioase în sistemul penitenciar. Având în vedere că în următoarele două săptămâni n-o să avem această secvență de întrebări și interpelări, eu vă propun să rămânem până epuizăm toată lista aceasta. Da? Sunteți de acord? Da.

Poftiți!

 
   

Domnul Adrian Moisoiu (din bancă):

Întrebările când le putem expune?

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

După ce terminăm răspunsurile la întrebări. Și stăm până terminăm.

Poftiți!

 
   

Domnul Alexe Costache Ivanov (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Stimată doamnă deputat,

La întrebarea dumneavoastră referitoare la rolul asistenței religioase în penitenciar, vă comunicăm următoarele:

Dreptul la asistență religioasă este un drept care este respectat în prezent în penitenciarele din România. Asigurarea acestui drept deținuților este una dintre marile schimbări în unitățile de detenție din țara noastră după decembrie 1989. Ministerul Justiției, prin preoții din penitenciare, a fost prima instituție de stat care a încadrat reprezentanți ai clerului cultelor religioase.

Faptele pentru care se ajunge în închisoare sunt interzise cele 10 porunci divine și unul dintre primele scopuri ale desăvârșirii asistenței religioase în penitenciare este de a-l face conștient pe cel privat de libertate că a greșit, de a-i trezi conștiința care este definită de teologi "glasul lui Dumnezeu".

Cuvântul penitenciar vine de la penitență, astfel că perioada de detenție trebuie văzută ca o perioadă în care se urmărește îndreptarea condamnatului. Religia creștină, căreia îi aparțin aproape toți deținuții în sistemul penitenciar românesc, este o religie care are la bază, pe lângă virtutea credinței, pe cea a dragostei și pe cea a nădejdei sau speranței.

Prin nădejdea sau speranța creștină, bazându-se pe dragostea lui Dumnezeu pentru om, cei din închisori sunt încurajați să aibă încredere în iertarea lui Dumnezeu și a oamenilor, să-și recâștige încrederea în ei că se pot schimba, că devenind alți oameni după perioada detenției se vor putea reintegra în societate.

În fiecare unitate de detenție a fost construit sau amenajat un loc special pentru desfășurarea activităților de asistență religioasă. Întrucât structura confesională din țara noastră se reflectă și în penitenciare, aproape 90% dintre deținuți aparținând cultului ortodox, în prezent, sunt încadrați în penitenciare 39 de preoți ortodoxi și un preot romano-catolic, activitatea acestora fiind coordonată de secția de asistență religioasă din cadrul Ministerului Justiției. Pe lângă aceștia își desfășoară activități de asistență religioasă săptămânal, lunar sau ocazional, misionari ai cultelor religioase recunoscute de statul român și numeroși voluntari creștini din partea asociațiilor și fundațiilor umanitare religioase legal constituite.

Nu s-au înregistrat nemulțumiri ale deținuților că nu li se asigură asistența religioasă solicitată sau din partea cultelor religioase că nu li s-a permis să acorde asistență religioasă deținuților.

Având în vedere numărul mare de deținuți și numărul mic de angajați pentru activitatea moral-religioasă, Ministerul Justiției apreciază activitatea de voluntariat desfășurată în penitenciare de membrii bisericii ortodoxe române și ai celorlalte culte religioase din România.

Menționăm implicarea în activități de asistență religioasă a cultelor religioase la majoritatea penitenciarelor dar, în special, la Penitenciarul Botoșani și, mai ales, la Penitenciarul Poarta Albă și la Penitenciarul Tulcea, unde săptămânal, din dispoziția Înalt-Preasfințitului Arhiepiscop Teodosie de la Constanța, se desfășoară activități de asistență religioasă cu câte 10 preoți ai Eparhiei Tomisului.

La solicitare, în măsura posibilităților, cultele religioase îi sprijină pe cei eliberați din penitenciare pentru reintegrarea în societate. Activitatea de probațiune ar putea avea un efect imediat dacă la ea ar fi cooptate cultele religioase, urmând ca reprezentanți autorizați ai fiecărui cult să-i supravegheze pe deținuții eliberați condiționat ce aparțin cultului respectiv.

Cu stimă, semnează doamna Rodica Mihaela Stănoiu, ministrul justiției.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Sunteți mulțumită de răspuns? Da. Bun!

Din partea Ministerului Culturii și Cultelor, un răspuns similar la aceeași problemă îl oferă domnul secretar de stat Laurențiu Tănase.

 
   

Domnul Laurențiu Tănase (secretar de stat, Ministerul Culturii și Cultelor):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În foarte mare parte, răspunsul colegului nostru de la Ministerul Justiției este și răspunsul nostru. De aceea, permiteți-mi doar să subliniez un singur aspect: Ministerul Culturii și Cultelor, chiar dacă a primit această întrebare, nu este în mod direct implicat în asigurarea asistenței religioase în penitenciare. Totuși, prin intermediul Secretariatului de Stat pentru Culte, el se află într-o permanentă colaborare cu Ministerul Justiței, pentru ca activitatea de asistență religioasă să poată fi desfășurată de toate cultele și de toate organizațiile religioase legal constituite care sunt solicitate de deținuți.

Rolul Secretariatului de Stat pentru Culte este de a veghea ca, pe de o parte, nici unui cult sau organizație legal constituită să nu-i fie interzisă desfășurarea activităților de asistență religioasă în penitenciare iar, pe de altă parte, să nu se producă acțiuni de învrăjbire între cultele și organizațiile care oferă această asistență religioasă potrivit legii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Și eu vă mulțumesc.

Din nou domnul secretar de stat Alexe Ivanov are de răspuns la niște întrebări din partea domnului Damian Brudașca, două întrebări: memoriul domnului Marian Chervochian din Cluj-Napoca și sesizarea domnului Jecan Alexandru din Cluj.

 
   

Domnul Alexe Constantin Ivanov:

Răspunsul nu e lung. La întrebarea formulată de dumneavoastră, stimate domnule deputat, referitoare la memoriul domnului Marian Chervochian din Cluj-Napoca, vă comunicăm următoarele: din verificările dispuse, s-a constatat că memoriul domnului Marian Chervochian din Cluj nu a fost înregistrat la Ministerul Justiției, nici la sfârșitul anului 2002, nici până în prezent, în anul 2003.

Din conținutul întrebării și din tichetul anexat, rezultă că petentului nu i s-a confirmat primirea memoriului la destinație de către Poșta Română. Astfel că nu poate fi imputat ministerului faptul că scrisoarea nu a ajuns la destinatar. De altfel, din verificările dispuse, am constatat că la data de 27 ianuarie 2003, Ministerul Justiției a răspuns Ministerului pentru Relația cu Parlamentul, la interpelarea dumneavoastră adresată domnului prim-ministru, urmare aceluiași memoriu înaintat acestuia de domnul respectiv, având drept obiect privatizarea S.C. "Farmec" S.A. din Cluj-Napoca. Cauzele la care se face referire în memoriu se află în curs de soluționare, astfel că, potrivit dispozițiilor legale, ministrul justiției nu se poate pronunța cu privire la situația de fapt și la problemele pe care le implică respectivele cauze.

Instanțele de judecată investite cu soluționarea acestora sunt singurele abilitate să se pronunțe cu privire la toate aceste aspecte prezentate de petent în memoriul său. Controlul legalității și temeiniciei hotărârilor judecătorești se realizează doar prin intermediul căilor de atac ordinare sau extraordinare exercitate în condițiile legii.

Vă mulțumim pentru atenție.

Cu stimă, semnează doamna Rodica Mihaela Stănoiu.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Răspundeți și la a doua întrebare, vă rog.

 
   

Domnul Alexe Costache Ivanov:

La a doua întrebare deja s-a citit un răspuns de către un alt minister, care se referea la situația domnului Jecan Alexandru din Cluj-Napoca.

Din verificările dispuse, s-a constatat că la data de 16 aprilie 2002, petentul a formulat o plângere penală împotriva a trei angajate ale Inspectoratului școlar județean Cluj, solicitând cercetarea lor pentru săvârșirea infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals și abuz în serviciu, contra intereselor persoanelor. În susținerea plângerii, s-a arătat că a fost angajat al școlii generale "Eugen Bora" din Cluj-Napoca în calitate de mecanic de întreținere până în luna martie 2000, iar învinuitele nu au respectat dispozițiile legale referitoare la aplicarea unei majorări salariale și, în plus, au falsificat unele înscrisuri în carnetul său de muncă.

Prin rezoluția din 4 decembrie 2002, Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a dispus neînceperea urmăririi penale față de cele trei învinuite, soluție care a fost comunicată celui în cauză. La 22 ianuarie 2003, s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca plângerea petentului Jecan Alexandru împotriva rezoluției Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca.

Prin Sentința 259, sentință penală din 4 martie 2003, pronunțată în Dosarul nr.972/2003, s-a respins plângerea petentului cu motivarea că, potrivit art.278 Cod Procedură Penală, plângerile sunt soluționate pe cale ierarhică și că ultimul organ competent în soluționarea unei astfel de plângeri este Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție. Or, în cazul de față, acesta s-a adresat direct instanței de judecată, fără să urmeze dispozițiile legale privind organelor ierarhic superioare ale parchetului.

De asemenea, în dosarul cauzei, s-a constatat că nu lipsește nici un act. Menționăm că numerele de dosare indicate de petent nu corespund privind alte părți. Dosarul de fond este înregistrat sub nr.972/2003 al Judecătoriei Cluj-Napoca, iar dosarul Tribunalului Cluj este înregistrat sub nr.2853/2003 care soluționează recursul cu termen de judecată amânat la data de 25 mai 2003, la solicitarea recurentului pentru depunere de acte.

Față de aceste aspecte apreciem că nemulțumirea petentului este nejustificată, ținând cont de faptul că acesta a formulat anterior o acțiune civilă prin care solicită acordarea unor drepturi salariale, acțiune care a fost respinsă prin Decizia civilă nr.914 din 15 iunie 2002 a Tribunalului Cluj.

Sesizările adresate diferitelor instituții și grupuri parlamentare prezintă trunchiat faptele și apreciem că sunt formulate în scopul de a denigra activitatea organelor judiciare.

Semnează, doamna Rodica Mihaela Stănoiu, ministrul justiției.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Înainte de a interveni domnul Brudașca să-și spună punctul de vedere, domnule Ivanov, mai aveți niște întrebări de la domnul Metin Cerchez. Dar văd că nu e aici. Deci, nu-i răspundem, da? Îi trimiteți răspunsul în scris. A întrebat printre altele și dacă are dosar penal. Are? (Domnul secretar de stat Ivanov îi răspunde domnului președinte că trebuie să se uite în răspunsul scris) Uitați-vă!

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte de ședință,

Eu aș vrea să rog colegii de la P.S.D. să mai citească încă o dată Regulamentul în ceea ce privește definirea noțiunii de interpelare și întrebare. Am asistat anterior la două situații care mi s-au părut că sunt un fel de seminarii pe teme care țin de cultura generală și care nu vizează responsabilitatea Guvernului. Am tot respectul pentru dreptul fiecărui cetățean și al fiecărui deputat de a întreba orice, chiar și atunci când dorește să ridice mingea la plasă celui din partidul căruia face parte. Aceasta a fost o chestiune care ține de netransformarea Parlamentului în tribună pentru dezbateri tip universitatea populară.

Referitor la problema pe care a abordat-o domnul ministru Alexe Ivanov, eu aș dori să fac o singură trimitere. Domnule ministru, de vreme ce dumneavoastră ați susținut că s-a constatat efectuarea de falsuri în carnetul său de muncă, nu vi se pare curios și dubios că totuși s-a dat decizia de neurmărire penală, neînceperea urmăririi penale? Prin această întrebare, cred că se răspunde și situației de fapt în care un cetățean al României, pe care dumneavoastră îl acuzați că prezintă trunchiat situația, se află victimă a modului în care se face justiție în această țară.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Pentru Ministerul de Interne, domnul Metin Cerchez a depus o întrebare, dar nu este și nu-i răspundem. În schimb, domnul Brudașca este aici și domnul Alexandru Fărcaș îi va răspunde.

 
   

Domnul Alexandru Fărcaș (secretar de stat, Ministerul de Interne):

Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul de Interne a răspuns în scris la întrebarea, respectiv interpelarea făcută de domnul deputat Metin Cerchez.

În ceea ce privește întrebarea formulată de domnul deputat Damian Brudașca, referitoare la numeroasele cazuri de intervenții defectuoase din partea pompierilor militari pentru stingerea incendiilor, precum și la dotarea învechită și ineficientă de care aceștia dispun, ministrul de interne răspunde următoarele: Ministerul de Interne, prin Inspectoratul general al corpului pompierilor militari, este preocupat de creșterea nivelului de pregătire a militarilor pompieri, astfel încât intervenția acestora la incendii să se facă în cel mai scurt timp posibil iar consecințele să fie cât mai mici.

Menționăm în acest sens că în activitățile de bilanț pentru anul 2002 desfășurate în prezența conducerii M.I. la toate corpurile de pompieri, prefecții, președinții consiliilor județene sau, după caz, alți reprezentanți ai autorităților județene și locale au apreciat, fără nici o excepție, în termeni laudativi prestația pompierilor. Conducerea Ministerului de Interne nu a primit reclamații referitoare la cazuri de intervenții defectuoase la incendii.

În ceea ce privește înzestrarea tehnică a pompierilor militari, în acest an, bugetul aprobat pentru corpul pompierilor militari prevede următoarele sume: la titlul II - Cheltuieli materiale și de servicii - 22.492.802 mii lei pentru achiziționarea de mijloace tehnice următoare: 44 de scări plisabile, 300 perechi racorduri de refulare, 14.000 metri liniari de furtun, 4000 de complete costume protecție contra apei, 400 complete costume protecție pompier și alte componente pentru protecția militarilor; la Cap.VII - Cheltuieli de capital - 186 miliarde de lei credit extern cu garanție guvernamentală pentru dotarea cu 40 autospeciale de lucru cu apă și spumă; 7 miliarde de lei pentru achiziția a 218 de complete de aparate de respirat cu aer comprimat.

Prin urmare, conducerea Ministerului de Interne este preocupată să asigure pompierilor militari dotarea logistică necesară, astfel încât aceștia să-și poată îndeplini pe mai departe cât mai eficient posibil misiunile specifice care se bazează pe profesionalism, dăruire de sine și spirit de sacrificiu pentru comunitate.

Cu deosebită stimă, ministrul de interne, Ioan Rus.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Domnul Brudașca.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Am și eu răspunsul pe care l-a citit domnul secretar de stat. Într-adevăr, există preocupare, din hârtia aceasta, pentru dotarea pompierilor. Dar ca să nu se creadă că inventez situațiile, amintesc că în chiar municipiul al cărui cetățean a fost și domnia sa, nu de multă vreme s-a întâmplat ca pompierii să se deplaseze la un caz de incendiu și să nu-l poată stinge, arzând în totalitate imobilul respectiv, ca urmare tocmai a dotărilor extraordinare pe care le au pompierii.

Și nu în ultimul rând, vreau să vă spun, domnule secretar de stat, că la o reuniune la Cluj-Napoca, un înalt ofițer sau unul dintre ofițerii din conducerea unității de pompieri clujene atrăgea atenția că pompierii militari să fie folosiți numai atunci când s-au epuizat toate celelalte mijloace pe plan local. Nu vă puneți întrebarea și dumneavoastră: oare de ce s-a recurs la această situație? Să folosim întâi tulumba și abia după aceea să chemăm și pompierii când suntem disperați și nu mai avem soluții.

Totuși, mă bucură faptul că aveți în vederea alocarea de fonduri inclusiv din surse externe, în speranța că cu acești metri liniari de furtun de refulare, perechile de racorduri, veți reuși să faceți față sinistrelor care vor apare inerent în perioada următoare.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Furtunul e foarte important când trebuie să stingi ceva.

Domnul Emil Boc este? Nu este. Nu-i răspundem. Doamna Maria Lazăr este. Va primi un răspuns din partea domnului Constantin Corega.

 
   

Domnul Constantin Corega (secretar de stat, Ministerul Educației și Cercetării):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ministerul Educației și Cercetării acordă un interes deosebit performanței școlare, precum și stimulării și motivării elevilor și profesorilor care obțin performanțe școlare deosebite. În acest sens, Ministerul Educației și Cercetării a urmărit adaptarea conținutului învățământului prin componentele curiculumului școlar pe psihicuri și tipuri de școlarizare, pe discipline de învățământ, la cerințele actuale și viitoare ale dezvoltării societății.

Asigurarea unui echilibru optim între caracteristicile învățământului, transpunerea setului de aserțiuni de politică educațională definite în termeni de cunoștințe, capacități și atitudini, formarea continuă a cadrelor didactice și eficientizarea stilului didactic al acestora, îmbunătățirea evaluării și examinării performanțelor școlare, prin diversificarea și adecvarea metodelor și tehnicilor de valoare, în mod special a acelora care încurajează creativitatea în soluționarea de probleme, participarea activă și aplicarea în situații concrete a cunoștințelor însușite. În acest context, amintim înființarea centrului național de excelențe și a centrului regional de excelență care coordonează activitatea de selecție și de promovarea elevilor capabili de performanțe determinând motivarea elevilor pentru învățare și a cadrelor didactice pentru atingerea unor performanțe ale stilului didactic și, implicit, sporirea rezultatelor învățării.

Cu privire la stimularea efectivă a elevilor, precizăm că, în conformitate cu prevederile art.172 din Legea învățământului, republicată, elevii de la cursurile de zi din învățământul de stat pot beneficia de bursele de performanță, burse de studii, burse de studii și burse de ajutor social suportate de la bugetul de stat.

De asemenea, prin Hotărârea Guvernului nr.1004 din 2002 privind stimularea elevilor și studenților care au primit distincții la olimpiadele școlare internaționale organizate pentru învățământul preuniversitar și a doctoranzilor care obțin rezultate deosebite în activitatea de cercetare a fost instituită bursa de performanță "Meritul olimpic" care se acordă elevilor în anul școlar următor celui în care a obținut distincția.

Precizăm, de asemenea, că premianții la concursurile și olimpiadele școlare, etapele județene, naționale, internaționale, primesc pe lângă diplome și medalii premii în sume de bani indexate anual sau din doi în doi ani, prin ordin al ministrului educației și cercetării.

Referitor la stimularea și motivarea cadrelor didactice, precizăm următoarele: în conformitate cu prevederile art.50 din Legea 128/1997, personalul didactic de predare didactic, auxiliar și cel de conducere al unităților de învățământ cu performanțe deosebite în inovarea didactică, în pregătirea preșcolară sau elevilor, în pregătirea elevilor distinși la concursuri școlare, faze naționale și internaționale, precum și cu o vechime de peste doi ani în învățământ, poate beneficia de gradație de merit acordată prin concurs în cuantum de 20% față de salariul de bază.

Profesorii care au elevi premianți la concursurile și olimpiadele școlare, etape județene, naționale și internaționale, primesc, pe lângă diplome și medalii, premii în bani, indexate anual sau din doi în doi ani, prin ordin al ministrului, ei beneficiază din partea ministrului de excursii gratuite în străinătate, precum și de premii și excursii oferite în inspectoratele școlare.

Am spicuit din răspunsul la întrebarea dumneavoastră.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă sunteți mulțumită? Da. Bine.

Pentru domnul Aurel Daraban aveți, de asemenea, un răspuns. Da?

 
   

Domnul Constantin Corega:

În anul 1995, au fost demarate formalitățile pentru încheierea unui program special finanțat din Fondul PHARE dedicat pregătirii introducerii unui nou tip de management în învățământul superior românesc. Acest program a demarat în 1996 și a reprezentat una dintre componentele programului de reformă a învățământului superior încheiată în România cu Banca Mondială, care s-a desfășurat până în 2001 sub denumirea "Universitaria 2000".

Obiectivul acestui program a fost pregătirea separării managementului academic de cel administrativ; introducerea unui tip de management ce are la bază planul strategic de dezvoltare instituțională și planuri operaționale anuale; pregătirea introducerii funcției de director general administrativ, manager de programe, program de training la care au participat rectori, prorectori, decani și așa mai departe.

Rezultatul acestui program a fost verificat începând cu luna ianuarie 1999, când a fost schimbat sistemul de finanțare al instituțiilor de învățământ superior, trecându-se de la o finanțare pe posturi didactice la finanțarea în funcție de numărul de studenți.

Performanțe manageriale atinse de către cei care conduc instituțiile de învățământ superior de stat la toate nivelurile de decizie a permis ca în anul 2001 să se rafineze mecanismul de finanțare aplicat, finanțarea făcându-se în funcție de numărul de studenți și de patru indicatori de calitate propuși de Consiliul Național de Finanțare a Învățământului Superior, iar, din anul acesta, numărul de indicatori a fost ridicat la 13.

Managerii din instituțiile de învățământ superior din România au format o serie de organisme, cum ar fi Agenția Națională a Managerilor Universitari, Asociația Națională a Directorilor Generali Administrativi din unitățile publice din România, organisme care sunt deosebit de active și care au întâlniri periodice de lucru la care participă și reprezentanții ministerului.

Apreciem că printre cele de mai sus am prezentat o imagine sintetică a acțiunilor susținute de Ministerul Educației și Cercetării pentru asigurarea pregătirii tuturor managerilor pe nivel de decizie și competențe în cadrul instituțiilor de învățământ superior de stat.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Sunteți mulțumit? Da. Bine.

Mai aveți de dat răspunsuri domnului Damian Brudașca. Sunt multe răspunsuri de dat. Asta este! Poftiți!

 
   

Domnul Constantin Corega:

După cum rezultă din prevederile art.104 Cap.III din Legea l98/1997, decontarea cheltuielilor de transport pentru cadre didactice titulare cărora nu li se poate asigura locuință corespunzătoare în localitatea unde-și desfășoară activitatea, este exclusiv de competența autorităților locale, în cazul de față, Primăria comunei Măgurăcătău, județul Cluj.

Prin adresa nr.2738 din 7.IV.2003, Inspectoratul școlar al județului Tulcea a solicitat primăriei mai sus menționate analizarea solicitărilor cadrelor didactice în vederea evitării riscului de a pierde cadrele didactice calificate, ceea ce ar avea un impact negativ asupra calității actului instructiv-educativ.

Pe această cale, dorim să vă asigurăm că Ministerul Educației și Cercetării acordă o deosebită atenție situației acestor cadre didactice și încearcă în măsura posibilităților să sprijine eforturile autorităților locale în găsirea căilor de soluționare optimă a situațiilor create.

De asemenea, referitor la textele grilă, este o metodă foarte des utilizată în alte țări și prin care se evaluează atât cunoștințele elevilor, cât și capacitatea de orientare a acestora.

În ceea ce privește conținutul item-elor, precizăm că s-a apelat la membrii Consiliului consultativ al profesorilor de matematică din județul Cluj, cadre didactice cu experiență și cu rezultate deosebite în activitate. Urmărind subiectele la examenele de bacalaureat din ultimii doi, trei ani, la disciplina matematică se poate observa că numărul de cerințe la un astfel de subiect este între 25 și 29, soluțiile problemelor necesită o redactare îngrijită, comparativ, în varianta textului de tip grilă, cu un număr de 45 de item, nu este mare, dacă majoritatea acestora vizează cunoștințele de bază ale programei școlare și nu presupune un volum mare de calcul; trebuie menționat că aceste condiții au fost respectate de către Inspectoratul școlar al județului Cluj.

La simularea examenului de bacalaureat din 29.03.2003 s-au prezentat 3.343 de elevi, din clase cu profil real, din toate unitățile liceale din județul Cluj, adică peste 98% din numărul total al elevilor din clasa a XII-a din acest an școlar.

Data simulării, numărul de item, ponderea problemelor de algebră, analiză, geometrie, trigonometrie, precum și distribuția lor pe grade de dificultate au fost aduse la cunoștința profesorilor de matematică din județ și a elevilor, încă de la începutul semestrului al II-lea al acestui an școlar, printr-un material transmis tuturor unităților de învățământ liceal.

Din discuțiile cu elevii a reieșit faptul că majoritatea dintre ei nu-și reproșează altceva decât neutilizarea eficientă a timpului de lucru, iar unii dintre ei au recunoscut că nu au tratat cu destulă seriozitate simularea.

Menționăm, totodată, că o bună pregătire matematică este utilă unui absolvent de liceu care urmează o pregătire universitară, în afara profilului științific sau tehnic. În aceste condiții, considerăm că sistemul de teste grilă și-a atins scopul și reprezintă un succes, prin intermediul său putându-se realiza o evaluare corectă a cunoștințelor elevilor.

Și a treia interpelare. Cu privire la modul de stabilire a planului de școlarizare de către universități, precizăm următoarele: pentru anul universitar 2003 - 2004 cifrele de școlarizare au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 293/2003 și sunt sensibil egale cu cele din anul universitar precedent, diferențele fiind nesemnificative, iar personalul didactic încadrându-se în numărul de posturi aprobate prin Legea bugetului de stat pentru anul 2003.

În formularea propunerii cifrei de școlarizare la învățământul superior pentru anul universitar 2003 - 2004 s-a ținut cont atât de numărul estimat al absolvenților de liceu cu diplomă de bacalaureat din promoția 2003, cât și de cel al absolvenților din anii precedenți care nu au reușit să promoveze examenul de admitere în universități și care se pot prezenta la admitere în acest an.

Pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în învățământul superior, Ministerul Educației și Cercetării a avut în vedere stimularea implicării comunității academice în prospectarea cererilor sociale și economice de calificare universitare, în organizarea fluxurilor studențești și a programelor de studii, în funcție de aceste cereri, astfel încât să se sporească în mod notabil contribuția învățământului superior la accelerarea și orientarea schimbărilor din societatea românească.

În acest sens, senatele universitare elaborează planuri strategice de dezvoltare instituțională, centrate în special pe programele de studii și de cercetare și se încheie contract instituțional cu Ministerul Educației și Cercetării prin care-și asumă responsabilitatea publică a cheltuirii eficiente a fondurilor bugetare care sunt alocate.

În ce privește criteriile folosite pentru stabilirea specializărilor vă aducem la cunoștință următoarele: nomenclatoarele domeniilor și specializărilor de referință din învățământul universitar de lungă și scurtă durată sunt prevăzute în anexele nr.1 și 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1336/2001.

În cadrul unei specializări, instituția de învățământ superior poate organiza direcții de studiu, prin discipline opționale. În stabilirea domeniilor și specializărilor de referință din învățământul universitar de lungă și scurtă durată au fost consultate instituțiile de învățământ superior, Consiliul național de evaluare, acreditare, precum și alți factori interesați.

De asemenea, s-a avut în vedere experiența unor țări cu învățământ superior dezvoltat din Uniunea Europeană, precum și evoluția ocupațiilor în țara noastră și pe plan mondial.

Referitor la punctele 3 și 4 din întrebarea dumneavoastră, precizăm: școala superioară românească pregătește specialiști cu studii superioare pentru aproape toate domeniile economiei, științei și culturii. Practic, pentru oricare dintre ocupațiile prevăzute de clasificarea ocupațiilor din România, care necesită studii superioare, institutele de învățământ superior de stat și particular din România asigură absolvenți cu studii superioare în profilurile, domeniile și specializările înscrise pe diplomă.

În acest scop, în conformitate cu prevederile art. 92 alin. 3 lit. c) din Legea învățământului, instituțiile de învățământ superior stabilesc, împreună cu Ministerul Educației și Cercetării și cu alte autorități publice, agenți economici, organizații profesionale și patronale recunoscute la nivel național, domeniile în care se utilizează diplome și certificatele proprii emise.

Pentru a satisface cerințele pieței muncii, insituțiile de învățământ superior acreditate pot organiza și desfășura, potrivit legii, programe de conversie profesională, cu durata a cel puțin un an și jumătate.

Cu privire la parteneriatele încheiate de universități, dorim să subliniem faptul că, atât Constituția României, cât și Legea nr. 84/1995 garantează autonomia universitară, amplu reglementată în Cap. IX, secțiunea a VII-a din Legea nr. 84/1995.

În plus, instituțiile de învățământ superior, din veniturile proprii, dobândite în condițiile legii, finanțează burse, achită taxe de participare la diferite seminarii și simpozioane, sunt membri în diferite organizații, organizează și participă la manifestările cultural-științifice interne și internaționale.

În virtutea aceluiași principiu al autonomiei universitare, instituțiile de învățământ pot încheia parteneriate, cu respectarea prevederilor în vigoare, fără a fi necesară în acest sens aprobarea ministerului. Întrucât ministerul nu este direct implicat în derularea acestor parteneriate, ne aflăm în imposibilitatea de a prezenta o cifră exactă a numărului de parteneriate încheiate de instituțiile de învățământ superior, cu alte persoane juridice de drept public și privat.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Ați terminat răspunsurile.

Domnul Brudașca.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Eu aș începe, domnule președinte, cu ultima întrebare cu încrengături.

Îmi pare rău, domnule secretar de stat, să constat că dumneavoastră vorbiți despre autonomie universitară, dar în același timp precizați că planurile de școlarizare sunt stabilite de Guvern. Mie mi se pare că este o contradicție.

În al doilea rând, eu nu m-am referit la parteneriate, în general, între universități și toate instituțiile enumerate de mine. Eu am avut în vedere, în primul rând, dacă există asemenea parteneriate pentru a asigura o corelare între planurile de școlarizare și posibilitățile ca cei școlarizați să-și găsească locuri pe piața muncii. În acest sens a fost întrebarea pe care am precizat-o.

În ce privește celelalte referințe, nu sunt suficient de convins că răspunsul la punctele 3 și 4 sunt direct la problemele pe care le-am ridicat.

Eu vreau să vă spun, domnule secretar de stat, că la întrebarea legată de organizarea simulării examenului de bacalaureat - n-am inventat eu aceste probleme - au fost profesori de la mai multe școli clujene care și-au exprimat nemulțumirea față de modul în care acesta a fost conceput și profesorii sunt cei care au formulat observațiile de la pozițiile 1, 2, 3, 4 și 5, ele n-au fost gândite de mine.

Dar, pentru a nu fi promovați eventual sau premiați cu prilejul Paștelui, am evitat să le precizez numele în întrebarea pe care v-am adresat-o.

În ceea ce privește prima întrebare la care dumneavoastră ați făcut referire, cea cu Muntele Rece, eu cunosc și precizarea din alin. 3 al art. 104 din Legea nr. 128/1997 și cunosc și situația existentă la fața locului. M-am deplasat efectiv la fața locului, am discutat și cu primarul Cobârzan pe această problemă și domnia sa spune că nu are în momentul de față nici asigurate resursele și, consideră, nici temeiul legal, pentru că nu știu de ce, într-o manieră destul de nefirească, domnia sa consideră că nu este suficientă Legea nr. 128 pentru ca să-și îndeplinească obligațiile pe care le are.

De aceea, în finalul acestei întrebări, încercam să vă sugerez necesitatea, - și dumneavoastră, ca fost inspector general școlar, cunoașteți mai bine decât mine această situație -, posibilitatea revenirii la acele subvenții de tip special pentru cadrele didactice din zonele îndepărtate, întrucât există riscul real, și nu inventat de mine, ca într-o perspectivă nu foarte îndepărtată, multe cadre didactice calificate, datorită acestor dificultăți să-și părăsească locurile de muncă și să prefere să desfășoare activități în cadrul unor societăți comerciale, pentru a scăpa de aceste situații nefericite și neplăcute în care sunt obligați să se deplaseze pe bani proprii, spre locurile de muncă și ulterior spre domiciliile pe care le au, în altă localitate decât cea în care-și desfășoară activitatea. Este o chestiune pe care sunt convins că o veți trata cu toată seriozitatea, pentru că ea nu este specifică doar județului Cluj, ea se regăsește și în alte zone ale țării și nu este un caz singular cel pe care vi l-am indicat.

De aceea, supun din nou atenției dumneavoastră, în noua calitate de secretar de stat, găsirea unei soluții, mai mult decât un răspuns expediat de la acest microfon, pentru o problemă ridicată de corpul didactic din Transilvania.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul secretar de stat.

 
   

Domnul Constantin Corega:

Scurte comentarii, domnule deputat. N-am să comentez asupra autonomiei universitare, este o lege și ea trebuie să se aplice. Cât privește bacalaureatul, vă amintesc că eu sunt doctor în fizică, nu sunt în matematică, să-i lăsăm pe cei din matematică să declare ce este bine în a face în matematică. Există specialiști. 2, 3 profesori cu care care discutăm nu reprezintă colectivitatea de 15.000 de profesori de matematică din țara aceasta. Opiniile a 2, 3 oameni sunt opiniile a 2, 3 oameni!

Cât privește cea de-a treia situație, referitoare la zonele îndepărtate, foarte bine știți că Ministerul Educației și Cercetării are câteva programe pentru atragerea de cadre didactice calificate în zonele respective.

Autoritățile locale trebuie să-și facă treaba lor, și nu Ministerul Educației și Cercetării este cel care o să verifice în ce măsură autoritățile locale o fac, dar noi avem o altă pârghie pe care o folosim, aceea a sporurilor de zonă pe care le acordăm profesorilor în această situație. Or, aceasta este la noi, aceasta o discutăm!

Mulțumesc.

 
Prezentarea pe scurt a interpelărilor ce urmează a fi adresate membrilor Guvernului.  

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Grigore Ionescu adresase o întrebare Ministerului Lucrărilor Publice, a primit răspuns scris, domnul Metin Cerchez nu este, domnul Ștefan Lăpădat este? Nu este. Domnii Kovacs Zoltan, Szilágyi Zsolt sunt? Nu sunt. Domnul Florescu Ion? Nu este, nu-i răspundem. Domnul Mocioalcă este? Nu este, nu-i răspundem. Domnul Cornel Popa este? Nu este. Avea o chestiune interesantă cu sucul de roșii, dar dacă nu este nu putem să aflăm nimic. Mai rămân două întrebări adresate de domnul Damian Brudașca Ministerului Agriculturii, dar nu mai avem pe nimeni de la Ministerul Agriculturii, așa că trecem la interpelări.

Primul este domnul Adrian Moisoiu. Poftiți.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelările mele seamănă cu un cartuș al unei arme de vânătoare în care întrebările sunt alicele acestui cartuș. În primul rând mă adresez primului-ministru:

1. încă nu am primit răspuns la interpelarea din 24 martie;

2. dacă nu ar fi trebuit ca domnul Georgiu Gingăraș, Ministrul Tineretului și Sportului, să fie demis, pentru faptul că și dânsul poartă răspunderea că terenul de joc de pe stadionul Lia Manoliu, pe care s-a discutat meciul cu Danemarca, nu a fost pregătit corespunzător.

3. îl rog pe domnul prim-ministru să îmi spună modul, măsurile punctuale pe care le va lua, le va dispune după ce, la data de 8 aprilie, Curtea Supremă de Justiție a pronunțat o sentință în dosarul Sovata, cu nr. E/5832/2001 și în care se cere un răspuns foarte, foarte exact, mai ales că domnul deputat Adrian Năstase, în august sau septembrie 2000, pe această temă, pe tema privatizării stațiunii Sovata, a avut o intervenție deosebită.

O a doua interpelare se adresează de data aceasta domnului Ovidiu Mușetescu de la Ministerul APAPS, în același dosar E/5832/2001 și se datorează faptului că Curtea Supremă de Justiție hotărăște admiterea acțiunii reclamantei S.C. Aluniș Sovata și dispune anularea formelor și actelor de privatizare întocmite în vederea vânzării prin negociere directă a pachetului de acțiuni, din capitalul social al S.C. Balneoclimaterica Sovata. Și 2. - suspendarea oricărei vânzări ale acelorași acțiuni.

Deci, care vor fi măsurile pe care domnia sa le va dispune?

Domnului ministru Octav Cozmâncă, al Ministerului Administrației Publice.

1. Cum trebuie aplicată Legea alegerilor locale, pentru ca supleanții de pe listele APR să fie validați în consiliile locale sau județene unde au fost declarați supleanți, în condițiile în care un consilier de pe lista APR nu mai este compatibil cu această funcție în momentul de față?

2. Dat fiindcă la biroul meu parlamentar din Târgu Mureș am avut în ziua de vineri, 11 aprilie, 8 persoane în audiență, toate cu aceeași problemă, și anume, nerezolvarea problemelor legate de aplicarea Legii nr. 18/1991 în Municipiul Reghin, motiv pentru care m-am dus cu dânșii la secretarul general al județului, și acesta nu a avut o soluție pe loc, rog neapărat pe domnul ministru Cozmâncă să trimită un delegat pentru a verifica modul de aplicare a acestei legi și să ia măsuri în consecință.

Domnului ministru Gingăraș, al tineretului și sportului:

1. reamintesc că nu am primit răspuns la întrebările pe care i le-am adresat la 16 decembrie 2002, reluate la 24 martie 2003.

2. dacă o demisie de onoare, pentru aceleași motive pe care i le spuneam adineauri și domnului prim-ministru, adică nepregătirea terenului de joc la meciul cu Danemarca, nu ar reprezenta o ieșire onorabilă din scenă.

Și, în sfârșit, doamnei ministru Daniela Bartoș, ministrul sănătății și familiei, doresc să-i comunic că sunt total nemulțumit de modul de în care mi s-a dat un răspuns formal de către domnul secretar de stat Pavelescu în săptămâna trecută, la 7 aprilie, și, ca atare, aștept un nou răspuns din partea dânșilor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Doamna Florea Ana a depus în scris, domnul Victor Dobre a depus în scris, doamna Mona Muscă a depus în scris, domnul Andrei Chiliman a depus în scris, doamna Apostolescu Maria a depus în scris, domnul Viorel Coifan a depus în scris, domnul Dorin Popescu a depus în scris, domnul Vasile Suciu a depus în scris, domnul Ștefan Lăpădat a depus în scris, domnul Damian Brudașca a depus în scris, domnul Ștefan Baban a depus în scris, domnul Nicolae Leonăchescu a depus în scris, domnul Ștefan Pășcuț a depus în scris, domnul Victor Babiuc a depus în scris, domnul Ioan Onisei a depus în scris, domnul Iulian Mincu nu este, domnul Puiu Hașotti a depus în scris, domnul Ilie Merce a depus în scris, domnul Mircea Costache a depus în scris, domnul Ioan Sonea nu este, domnul Eugen Pleșa nu este, domnul Ion Miclea a depus în scris, doamna Smaranda Ionescu a depus în scris, domnul Ovidiu Drăgănescu a depus în scris, domnul Nicolae Vasilescu a depus în scris, domnul Dan Radu Rușanu a depus în scris, doamna Angela Bogea a depus în scris, domnul Emil Rus a depus în scris, domnul Emil Boc a depus în scris, domnul Vekov Károly a depus în scris, domnul Dan Coriolan Simedru a depus în scris, domnul Eugen Nicolăescu a depus în scris.

Domnule Ludovic Mardari, poftiți.

 
   

Domnul Ludovic Mardari:

Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru astăzi am două interpelări. Prima este adresată domnului Octav Cozmâncă, ministrul administrației publice. Este o revenire la interpelarea nr. 683B din 17 februarie 2003, referitoare la pagubele produse de turmele de oi în culturile de păioase sau prășitoare ale agricultorilor din județul Timiș.

A doua interpelare este adresată domnului Dan Ioan Popescu, ministrul industriei și resurselor. De asemenea, o revenire la interpelarea nr. 710B din 17 februarie 2003, referitoare la inoportunitatea reducerii termenului de încasare a facturilor de energie termică ale asociațiilor de locatari sau de proprietari, de la 30 de zile, la 15 zile.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Domnul Paul Magheru.

 
   

Domnul Paul Magheru:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Vorbitorul de dinaintea mea, parlamentarul Moisoiu, mi-a sugerat câteva întrebări, am să le pun altădată, domnului prim-ministru care nu mi-a răspuns la o interpelare, și domnului Cozmâncă care nu mi-a răspuns la două interpelări.

Interpelarea de astăzi se adresează domnului ministru Miron Mitrea. Are ca obiect înlăturarea faunei de cerșetori, psihopați, bețivani, handicapați ce mișună în gările și trenurile din România; protejarea stațiilor și mijloacelor de transport feroviar pentru confortul și securitatea călătorilor; măsuri concrete pentru imediata realizare a acestor deziderate. O să le prezint în interpelarea respectivă care sunt, după opinia noastră, măsurile care pot fi întreprinse imediat, cu atât mai mult cu cât, la Camera Deputaților a fost depus un proiect de lege de administrare și exploatare a căilor ferate care prevede, printre altele, și reînființarea gardienilor feroviari, care au funcționat cândva în România și parcă se simte necesitatea lor.

Vă mulțumesc mult.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul George Moisescu este? Nu. A depus în scris.

Domnul Ioan Mogoș. Poftiți.

 
   

Domnul Ioan Mogoș:

Pentru că am depus și în scris, domnule președinte, am să mă limitez doar la concluziile interpelării, și anume, pe scurt, accesul la obținerea unei burse guvernamentale este limitat, or, se presupune că un stagiu de studii în străinătate trebuie să fie accesibil unei categorii largi de studenți, în mod special celor care nu au mai avut șansa de a beneficia de un astfel de stagiu.

Drept consecință, doamna ministru, deoarece statul român este interesat în încurajarea pregătirii la standarde occidentale a cât mai multor specialiști, vă rog să binevoiți a considera, cu toată atenția, posibilitatea modificării datei limită de depunere a dosarelor în vederea candidaturii pentru obținerea unei burse de studiu în străinătate, gestionate de către Oficiul național al burselor din România, corespunzător cu data obținerii acordului la universitatea străină.

Menționăm că durata întrunirii comisiei de concursuri naționale din România, afișării rezultatului concursului și a contestațiilor, precum și durata procedurilor pentru obținerea unei vize de studiu, nu ar trebui să constituie un impediment pentru modificarea datei în cauză.

De asemenea, doamna ministru, vă rog să considerați și posibilitatea ca acceptul universității să constituie o cerință obligatorie retroactivă pentru dosarul de candidatură.

Cu gratitudine și cu expresia unei înalte considerații pentru doamna Ecaterina Andronescu, ministrul educației și cercetării.

În rest, conținutul interpelării este în scris și vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Doamna deputat Mihaela Mândrea Muraru, poftiți.

 
   

Doamna Mihaela Mândrea Muraru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Obiectul interpelării: desființarea secției de terapie intensivă coronariană din cadrul Spitalului județean din Arad, este adresat doamnei ministru Daniela Bartoș.

Secția de terapie intensivă coronariană din cadrul spitalului din Arad a fost înființată în 1996 chiar de doamna Bartoș, ministrul sănătății și familiei. În urma vizitei unei comisii de reformă din partea ministerului s-a decis transformarea acestei secții într-un compartiment al secției de cardiologie din cadrul aceluiași spital.

Este incontestabilă necesitatea reformei în sectorul sanitar, dar în spitalele din întreaga lume civilizată, astfel de secții funcționează separat.

În cadrul secției pe cale de desființare au avut loc multe premiere în domeniu, la nivel județean, și au fost înregistrate numeroase succese în reabilitarea pacienților cu afecțiuni coronariene acute. În plus, dacă se înglobează această secție în secția de cardiologie, datorită specificului său, deciziile de natură administrativ- financiară se vor complica foarte mult, putând afecta chiar eficacitatea actului medical și capacitatea de funcționare normală a respectivei secții de terapie intensivă.

Doresc să mi se răspundă: pe ce criterii și pe ce estimări s-a fundamentat această decizie eronată? Solicit răspuns scris.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc, doamnă.

Cu aceasta, am încheiat ședința de astăzi. Ne reîntâlnim mâine și începem cu declarațiile politice.

Ședința s-a încheiat la ora 20,30.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 11 decembrie 2019, 2:19
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro