Plen
Ședința Camerei Deputaților din 14 aprilie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.45/24-04-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-12-2019
04-12-2019
27-11-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 14-04-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 14 aprilie 2003

12. Primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da. Timpul afectat astăzi dezbaterilor proiectelor de lege s-a încheiat, pentru că trebuie să trecem la secvența următoare.

Trecem la răspunsurile orale la întrebări.

Domnul Tóro Tiberiu a adresat o întrebare pentru Ministerul Integrării privind cazul deponentului ecologic sau cam așa ceva în județul Timiș. Poftiți. Este cineva de la Ministerul Integrării, da?

Domnul Tóro Tiberiu:

Stimați colegi deputați,

Domnule președinte,

Stimată doamnă ministru,

Stimați domni secretari de stat,

Prin prezenta intervenție aș dori să focusez atenția asupra unei probleme acute a județului Timiș și în special a municipiului Timișoara și anume, cazul sistemului ecologic de management al deșeurilor din Timișoara și județul Timiș.

Prin această intervenție, de fapt, solicit intervenția și ajutorul acestor ministere, respectiv Ministerul Integrării Europene, Ministerul Administrației Publice și Ministerul Apelor și Protecției Mediului, ca, în cadrul atribuțiilor ce le revin să ajute la soluționarea acestui caz care așa se pare că a ajuns în impas în plan local.

Despre ce e vorba de fapt? Câteva elemente din istoricul acestui caz. se cunoaște că deponeul existent în municipiul Timișoara are termenul de funcționare expirat și de fapt reprezintă un focar de poluare și infecții, Consiliul județean Timiș a intervenit în discuțiile privind construcția unui nou deponeu încă din anul 1996. Prin această intervenție, s-au identificat 5 locații posibile, deși au fost o serie de consultări ulterioare, analize și discuții, nu s-a ajuns la nici o soluție concretă până în anul 1999, când s-a convenit asupra unei locații din perimetrul comunei Sânandrei, la circa 10 km de municipiul Timișoara. La acea dată nu s-a ținut cont de faptul că această locație se află în conul de decolare-aterizare a Aeroportului internațional Timișoara, dar, după alegerile locale din 2000, noul Consiliul local din Sânandrei își retrage acest acord inițial acordat.

Nefiind ajutat nici de organismele guvernamentale, nici de cele județene în găsirea unui nou amplasament, Consiliul local Timișoara, respectiv primăria, începe din 1999 întocmirea unei documentații pentru noul amplasament pe un teren extravilan al municipiului Timișoara, la circa 1-2 km de perimetrul Timișoarei. În urma aprobării planului județean de gestionare a deșeurilor, din octombrie 2002, această locație și acest deponeu devin depozitul în proiect, depozitul județean al deșeurilor din întregul județ.

Reprezentanții UDMR Timiș din administrația locală și județeană, în luna octombrie a anului trecut au solicitat intervenția organelor județene în stabilirea unei noi locații pentru acest depozit de deșeuri, în locul acestei locații alese fortuit de Consiliul local Timișoara și care prezintă, pe lângă avantajele existente, dezavantaje majore care au considerat că sunt mai puternice decât acele avantaje.

În această interpelare adresată către cele trei ministere am dezvoltat avantajele și dezavantajele, deci, doamna ministru respectiv domnii miniștri au primit analiza noastră. Aș puncta doar câteva dintre dezavantajele majore; în primul rând, documentația existentă nu prevede o altă locație pentru sortarea deșeurilor, deci, o alternativă. Dacă sortarea se face în același perimetru, dispar toate avantajele din punct de vedere ecologic și se pune întrebarea dacă proiectul mai rămâne ecologic sau nu, deoarece perimetru de sortare a gunoiului adus în municipiul Timișoara produce aceleași efecte ca o simplă groapă de gunoi: miros, fum, răspândirea către vânt a hârtiilor și pungilor de plastic, apariția animalelor ș.a.m.d.

Având în vedere că direcția predominantă a vânturilor este dinspre acest perimetru înspre partea de nord a municipiului Timișoara, respectiv comuna Dumbrăvița, apropierea de cele două localități devine un dezavantaj major. Pe de altă parte, în al doilea rând, studiul de impact de mediu încă nu este realizat, obținerea vizelor în "mod forțat", în timp atât de scurt, pune sub semnul întrebării veridicitatea lui, cu toate efectele negative care se vor arăta în cei 20 de ani de existență a depozitului.

În al treilea rând, în cursul întocmirii documentației a reieșit că acest perimetru se află la limita actualului con de decolare-aterizare a aeroportului. Acest fapt va împiedica în viitor dezvoltarea aeroportului. Efectele economice negative eu cred că sunt evidente, nu trebuie dezvoltate aici. Viitoarea autostradă Nădlac-Deva-București va intersecta drumul național Timișoara-Arad lângă localitatea Orțișoara. Experiența europeană arată că în asemenea condiții apetitul investițional în perimetrul drumului rapid crește spectaculos. Cine va investi însă în apropierea unei gropi de gunoi? Blocarea dezvoltării economice în nordul municipiului va produce o pierdere pe termen mediu din punct de vedere economic incalculabilă actualmente.

Și, în ultimul rând, un nedorit accident al bazei depozitului ar infesta puțurile forate din care se asigură alimentarea cu apă potabilă a locuitorilor comunei Dumbrăvița, locația fiind la limita administrativă a satului.

UDMR Timiș a propus o soluție care ar putea rezolva situația, și anume stabilirea unei noi locații la distanță de 15-20 km de municipiul Timișoara. în baza unei discuții preliminare s-au contactat o serie de comune: recaș, Orțișoara, Sânandrei dispuse pentru o colaborare, chiar au declarat și acest lucru.

Totodată, se poate stabili un program de lucru cu măsuri concrete și responsabilități clare pentru ca până în toamna anului 2003 documentația să fie completă și corect întocmită. Solicităm Ministerului Integrării Europene și Ministerului Apelor și Protecției Mediului un schimb de locuri în ordinea priorității între județul Timiș și județul care se află pe poziția nr.1 pe lista de așteptare pentru fondurile ISPA-Mediu.

Aceasta este de fapt propunerea-cheie a soluției noastre. Astfel, județul Timiș ar fi printre primii care depun documentația în toamna anului 2003, în ipoteza, bineînțeles, că se va organiza o nouă licitație în acest domeniu.

În concluzie, propunem, sub atenția acestor ministere, această soluție, întreaga problematică și, prin prezenta, dorim să ascultăm punctul de vedere al acestor ministere.

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Trebuie să fim mai sintetici în adresarea întrebărilor și în răspunsuri.

Da, poftiți, doamnă ministru.

Doamna Hildegard-Carola Puwak (ministru, Ministerul Integrării Europene):

Doamnelor și domnilor deputați,

Dați-mi voie, în primul rând, să apelez la domnul președinte de ședință și să-mi acorde și mie un timp mai lung pentru răspunsul la o întrebare care a fost atât de lungă.

În al doilea rând, aș dori să fac precizarea că autoritățile locale din județul Timiș au pornit la elaborarea aplicației Sistem ecologic de management al deșeurilor din Timișoara, de la prezumția obținerii unei finanțări europene prin Programul de preaderare ISPA.

Deci, în virtutea responsabilităților ministerului pe care-l reprezint, dați-mi voie să dau răspunsul domnului deputat prin ceea ce s-a întâmplat până acum, evaluând și șansele obținerii unei asemenea finanțări în situația în care propunerile domnului deputat ar fi luate în considerare.

Deci, până în prezent, România a încheiat 33 de memorandumuri de finanțare ISPA, în valoare de 1,3 miliarde de euro, reprezentând 70% din întreaga asistență financiară disponibilă României pentru perioada 2000-2006.

Pentru întreaga această sumă alocată României - încă o dată spun - pentru perioada până în 2006, România a transmis propuneri de proiecte atât pentru infrastructură de mediu, cât și pentru cea de transport, iar aplicația de mediu transmisă la Comisia Europeană, sau aplicațiile de mediu, au inclus și sistemul ecologic de management al deșeurilor în Timișoara.

Acest lucru, deci în cadrul procesului de promovare a proiectelor ISPA în sectorul mediului, această aplicație a fost înaintată Comisiei Europene în luna iunie 2000, fiind înregistrată de către serviciile Comisiei Europene în luna mai 2001.

Conform practicii comunitare, pentru fiecare proiect propus pentru finanțare, reprezentanții Comisiei Europene efectuează misiuni de audit pentru a verifica structurile create, capacitatea financiară a acestora de a cofinanța execuția fizică, precum și datele tehnice ale proiectului.

Prelungirea perioadei de analiză a acestui proiect și, implicit, întârzierea aprobării de către Comisia Europeană în vederea finanțării, s-a datorat modificării datelor tehnice ale proiectului de către beneficiarul acestuia, respectiv Consiliul Local al municipiului Timișoara.

În perioada octombrie 2001-septembrie 2002 a fost modificat amplasamentul proiectului din comuna Sânandrei, în extravilanul municipiului Timișoara.

Pentru verificarea acestui proiect, au fost organizate la Timișoara două misiuni de audit, în luna octombrie 2001, respectiv septembrie 2002, la care au participat reprezentanții autorităților locale ai Băncii Europene de Investiții, cei ai instituțiilor administrației publice centrale implicate în derularea Programului ISPA, precum și cei ai Comisiei Europene.

Ultima misiune de evaluare a urmărit, în special, următoarele aspecte: refacerea studiului de impact asupra mediului pentru noul amplasament al depozitelor, includerea în cazul acestui proiect și a unor măsuri de închidere sau de reabilitare a gropilor de gunoi existente, stabilirea de comun acord cu Ministerul Apelor și Protecției Mediului a unor soluții pentru managementul deșeurilor medicale, clinice și a deșeurilor periculoase - pesticide, uleiuri uzate, solvenți.

În data de 13 octombrie 2002, Consiliul județean Timiș a organizat o întâlnire publică la care au fost invitați să participe reprezentanți ai tuturor factorilor interesați - prefectura județului, Primăria municipiului Timișoara, consilieri județeni și locali, reprezentanți ai Aeroportului Internațional Timișoara, ai Aeroportului Militar Giarmata, ai Comisiei Naționale a Apelor Române, Direcția Apelor Banat, ai Inspectoratului pentru Protecția Mediului Timișoara, ai Facultății de Hidrotehnică, ai Institutului Agronomic.

În urma discuțiilor, a reieșit că singurul punct critic al amplasamentului ar putea fi apropierea de Zona 3, de servitutea aeronautică civilă și s-a cerut reanalizarea impactului pe care amplasarea deponeului l-ar putea avea asupra dezvoltării viitoare a celor două aeroporturi - civil și militar.

Trebuie menționat că Autoritatea Aeronautică Civilă Română a avizat favorabil atât primul amplasament al deponeului, situat în interiorul culoarului de zbor în anul 2001, cât și noul amplasament situat în exteriorul culoarului de zbor în anul 2002, aviz valabil până în august 2003.

În data de 13 februarie 2003, s-a emis Hotărârea Guvernului nr.164 pentru modificarea Hotărârii nr.1409/2002 privind trecerea unui teren din proprietatea privată a statului în proprietatea publică a municipiului Timișoara, publicată în Monitorul Oficial din luna martie 2003.

Prin această hotărâre, se aprobă trecerea unui teren agricol situat în extravilanul municipiului Timișoara în proprietatea privată a statului și din administrarea Agenției Domeniului Statului în proprietatea publică a județului Timiș și în administrarea Consiliului județean Timiș.

În ceea ce privește studiul de impact, acesta se află în curs de realizare, urmând a fi inclus în varianta finală a aplicației ce urmează să fie transmisă spre analiză și aprobare Comisiei Europene până la sfârșitul lunii mai.

Ținând seama de importanța dezvoltării acestui proiect în județul Timiș și luând în considerare recomandările Comisiei Europene și ale Băncii Europene de Investiții, vă precizăm că, pentru a obține finanțare din fonduri ISPA, este necesar să fie trimis la Bruxelles un proiect bine fundamentat din punct de vedere tehnic, economic și al protecției mediului, respectând prevederile directivelor Uniunii Europene și ale legislației naționale.

Cu ocazia celei de a V-a Reuniuni a Comitetului de monitorizare ISPA, care s-a desfășurat pe 1 și 2 aprilie anul acesta la București, au avut loc discuții între reprezentanții Ministerului Apelor și Protecției Mediului, Ministerului Finanțelor și ai Comisiei Europene referitoare la procesul de programare ISPA.

În urma acestor discuții, reprezentanții beneficiarului s-au angajat că, până la data de 30 mai 2003, să obțină aprobările pentru studiul de fezabilitate, impactul asupra mediului și să îndeplinească condiția referitoare la informarea publicului, astfel încât aplicația să poată fi transmisă spre aprobare serviciilor comunitare.

Referitor la dezavantajele pe care le-ați enumerat, domnule deputat, vă aducem la cunoștință următoarele: locația actuală a fost aleasă în urma studierii mai multor alternative, fiind acceptată în urma unor evaluări de tehnic, economic și de impact asupra mediului înconjurător.

Raportul de evaluare a impactului asupra mediului reprezintă o condiție sine qua non pentru aprobarea aplicației ISPA de către Comisia Europeană, care verifică nu numai concluziile raportului, ci și respectarea procedurilor de realizare a acestuia.

Referitor la problema conului de decolare-aterizare a avioanelor pentru Aeroportul Internațional Timișoara, aflat în apropierea viitorului deponeu ecologic, așa cum am menționat mai sus, Autoritatea Aeronautică Civilă Română a avizat favorabil noul amplasament.

Cu privire la viitoarea autostradă Nădlac-Deva-București, această problemă intră în competența Ministerului Apelor și Protecției Mediului, iar aprobarea acestei locații s-a făcut în urma unor studii care au analizat efectele economice și impactul mediului, în conformitate cu conceptul de dezvoltare durabilă.

Aplicația are la bază studii tehnice fundamentate, acesta fiind un alt criteriu de selecție pentru proiectele ISPA.

Referitor la locațiile propuse de dumneavoastră - Recaș, Orțișoara, Sânandrei -, menționăm că acestea au făcut obiectul studiului de alternative elaborat pe măsura ISPA, sistem ecologic de management al deșeurilor.

Conform programului de lucru deja agreat între autoritățile române și partea comunitară, termenul de transmitere a aplicației revizuite în vederea aprobării este 30 mai 2003.

Menționăm că proiectele prioritare în domeniul mediului se stabilesc de către Ministerul Apelor și Protecției Mediului, prin strategia națională ISPA.

Aceste priorități stabilite în conformitate cu criteriile de eligibilitate impuse de procedura Comisiei Europene nu se selectează în funcție de criteriul administrativ, ci în funcție de impactul asupra mediului și de numărul populației care poate beneficia ca urmare a implementării acestui proiect.

În ceea ce privește propunerea de a întârzia depunerea aplicației pentru o perioadă de 6-8 luni și de a analiza posibilitatea identificării unui alt amplasament pentru acest proiect, vă aduc la cunoștință, domnule deputat, că, așa cum au subliniat reprezentanții Comisiei Europene în cadrul discuțiilor pe care le-am avut în data de 9 aprilie la Bruxelles, această decizie ar avea efecte negative atât asupra realizării acestui proiect, precum și asupra implementării programului ISPA la nivel național.

Precizăm că Ministerul Integrării Europene a luat la cunoștință despre intenția unei noi modificări a amplasamentului deponeului, din intervenția dumneavoastră.

Actualul amplasament propus de partea română a fost acceptat de partea comunitară, acesta îndeplinind cerințele legislației comunitare privind protecția mediului.

Schimbarea locației acestui proiect pentru a treia oară va duce, inevitabil, la întârzierea deciziei de aprobare a proiectului de către partea comunitară cu cel puțin un an. Astfel, până în prezent, au mai rămas de angajat de către România prin programul ISPA, din alocarea pentru secțiunea de mediu pentru perioada 2000-2006, aproximativ 150 de milioane de euro.

În condițiile în care Ministerul Apelor și Protecției Mediului a pregătit și va promova în anul 2003 o serie de aplicații în vederea finanțării din programul ISPA, doresc să subliniez, domnule deputat, că există riscul ca acest proiect să nu obțină finanțare din programul ISPA, având în vedere faptul că sumele aferente acestui sector vor fi epuizate până la promovarea proiectului pentru deponeul Timișoara.

Având în vedere cele prezentate, supun atenției dumneavoastră, domnule deputat, faptul că factorii implicați în luarea unei decizii cu privire la proiectul din județul Timiș, trebuie să fie pe deplin conștienți de riscul nefinanțării prin programul ISPA, pe care-l implică modificarea amplasamentului viitorului deponeu.

Ministerul Integrării Europene, în calitate de coordonator național ISPA, asigură o strânsă legătură între procesul general de aderare și folosirea asistenței financiare comunitare, fiind responsabil pentru monitorizarea derulării proiectelor, neavând atribuții în stabilirea locației proiectelor ISPA.

În continuare, ne menținem disponibilitatea de a atrage cât mai multe finanțări în favoarea municipiilor din România, în limita sumelor pe care programarea bugetară ISPA o alocă României în perioada 2000-2006.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și domnul Fleșariu avea un răspuns la aceeași problemă și, după aceea, domnul secretar de stat Jelev.

Acestea sunt niște întrebări ca rachetele alea care pleacă una și pe urmă se deschid 40 de focoase nucleare. Adică, stăm o jumătate de oră să ascultăm întrebarea și o jumătate de oră ca să ascultăm răspunsul.

Domnul Ionel Fleșariu (secretar de stat, Ministerul Administrației Publice):

Domnule președinte,

Într-adevăr, și noi avem o întrebare referitoare la aceeași problemă. Părerea mea este că, față de răspunsul atât de complet și complex pe care l-a dat doamna ministru Puwak, n-ar mai trebui să prezentăm noi un răspuns la această problemă.

Întrucât ceea ce spunem noi se regăsește în răspunsul pe care l-a dat doamna ministru, noi o să dăm răspunsul scris, dacă este de acord domnul deputat.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, este de acord domnul deputat.

Domnul Jelev.

Domnul Ioan Jelev (secretar de stat, Ministerul Apelor și Protecției Mediului):

Domnule președinte,

Onorați deputați,

Având în vedere prezentarea făcută de doamna ministru Puwak, noi nu am avea nimic în plus de adăugat. Practic, toate elementele au fost reflectate în acest răspuns.

Avem pregătit, însă, și noi un răspuns scris și-l putem pune la dispoziție acum domnului deputat.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, vă rog să-l dați domnului deputat.

Dumneavoastră vreți să mai adăugați ceva. Poftiți.

Domnul Toró Tiberiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnă ministru, eu vă mulțumesc pentru acest răspuns atât de detaliat.

Aș dori doar să amintesc două observații, și anume: prima - că acele locațiuni alternative nu au fost subiectul nici unei analize serioase, deci nici Sânandrei, nici Recaș, nici celelalte; a doua observație - că, totuși, v-am ruga să studiați posibilitatea propunerii noastre; noi nu am propus blocarea întregului pachet și a întregului program ci, pur și simplu, mutarea acestui proiect pe lista de așteptare a acelor proiecte care probabil că există și probabil că în toamnă veți mai face o nouă selecție pentru acea parte a sumei care mai este disponibilă și, dacă este posibil, să fie Timișoara pe acea listă de așteptare, pe prima poziție. Astfel, am reuși să realizăm și acest proiect și, totodată, nu am face acea greșeală ca să blocăm prin prezentul proiect dezvoltarea părții de nord a Timișoarei, așa cum credem noi că se întâmplă în acest caz.

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Poftiți, doamnă ministru.

Doamna Hildegard Carola Puwak:

Domnule deputat,

Cred că fiecare parlamentar dorește, pentru municipiul și pentru județul pe care-l reprezintă, să asigure cele mai bune finanțări și cele mai bune proiecte de investiții.

De același lucru sunt și eu animată, în calitate de deputat al județului Timiș.

În același timp, vreau însă să vă precizez că nu există o listă de așteptare în procedurile pentru finanțarea proiectelor ISPA, ci ele vin pe măsură ce comisia și comitetul de gestiune le acceptă. Deci, nimeni nu poate să vă garanteze că la momentul în care acest proiect va intra cu fundamentarea sa tehnică în analiza comisiei, vor mai exista bani disponibili, pentru că este primul venit, primul servit. 150 de milioane este foarte puțin față de 1,3 miliarde câte s-au consumat, într-un ritm foarte, foarte alert. Sunt zeci de proiecte care așteaptă finanțare în România.

Deci, vă rog să luați în considerare și acest lucru. Cu siguranță că doriți să atragem bani, dar ei nu pot fi nici blocați și nici o listă de așteptare nu există. E important să respectăm aceste proceduri.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Damian Brudașca a adresat o întrebare pentru domnul Dan Nica.

Domnule ministru, citiți răspunsul.

Domnul Dan Nica (ministru, Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informațiilor):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Întrebarea era referitoare la modalitățile de asigurare a județului Cluj cu mijloace de telecomunicații.

Eu am pregătit, domnule deputat, un răspuns mai cuprinzător.

Aș vrea, doar, să-mi dați voie ca să vă spun că, în acest domeniu, lucrurile sunt reglementate de către piață.

După cum știți, de la 1 ianuarie anul acesta, am reușit să deschidem competiția în domeniul comunicațiilor, astfel încât, la această dată avem peste o mie de operatori de telecomunicații care s-au înregistrat și care și-au început activitățile.

Vă spun acest lucru, pentru că, până acum au trăit cu toții, să spunem, senzația că, dacă este nevoie să fie puse telefoane într-o comună, ROMTELECOM era singura entitate capabilă să facă acest lucru. Din fericire, am reușit să schimbăm această stare de lucruri și această competiție va fi aceea care va aduce, să spunem, compensații necesare în zonele defavorizate din acest punct de vedere.

Sigur că această competiție o veți regăsi și în București, și în Cluj, dar o veți regăsi și în comune. Și vă aduc aici câteva date. O să spuneți: bine, și cine o să fie interesat să investească în comune? Nu este așa.

În foarte multe din comune, în ultima perioadă de timp, au fost instalate, de pildă, rețele de televiziune prin cablu, ceea ce înseamnă o capacitate extraordinară pe care o au cei care investesc și care nu se uită neapărat la profituri extraordinar de mari ci, dimpotrivă, la lucruri care țin de o activitate susținută.

Aș dori să vă spun și pe fond cum anume se rezolvă lucrurile în situații defavorizate. În Legea serviciului universal, pentru care sperăm ca medierea pe care o aveți cu Senatul să aibă loc cât mai repede, astfel încât să puteți vota această lege, am prevăzut ca fiecare operator să contribuie cu o sumă în funcție de cifra de afaceri, astfel încât să creăm un coș comun, un așa numit coș comun, din care să finanțăm lucrările de telefonizare în zonele care sunt defavorizate din punct de vedere geografic, sau care sunt defavorizate din punct de vedere social.

Aceasta este o modalitate prin care putem rezolva această chestiune, sau vă aduc aminte proiectul pe care l-am făcut în zona județului Alba, prin care am telefonizat toate localitățile din zona Munților Apuseni și spuneam că este unul dintre cele mai importante, pentru că această zonă vitregită din punct de vedere al accesibilității rutiere, de infrastructură și așa mai departe, astăzi, când vorbim, marea majoritate are acces la mijloace de telecomunicații la fel de moderne ca și cele din centrul Bucureștiului. Și cred că este un lucru extrem de important. Cu acest proiect, au fost rezolvate și două comune din zona Munților Apuseni, care sunt în județul Cluj și ne dorim ca acest lucru să poată fi extins. Suntem în discuții cu Guvernul sud-coreean pentru o extindere a acelui împrumut, care ne-a fost acordat în condiții extrem de avantajoase - vă reamintesc, 10 ani perioadă de grație și 20 de ani perioadă de rambursare -, sigur, ne-a permis acest lucru să putem să investim în mijloace de comunicații în zone care nu sunt foarte rentabile din punct de vedere economic - localități cu multe case răsfirate, unde nu există concentrări mari de populație, ceea ce, sigur, creează o problemă.

Și v-am adus în acest răspuns, domnule deputat, și acoperirea pe care o au operatorii de telefonie mobilă în județul Cluj, tocmai pentru a vedea și care sunt posibilitățile pe care le au locuitorii din această zonă, de a apela la mijloace de telecomunicații alternative. Important este ca în situații de urgență orice cetățean al României să poată să aibă acces la un mijloc de comunicație și acest lucru poate fi realizat la ora actuală în afara operatorului național ROMTELECOM prin operatorii de telefonie mobilă, trei dintre ei la ora actuală au acoperire de peste 80% din teritoriul național, iar un al patrulea are acoperire de 60%, iar, de asemenea, noi operatori care în acest moment se pregătesc - și unii dintre ei deja au intrat pe piață - vor completa toată această hartă pe care am încercat ca să v-o desenez.

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Brudașca.

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte, îi mulțumesc domnului ministru pentru cele precizate.

Eu aștept să citesc răspunsul scris. Deocamdată, aș vrea doar, cu respect, să-i atrag atenția asupra următoarei situații. Nu mă îndoiesc că cele spuse de domnia sa se vor materializa într-un viitor apropiat. Există, însă, situații concrete - primării -, în fruntea cărora întâmplător sunt chiar primari ai PSD, care nu dispun de posibilitatea de a transmite la o distanță de 25 maximum 30 km de Cluj-Napoca, de a transmite faxuri pentru situații operative, fiind nevoiți să se deplaseze personal pentru preluarea lor.

Vă dau cazuri concrete, domnule ministru, verificați și dumneavoastră: la comuna Gârbău, județul Cluj, este situată undeva între 25 și maximum 28 km, primarul acestei localități, de repetate ori, a solicitat unității ROMTELECOM să-i pună la dispoziție o linie directă, pentru a beneficia și de fax.

Mai există, ceea ce spuneați dumneavoastră despre această telefonie mobilă - este cazul de la Frata, unde am încercat de circa un an de zile să conving pe cei de la Dialog, sau de la Connex, să instaleze antene necesare pentru asigurarea unei acoperiri corespunzătoare, pentru ca cetățenii din zonă, lipsiți de telefonia fixă, să poată să se folosească de această telefonie mobilă.

Există și alte situații, vom discuta la o adică cu dumneavoastră, sunt sate situate în perimetrul a 10, 15 maximum 20 km de Cluj, pe linia spre Sânpaul, Nădășel, dacă vreți cazuri concrete - Popești, Coruși și celelalte -, care mai au încă telefoanele acelea pe care dumneavoastră le știți, cu manivelă, deși am intrat în secolul XXI.

Eu apreciez eforturile pe care dumneavoastră personal le faceți pe linia modernizării și adaptării mijloacelor de comunicații la situațiile moderne din Europa Occidentală, dar este bine să avem în vedere și situațiile foarte apropiate de municipiul Cluj-Napoca, în care, dacă nu se va acționa, se creează probleme chiar pe linia aceasta a autorităților locale.

Deci, eu am ținut să vă atrag atenția în mod deosebit asupra acestor cazuri. Poate găsiți o înțelegere la ROMTELECOM ca, măcar primăriilor din zonă să li se asigure o linie directă, pentru cazul în care doresc să folosească și mijloacele acestea moderne, între care faxul reprezintă o necesitate obiectivă.

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Bereczki Endre a adresat, de asemenea, o întrebare domnului Nica.

Domnul Bereczki este? Nu este. Dacă nu este, nu-i răspundem.

Pentru Ministerul Administrației Publice, domnul Kerekes Károly a adresat o întrebare; a primit răspuns scris și este mulțumit cu acest răspuns.

Domnul Ciotloș este? Da. Poftiți.

Dumneavoastră ați primit o întrebare din partea domnului Ráduly Róbert Kálmán.

Poftiți.

Mai citiți o dată întrebarea. Poftiți; scurt.

Domnul Ráduly Róbert Kálmán:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Doamnelor și domnilor reprezentanți ai Guvernului,

Întrebarea de astăzi se referă la o temă de actualitate, și anume la problema noului Cod al muncii, sau mai bine zis, focalizată pe tematica contractelor civile.

Așa cum se poate citi în literatura de specialitate, să spunem așa, de exemplu în revista "Capital", specialiștii susțin că noul Cod al muncii nu acoperă plaja situațiilor din unele activități absolut necesare angajatorului. Temeiul juridic al încheierii convențiilor civile îl constituie Legea nr.130/1999 - care nu a fost abrogată în mod expres, nici în totalitate, nici parțial, prin art.298 alin.2 din noul Cod al Muncii.

"Adevărul" din 4 aprilie 2003 spune următoarele: "În ceea ce privește convențiile civile încheiate în baza Legii nr.130/1999, secretarul de stat (adică domnul Giurăscu) a fost deosebit de ferm. De la 1 martie 2003, acestea nu mai există, iar cele semnate înainte de această dată și aflate în derulare își pierd valabilitatea". Juriștilor care contestă această măsură, considerând-o ilegală, domnul secretar de stat le-a răspuns cu seninătate că nu-i contrazice, dar "noi aplicăm acum Codul muncii și asta este decizia noastră".

"România liberă" spune, legat de această problemă, următoarele: "În agricultură sunt, de asemenea, situații în care înlocuirea forțată a convențiilor civile cu prevederile noului Cod al muncii va duce la falimentarea societăților agricole".

Întrebările punctuale se referă la zona silviculturii - o zonă apropiată agriculturii - și ele sună în felul următor.

Prima întrebare: perioada de angajare permisă de Codul muncii este de minimum o lună; cum se procedează la angajarea muncitorilor zilieri în silvicultură pentru 5-15 zile?

A doua întrebare: pentru două săptămâni de lucru, examenul medical de angajare, care are un preț minim de 150 mii lei este prea ridicat, mai ales dacă ei lucrează în luni diferite la firme diferite, este necesară efectuarea acestui examen medical pentru muncitorii sezonieri?

A treia întrebare: cum se calculează salariul pentru prestații în acest domeniu, când, de obicei, aceste salarii nu ating nici nivelul salariului minim brut pe economie? Cum se pot plăti ore suplimentare pentru acești muncitori?

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Poftiți, domnule secretar de stat.

Domnul Petre Ciotloș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Ca răspuns la întrebarea adresată domnului Marian Sârbu, ministrul muncii și solidarității sociale, de către domnul deputat Ráduly Róbert Kálman, formulăm următorul răspuns.

Codul muncii nu prevede o limită inferioară a duratei pentru care se poate încheia un contract individual de muncă cu durata determinată în condițiile art.81 din Codul muncii și cu respectarea duratei maxime de 18 luni prevăzute la art.82 din același act normativ. Prevederea art.27 din Codul muncii referitoare la angajarea în muncă numai pe baza unui certificat medical care constată faptul că cel în cauză este apt pentru prestarea acelei munci este obligatorie pentru toate persoanele care încheie contracte individuale de muncă, indiferent de tipul acestuia, pe durată nedeterminată sau determinată, cu normă întreagă sau cu timp parțial. Competența și procedura de eliberare a certificatului medical, precum și sancțiunile aplicabile angajatorului în cazul angajării sau schimbării locului de muncă sau felului muncii, fără certificatul medical, sunt stabilite prin legi speciale.

În ceea ce privește salarizarea personalului din domeniul silviculturii, aceasta se realizează prin negociere la nivel colectiv sau individual cu respectarea prevederilor art.159 al Codului muncii, referitoare la obligația angajatorului de a garanta în plată un salariu brut lunar cel puțin egal cu salariul de bază minim brut pe țară. Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 30 de zile după efectuarea acestora.

În aceste condiții, salariatul beneficiază de salariul corespunzător pentru orele prestate peste programul normal de lucru.

Art.120 prevede că: "În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut mai sus, munca suplimentară va fi plătită salariatului prin adăugarea unui spor la salariul corespunzător duratei acestuia. Sporul pentru munca suplimentară acordată în condițiile prevăzute de alin.1 al articolului se stabilește prin negociere, în cadrul contractului colectiv de muncă sau, după caz, în cadrul contractului individual de muncă și nu poate fi mai mic decât 75% din salariul de bază."

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Domnul deputat?

Domnul Ráduly Róbert Kálman:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu aș mulțumi, din partea mea, domnului secretar de stat Ciotloș pentru acest răspuns și aș vrea să vă spun că în ceea ce privește fondul problemei, desigur că din punct de vedere al noului cod al muncii, dânsul m-a lămurit vizavi de întrebări. Însă din nefericire, eu nu sunt deloc convins că implementarea practiă a răspunsurilor care le-a prezentat dumnealui în această sală în fața onoratei Camere a Deputaților, va ajuta sezonierii din domeniul silviculturii. Dimpotrivă, așa cum am mai spus, am ferma convingere că acest cod al muncii foarte curând va trebui să fie modificat, ca anumite situații în zone de activități sezoniere, cum e agricultura și silvicultura, să poată să fie acoperită prin contractele de muncă cu timp parțial.

Îi mulțumesc încă o dată domnului secretar de stat și dumneavoastră, domnule președinte.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnii Szilágyi Zsolt și Kovacs Zoltan au adresat o întrebare privind situația persoanelor provenind din sistemul agricol.

Domnul Kovacs Zoltan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Întrebarea noastră ar fi pentru Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, referitor la situația pensionarilor provenind din sistemul agricol care deja pentru ei a depășit deja pragul disperării. Oamenii bătrâni care au lucrat 10-15 ani în unitățile cooperativelor agricole de producție au ajuns să fie umiliți cu pensii cuprinse între 200-400 mii de lei.

Guvernele României, indiferent de coloratură politică, au amânat cu consecvență rezolvarea acestei probleme. În ultimele săptămâni în ziare am citit că totuși Guvernul ar vrea să rezolve această problemă și de aceea întrebările noastre sunt următoarele. Dacă s-a elaborat un plan pentru a asigura acestor oameni bătrâni nivelul pensiei pentru limita de vârstă având stagiul minim de cotizare la unitățile de stat.

A doua, vă rugăm să ne informați dacă s-a realizat evaluarea privind suma totală ce ar permite atingerea acestui obiectiv.

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Poftiți.

Domnul Petre Ciotloș:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ca răspuns la întrebarea adresată domnului Marian Sârbu, ministrul muncii și solidarității sociale, de către domnii deputați Szilágyi Zsolt și Kovacs Zoltan referitoare la situația pensionarilor din sectorul agricol formulăm următorul răspuns.

Pensiile cuvenite persoanelor care au desfășurat activități în fostele CAP-uri au fost stabilite pe baza legislației proprii acestui sistem, diferit ca reglementare de cea a sistemului de stat. Încă din momentul stabilirii între cele două categorii de pensii, existau diferențe majore privind cuantumuri justificate și de cotele de contribuții de asigurări sociale diferite datorate pentru constituirea fondurilor din care se plăteau pensiile.

În urma adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/1998, aprobată prin Legea nr.128/1999, începând cu luna noiembrie 1998, plata pensiilor cuvenite agricultorilor a fost preluată de bugetul asigurărilor sociale de stat. De la acea dată și acestor pensii li s-au aplicat măsuri de protecție socială aplicabile și pensionarilor din sistemul de stat. O dată cu intrarea în vigoare a Legii nr.19/2000, la stabilirea pensiilor se aplică același algoritm de calcul, indiferent de sectorul din care provine beneficiarul. În prezent sunt în plată un număr de 1 629 988 de pensionari proveniți din fostul sistem de pensii pentru agricultori, iar pensia medie lunară pentru limită de vârstă cu stagiul complet de cotizare în luna februarie 2003 a fost de 533 578 de lei. Pensiile agricultorilor au beneficiat, ca și celelalte pensii, de cele 3 etape de recorelare și de indexările trimestriale. Este de menționat faptul că prin procesul de recorelare aplicat acestei categorii de pensionari, procedeul stipulat expres în lege, s-a urmărit eliminarea discrepanțelor dintre cuantumurile cuvenite pensionarilor agricultori înscriși la pensie ulterior Legii nr.80/1993, pentru care a existat un mod de calcul al vechimii în muncă, timpul util, mai avantajos, și cei înscriși în perioada anterioară a acestei legi.

Conform programului de guvernare, pensiile pentru agricultori vor crește în termeni reali cu până la 100% în anul 2004. Se are, desigur, în vedere pensia de limită de vârstă cu stagiul complet de cotizare, aceasta fiind pensia în raport de care s-au stabilit celelalte pensii. Pentru realizarea acestui obiectiv s-au efectuat evaluări privind resursele bugetare necesare realizării scopului propus prin programul de guvernare. Nu se poate însă aborda în mod similar problema pensiei pentru limită de vârstă cuvenită pensionarilor proveniți din agricultură cu cea a pensionarilor proveniți din sistemul de stat, ținând seama de faptul că au existat diferențe între cele două categorii sub aspectul contribuțiilor achitate la sistem, în timpul vieții active.

Vreau să vă asigur că Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Casa Națională de Pensii depun toate eforturile necesare pentru asigurarea resurselor financiare necesare realizării acestor deziderate. Semnează domnul Marian Sârbu - ministrul muncii și solidarității sociale.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Poftiți, domnule deputat.

Domnul Szilágyi Zsolt:

Mulțumesc foarte mult domnului ministru Ciotloș pentru răspuns. Suntem în mare măsură satisfăcuți de răspuns, am înțeles că ministerul cunoaște situația reală de pe teren, însă totuși această medie de 533 000 lei pensie lunară este extrem de puțin, suntem conștienți de faptul că întotdeauna și vreau să subliniez, indiferent de coloratura politică a Guvernului, răspunsul este "nu avem de unde", însă trebuie să avem în vedere că este vorba despre pensionari, despre cetățeni care au lucrat zeci de ani și acum au o pensie extrem de mică. Deci această ridicare, această creștere de sută la sută, până la sfârșitul anului 2004, poate fi o speranță pentru ei în cazul în care va fi corelată, va fi atașată și de alte facilități din agricultură, fiindcă acești oameni și acum lucrează, în ciuda vârstei foarte înaintate, pe pământ, lucrează în agricultură.

Mulțumim pentru răspuns și sperăm că acele măsuri ce duc spre ameliorarea situației pensionarilor din agricultură să aibă efect și eforturile ministerului să fie încoronate de succes.

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Damian Brudașca a adresat vreo 3 întrebări Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, la care trebuia să răspundă domnul Giurăscu. Răspunde tot domnul secretar de stat Ciotloș. Sunt 3 întrebări adresate de domnul Brudașca despre Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9, despre posibilitățile de aplicare a Legii nr.650/2002 și un memoriu a lui Jecan Alexandru din Cluj Napoca.

Domnul Petre Ciotloș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am să încerc să răspund în legătură cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr.9, ca răspuns la întrebarea adresată domnului ministru Marian Sârbu de către domnul deputat Damian Brudașca.

Potrivit prevederilor Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, unul din riscurile sociale acoperit prin prestații plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat este maternitatea. Pentru înlocuirea veniturilor profesionale ca urmare a maternității, persoanele asigurate în sistemul public beneficiază de concediu și indemnizație de maternitate pentru sarcină și lăuzie ca prestație de bază care se acordă pe o perioadă de 126 de zile calendaristice înainte și după naștere. Cuantumul indemnizației de maternitate este egal cu 85% din media veniturilor asigurate în ultimele 6 luni pentru care s-a achitat contribuția individuală de asigurări sociale. Trebuie menționat că acest mod de calcul, durata de acordare acestei prestații, precum și faptul că această indemnizație nu este plafonată, sunt conforme cu practica europeană și cu prevederile Convenției Organizației Internaționale a Muncii nr.183/2000 ratificată de România prin Legea nr.452/2002.

Potrivit prevederilor Legii nr.19, persoanele asigurate pot beneficia în plus și de concediu și indemnizație pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau până la 3, ani în cazul copilului cu handicap. Această prestație, care reprezintă o măsură de protecție suplimentară, se acordă, la cerere, oricăruia dintre părinți, oricând până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani. Este de menționat că acest gen de prestație se acordă în foarte puține state dezvoltate din Europa. În cursul procesului de aplicare a prevederilor Legii nr.19/2000 au apărut unele situații de natură să conducă la discrepanțe între nivelul pensiei, ca principală prestație a sistemului public de asigurări sociale, și cel al indemnizației pentru creșterea copilului.

Astfel, în timp ce prestațiile de lungă durată, respectiv pensia, sunt reglementate în strânsă legătură cu nivelul și durata contribuțiilor de asigurări sociale, reglementarea prestațiilor de asigurări sociale pe termen scurt a avut la bază mai puțin considerente legate de nivelul și durata contribuțiilor, cât mai ales considerente legate de protecția socială a asiguraților. Toate indemnizațiile de asigurări sociale prevăzute de Legea nr.19/2000 se acordau cu condiția realizării unui stagiu minim de cotizare cerut de lege, respectiv 6 luni din ultimele 12 luni. Și în cazul indemnizației pentru creșterea copilului pentru o perioadă minimă de cotizare la sistemul public de pensii de 6 luni se putea beneficia de o indemnizație pentru o perioadă de 2 ani, fapt ce conducea la inegalitate de tratament față de beneficiarii celorlalte tipuri de indemnizații care se acordă pentru durate mult mai mici de timp, cum ar fi incapacitatea temporară de muncă și/sau indemnizația pentru creșterea copilului bolnav.

Folosindu-se de aceste prevederi cu 6 luni înainte de naștere în condițiile cunoașterii cu certitudine a faptului că riscul asigurat se va produce, se încheiau contracte de asigurare sau contracte de asigurare suplimentară pentru venituri care, de multe ori, erau la nivelul plafonului maxim permis de lege, iar după aceea se beneficia, vreme de 2 ani, de un venit de 10 ori mai mare decât sumele plătite. Introducerea prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2003 a noilor reglementări privind condițiile de eligibilitate, respectiv ca persoana asigurată să dovedească în cazul indemnizației pentru creșterea copilului, un stagiu de cotizare de cel puțin 10 luni din ultimele 12 luni anterioare datei nașterii copilului, sunt de natură să coreleze mai bine nivelul și durata contribuțiilor cu nivelul indemnizației, durata de acordare rămânând neschimbată. De altfel, prevederile acestei ordonanțe de urgență au fost discutate în mai multe rânduri cu partenerii sociali, atât la nivelul comisiei de dialog social din cadrul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, cât și în cadrul Consiliului Economic și Social care, cu nr. 385 din 19 februarie a avizat favorabil proiectul de act normativ.

Întrucât unele din noile reglementări au fost contestate de o serie de organizații neguvernamentale, Guvernul România a stabilit reanalizarea principiilor avute în vedere la elaborarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2003. Și, drept consecință, a aprobat modificarea dispozițiilor referitoare la acordarea indemnizației pentru creșterea copilului. Astfel, pentru persoanele care anterior datei de 17 martie 2003 au avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii, cuantumul brut lunar al indemnizației pentru creșterea copilului va fi de 85% din baza de calcul, respectiv din media veniturilor pe baza cărora s-a datorat sau, după caz, s-a achitat contribuția de asigurări sociale din ultimele 6 luni anterioare datei nașterii copilului.

Pentru persoanele care devin asigurate în sistemul public de pensii, după data de 17 martie 2003, cuantumul brut lunar al indemnizației pentru creșterea copilului va fi de 85% din baza de calcul, respectiv din media veniturilor pe baza cărora s-a datorat sau, după caz, s-a achitat contribuția de asigurări sociale din ultimele 10 luni anterioare datei nașterii copilului. S-a stabilit, de asemenea, ca începând cu data de 1 ianuarie 2004, cuantumul brut lunar al indemnizației pentru creșterea copilului să fie 85% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat aprobat prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Remarca cuprinsă în interpelare, privitoare la descurajarea, prin prevederile ce modifică modul de acordare a indemnizației pentru creșterea copilului, a creșterii natalității, considerăm că nu poate fi susținută cel puțin din motivul că politica demografică nu se bazează exclusiv pe acordarea acestui drept plătit din bugetul asigurărilor sociale de stat.

De altfel, prin stabilirea începând din anul 2004 a unei indemnizații în cuantum fix, indiferent de venitul realizat de asigurat se vor acorda condiții similare de îngrijire și creștere a copilului mic, drepturile materiale acordate prin această indemnizație completându-se în funcție de posibilități și opțiuni în cadrul familiei.

În sistemul public de pensii, contribuția de asigurări sociale nu se achită în funcție de felul prestației de care se beneficiază, sistemul public de pensii fiind un sistem redistributiv bazat pe solidaritate între generații. Există persoane care deși contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat, nu beneficiază de drepturi în sistemul public din motive cunoscute în momentul afilierii la sistem sau apărute ulterior.

În ceea ce privește interpelarea referitoare la aplicarea Legii nr.650/2002, cursurile de formare profesională la care face referire interpelarea se pot organiza în prezent, conform Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă. Potrivit acestei legi, agențiile pentru ocuparea forței de muncă asigură gratuit servicii de formare profesională șomerilor aflați în bazele proprii de date.

Conform prevederilor art.67 alin.2 din Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene și a Municipiului București, organizează cursuri de formare profesională atât prin centrele proprii de formare profesională, cât și prin furnizori de servicii de formare profesională din sectorul de stat sau privat pentru șomeri și pentru persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, înregistrate în evidențele agențiilor. Meseriile sau ocupațiile pentru care se organizează cursuri de formare profesională pentru aceste categorii de persoane se stabilesc în funcție de cerințele pieței muncii. Furnizorii de formare profesională care organizează programe de formare pentru personalul propriu sau pentru alte persoane interesate pot elibera certificate de calificare sau, după caz, de absolvire cu recunoașterea națională, pe baza asistenței primite de la agențiile pentru ocuparea forței de muncă, conform art.28 alin.2 și 3 din H.G.nr.377/2002 pentru aprobare procedurilor privind accesul la măsurile pentru stimularea ocupării forței de muncă, modalitățile de finanțare și instrucțiunile de implementare a acestora.

În anul 2002 s-au organizat 631 cursuri în domeniul alimentației publice, atât pentru șomeri cât și pentru persoanele interesate, meseriile sau ocupațiile pentru care s-au organizat cele mai multe cursuri au fost bucătari - 183 de cursuri, ospătari - 181 de cursuri, brutari - 62 de cursuri, vânzători - 35 de cursuri, măcelari - 30 de cursuri.

Pentru anul 2003 au fost prevăzute a fi organizate 57 de cursuri pentru șomerii în domeniul alimentar, cele mai multe cursuri fiind preconizate a se desfășura în meseriile de brutari - 23 de cursuri, bucătari - 8 cursuri, operatori la fabricarea mezelurilor - 3 cursuri, operatori la fabricarea produselor lactate - 3 cursuri.

În primul trimestru al acestui an s-au organizat 47 de cursuri în acest domeniu, cele mai multe fiind cursurile de bucătari, brutari, operatori la fabricarea mezelurilor. Referitor la acreditarea furnizorilor de formare profesională pentru adulți care pot organiza activități de formare profesională, potrivit Ordonanței Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților, republicată, vă comunicăm că normele metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților au fost aprobate în ședința de guvern din data de 27 martie 2003. În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a normelor metodologice de aplicare a ordonanței se vor elabora Metodologia de autorizare a furnizorilor de formare profesională și Metodologia certificării formării profesionale care vor fi aprobate prin ordin comun al ministrului muncii și solidarității sociale și ministrului educației și cercetării. Semnează domnul Marian Sârbu - ministrul muncii și solidarității sociale.

În ceea ce privește întrebarea...

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Mă scuzați un moment, mai repet ca să fie clar, întrebarea durează un minut, răspunsul 3 minute. Hai să încercăm, domnule, să strângem, să fim sintetici.

Domnul Petre Ciotloș:

Întrebarea referitoare la domnul Jecan Alexandru.

Reprezentanții Inspectoratului teritorial de muncă Cluj au efectuat un control la școala cu clasele I-VIII "Eugen Popa" din Cluj Napoca, în urma căruia am constatat că domnul Jecan Alexandru a fost angajatul instituției până la data de 1 martie 2000 când a fost propus pentru pensie de invaliditate gradul III, continuând să-și desfășoare activitatea până la data de 1 aprilie 2000.

Din verificarea înregistrărilor efectuate în carnetul de muncă la sediul instituției găsindu-se doar copia carnetului de muncă, acesta fiind în prezent în posesia domnului Jecan, s-a constatat că acestea s-au făcut conform legii, cu mențiunea ca anularea pozițiilor 57 - 67 s-a efectuat în urma notei de constatare a Inspectoratului Școlar Județean Cluj, Biroul CFI. Prin aceasta s-a stabilit că nu au fost îndeplinite condițiile pentru trecerea într-o treaptă profesională superioară prevăzută de H.G. nr.281/1993. Înscrierea în carnetul de muncă s-a făcut din eroare, situație confirmată de nota explicativă luate doamnei secretar șef Crișan Marta, iar suma acordată necuvenit pe o lună a fost recuperată ulterior.

De asemenea, cu ocazia controlului s-a constatat că domnul Jecan Alexandru a săvârșit o serie de abateri disciplinare nefiind îndeplinite nici sub acest aspect condițiile prevăzute de Hotărârea Guvernului nr.281/1993.

Aspectele privind încadrarea și promovarea în funcție au fost comunicate domnului Jecan Alexandru de către Inspectoratul Școlar Județean.

În legătură cu anularea înscrierilor efectuate în carentul de muncă de la pozițiile 57 la poziția 67, menționăm că petentul se putea adresa la data la care a luat cunoștință de acestea la instanța de judecată competentă. În cazul în care nu și-a exercitat acest drept, considerăm că a fost îndeplinit termenul general de prescripție în care ar fi putut formula plângerea.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul Brudașca.

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte de ședință,

Nu intenționez să folosesc cele 3 minute integral, vreau doar să fac precizarea în privința primului răspuns că și modificările care au fost aduse Ordonanței Guvernului nr. 9/2003 au stârnit și continuă să stârnească nemulțumirea atât a unor organizații neguvernamentale, cât și a celor în cauză.

În al doilea răspuns, mă bucură că, în sfârșit, după doi ani de zile s-a reușit să se realizeze normele de aplicare a Legii nr.375/2001, făcând posibile acreditările formatorilor de formare profesională pe piața muncii și făcând de asemenea posibilă materializarea prevederilor Legii nr.650/2002 de care depinde, evident, reautorizarea unităților de alimentație publică.

Continui să nu fiu satisfăcut de răspunsul primit în ce privește pe numitul Jecan Alexandru care, sunt convins, pe baza documentelor care mi-au fost prezentate, analizate de specialiști, că este victima unor situații ilegale în care persoane care au adus aceste prejudicii care diminuează substanțial pensia sunt doar lovite cu frunza, cu ramul de măslin, iar el continuă să fie "beneficiarul" unor reduceri substanțiale în ceea ce privește pensia sa.

Eu nu solicit nici domnului ministru Ciotloș, nici Ministerului Justiției căruia, de asemenea, i-am adresat o întrebare similară, decât să facă o verificare și să stabilească inclusiv penalități pentru cei care s-au făcut vinovați de aceste ștersături în cartea sa de muncă și de neexplicarea în timp a motivelor acestor ștersături.

Precizez că el s-a adresat Justiției, dar cum ea este legată la ochi, el fiind un amărât de cetățean al României, n-a beneficiat de corecțiile necesare.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Damian Brudașca a adresat, de asemenea, două întrebări Ministerului Apărării Naționale, înțeleg că a avut o discuție cu domnul Sorin Encuțescu și s-au amânat răspunsurile.

Domnul Cătălin Popescu este? Nu este, atunci nu-i răspundem.

Doamna Liana Naum, poftiți, dacă vreți să citiți. Nu mai citiți întrebarea. Răspunde domnul secretar de stat Ioan Opriș.

Domnul Ioan Opriș (secretar de stat, Ministerul Culturii și Cultelor):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La începutul guvernării, Ministerul Culturii și Cultelor a avut în vedere elaborarea unei strategii pornind de la necesitatea învățării pe tot parcursul vieții, promovată de UNESCO, cu obiective centrate pe acces egal la învățare, calitatea și relevanța învățării, legislativ, educație permanentă, păstrarea și promovarea, valorificarea tradițiilor populare.

În concordanță cu acestea, strategia ministerului a stabilit între priorități o bază de date, care a constatat că la un număr de 6 178 de cămine culturale există doar 1820 de directori, iar dintre aceștia doar 181 au studii superioare. S-a constatat, ceea ce este de domeniul public, o slabă dotare a căminelor culturale, o înțelegere greșită a administrării acestora și o degradare a acestor activități, ceea ce a determinat o serie de programe și proiecte în mod special pe linia organizării și legislativului.

După cum vă este cunoscut, un proiect de lege se află în dezbaterile Parlamentului, cel referitor la educația permanentă. Un accent deosebit s-a pus pe perfecționarea personalului de la căminele culturale. În această acțiune, peste 400 de specialiști din această rețea au participat deja la programe speciale făcute din DVV - Proiect România - respectiv Asociația Universităților Populare Germane. Lectorii au fost aduși din sisteme perfecționate din acest punct de vedere, câte 3 module deja s-au făcut la Giurgiu, Hunedoara, Caraș-Severin, Arad și Tulcea și alte două module sunt în lunile următoare prevăzute. Modulele 3 și 4 urmează să cuprindă alte câteva sute de activiști din acest sector. S-a organizat o serie de seminarii și cu directorii centrelor județene de consultare și valorificare a tradiției și creației populare și ai școlilor populare. Ofertele acestea au urmărit includerea obligatorie în programele de activitate și la cursurile universității populare a unor meserii tradiționale, a obiceiurilor și tradițiilor populare. Or, s-a văzut o anumită creștere și chiar în Sala Brâncuși a Parlamentului, există în sensul acestora o expoziție superbă, "Tezaure umane vii", o recrudescență chiar a mișcării în unele zone. Ea urmează să fie evidentă, generalizată în funcție de înțelegerea autorităților locale și de condițiile concrete. "Vechi arte și tradiții" înseamnă în aceste strategii și o identificare cu locul și țara natală. Un accent a fost pus pe turismul cultural și agroturism, există aici un calendar cu principalele manifestări cultural-artistice, impresionant prin oferta sa de care, de altfel, profită mult mai multe sectoare decât cel cultural.

Chiar acum este acest târg al turismului în care se vede aportul culturii.

Pentru un program făcut în colaborare cu doctorul Radu Rei, prin Ministerul Agriculturii, pentru director de cămine culturale, recent încheiat la Vatra Dornei, trebuie să-l aducem ca un element de excepție și binevenit. O colaborare specială avem cu televiziunile. Un program aparte "Ajutați căminul cultural din satul natal" a dat primele rezultate. Trebuie să avem răbdare și să avem o sistematică în abordarea acestor proiecte. De asemenea, o serie de manifestări cu caracter general cum este concursul "Floarea de tei", proiectul "Căminul cultural și administrația publică locală", toate urmărind să aducă o altă viziune în abordarea acestui sector.

Un proiect aparte s-a făcut cu concursul specialiștilor francezi, fiind finalizat prin acordarea unui certificat recunoscut în Uniunea Europeană pentru un număr important de directori de cămine culturale.

Un alt proiect a fost finanțat prin Pactul de stabilitate pentru Europa de sud-est și a cuprins localitățile din județele limitrofe granițelor României. Din România la Timiș, Caraș-Severin și Hunedoara, din Ungaria, Bekescsaba, și din Iugoslavia, Voivodina.

Marea majoritate a directorilor de cămine culturale, cei care sunt vizați de aceste programe au întâmpinat cu interes propunerile care li se fac.

Aș vrea să mai adaug că un program de patrimoniu special se adresează unei refaceri a rețelei de muzee locale, o rețea care până în anul 2000, practic, a fost demantelată din neglijențe și din cauze speciale. Important este ca în organizarea acestor eforturi să sistematizăm modalitățile prin care abordăm subiectul și să antrenăm în mod vizibil autoritățile locale. Căminul cultural este administrat de către acesta, este al acestora și el reprezintă comunitatea și interesele ei.

Domnul ministru Răzvan Theodorescu consideră că toate aceste eforturi dacă vor avea sistematică și longevitate vor conduce la o refacere a sistemului de educație permanentă și, mai ales, a renașterii satului românesc în condițiile contemporaneității.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulțumesc.

Sunteți mulțumită, da? Bun!

Tot doamna Liana Naum are o întrebare pentru domnul Alexe Costache Ivanov despre rolul asistenței religioase în sistemul penitenciar. Având în vedere că în următoarele două săptămâni n-o să avem această secvență de întrebări și interpelări, eu vă propun să rămânem până epuizăm toată lista aceasta. Da? Sunteți de acord? Da.

Poftiți!

Domnul Adrian Moisoiu (din bancă):

Întrebările când le putem expune?

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

După ce terminăm răspunsurile la întrebări. Și stăm până terminăm.

Poftiți!

Domnul Alexe Costache Ivanov (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Stimată doamnă deputat,

La întrebarea dumneavoastră referitoare la rolul asistenței religioase în penitenciar, vă comunicăm următoarele:

Dreptul la asistență religioasă este un drept care este respectat în prezent în penitenciarele din România. Asigurarea acestui drept deținuților este una dintre marile schimbări în unitățile de detenție din țara noastră după decembrie 1989. Ministerul Justiției, prin preoții din penitenciare, a fost prima instituție de stat care a încadrat reprezentanți ai clerului cultelor religioase.

Faptele pentru care se ajunge în închisoare sunt interzise cele 10 porunci divine și unul dintre primele scopuri ale desăvârșirii asistenței religioase în penitenciare este de a-l face conștient pe cel privat de libertate că a greșit, de a-i trezi conștiința care este definită de teologi "glasul lui Dumnezeu".

Cuvântul penitenciar vine de la penitență, astfel că perioada de detenție trebuie văzută ca o perioadă în care se urmărește îndreptarea condamnatului. Religia creștină, căreia îi aparțin aproape toți deținuții în sistemul penitenciar românesc, este o religie care are la bază, pe lângă virtutea credinței, pe cea a dragostei și pe cea a nădejdei sau speranței.

Prin nădejdea sau speranța creștină, bazându-se pe dragostea lui Dumnezeu pentru om, cei din închisori sunt încurajați să aibă încredere în iertarea lui Dumnezeu și a oamenilor, să-și recâștige încrederea în ei că se pot schimba, că devenind alți oameni după perioada detenției se vor putea reintegra în societate.

În fiecare unitate de detenție a fost construit sau amenajat un loc special pentru desfășurarea activităților de asistență religioasă. Întrucât structura confesională din țara noastră se reflectă și în penitenciare, aproape 90% dintre deținuți aparținând cultului ortodox, în prezent, sunt încadrați în penitenciare 39 de preoți ortodoxi și un preot romano-catolic, activitatea acestora fiind coordonată de secția de asistență religioasă din cadrul Ministerului Justiției. Pe lângă aceștia își desfășoară activități de asistență religioasă săptămânal, lunar sau ocazional, misionari ai cultelor religioase recunoscute de statul român și numeroși voluntari creștini din partea asociațiilor și fundațiilor umanitare religioase legal constituite.

Nu s-au înregistrat nemulțumiri ale deținuților că nu li se asigură asistența religioasă solicitată sau din partea cultelor religioase că nu li s-a permis să acorde asistență religioasă deținuților.

Având în vedere numărul mare de deținuți și numărul mic de angajați pentru activitatea moral-religioasă, Ministerul Justiției apreciază activitatea de voluntariat desfășurată în penitenciare de membrii bisericii ortodoxe române și ai celorlalte culte religioase din România.

Menționăm implicarea în activități de asistență religioasă a cultelor religioase la majoritatea penitenciarelor dar, în special, la Penitenciarul Botoșani și, mai ales, la Penitenciarul Poarta Albă și la Penitenciarul Tulcea, unde săptămânal, din dispoziția Înalt-Preasfințitului Arhiepiscop Teodosie de la Constanța, se desfășoară activități de asistență religioasă cu câte 10 preoți ai Eparhiei Tomisului.

La solicitare, în măsura posibilităților, cultele religioase îi sprijină pe cei eliberați din penitenciare pentru reintegrarea în societate. Activitatea de probațiune ar putea avea un efect imediat dacă la ea ar fi cooptate cultele religioase, urmând ca reprezentanți autorizați ai fiecărui cult să-i supravegheze pe deținuții eliberați condiționat ce aparțin cultului respectiv.

Cu stimă, semnează doamna Rodica Mihaela Stănoiu, ministrul justiției.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Sunteți mulțumită de răspuns? Da. Bun!

Din partea Ministerului Culturii și Cultelor, un răspuns similar la aceeași problemă îl oferă domnul secretar de stat Laurențiu Tănase.

Domnul Laurențiu Tănase (secretar de stat, Ministerul Culturii și Cultelor):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În foarte mare parte, răspunsul colegului nostru de la Ministerul Justiției este și răspunsul nostru. De aceea, permiteți-mi doar să subliniez un singur aspect: Ministerul Culturii și Cultelor, chiar dacă a primit această întrebare, nu este în mod direct implicat în asigurarea asistenței religioase în penitenciare. Totuși, prin intermediul Secretariatului de Stat pentru Culte, el se află într-o permanentă colaborare cu Ministerul Justiței, pentru ca activitatea de asistență religioasă să poată fi desfășurată de toate cultele și de toate organizațiile religioase legal constituite care sunt solicitate de deținuți.

Rolul Secretariatului de Stat pentru Culte este de a veghea ca, pe de o parte, nici unui cult sau organizație legal constituită să nu-i fie interzisă desfășurarea activităților de asistență religioasă în penitenciare iar, pe de altă parte, să nu se producă acțiuni de învrăjbire între cultele și organizațiile care oferă această asistență religioasă potrivit legii.

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Și eu vă mulțumesc.

Din nou domnul secretar de stat Alexe Ivanov are de răspuns la niște întrebări din partea domnului Damian Brudașca, două întrebări: memoriul domnului Marian Chervochian din Cluj-Napoca și sesizarea domnului Jecan Alexandru din Cluj.

Domnul Alexe Constantin Ivanov:

Răspunsul nu e lung. La întrebarea formulată de dumneavoastră, stimate domnule deputat, referitoare la memoriul domnului Marian Chervochian din Cluj-Napoca, vă comunicăm următoarele: din verificările dispuse, s-a constatat că memoriul domnului Marian Chervochian din Cluj nu a fost înregistrat la Ministerul Justiției, nici la sfârșitul anului 2002, nici până în prezent, în anul 2003.

Din conținutul întrebării și din tichetul anexat, rezultă că petentului nu i s-a confirmat primirea memoriului la destinație de către Poșta Română. Astfel că nu poate fi imputat ministerului faptul că scrisoarea nu a ajuns la destinatar. De altfel, din verificările dispuse, am constatat că la data de 27 ianuarie 2003, Ministerul Justiției a răspuns Ministerului pentru Relația cu Parlamentul, la interpelarea dumneavoastră adresată domnului prim-ministru, urmare aceluiași memoriu înaintat acestuia de domnul respectiv, având drept obiect privatizarea S.C. "Farmec" S.A. din Cluj-Napoca. Cauzele la care se face referire în memoriu se află în curs de soluționare, astfel că, potrivit dispozițiilor legale, ministrul justiției nu se poate pronunța cu privire la situația de fapt și la problemele pe care le implică respectivele cauze.

Instanțele de judecată investite cu soluționarea acestora sunt singurele abilitate să se pronunțe cu privire la toate aceste aspecte prezentate de petent în memoriul său. Controlul legalității și temeiniciei hotărârilor judecătorești se realizează doar prin intermediul căilor de atac ordinare sau extraordinare exercitate în condițiile legii.

Vă mulțumim pentru atenție.

Cu stimă, semnează doamna Rodica Mihaela Stănoiu.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Răspundeți și la a doua întrebare, vă rog.

Domnul Alexe Costache Ivanov:

La a doua întrebare deja s-a citit un răspuns de către un alt minister, care se referea la situația domnului Jecan Alexandru din Cluj-Napoca.

Din verificările dispuse, s-a constatat că la data de 16 aprilie 2002, petentul a formulat o plângere penală împotriva a trei angajate ale Inspectoratului școlar județean Cluj, solicitând cercetarea lor pentru săvârșirea infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals și abuz în serviciu, contra intereselor persoanelor. În susținerea plângerii, s-a arătat că a fost angajat al școlii generale "Eugen Bora" din Cluj-Napoca în calitate de mecanic de întreținere până în luna martie 2000, iar învinuitele nu au respectat dispozițiile legale referitoare la aplicarea unei majorări salariale și, în plus, au falsificat unele înscrisuri în carnetul său de muncă.

Prin rezoluția din 4 decembrie 2002, Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a dispus neînceperea urmăririi penale față de cele trei învinuite, soluție care a fost comunicată celui în cauză. La 22 ianuarie 2003, s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca plângerea petentului Jecan Alexandru împotriva rezoluției Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca.

Prin Sentința 259, sentință penală din 4 martie 2003, pronunțată în Dosarul nr.972/2003, s-a respins plângerea petentului cu motivarea că, potrivit art.278 Cod Procedură Penală, plângerile sunt soluționate pe cale ierarhică și că ultimul organ competent în soluționarea unei astfel de plângeri este Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție. Or, în cazul de față, acesta s-a adresat direct instanței de judecată, fără să urmeze dispozițiile legale privind organelor ierarhic superioare ale parchetului.

De asemenea, în dosarul cauzei, s-a constatat că nu lipsește nici un act. Menționăm că numerele de dosare indicate de petent nu corespund privind alte părți. Dosarul de fond este înregistrat sub nr.972/2003 al Judecătoriei Cluj-Napoca, iar dosarul Tribunalului Cluj este înregistrat sub nr.2853/2003 care soluționează recursul cu termen de judecată amânat la data de 25 mai 2003, la solicitarea recurentului pentru depunere de acte.

Față de aceste aspecte apreciem că nemulțumirea petentului este nejustificată, ținând cont de faptul că acesta a formulat anterior o acțiune civilă prin care solicită acordarea unor drepturi salariale, acțiune care a fost respinsă prin Decizia civilă nr.914 din 15 iunie 2002 a Tribunalului Cluj.

Sesizările adresate diferitelor instituții și grupuri parlamentare prezintă trunchiat faptele și apreciem că sunt formulate în scopul de a denigra activitatea organelor judiciare.

Semnează, doamna Rodica Mihaela Stănoiu, ministrul justiției.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Înainte de a interveni domnul Brudașca să-și spună punctul de vedere, domnule Ivanov, mai aveți niște întrebări de la domnul Metin Cerchez. Dar văd că nu e aici. Deci, nu-i răspundem, da? Îi trimiteți răspunsul în scris. A întrebat printre altele și dacă are dosar penal. Are? (Domnul secretar de stat Ivanov îi răspunde domnului președinte că trebuie să se uite în răspunsul scris) Uitați-vă!

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte de ședință,

Eu aș vrea să rog colegii de la P.S.D. să mai citească încă o dată Regulamentul în ceea ce privește definirea noțiunii de interpelare și întrebare. Am asistat anterior la două situații care mi s-au părut că sunt un fel de seminarii pe teme care țin de cultura generală și care nu vizează responsabilitatea Guvernului. Am tot respectul pentru dreptul fiecărui cetățean și al fiecărui deputat de a întreba orice, chiar și atunci când dorește să ridice mingea la plasă celui din partidul căruia face parte. Aceasta a fost o chestiune care ține de netransformarea Parlamentului în tribună pentru dezbateri tip universitatea populară.

Referitor la problema pe care a abordat-o domnul ministru Alexe Ivanov, eu aș dori să fac o singură trimitere. Domnule ministru, de vreme ce dumneavoastră ați susținut că s-a constatat efectuarea de falsuri în carnetul său de muncă, nu vi se pare curios și dubios că totuși s-a dat decizia de neurmărire penală, neînceperea urmăririi penale? Prin această întrebare, cred că se răspunde și situației de fapt în care un cetățean al României, pe care dumneavoastră îl acuzați că prezintă trunchiat situația, se află victimă a modului în care se face justiție în această țară.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Pentru Ministerul de Interne, domnul Metin Cerchez a depus o întrebare, dar nu este și nu-i răspundem. În schimb, domnul Brudașca este aici și domnul Alexandru Fărcaș îi va răspunde.

Domnul Alexandru Fărcaș (secretar de stat, Ministerul de Interne):

Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul de Interne a răspuns în scris la întrebarea, respectiv interpelarea făcută de domnul deputat Metin Cerchez.

În ceea ce privește întrebarea formulată de domnul deputat Damian Brudașca, referitoare la numeroasele cazuri de intervenții defectuoase din partea pompierilor militari pentru stingerea incendiilor, precum și la dotarea învechită și ineficientă de care aceștia dispun, ministrul de interne răspunde următoarele: Ministerul de Interne, prin Inspectoratul general al corpului pompierilor militari, este preocupat de creșterea nivelului de pregătire a militarilor pompieri, astfel încât intervenția acestora la incendii să se facă în cel mai scurt timp posibil iar consecințele să fie cât mai mici.

Menționăm în acest sens că în activitățile de bilanț pentru anul 2002 desfășurate în prezența conducerii M.I. la toate corpurile de pompieri, prefecții, președinții consiliilor județene sau, după caz, alți reprezentanți ai autorităților județene și locale au apreciat, fără nici o excepție, în termeni laudativi prestația pompierilor. Conducerea Ministerului de Interne nu a primit reclamații referitoare la cazuri de intervenții defectuoase la incendii.

În ceea ce privește înzestrarea tehnică a pompierilor militari, în acest an, bugetul aprobat pentru corpul pompierilor militari prevede următoarele sume: la titlul II - Cheltuieli materiale și de servicii - 22.492.802 mii lei pentru achiziționarea de mijloace tehnice următoare: 44 de scări plisabile, 300 perechi racorduri de refulare, 14.000 metri liniari de furtun, 4000 de complete costume protecție contra apei, 400 complete costume protecție pompier și alte componente pentru protecția militarilor; la Cap.VII - Cheltuieli de capital - 186 miliarde de lei credit extern cu garanție guvernamentală pentru dotarea cu 40 autospeciale de lucru cu apă și spumă; 7 miliarde de lei pentru achiziția a 218 de complete de aparate de respirat cu aer comprimat.

Prin urmare, conducerea Ministerului de Interne este preocupată să asigure pompierilor militari dotarea logistică necesară, astfel încât aceștia să-și poată îndeplini pe mai departe cât mai eficient posibil misiunile specifice care se bazează pe profesionalism, dăruire de sine și spirit de sacrificiu pentru comunitate.

Cu deosebită stimă, ministrul de interne, Ioan Rus.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Domnul Brudașca.

Domnul Damian Brudașca:

Am și eu răspunsul pe care l-a citit domnul secretar de stat. Într-adevăr, există preocupare, din hârtia aceasta, pentru dotarea pompierilor. Dar ca să nu se creadă că inventez situațiile, amintesc că în chiar municipiul al cărui cetățean a fost și domnia sa, nu de multă vreme s-a întâmplat ca pompierii să se deplaseze la un caz de incendiu și să nu-l poată stinge, arzând în totalitate imobilul respectiv, ca urmare tocmai a dotărilor extraordinare pe care le au pompierii.

Și nu în ultimul rând, vreau să vă spun, domnule secretar de stat, că la o reuniune la Cluj-Napoca, un înalt ofițer sau unul dintre ofițerii din conducerea unității de pompieri clujene atrăgea atenția că pompierii militari să fie folosiți numai atunci când s-au epuizat toate celelalte mijloace pe plan local. Nu vă puneți întrebarea și dumneavoastră: oare de ce s-a recurs la această situație? Să folosim întâi tulumba și abia după aceea să chemăm și pompierii când suntem disperați și nu mai avem soluții.

Totuși, mă bucură faptul că aveți în vederea alocarea de fonduri inclusiv din surse externe, în speranța că cu acești metri liniari de furtun de refulare, perechile de racorduri, veți reuși să faceți față sinistrelor care vor apare inerent în perioada următoare.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Furtunul e foarte important când trebuie să stingi ceva.

Domnul Emil Boc este? Nu este. Nu-i răspundem. Doamna Maria Lazăr este. Va primi un răspuns din partea domnului Constantin Corega.

Domnul Constantin Corega (secretar de stat, Ministerul Educației și Cercetării):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ministerul Educației și Cercetării acordă un interes deosebit performanței școlare, precum și stimulării și motivării elevilor și profesorilor care obțin performanțe școlare deosebite. În acest sens, Ministerul Educației și Cercetării a urmărit adaptarea conținutului învățământului prin componentele curiculumului școlar pe psihicuri și tipuri de școlarizare, pe discipline de învățământ, la cerințele actuale și viitoare ale dezvoltării societății.

Asigurarea unui echilibru optim între caracteristicile învățământului, transpunerea setului de aserțiuni de politică educațională definite în termeni de cunoștințe, capacități și atitudini, formarea continuă a cadrelor didactice și eficientizarea stilului didactic al acestora, îmbunătățirea evaluării și examinării performanțelor școlare, prin diversificarea și adecvarea metodelor și tehnicilor de valoare, în mod special a acelora care încurajează creativitatea în soluționarea de probleme, participarea activă și aplicarea în situații concrete a cunoștințelor însușite. În acest context, amintim înființarea centrului național de excelențe și a centrului regional de excelență care coordonează activitatea de selecție și de promovarea elevilor capabili de performanțe determinând motivarea elevilor pentru învățare și a cadrelor didactice pentru atingerea unor performanțe ale stilului didactic și, implicit, sporirea rezultatelor învățării.

Cu privire la stimularea efectivă a elevilor, precizăm că, în conformitate cu prevederile art.172 din Legea învățământului, republicată, elevii de la cursurile de zi din învățământul de stat pot beneficia de bursele de performanță, burse de studii, burse de studii și burse de ajutor social suportate de la bugetul de stat.

De asemenea, prin Hotărârea Guvernului nr.1004 din 2002 privind stimularea elevilor și studenților care au primit distincții la olimpiadele școlare internaționale organizate pentru învățământul preuniversitar și a doctoranzilor care obțin rezultate deosebite în activitatea de cercetare a fost instituită bursa de performanță "Meritul olimpic" care se acordă elevilor în anul școlar următor celui în care a obținut distincția.

Precizăm, de asemenea, că premianții la concursurile și olimpiadele școlare, etapele județene, naționale, internaționale, primesc pe lângă diplome și medalii premii în sume de bani indexate anual sau din doi în doi ani, prin ordin al ministrului educației și cercetării.

Referitor la stimularea și motivarea cadrelor didactice, precizăm următoarele: în conformitate cu prevederile art.50 din Legea 128/1997, personalul didactic de predare didactic, auxiliar și cel de conducere al unităților de învățământ cu performanțe deosebite în inovarea didactică, în pregătirea preșcolară sau elevilor, în pregătirea elevilor distinși la concursuri școlare, faze naționale și internaționale, precum și cu o vechime de peste doi ani în învățământ, poate beneficia de gradație de merit acordată prin concurs în cuantum de 20% față de salariul de bază.

Profesorii care au elevi premianți la concursurile și olimpiadele școlare, etape județene, naționale și internaționale, primesc, pe lângă diplome și medalii, premii în bani, indexate anual sau din doi în doi ani, prin ordin al ministrului, ei beneficiază din partea ministrului de excursii gratuite în străinătate, precum și de premii și excursii oferite în inspectoratele școlare.

Am spicuit din răspunsul la întrebarea dumneavoastră.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă sunteți mulțumită? Da. Bine.

Pentru domnul Aurel Daraban aveți, de asemenea, un răspuns. Da?

Domnul Constantin Corega:

În anul 1995, au fost demarate formalitățile pentru încheierea unui program special finanțat din Fondul PHARE dedicat pregătirii introducerii unui nou tip de management în învățământul superior românesc. Acest program a demarat în 1996 și a reprezentat una dintre componentele programului de reformă a învățământului superior încheiată în România cu Banca Mondială, care s-a desfășurat până în 2001 sub denumirea "Universitaria 2000".

Obiectivul acestui program a fost pregătirea separării managementului academic de cel administrativ; introducerea unui tip de management ce are la bază planul strategic de dezvoltare instituțională și planuri operaționale anuale; pregătirea introducerii funcției de director general administrativ, manager de programe, program de training la care au participat rectori, prorectori, decani și așa mai departe.

Rezultatul acestui program a fost verificat începând cu luna ianuarie 1999, când a fost schimbat sistemul de finanțare al instituțiilor de învățământ superior, trecându-se de la o finanțare pe posturi didactice la finanțarea în funcție de numărul de studenți.

Performanțe manageriale atinse de către cei care conduc instituțiile de învățământ superior de stat la toate nivelurile de decizie a permis ca în anul 2001 să se rafineze mecanismul de finanțare aplicat, finanțarea făcându-se în funcție de numărul de studenți și de patru indicatori de calitate propuși de Consiliul Național de Finanțare a Învățământului Superior, iar, din anul acesta, numărul de indicatori a fost ridicat la 13.

Managerii din instituțiile de învățământ superior din România au format o serie de organisme, cum ar fi Agenția Națională a Managerilor Universitari, Asociația Națională a Directorilor Generali Administrativi din unitățile publice din România, organisme care sunt deosebit de active și care au întâlniri periodice de lucru la care participă și reprezentanții ministerului.

Apreciem că printre cele de mai sus am prezentat o imagine sintetică a acțiunilor susținute de Ministerul Educației și Cercetării pentru asigurarea pregătirii tuturor managerilor pe nivel de decizie și competențe în cadrul instituțiilor de învățământ superior de stat.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Sunteți mulțumit? Da. Bine.

Mai aveți de dat răspunsuri domnului Damian Brudașca. Sunt multe răspunsuri de dat. Asta este! Poftiți!

Domnul Constantin Corega:

După cum rezultă din prevederile art.104 Cap.III din Legea l98/1997, decontarea cheltuielilor de transport pentru cadre didactice titulare cărora nu li se poate asigura locuință corespunzătoare în localitatea unde-și desfășoară activitatea, este exclusiv de competența autorităților locale, în cazul de față, Primăria comunei Măgurăcătău, județul Cluj.

Prin adresa nr.2738 din 7.IV.2003, Inspectoratul școlar al județului Tulcea a solicitat primăriei mai sus menționate analizarea solicitărilor cadrelor didactice în vederea evitării riscului de a pierde cadrele didactice calificate, ceea ce ar avea un impact negativ asupra calității actului instructiv-educativ.

Pe această cale, dorim să vă asigurăm că Ministerul Educației și Cercetării acordă o deosebită atenție situației acestor cadre didactice și încearcă în măsura posibilităților să sprijine eforturile autorităților locale în găsirea căilor de soluționare optimă a situațiilor create.

De asemenea, referitor la textele grilă, este o metodă foarte des utilizată în alte țări și prin care se evaluează atât cunoștințele elevilor, cât și capacitatea de orientare a acestora.

În ceea ce privește conținutul item-elor, precizăm că s-a apelat la membrii Consiliului consultativ al profesorilor de matematică din județul Cluj, cadre didactice cu experiență și cu rezultate deosebite în activitate. Urmărind subiectele la examenele de bacalaureat din ultimii doi, trei ani, la disciplina matematică se poate observa că numărul de cerințe la un astfel de subiect este între 25 și 29, soluțiile problemelor necesită o redactare îngrijită, comparativ, în varianta textului de tip grilă, cu un număr de 45 de item, nu este mare, dacă majoritatea acestora vizează cunoștințele de bază ale programei școlare și nu presupune un volum mare de calcul; trebuie menționat că aceste condiții au fost respectate de către Inspectoratul școlar al județului Cluj.

La simularea examenului de bacalaureat din 29.03.2003 s-au prezentat 3.343 de elevi, din clase cu profil real, din toate unitățile liceale din județul Cluj, adică peste 98% din numărul total al elevilor din clasa a XII-a din acest an școlar.

Data simulării, numărul de item, ponderea problemelor de algebră, analiză, geometrie, trigonometrie, precum și distribuția lor pe grade de dificultate au fost aduse la cunoștința profesorilor de matematică din județ și a elevilor, încă de la începutul semestrului al II-lea al acestui an școlar, printr-un material transmis tuturor unităților de învățământ liceal.

Din discuțiile cu elevii a reieșit faptul că majoritatea dintre ei nu-și reproșează altceva decât neutilizarea eficientă a timpului de lucru, iar unii dintre ei au recunoscut că nu au tratat cu destulă seriozitate simularea.

Menționăm, totodată, că o bună pregătire matematică este utilă unui absolvent de liceu care urmează o pregătire universitară, în afara profilului științific sau tehnic. În aceste condiții, considerăm că sistemul de teste grilă și-a atins scopul și reprezintă un succes, prin intermediul său putându-se realiza o evaluare corectă a cunoștințelor elevilor.

Și a treia interpelare. Cu privire la modul de stabilire a planului de școlarizare de către universități, precizăm următoarele: pentru anul universitar 2003 - 2004 cifrele de școlarizare au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 293/2003 și sunt sensibil egale cu cele din anul universitar precedent, diferențele fiind nesemnificative, iar personalul didactic încadrându-se în numărul de posturi aprobate prin Legea bugetului de stat pentru anul 2003.

În formularea propunerii cifrei de școlarizare la învățământul superior pentru anul universitar 2003 - 2004 s-a ținut cont atât de numărul estimat al absolvenților de liceu cu diplomă de bacalaureat din promoția 2003, cât și de cel al absolvenților din anii precedenți care nu au reușit să promoveze examenul de admitere în universități și care se pot prezenta la admitere în acest an.

Pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în învățământul superior, Ministerul Educației și Cercetării a avut în vedere stimularea implicării comunității academice în prospectarea cererilor sociale și economice de calificare universitare, în organizarea fluxurilor studențești și a programelor de studii, în funcție de aceste cereri, astfel încât să se sporească în mod notabil contribuția învățământului superior la accelerarea și orientarea schimbărilor din societatea românească.

În acest sens, senatele universitare elaborează planuri strategice de dezvoltare instituțională, centrate în special pe programele de studii și de cercetare și se încheie contract instituțional cu Ministerul Educației și Cercetării prin care-și asumă responsabilitatea publică a cheltuirii eficiente a fondurilor bugetare care sunt alocate.

În ce privește criteriile folosite pentru stabilirea specializărilor vă aducem la cunoștință următoarele: nomenclatoarele domeniilor și specializărilor de referință din învățământul universitar de lungă și scurtă durată sunt prevăzute în anexele nr.1 și 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1336/2001.

În cadrul unei specializări, instituția de învățământ superior poate organiza direcții de studiu, prin discipline opționale. În stabilirea domeniilor și specializărilor de referință din învățământul universitar de lungă și scurtă durată au fost consultate instituțiile de învățământ superior, Consiliul național de evaluare, acreditare, precum și alți factori interesați.

De asemenea, s-a avut în vedere experiența unor țări cu învățământ superior dezvoltat din Uniunea Europeană, precum și evoluția ocupațiilor în țara noastră și pe plan mondial.

Referitor la punctele 3 și 4 din întrebarea dumneavoastră, precizăm: școala superioară românească pregătește specialiști cu studii superioare pentru aproape toate domeniile economiei, științei și culturii. Practic, pentru oricare dintre ocupațiile prevăzute de clasificarea ocupațiilor din România, care necesită studii superioare, institutele de învățământ superior de stat și particular din România asigură absolvenți cu studii superioare în profilurile, domeniile și specializările înscrise pe diplomă.

În acest scop, în conformitate cu prevederile art. 92 alin. 3 lit. c) din Legea învățământului, instituțiile de învățământ superior stabilesc, împreună cu Ministerul Educației și Cercetării și cu alte autorități publice, agenți economici, organizații profesionale și patronale recunoscute la nivel național, domeniile în care se utilizează diplome și certificatele proprii emise.

Pentru a satisface cerințele pieței muncii, insituțiile de învățământ superior acreditate pot organiza și desfășura, potrivit legii, programe de conversie profesională, cu durata a cel puțin un an și jumătate.

Cu privire la parteneriatele încheiate de universități, dorim să subliniem faptul că, atât Constituția României, cât și Legea nr. 84/1995 garantează autonomia universitară, amplu reglementată în Cap. IX, secțiunea a VII-a din Legea nr. 84/1995.

În plus, instituțiile de învățământ superior, din veniturile proprii, dobândite în condițiile legii, finanțează burse, achită taxe de participare la diferite seminarii și simpozioane, sunt membri în diferite organizații, organizează și participă la manifestările cultural-științifice interne și internaționale.

În virtutea aceluiași principiu al autonomiei universitare, instituțiile de învățământ pot încheia parteneriate, cu respectarea prevederilor în vigoare, fără a fi necesară în acest sens aprobarea ministerului. Întrucât ministerul nu este direct implicat în derularea acestor parteneriate, ne aflăm în imposibilitatea de a prezenta o cifră exactă a numărului de parteneriate încheiate de instituțiile de învățământ superior, cu alte persoane juridice de drept public și privat.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Ați terminat răspunsurile.

Domnul Brudașca.

Domnul Damian Brudașca:

Eu aș începe, domnule președinte, cu ultima întrebare cu încrengături.

Îmi pare rău, domnule secretar de stat, să constat că dumneavoastră vorbiți despre autonomie universitară, dar în același timp precizați că planurile de școlarizare sunt stabilite de Guvern. Mie mi se pare că este o contradicție.

În al doilea rând, eu nu m-am referit la parteneriate, în general, între universități și toate instituțiile enumerate de mine. Eu am avut în vedere, în primul rând, dacă există asemenea parteneriate pentru a asigura o corelare între planurile de școlarizare și posibilitățile ca cei școlarizați să-și găsească locuri pe piața muncii. În acest sens a fost întrebarea pe care am precizat-o.

În ce privește celelalte referințe, nu sunt suficient de convins că răspunsul la punctele 3 și 4 sunt direct la problemele pe care le-am ridicat.

Eu vreau să vă spun, domnule secretar de stat, că la întrebarea legată de organizarea simulării examenului de bacalaureat - n-am inventat eu aceste probleme - au fost profesori de la mai multe școli clujene care și-au exprimat nemulțumirea față de modul în care acesta a fost conceput și profesorii sunt cei care au formulat observațiile de la pozițiile 1, 2, 3, 4 și 5, ele n-au fost gândite de mine.

Dar, pentru a nu fi promovați eventual sau premiați cu prilejul Paștelui, am evitat să le precizez numele în întrebarea pe care v-am adresat-o.

În ceea ce privește prima întrebare la care dumneavoastră ați făcut referire, cea cu Muntele Rece, eu cunosc și precizarea din alin. 3 al art. 104 din Legea nr. 128/1997 și cunosc și situația existentă la fața locului. M-am deplasat efectiv la fața locului, am discutat și cu primarul Cobârzan pe această problemă și domnia sa spune că nu are în momentul de față nici asigurate resursele și, consideră, nici temeiul legal, pentru că nu știu de ce, într-o manieră destul de nefirească, domnia sa consideră că nu este suficientă Legea nr. 128 pentru ca să-și îndeplinească obligațiile pe care le are.

De aceea, în finalul acestei întrebări, încercam să vă sugerez necesitatea, - și dumneavoastră, ca fost inspector general școlar, cunoașteți mai bine decât mine această situație -, posibilitatea revenirii la acele subvenții de tip special pentru cadrele didactice din zonele îndepărtate, întrucât există riscul real, și nu inventat de mine, ca într-o perspectivă nu foarte îndepărtată, multe cadre didactice calificate, datorită acestor dificultăți să-și părăsească locurile de muncă și să prefere să desfășoare activități în cadrul unor societăți comerciale, pentru a scăpa de aceste situații nefericite și neplăcute în care sunt obligați să se deplaseze pe bani proprii, spre locurile de muncă și ulterior spre domiciliile pe care le au, în altă localitate decât cea în care-și desfășoară activitatea. Este o chestiune pe care sunt convins că o veți trata cu toată seriozitatea, pentru că ea nu este specifică doar județului Cluj, ea se regăsește și în alte zone ale țării și nu este un caz singular cel pe care vi l-am indicat.

De aceea, supun din nou atenției dumneavoastră, în noua calitate de secretar de stat, găsirea unei soluții, mai mult decât un răspuns expediat de la acest microfon, pentru o problemă ridicată de corpul didactic din Transilvania.

Mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul secretar de stat.

Domnul Constantin Corega:

Scurte comentarii, domnule deputat. N-am să comentez asupra autonomiei universitare, este o lege și ea trebuie să se aplice. Cât privește bacalaureatul, vă amintesc că eu sunt doctor în fizică, nu sunt în matematică, să-i lăsăm pe cei din matematică să declare ce este bine în a face în matematică. Există specialiști. 2, 3 profesori cu care care discutăm nu reprezintă colectivitatea de 15.000 de profesori de matematică din țara aceasta. Opiniile a 2, 3 oameni sunt opiniile a 2, 3 oameni!

Cât privește cea de-a treia situație, referitoare la zonele îndepărtate, foarte bine știți că Ministerul Educației și Cercetării are câteva programe pentru atragerea de cadre didactice calificate în zonele respective.

Autoritățile locale trebuie să-și facă treaba lor, și nu Ministerul Educației și Cercetării este cel care o să verifice în ce măsură autoritățile locale o fac, dar noi avem o altă pârghie pe care o folosim, aceea a sporurilor de zonă pe care le acordăm profesorilor în această situație. Or, aceasta este la noi, aceasta o discutăm!

Mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 10 decembrie 2019, 13:10
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro