Nicolae Vasilescu
Nicolae Vasilescu
Ședința Camerei Deputaților din 22 aprilie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.48/02-05-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
04-11-2019 (comună)
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Interogare > Rezultate > 22-04-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 22 aprilie 2003

 Fragmente relevante pentru următoarea interogare: 
Vorbitor: Nicolae Vasilescu

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.17 Nicolae Vasilescu - prezentarea unei situații extreme semnalate de mass-media: depozitele de deșeuri.  

Intervenții consemnate conform materialelor depuse la secretariatul de sedință

Domnul Nicolae Vasilescu:

O situație extremă semnalată de mass-media o reprezintă depozitele de deșeuri. Tema nu este aleasă întâmplător, dat fiind faptul că România a deschis, în vederea integrării în Uniunea Europeană, capitolul destinat protecției mediului și având în vedere că, potrivit Legii protecției mediului nr.137/1995, art.30, "Statul recunoaște tuturor persoanelor dreptul la un mediu sănătos". Mii de tone de pesticide solide expirate și mai mult de jumătate de milion de litri de pesticide zac ascunse de zeci de ani prin diverse depozite ale fostelor întreprinderi de stat, fără ca autoritățile să găsească o soluție pentru a scăpa de aceste bombe ecologice. Conform surselor din cadrul Ministerului Agriculturii, "stocurile de pesticide s-au acumulat în intervalul 1976 - 1980, în perioada agriculturii colectivizate, când se foloseau peste 30 de kg de pesticide la hectar, în timp ce, în prezent, dacă se mai utilizează 1015 grame". Pentru că distrugerea acestor substanțe ar costa zeci de milioane de dolari, autoritățile preferă să le țină "la păstrare", în fostele fabrici de stat, sub paza unor foști angajați ai IAS sau chiar fără pază. Majoritatea depozitelor nu sunt împrejmuite, nu sunt impermeabilizate, afectând pânza freatică, ne amintim poluarea cu cianură a Someșului și Tisei, accidentul de la Baia Mare, poluarea accidentală a Arieșului, ba mai mult, cele mai multe din aceste depozite de deșeuri nu au autorizație de mediu.

Conștienți de efectele acestor substanțe asupra organismului uman, dar și asupra mediului înconjurător, autoritățile acuză lipsa fondurilor și susțin că păstrarea pesticidelor expirate în depozite este o soluție temporară, adoptată pentru înlăturarea unor eventuale pericole. Utilizarea pesticidelor pretutindeni în lume, fără restricții, a avut ca urmare contaminarea întregii biosfere.

Reziduurile pesticidelor se găsesc în țesuturile vii, animale sau vegetale, pe toată suprafața planetei. Utilizarea pe scară largă a pesticidelor urmată de pătrunderea lor în circuitul biogeochimic al ecosistemelor afectează organismul uman. Toate țările aflate în prag de integrare europeană au fixat termene până la care trebuie să distrugă pesticidele, lucru de care și România ar trebui să țină cont. Pentru că acestea nu pot fi transportate și nici îngropate, întrucât există pericolul de a se propaga în pânza freatică, fiecare țară încearcă să scape de ele.

Unii au găsit soluția de a le transfera în străinătate. "Au existat cazuri când containere cu pesticide expirate au ajuns în România", susține oficialul Ministerului Agriculturii. Deși există soluții pentru neutralizarea acestor substanțe, ele nu pot fi puse în practică în România, din lipsă de fonduri.

Potrivit lui Vasile Băcilă, director în cadrul Ministerului Agriculturii, fiecare pesticid poate fi reindustrializat, în funcție de categoria din care face parte. "Dar pentru a putea reindustrializa aceste substanțe toxice, este nevoie de foarte mulți bani, de care, în momentul de față, Ministerul Agriculturii nu dispune". Chiar dacă România s-a angajat față de Uniunea Europeană, care consideră neutralizarea substanțelor chimice expirate un criteriu de aderare, să distrugă toate pesticidele expirate până în 2007, în realitate însă, acestea sunt lăsate să zacă în aceleași depozite ca și până acum. Motivul invocat oficial este întotdeauna lipsa fondurilor, fără a se aminti că România pierde anual miliarde de dolari ca urmare a corupției, potrivit și "aportului global asupra corupției" raport al organizației internaționale: Transparency International. Prioritar pentru România, când țara se zbate în agonia sărăciei, este, nu sănătatea, nu un mediu sănătos, nu ridicarea nivelului de trai, ci tipărirea pe bani publici a unei costisitoare maculaturi, sub egida Guvernului României, cu titlul "Politica inutilă a Cărților negre". Schimbați vă rugăm strategia, domnilor!...

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 11 noiembrie 2019, 21:42
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro