Plen
Ședința Camerei Deputaților din 14 aprilie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.45/24-04-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
04-12-2019
27-11-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 14-04-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 14 aprilie 2003

11. Dezbateri asupra Proiectului de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului.
 
consultă fișa PL nr. 695/2002

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

................................................

Urmează Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.68/1992 privind alegerea Camerei Deputaților și a Senatului.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Da.

Poftiți, domnule secretar de stat Fleșariu.

Domnul Ionel Fleșariu (secretar de stat, Ministerul Administrației Publice):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Încă de la alegerile parlamentare din mai 1990, observatorii străini care au participat la aceste alegeri au semnalat faptul că, în România, nu există un organism electoral cu activitate permanentă care să se ocupe de rezolvarea unor probleme pur tehnice, în perioada dintre două campanii electorale sau două perioade electorale. Alegerile ulterioare au demonstrat că semnalele trase de observatorii străini erau întemeiate, întrucât o serie întreagă de operațiuni care trebuiau rezolvate în intervalul, repet, dintre două perioade electorale, se rezolvau de-abia după declanșarea campaniilor electorale, ceea ce făcea ca acestea să aibă loc, de multe ori, sub imperiul improvizației. Bunăoară, întocmirea listelor electorale și reactualizarea acestora în fiecare an, așa cum prevede Legea nr.68/1992, nu era controlată de nimeni și nu erau operate modificările care se produceau pe parcursul unui an sau nu era asigurată logistica necesară bunei desfășurări a alegerilor: confecționarea de urne, confecționarea de cabine electorale, acestea începând să fie puse la punct de-abia după declanșarea campaniei electorale.

Așa fiind, Guvernul a apreciat că este necesar să se creeze un asemenea organism electoral cu activitate permanentă în România și a elaborat Proiectul de Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității electorale permanente în țara noastră. Proiectul de lege a fost analizat de către Comisia juridică, de disciplină și imunități, împreună cu Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, care au elaborat un raport conținând mai multe amendamente, amendamente cu care suntem întru totul de acord. Așa fiind, vă rog să supuneți dezbaterii și aprobării proiectul de lege, cu amendamentele formulate de cele două comisii.

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea comisiilor sesizate în fond, vă rog.

Domnul profesor Neagu.

Domnul Ion Neagu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului.

Consiliul Legislativ a dat aviz favorabil, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a avizat favorabil proiectul de lege, cu amendamente, proiectul de lege a fost dezbătut și adoptat în Senat în ședința din decembrie 2002.

Acest proiect de lege ce este supus aprobării are ca obiect de reglementare modificarea și completarea prevederilor Legii nr.68/1992 privind alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, în sensul înființării Autorității electorale permanente ca instituție administrativă autonomă care va asigura, la nivel național, aplicarea dispozițiilor legale referitoare la organizarea alegerilor, precum și la realizarea unor activități specifice în intervalul dintre două perioade electorale.

La comisie s-au depus, în termenul prevăzut de Regulamentul Camerei Deputaților, amendamente la proiectul de lege, de către domnul deputat Emil Boc.

Din numărul total de 25 de membri ai comisiei, la ședință au participat 24 și, în urma dezbaterii, Comisia juridică a hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună spre dezbatere și adoptare acest proiect de lege.

În timpul dezbaterilor, unele amendamente au fost respinse, astfel cum sunt redate în Anexa nr.2 din prezentul raport.

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Da.

Poftiți.

Domnul Bolcaș din partea PRM.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Un proverb de care trebuie să ne amintim, din când în când, spune că și iadul este pardosit cu intenții bune. Realizarea unui asemenea organism, într-adevăr, într-un sistem politic bine conturat și într-o democrație funcțională, își are eficiența sa, însă, în modul în care este structurat acest organism în legea ce ni se propune, poate să servească, în primul rând, ca un instrument al partidului aflat la putere de a-și menține, și pe calea controlării alegerilor, supremația sa în campania și în desfășurarea alegerilor viitoare. În aceste condiții, pentru că nu există garanții ale unei adevărate funcționări democratice, noi ne pronunțăm împotriva proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă alte grupuri parlamentare doresc să participe la dezbateri generale? Nu mai doresc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Preambulul la art.I. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Punctul I. Dacă sunt obiecții? Nu sunt.

Punctul II. Dacă sunt obiecții?

Poftiți.

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

La pag.4 din raport, după numărul curent 2, înainte de art.23, există un amendament respins, ce se situează, în raport, la pag.22, un amendament formulat de Grupul parlamentar al Partidului Democrat, susținut de către subsemnatul, și acest amendament pe care l-am propus este un articol nou, la art.5, după alin.7, să se introducă un alin.8, cu următorul conținut: "Pe listele de candidați pentru Camera Deputaților și Senat, partidele politice (...) trebuie să propună candidate femei în proporție de cel puțin 30%". Acest amendament dorește să fie unul de avangardă și să fie un text care să dea eficiență prerogativelor constituționale ce vor fi validate prin referendum în acest an.

Vreau să menționez faptul că, prin revizuirea Constituției și prin dezbaterile care au avut loc deja în comisie, s-a acceptat ca după art.16 să se introducă un articol nou, care să consacre egalitatea de șanse între femei și bărbați și accesul egal al acestora la ocuparea funcțiilor și demnităților publice.

În condițiile acestea, acest text nu ar face altceva decât să dea conținut principiului egalității de șanse și al accesului egal al femeilor la ocuparea funcțiilor și demnităților publice. Vrem să fim bine înțeleși: nu înseamnă că, în mod obligatoriu, femeile vor fi pe locurile eligibile, pe primul loc, pe al doilea sau pe al treilea loc. Acest lucru rămâne la latitudinea partidelor politice.

Ce dorim prin acest principiu al discriminării pozitive este să obligăm partidele politice ca, pe listele electorale, în proporție de 30%, locurile să fie reprezentate de femei. Repet: este vorba de un principiu al discriminării pozitive de inspirație social-democrată, care se regăsește în legislația franceză, legislație care, pe baza modificării Constituției din 1992, are un asemenea principiu consacrat în legislație. Un asemenea amendament a fost susținut de colegii liberali la Senat și credem că poate fi susținut și aprobat la Camera Deputaților, unde cel puțin formațiunile social-democrate ar trebui să accepte un asemenea principiu al egalității de șanse și al stimulării participării femeilor la viața publică.

Amendamentul, așa cum am menționat, se regăsește la pag.22 din raport și urmărește introducerea acestui principiu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Egalitate de șanse ar fi 50%, fifty - fifty.

Domnul președinte al comisiei.

Domnul Ion Neagu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Acest amendament, de altfel știe și colegul meu, domnul Boc, a fost dezbătut la comisie. Noi menținem punctul de vedere al comisiei.

Mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Deci nu agreați.

Doamna deputat Smaranda Dobrescu.

Poftiți.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dați-mi voie, pentru că s-a invocat o manieră social-democrată în abordarea acestei probleme, adică a listelor electorale, aș vrea să vă spun că Internaționala Socialistă a Femeilor este foarte preocupată de prezența femeilor pe liste la toate nivelele: Parlament, consilii locale ș.a.m.d., inclusiv în partide, în structurile de conducere. Deci ce recomandă Internaționala Socialistă a Femeilor: în toate statutele organizațiilor de femei sau statutele organizațiilor de partid, să fie o mențiune cu privire la reprezentativitate la cotă sau cum consideră ele că este necesar.

În privința Directivelor Europene, și aici există o Directivă, și anume țările candidate să aibă o manieră, deci nu e obligativitate, se recomandă ca minim 40% bărbați sau femei să se regăsească pe liste. Deci acesta este adevăratul principiu al nediscriminării practicat în Uniunea Europeană.

În privința legilor, există și Franța care merge la paritate - 50%, există și Belgia care merge la 40% cu penalizări, dar sunt doar două în Europa, și nu merg pe linie social-democrată. Pe linie social-democrată, atât se spune: mențiunea în cadrul statutului de partid.

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Domnul Chiliman și domnul Brudașca, după aceea.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Înțeleg îngrijorarea Internaționalei Socialiste, exprimată de aici de la microfon, dar cred că dacă e așa de îngrijorată trebuia ca partidele social-democrate, membre ale Internaționalei Socialiste, să-și facă reguli interne de partid în această chestiune și cred că argumentele de genul "îngrijorarea Internaționalei Socialiste" nu ar mai trebui să le auzim de aici, de la microfon. Aici discutăm legi care nu sunt pentru Internaționala Socialistă sau alte asemenea Internaționale, ci legi pentru România, unde mai sunt și alte formațiuni politice, mai există și alte... și îngrijorările alea cred că trebuie să fie rezolvate la nivelul intern al partidelor respective, cu reguli interne care nu trebuie să treacă prin legi, neapărat prin Parlament.

În privința cealaltă, sigur că trebuie găsite soluții în așa fel încât să fie o reprezentativitate corectă. Asta-i cu totul altceva.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Brudașca.

Vă rog.

Domnul Damian Brudașca:

Eu recunosc că, dacă nu vorbea doamna Smaranda Dobrescu, nu aș fi dorit să ridic această chestiune. Aș vrea s-o informez pe domnia sa, în cazul în care nu cunoaște, că nu numai Internaționala Socialistă este cea care își propune asigurarea de șanse egale. Și Partidul România Mare are acest obiectiv, iar președintele partidului nostru a făcut, în ultima perioadă, recomandări clare în materie de prezență pe listă, cu șanse de reușită, a unui număr de cel puțin 30% dintre femei, așa încât, dacă tot este vorba să ne spălăm rufele în familie, politic vorbind, aș vrea să luați la cunoștință că și Partidul România Mare este, din acest punct de vedere, de orientare europeană. (Comentarii în Grupul parlamentar al PSD)

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Timiș, domnul Dumitrescu și, după aceea, domnul Boc.

Domnul Ioan Timiș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Dacă tot vorbim așa, constat că există o îngrijorare generală, ca să nu zic o îngrijorare universală privind egalitatea de șanse a femeilor. Sigur, fiecare partid poate s-o facă, în statutul propriu, cum s-a mai vorbit aici. Această lege nu-și propune scopul acesta de a acorda egalitate de șansă femeilor și, în consecință, consider că amendamentul care a fost propus aici nu face obiectul prezentei legi. Deci putem discuta foarte mult despre egalitatea de șanse, dar nu aici, la această lege.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule Dumitrescu, poftiți.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu am venit la microfon să fiu foarte precis în a demonstra că, iată, PD-ul, din nou, este susținut de PRM, într-o bună colaborare instaurată în urma promovării împreună a unei moțiuni de cenzură. Eu am să mă refer..., deci ăsta ar fi un argument de natură politică, nu vreau să-l folosesc.

s-a creat ușor tendința că acest argument al domnului deputat Boc vine din dorința ca un reprezentant al unui partid social-democrat să promoveze social-democrația, în activitatea noastră legislativă, într-o materie într-adevăr extrem de importantă, fiind de natură politică. Și ca să nu se creadă cumva că, de fapt, social-democrația este apărată, în această aulă, numai de către unii reprezentanți ai partidelor social-democrate, vă pot spune că aceasta nu este o lege social-democrată în sensul promovării unor principii social-democrate. Egalitatea de șanse e un principiu împărtășit, de altfel, lăsând gluma la o parte, de către toate partidele politice, însă această idee a discriminării pozitive numai în ceea ce privește această materie nu este corectă.

Doctrina social-democrată, dar și doctrina altor partide vorbește despre necesitatea promovării tinerilor, vorbește despre necesitatea reprezentării, în organismele puterii și mai ales în plan legislativ, în mod egal, a reprezentanților diverselor categorii sociale. Este vorba de reprezentarea în plan teritorial.

Toate aceste elemente sunt elemente de politică internă ale partidelor, aceste elemente de politică internă, dacă se ține cont de ele rezultatul este pozitiv în planul rezultatelor electorale și fiecare partid știe să-și facă foarte bine acest lucru sau dorește să-l facă cât mai bine, pentru că rezultatul electoral este finalitatea pentru care face politică. Din acest punct de vedere, introducerea unei astfel de norme imperative..., ca să nu mai spunem de faptul că Internaționala Socialistă vorbește, în domeniul acesta, despre o reprezentare de 50%. Sigur, noi suntem, eu sunt reprezentant al unui partid social-democrat, fiecare își apără doctrina, liberalii poate nu sunt de acord, PRM-ul văd că are deja astfel de preocupări. Ele nu se rezolvă în interiorul unei astfel de legi, ele se rezolvă în interiorul doctrinei și acțiunii politice a partidelor, iar această discriminare pozitivă, de această manieră, ar pune sub semnul întrebării alte hotărâri, decizii, de care v-am spus: în domeniul politicii de tineret, reprezentării altor categorii sociale, reprezentării în plan teritorial.

Și eu sunt împotriva acestui amendament și susțin punctul de vedere pe care-l susține comisia, de a promova textul așa cum a fost el prezentat.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Acum, eu îmi aduc aminte că, pe vremuri, și CPEx-ul avea un program "45% femei în toate funcțiile de conducere", și nu s-a aplicat, și nici legea franceză nu se respectă cu sfințenie, în actualul Parlament francez.

Poftiți, domnule Boc.

Domnul Emil Boc:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu am venit la microfon să salut Alianța PRM-PSD cu ocazia dizolvării CNSAS-ului, nu acesta este obiectul intervenției mele de această dată, dar doresc să vin cu câteva contraargumente la tezele formulate de colegii mei.

În primul rând, văd că acest principiu ar putea fi acceptat, dar nu poate fi acceptat. Colegii liberali, cu eleganță, l-au susținut la Senat, iar reprezentanții PSD-ului afirmă că nu este un principiu de inspirație social-democratică și nu trebuie să se regăsească în legislație, spunând că fiecare partid știe să-și pună candidații pe listă așa cum crede el mai bine. Dar iată că, așa cum partidele din România știu să-și pună candidații pe liste, România are o reprezentare în Parlament, în ceea ce privește... În Parlamentul României reprezentarea femeilor este în proporție de 9%, în timp ce în alte parlamente se merge până la 45-50-55%, și este vorba de parlamente social-democrate. Și atunci, iată că acele partide din țările social-democrate au știut să facă acest lucru. În România tot un partid social-democrat se află la guvernare și nu a știut să facă acest lucru. Deci, dacă nu știe, trebuie să-l învățăm, și soluțiile în acest caz sunt de natură legislativă.

Toate regimurile democratice care au dorit să dea o expresie acestui principiu al discriminării pozitive au făcut-o prin impunerea în lege a acestui procent, care poate fi discutabil, 50-30%, este de discutat, dar este un prim pas pentru a da un semnal clar în societatea românească asupra faptului că femeile nu sunt bune numai la cratiță și să stea în plan secundar, ci sunt încurajate să intre în viața publică și în viața politică în special. Este un semnal pe care societatea românească îl așteaptă, iar noi ce facem? Nu le spunem, sunteți în proporție de 30% în Parlament, aveți șanse și cel puțin partidele vor depune diligențele necesare pentru a coopta și a atrage femeile în viața publică. Să nu uităm că avem un principiu al discriminării pozitive în Constituția României, chiar cu privire la minoritățile naționale și, dacă îmi amintesc bine, domnule președinte, și vechile C.P.Ex-uri aveau prevederi cu privire la reprezentarea minorităților naționale. Și aceasta nu înseamnă că dacă l-am preluat noi în Constituția României, Constituția României este de inspirație comunistă. Nu! Este expresia menționării în Constituție a unui principiu de largă respirație democratică, de a oferi minorităților naționale posibilitatea de a fi reprezentate în Parlament. Discriminarea pozitivă funcționează la diferite nivele. Acum, în acest moment, credem că societatea românească a ajuns la stadiul în care un asemenea principiu, repet, de respirație democratică și cu profunde conotații social-democrate și nu numai, ar putea face parte din legislația actuală. Repet, în condițiile în care la Constituție, deja a făcut primul pas.

Fără niște măsuri concrete, articolul constituțional despre care am vorbit rămâne lipsit de obiect și ne demonstrează cât de falși suntem sau cât de ipocriți. Introducem principii dar cărora nu le mai dăm în practică nici un fel de consistență ca atare. Un asemenea principiu ar dovedi faptul că la Constituție nu am discutat degeaba, ci, dimpotrivă, am urmărit introducerea în legislația României a unor reguli care să consacre egalitatea de șanse și accesul egal al femeilor și bărbaților la ocuparea funcțiilor și demnităților publice. Mulțumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnul Drăgănescu, și domnul Márton Árpad și după aceea dau cuvântul comisiei din nou și încheiem. Bun. Mai este o doamnă.

Domnul Ovidiu-Virgil Drăgănescu:

Și eu sunt de acord cu tot ce spunea colegul meu Emil Boc în susținerea ideilor sale vizavi de promovarea femeilor în Parlament, dar cred eu că acest lucru nu se poate face prin impunerea unui procent; de ce să fie doar 30% atunci, deoarece femeile sunt peste 50% din România; ar trebui proporțional să fie 50%. Deci, iată că este o discriminare deja, fiindcă deși ele sunt 50% din populația României, noi le acordăm doar 30% din listele, din pozițiile listelor electorale.

Ce facem după aceea dacă aceste 30% din liste vin în coada listei, dacă tot vom avea în continuare vot de listă? Deci, iată că nu rezolvăm cu nimic problema care există totuși, faptul că în Parlamentul României sunt așa puține femei, și este bine să fie mai multe femei, deoarece, după părerea mea, ar ridica nivelul Parlamentului României și chiar al altor instituții ale statului.

De altfel, peste tot în lume, este unul din criteriile de analiză a unei democrații, după numărul de femei care sunt în Parlament, în Guvern și, până acum, inclusiv țări care au o populație majoritar musulmană, cum ar fi turcii - au avut până acum o prim-ministră femeie, noi n-am avut așa ceva, dar cred eu că totuși în această lege nu putem să punem aceste procente care, oricum nu le ajută, prin această prevedere de 30% care, vă spuneam, poate fi așezată undeva în coada listei.

Dacă am face această discriminare, atunci ar trebui să facem o discriminare pozitivă și pentru tineri, se tot vorbește despre schimbarea clasei politice, înnoirea ei etc. și nu văd unde îi susținem noi pe tinerii care ar dori să devină membri ai Parlamentului prin legea aceasta. Cred că tot aici ar fi sediul materiei și pentru discriminarea pozitivă pentru tineri. or, dacă nu putem să facem aceste lucruri, atunci, după părerea mea, nu putem să acceptăm nici această formulă a articolului respectiv. Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnul Márton Árpad și după aceea... s-au vreți dumneavoastră întâi? Domnule Márton Árpad, pentru că discutăm despre femei, haideți să dăm cuvântul doamnei deputat.

Doamna angela Bogea:

Ar trebui să fie distractiv, dar este trist pentru noi, femeile, când vedem că dumneavoastră, bărbații, începeți să vă bateți între dumneavoastră pentru ca noi să beneficiem de șanse egale, șanse care sunt stabilite de Constituție. Vă înțelegem. Îmi pare rău că suntem foarte puține femei în sală de fapt, și nu procentul. În Parlament, procentul femeilor este foarte mic. dar noi, femeile, am manifestat, și dumneavoastră știți din propria experiență, de acasă, destulă toleranță cu dumneavoastră bărbații și, prin urmare, votul bănuiesc că este tranșant, pentru că și în Grupul parlamentar al PSD-ului, majoritari sunt bărbații, și prin urmare, ei vor stabili votul și, indiferent de vot, să știți că în timp și noi femeile vom fi 30-40 chiar 50%, pentru că, indiferent cine va veni la guvernare, vor fi niște cutume internaționale care vor obliga toate partidele să promoveze femeile, iar noi știm că bărbații numai obligați mai fac câte ceva, de bunăvoie mai greu. (Aplauze.)

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnul Márton Árpad.

Domnul Márton Árpad Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Din păcate, nu pot fi de acord cu cele spuse aici, pentru că, într-adevăr, este vorba poate de o necesitate de modificare a însăși concepției despre a face politică și cine poate să facă politică. Trebuie să vă spun că eu sunt membru al unei formațiuni politice care atât la alegerile parlamentare, cât și la cele locale a avut alegeri înainte de a pune pe liste, venind toți membrii Uniunii la vot și, din păcate, majoritatea femei venind la vot, au ales bărbați în diferite funcții. Eu totuși cred că deocamdată, în România nu există interdicții de a pune pe liste cât mai multe femei, cât mai mult tineret. Nu știu ce a împiedicat partidele care astăzi vor sau poate au nevoie de o astfel de lege să-și pună 30% femei pe liste. Eu cred că ar fi putut foarte bine în 2000 să pună pe liste 30% femei, și azi ar fi aici, pe locuri eligibile, 30% femei, cel puțin la acele partide care cred că este imperios necesar. Din păcate, am constatat că nici în aceste partide nu s-au ales, poate ele au nevoie de o astfel de lege ca să se reglementeze pe ele însele în acest domeniu.

Eu cred că ar fi bine prima dată să se facă de către cei care propun măcar, și atunci, într-adevăr, să oblige și pe alții la astfel de alegeri, dar cel mai important lucru este modificarea concepției despre rolul lor în politică și posibilitatea de a avea o carieră politică. Și eu cred că acele femei, având șanse egale, care, într-adevăr, s-au impus și se văd și aici în Parlament, au reușit să ajungă pe locurile eligibile ale diferitelor partide și au fost din an în an mai multe și, așa cum ați spus dumneavoastră, vor fi din ce în ce mai multe în Parlament. Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Ș eu vă mulțumesc. Evident că prima condiție să faci politică este să vrei. Domnul profesor Neagu din partea comisiei și pe urmă trecem la vot.

Domnul Ion Neagu:

Domnule președinte, îngăduiți-mi să fac o nou lectură a unei singure fraze, ca să încheiem această discuție. Proiectul de lege supus aprobării are ca obiect de reglementare, modificarea și completarea prevederilor Legii nr.68/1992, în sensul înființării autorității electorale permanente ca instituție administrativă autonomă...

Deci, noi astăzi discutăm "plus petita", cum spunem noi avocații, nu este cazul să discutăm această chestiune, pentru că nu intră în obiectul legii pe care astăzi ne-am propus noi să o trecem prin Cameră; dar absolut nici o legătură nu are. Eu am lecturat ceea ce am scris în raport inițial, însă am observat că nu toată lumea a ținut seama de ceea ce ne propunem să discutăm: înființarea, repet, a Autorității Electorale Permanente. Că este nevoie să avem un procent de 30-50-80, nu astăzi discutăm acest lucru, nu face obiectul acestor discuții. Mulțumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Eu voi supune acum votului varianta comisiei la pct.2.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi contra? Numărați.

(Domnul deputat Emil Boc dorește să vină la microfon pentru procedură.)

În timpul votului nu vă dau cuvântul nici pe procedură, suntem în timpul votului.

Cine este contra variantei comisiei?

10 voturi contra.

Abțineri? Este o abținere.

S-a adoptat varianta comisiei.

Spuneți, domnule deputat.

Domnul Emil Boc:

Mulțumesc, domnule președinte.

Regulamentul, că ne place sau nu ne place, trebuie să fie respectat de către toți. Articolul, cred că 101, spune că dezbaterea articolelor începe cu amendamentele depuse și înainte de a supune la vot articolul în forma finală, se supun la vot amendamentele depuse la acest articol.

În consecință, dumneavoastră aveți obligația, prevăzută de regulament, și nu de altceva, de a supune la vot orice amendament care figurează în raportul comisiei. V-am indicat pagina din raport, am dat citire amendamentului, a fost dezbătut și, în consecință, domnule președinte, vă rog să procedați regulamentar și să supuneți la vot, indiferent care va fi rezultatul, evident că îl acceptăm, dar nu se procedează...

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Nu, acesta a fost rezultatul...

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte, vă rog să procedați regulamentar! Supuneți la vot amendamentul depus. Dacă nu este acceptat amendamentul, rămâne evident să supuneți la vot forma propusă de către comisie.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnule, eu supun la vot în primul rând amendamentele comisiei, numai amendamentele de eliminare se supun cu prioritate.

Domnul Emil Boc:

Nu, domnule președinte, vreți acuma chiar să facem o școală aici, să facem un curs de drept parlamentar?

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Facem degeaba.

Domnul Emil Boc:

Vă rog să lecturați Regulamentul și să vedeți că dezbaterea începe cu amendamentele, care se supun la vot. În condițiile în care amendamentul nu este admis, evident, se merge mai departe. Nu putem începe discuția cu votul final. Ce rost a avut toată această dezbatere înainte de analizarea amendamentelor care au fost supuse la vot?

Vă rog, domnule președinte, să supuneți la vot amendamentul, după care discuția continuă pe text. amendamentul trebuie să figureze ca fiind admis sau respins, așa cum figurează și în raportul comisiei, nu implicit. Unde găsiți dumneavoastră această formulă a regulamentului de respingere implicită a amendamentului. Ea trebuie să fie explicit admis sau respins.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnul Borbély, domnul secretar Borbély. Poftiți.

Domnul Borbély László:

Domnul deputat Boc are dreptate în cazul în care se propune eliminarea. În cazul în care nu se propune eliminarea, ci se propune un alt amendament, vă citez, domnule deputat, care cunoașteți foarte bine Regulamentul, art.103, în care se spune: "discutarea amendamentelor începe cu cele prin care se propune eliminarea (...) - nu este cazul. în cazul în care există mai multe amendamente de același fel, ele se supun la vot în ordinea în care au fost prezentate, începând cu cele cuprinse în raportul comisiei sesizate în fond".

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Aveți alt regulament, domnule Boc?

Domnul Emil Boc:

Nu, domnule președinte, nu, pentru completare. Este corect ce a spus domnul Borbély, nu negăm. Art.101 spune: "discutarea articolelor începe cu amendamentele.", așa scrie art.101 alin.1 și "pot pune în discuție amendamentele respinse de comisia sesizată în fond", exact ceea ce s-a întâmplat.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Le-am discutat, domnule deputat.

Domnul Emil Boc:

Dar care nu figurează..., de asemenea, care nu pot figura în momentul respectiv. Și, în consecință, amendamentele - că de aceea sunt amendamente - se supun la vot, domnule președinte. Vreți să scriem ca la grădiniță, să spunem pentru fiecare detaliu ce se întâmplă? Este o chestiune de logică juridică elementară, un amendament care figurează într-un raport se supune la vot, se admite sau se respinge. Facem o interpretare de grădiniță aici? Din moment ce art.101 spune foarte clar: "discutarea articolelor începe cu amendamentele". Ce înseamnă asta? Ele se discută și se finalizează cu ceva. Cum se finalizează? Cu supunerea la vot. Chiar trebuie să descoperim America la fiecare ședință a Camerei Deputaților pentru a ști că trebuie supus un amendament la vot? Dar nu înțeleg reaua dumneavoastră credință care este de neînțeles. (Vociferări.)

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Mai vorbiți, domnule, mai avem 5 minute. Continuați să vă expuneți punctul de vedere.

Domnul Emil Boc:

O să continuu, domnule președinte, pentru că observ că dumneavoastră aveți nevoie să vi se repete acest Regulamentul al Camerei Deputaților pe care, în calitate de președinte de ședință, ar fi trebuit să-l cunoașteți și să interpretați în sensul producerii de către acesta a efectelor juridice, și nu a anulării efectelor juridice, domnule președinte, pentru că este inadmisibil, repet, inadmisibil ca dumneavoastră, după ce ați stat 20 de minute pe marginea unei dezbateri, să sfidați toți parlamentarii care au luat cuvântul și să nu dați posibilitatea acelora care au participat la această ședință, mulți sau puțini, câți sunt ei, să-și exprime un vot asupra unui amendament, la fel cum s-a procedat în cadrul comisiei. Amendamentul a fost supus dezbaterii, s-a votat, a fost respins. La fel și în plen, dumneavoastră trebuie să procedați în aceeași manieră. Nu trebuie să reinventați Regulamentul pentru a vă sustrage unui vot pe care chiar că nu îl înțeleg. Care este motivul pentru care nu supuneți la vot acest amendament? Este o premieră pentru mine în viața parlamentară, pentru că de fiecare dată, atunci când au fost amendamente respinse în raportul comisiei, acele amendamente s-au supus la vot; dacă au fost mai multe amendamente s-au cumulat și au fost puse într-o altă manieră, dar amendamentele, repet, se supun la vot, pentru a li se da, fie o aprobare, fie o respingere.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da, eu cred că lucrurile sunt foarte limpezi pentru toată lumea. Comisia a avut amendamente la proiectul de lege. Deci, eu le supun într-o anumită ordine, încep cu cele ale comisiei și, logic, dacă al dumneavoastră nu intră, nu intră. Deci, asta este problema, dacă comisia adoptă o anumită variantă, Camera o votează, ceea ce intră în contradicție nu mai este logic să fie votat.

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte, art.103 alin.2: "Camera se va pronunța prin vot distinct asupra fiecărui amendament". Chiar trebuie să mă duc la fiecare text să vi-l citez?

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Ce atâta încăpățânare pentru un text de regulament, negru pe alb: "Camera se va pronunța prin vot distinct". Trebuie să traduc în limba maghiară, domnule Ráduly, ca să înțelegeți și dumneavoastră? Traduc și în limba maghiară dacă aveți nevoie.

Deci, "Camera se va pronunța prin vot distinct asupra fiecărui amendament, în afară de cazul în care adoptarea unuia exclude acceptarea celorlalte". Aici a fost doar un singur amendament, nu a fost vorba de excluderea nici unui alt amendament. Ce mare filosofie domnilor? Vreți să vă fotocopiez sau ce mai doriți? Pentru domnul Zgonea pot să-l traduc, că nu înțelege, dar îl traduc, dacă este nevoie. Vă mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte,

Distinși colegi,

Am o singură rugăminte la distinsul coleg de la Partidul Democrat. Reacțiile lui emoționale poate să și le producă unde vrea, eu unul am înțeles foarte bine că are momente în viață în care, câteodată, sufletul îi depășește logica, dar nu cred că trebuie să ne tragă pe noi la răspundere, să ne vorbească pe un ton care, de foarte multe ori îl sancționează și îl atribuie altor colegi care fac parte din alte formațiuni sau care au alte reacții. De aceea, îi cer, în numele tuturor colegilor care sunt în această sală, să își ceară scuze privind reacțiile din prima parte, deși fondul problemei a fost corect, dar, așa cum a vorbit, mi s-a părut că este un pic delimitat față de stilul și treapta socială pe care vrea să se prezinte.

În al doilea rând, domnule președinte de ședință, aș vrea să vă uitați un pic în ceruri în fața dumneavoastră, să vă uitați la ceas, și probabil că domnul Boc, distinsul meu coleg a vorbit în afara orelor de program, și atunci o să chem o televiziune specială care să-l transmită la Cluj acolo încât să fie încântat. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnul Ráduly. Poftiți. Drept la replică.

Domnul Ráduly Róbert Kálman:

Mulțumesc, domnule președinte. Ca drept la replică, o singură propoziție. Îmi pare rău că nu a trecut amendamentul anterior, cu cele 30%, pentru că sunt ferm convins că ne-am fi înțeles mult mai bine cu doamna Boc, decât cu domnul Boc. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 7 decembrie 2019, 1:05
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro