Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of September 10, 1997
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-12-2019
04-12-2019
27-11-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1997 > 10-09-1997 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of September 10, 1997

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 9.00.

Lucrările au fost conduse de domnul Vasile Lupu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul Kovács Csaba Tiberiu, secretar.

*

   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Declarăm deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, cu programul dedicat intervențiilor.

 
  Dan Ioan Popescu - intervenție cu titlul Informația economică în prim plan;

Are cuvânt domnul Dan Ioan Popescu, Grupul parlamentar al PDSR, urmează domnul Neacșu Ilie, PRM.

   

Domnul Dan Ioan Popescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Intervenția mea se dorește a avea titlul "Informația economică în prim plan". Aș dori să pornesc de la o considerație generală. Indiferent de multiplele modele politice și economice, noua orânduire a României presupune o coeziune socială, coeziunea fiind definită ca o forță ce menține în contact diferitele părți ale unui corp datorită atracției dintre moleculele componente.

Această coeziune însă nu se poate concepe fără respectul principalelor valori primare ale justiției, demnității persoanei umane și mai ales ale informării acesteia față de ceea ce trăiește.

Momentul de tranziție economic, social și mai ales psihologic pe care-l trăim cu toții astăzi trebuie, în mod imperios necesar, să fie bazat pe informație, pe o informație cât mai corectă și cât mai pertinentă.

Creșterea importanței informației, în general, și a celei economice, în mod special, este determinată de nevoia presantă a cunoașterii societăților existente și de influențare conștientă a mersului lor înainte, evitând stări periculoase sau catastrofale pe care mișcarea la voia întâmplării le poate genera.

Televiziuna a fost, este și va rămâne principalul canal de transmitere a informației. De aceea pledez pentru dezbateri largi pe postul național pentru o mai bună informare a majorității populației despre ceea ce se întâmplă cu avuția națională, cu prezentul și viitorul nostru.

Cred că desființarea emisiunilor economice la televiziunea națională poate fi privită ca o strategie ocultă de ascundere a adevărului, a datelor ce pot fi furnizate și comentate de specialiști.

Nu cred că limitele de înțelegere a unor conduceri temporare treabuie să ducă la eliminarea dreptului la informație al cetățeanului. Nu cred că televiziunea națională trebuie să devină un monopol al unor partide mai mult sau mai puțin reprezentate sau, și mai grav, un mijloc prin care se comunică națiunii cu ce ordonanță a mai fost fericită sau cum mai suntem cotați la Fondul Monetar Internațional sau Banca Mondială.

Stimați colegi,

Avem datoria față de alegătorii care ne-au trimis aici, avem responsabilitatea morală față de generația noastră și mai ales față de tânăra generație în formare să-i sprijinim în clarificarea prezentului și descifrarea viitorului prin accesul la informație privind realitatea economiei românești.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc domnule deputat.

 
  Ilie Neacșu - abordarea unui punct de vedere vizavi de politica Guvernului Ciorbea de demolare a industriei românești;

Are cuvântul domnul Neacșu Ilie, Grupul parlamentar al PRM, se pregătește domnul Valeriu Tabără, P.U.N.R.

   

Domnul Ilie Neacșu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Încerc astăzi să abordez un punct de vedere vizavi de politica Guvernului Ciorbea de demolare a industriei românești și de abandonare a unor specialiști, fie ingineri, economiști, medici, profesori sau simpli muncitori, care, ani de zile, au obținut satisfacții profesionale în domeniile în care și-au desfășurat activitatea.

Consider, stimați colegi, că acțiunile demolatoare cu efecte nefaste pe termen lung pentru România, dictate de F.M.I. și Banca Mondială și aplicate fără nici cel mai mic gest de șovăire de Guvernul marionetă de la București și de F.P.S., pot fi catalogate, fără teama de a greși, germenii unei politici declarate de subminare a întregii economii naționale, drept pentru care, de la această tribună a Parlamentului, cer ca intervenția mea de azi să fie considerată de noul procuror general și de reprezentanții altor instituții abilitate o sesizare.

Sub ochii noștri îngăduitori și sub privirile unui popor înmărmurit se petrec fapte pentru care autorii acestora, în orice țară democrată și civilizată de pe glob, ar fi aruncați după gratii sau și-ar schimba domiciliul în nu știu ce ospicii neuropsihiatrice. La noi, autorii sunt demnitari de rang înalt care se bat cu pumnul în piept că au lichidat atâtea întreprinderi în luna X, că au vândut atâtea societăți unor trimiși ai lui Poul Thomson, că au disponibilizat un număr mare de salariați, că reforma, pe care nimeni nu a văzut-o la față, decurge în conformitate cu indicațiile prețioase ale Băncii Mondiale și ale F.M.I., etc., etc. Ce mai întrecerea socialistă s-a transformat într-o competiție în care sunt apreciați demolatorii, trădătorii, lichidatorii, iar constructorii sunt aruncați în stradă, constituind o pătură nouă, necunoscută românilor până azi, numită "trântori".

Mintea îngustă a cheilor F.M.I. încearcă să ne îmbrobodească cu idei pe care nici șoimii patriei nu le mai iau în seamă. De la președintele Constantinescu, ocupat mai mult cu îmbunătățirea propriei imagini, după aberantele promisiuni făcute în campania electorală, decât de nivelul de trai al populației și până la umilii miniștri ai domnului Ciorbea, ajunși demnitari grație unui algoritm păgubos, cu toții vor să ne convingă că politica dezastruoasă este singura cale. Alternativă la aceasta nu există. Să vezi și să nu crezi! Dacă aceste opinii le-ar exprima nu știu care pacienți "plecați cu sorcova", am crede că este firesc, dar declarațiile sunt făcute de cei ce conduc instituții de fond ale statului român.

Să nu cunoscă domnul Ciorbea și ceilalți mercenari că atât F.M.I. cât și Banca Mondială trăiesc, ca orice bancă, din dobânzile încasate pentru creditele acordate și că în toată lumea există asemenea instituții financiare care oferă dolari cu dobândă firească, fără însă a pune condiții politice, economice, sociale clienților lor?

Ceea ce se petrece azi în economie în întreaga societate românească reprezintă pentru istoria noastră culmea umilinței la care este supus un popor.

Vă avertizez, stimați colegi, că totuși, tot răul este spre bine. Acțiunile Partidului România Mare sunt în creștere și dacă nu ar fi în joc nivelul de trai al populației, v-am sfătui să o țineți tot așa, poate, poate, ne veți împinge la alegerile viitoare pe un loc pe care nu-l întrevedeau nici cei mai realiști analiști politici și atunci să vedem pe unde scot rubăștile tehnocrații de mucava ai domnului Ciorbea, prin ce buzunare au încăput comisioanele firmelor satelit ale F.M.I. și Băncii Mondiale, să vedem dacă mai are chef domnul Poul Thomson să-și țină mâinile în buzunare pănă la coate.

Vă asigur că toate acestea se vor petrece și chiar mai repede decât credeți.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

De recomandat un limbaj mai decent, domnule deputat, pentru săptămâna viitoare, dacă-l găsiți.

 
  Lazăr Lădariu - evocarea neastâmpăratului rege al munților - Avram Iancu - la 125 de ani de la trecerea acestuia în eternitate;

Domnul Lazăr Lădariu are cuvântul, se pregătește domnul Ion Bivolaru.

   

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

"Unicul dor al vieții mele este să-mi văd națiunea mea fericită, pentru care, după puteri, am lucrat până acuma". Sunt cuvintele de început ale testamentului simbolic numit "Ultima mea dorință" a muncitului și neastâmpăratului rege al munților, Avram Iancu, de la a cărui trecere în eternitate se împlinesc 125 de ani.

De fiecare dată, la mijlocul lui septembrie, într-un recviem transilvan, ne cheamă cu tânguit prelung clopotele prea-pătimitului Ardeal spre mormântul de sub gorunul gârbovit de la Țebea, unde își duce somnul lin și blând cel născut din puterile interioare ale unei națiuni. De fiecare dată, la mijlocul lui septembrie, gorunul lui Horea își adună toate sevele dăinuirii cu chemarea: "Astăzi, cu bucurie, românilor veniți, pe Iancu în câmpie, cu toți să-l însoțiți"!

Cel care, în Revoluția de la 1848, venea, ca un uragan, să curețe aerul, cu nimb de erou al neamului semeț, purtat în viforele timpului, cel care a pus pumnul în pieptul furtunii, știa mai bine decât toți că dacă există un dumnezeu al popoarelor, izbânditor poate fi doar cel cu arma legii în luptă. Nepătatul în viață, cancelist la tabla regească din Târgu Mureș, apoi comandant de oaste în cetatea Apusenilor, la doar 24 de ani, cel considerat ca un nou Decebal, sfidând împăratul, știa că doar talpa țării, de stajă la aceste porți ale răsăritului, poate înălța mai presus binele de rău.

Stejarul neplecat al cetății apusenilor s-a stins, pe o prispă a unui gospodar, în nevoi, sărac și bolnav, așa cum ni-l reprezintă ultima și cumplita lui fotografie, comparabilă, prin destin, doar cu cea a geniului spiritualității românești Mihai Eminescu, răvășit și ars de gândul nației sale, cu ochii spre Zarand, singura avere găsită asupra-i fiind doar o basma, poate a unei femei cândva iubite, fluierul din cireși și jalba mototolită către împăratul dezamăgirii românilor ardeleni.

De fiecare dată, septembrie ne cheamă cu dangăt de clopot tânguitor spre gorunul de la Țebea, spre care toți ca unul, românii veniți spun lumii de fiecare dată: "Ardealul nu-i pustiu". Cu gândul linei veșnicii, să-l purtăm pururea în lumină.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

 
  Ioan Bivolaru - evidențierea unei fațete a corupției în județul Neamț - PAMEX, o fostă reputată fabrică de mobilă;

Are cuvântul domnul deputat Ion Bivolaru, se pregătește domnul deputat Dumitru Bălăeț.

   

Domnul Ioan Bivolaru:

În marea cacialma națională, ținând acum de amintiri mai triste, care a fost "Contractul cu România", ceea ce a atras electoratul spre urnele Convenției a fost efectul de paratrăsnet al cruciadei anti-corupție, promisă de actuala Putere, într-un avânt donquijotesc.

După circul cu miile de miliarde posibil de recuperat la buget din jobenul economiei subterane de către un guvern moșit cu forcepsul algoritmic la născare, au urmat spectacole de sunet și lumină prin arestarea așa-zișilor capi ai unei presupuse mafii autohtone, care trebuiau să fie negreșit de sorginte PDSR-istă.

Nu mai constituie un secret faptul că aceste spectacole s-au finalizat cu eliberarea prepușilor mafioți, eliberări urmate apoteotic de autodizolvarea una câte una a comisiilor județene anticorupție în lipsa principalului obiectiv impus al muncii - filonul PDSR-ist al corupției.

După suita de eșecuri notorii, cruciada anticorupție a "cavalerului fără de prihană", sfârșește în derizoriu, pentru că odată risipită ceața diversiunii numită "Contractul cu România", opinia publică a realizat că "morile de vânt ale PDSR-ului" sunt chiar "mori de vânt".

Asistăm la modul cum actuala Putere își lichidează propriii scutieri care, în luciditatea lor inconștientă, ignoră morile de vânt, arătând clar, pentru cine vrea să vadă, adevăratele ținte ale corupției.

Pentru actuala Putere, dacă corupția nu poate fi depistată în ograda PDSR-ului, atunci ea nu există și se așteaptă dinspre Cotroceni clarificări privind noua strategie, respectiv campania proceselor corupției va fi înlocuită cu campania proceselor politice, pentru a se menține trează atenția națională.

P.D.S.R. va traversa și această democratică încercare și va trebui să preia cârma campaniei anticorupție părăsită de CDR, într-un moment când actuala guvernare creează un mediu propice fără precedentul proliferării și genralizării corupției.

Conform unei realități care nu mai poate fi escamotată, actuala Putere este implicată la toate nivelurile în procesul complex și devastator al prăbușirii economiei naționale, inclusiv prin intermediul acestei corupții. Corupția există la nivelul localităților, a județelor, instituțiilor statului și are multiple fațete.

Peste dosarele mult promise de Convenția Democratică la alegeri se așterne praful, pentru că anchetele descoperă zilnic noi fire care duc spre oamenii Puterii și clientela lor politică.

Una din fețele corupției în județul Neamț poartă numele de PAMEX. PAMEX a fost o importantă și reputată fabrică de mobilă, cu sediul în Piatra Neamț, cu un export masiv și o puternică forță de muncă calificată, aceasta până în momentul privatizării, când, în posesia pachetului de acțiuni majoritar 65%, a intrat mult mediata și obscura firmă S.C.MINOLA S.A.

MINOLA a cumpărat pachetul de acțiuni de la F.P.S. în rate, beneficiind de un credit pentru prima rată de la mult mediatizata SAFI. Prima rată către F.P.S. a fost achitată de către MINOLA la preluarea contractului, dar de atunci nimeni nu a mai auzit de această societate fantomă.

În septembrie 1996, noua adresă din București a acestei firme MINOLA, recuperată de către F.P.S. de la Camera de Comerț, s-a dovedit a fi falsă. În octombrie 1995, MINOLA, datornică la SAFI, îi cedează acesteia întreg pachetul de acțiuni de la PAMEX contra unui preț mult mai mare, preț pe care SAFI l-a oferit cu dărnicie explicabilă. Din acest moment, cu profitul asigurat, MINOLA dispare fără a transmite legal pachetul de acțiuni societății cumpărătoare. SAFI cedează imediat 51% din acțiunile de la PAMEX firmei S.C.ELVILA Internațional S.A., oprindu-și sie doar 14,1, ambele firme cesionând creditul luat de la F.P.S. către MINOLA cu o dobândă de 22%. Care este astăzi situația?

Conform legii, neplata ratelor de către MINOLA către F.P.S. atrage după sine anularea contractului de vânzare și existența pachetului de 65% de acțiuni înapoi în seiful F.P.S., dar F.P.S. nu deține decât 2,2% din acest pachet.

În al doilea rând, nu există contract de vânzare-cumpărare între F.P.S. și ELVILA și SAFI, acestea din urmă refuzând să-l semneze. Deși au preluat pe cheltuieli pachetul majoritar al fabricii PAMEX, 65%, cele două firme nu au plătit nici o rată din datoria MINOLEI către F.P.S. În schimb, din octombrie 1995, cele două firme conduc discreționar acest PAMEX.

În al treilea rând, întreaga producție a PAMEX-ului se livrează la export prin firma ELVILA, care încasează integral întreg profitul, deși deține numai 51% din acțiuni. Asociația salariaților PAS, care deținea 22,8% din acțiuni, nu este acceptată în Consiliul de administrație, nu primește evidente.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, ați depășit de mult timpul prevăzut de Regulament, ajungeți poate la concluzii.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Problema, domnule președinte, dacă îmi permiteți, mai am încă trei puncte și o concluzie. Rog colegii dacă aprobă să termin acest moment.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci, timpul pentru fiecare intervenție este de 3 minute, sunt pe listă 13 colegi, toți din Opoziție, și, din respectul datorat colegilor dumneavoastră, să ne încadrăm în timp.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Imi dați voie să fac o chetă publică printre colegii din sală, vorbitorii care urmează, dacă îmi cedează din minutele dumnealor.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea (din bancă):

Îi dau eu două minute de la mine.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Îmi dați voi să vorbesc, domnule președinte?

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

În al patrulea rând, în toamna anului 1996, ELVILA forțează o majorare de capital în mod unilateral și ilegal totodată, preluând în forță încă 17% din acțiunile deținute de PAS, de F.P.P. și de F.P.S. Din acest moment, PAS pierde 10% din acțiunile PAMEX-ului, iar ELVILA și cu SAFI dețin 82% din aceste pachete.

În al cincilea rând, în septembrie 1996 există la F.P.S. două contracte identice întocmite în aceeași zi cu aceleași semnături; în primul F.P.S. cesiona creditul la ELVILA cu dobânda de 22%, conform reglementărilor în vigoare. Dublura contractului însă, incredibil, era pregătită să ia locul primului doar cu o dobândă de credit de numai 7%. Din cele două contracte, ELVILA a impus să fie recunoscut acel cu dobândă substanțial micșorată, dobândă care nu este prinsă în nici o reglementare. La această dată, dosarul respectiv în cauză trenează inexplicabil prin instanțe. În acest moment, PAMEX nu lucrează, muncitorii au fost trimiși de luni de zile acasă, fără a beneficia măcar de ajutor de șomaj. PAS-ul și-a pierdut acțiunile. F.P.S. a privatizat fără să încaseze nici un ban de la ELVILA și SAFI, aceștia sunt patroni și totuși la PAMEX șirul ilegalităților neoprindu-se numai la cele relatate.

În final, Puterea actuală ne anunță o epocală cotitură în cruciada anticorupției, promițându-ne orice, accesul la dosarele securității, dosarele mineriadelor, dosarele Revoluției din Decembrie 1989. Pentru a-și salva imaginea actuală, Puterea este capabilă să producă chiar și reabilitarea lui Ceaușescu.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

 
  Dumitru Bălăeț - critici la adresa FPS-ului și Guvernului care tind să lichideze întreprinderi, vânzându-le pe nimic la străini;

Are cuvântul domnul Dumitru Bălăeț, se pregătește domnul Petre Țurlea. Încă o dată fac precizarea că timpul prevăzut de Regulament pentru fiecare intervenție este de 3 minute.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Dumitru Bălăeț:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi deputați,

Ieșirea în grevă a muncitorilor de la Fabrica de pâine Titan, care alimentează o treime din București, este printre multe altele extrem de semnificativă.

Muncitorii se simt excluși de către F.P.S. de la procesul de privatizare a fabricii în favoarea unui investitor grec. "Investitorul străin, declară vicepreședintele F.P.S., Bogdan Baltazar, a câștigat în urma punctajului". În schimb, Ionel Tudor, directorul economic al fabricii declară că domnii de la F.P.S. i-au tratat pe reprezentanții de la Fabrica de pâine Titan, care participau la licitație, citez din Jurnalul Național "ca pe niște nimicuri".

Aflăm din presă, căci altfel Parlamentul este ținut într-o cumplită dezinformare, deci aflăm din presă că vânzarea oneroasă a Fabricii de pâine Titan fusese aranjată într-o vizită oficială anterioară în Grecia. De unde atitudinea arogantă, pe de o parte, și obedientă, pe de alta, a funcționarilor noștri publici care acum execută doar formalitățile de înstrăinare. Chiar întreprinderile care merg bine și sunt rezultatul muncii și sudorii acestui popor pot fi vândute pe nimic oricui străin?!

Aflăm că aceeași soartă li se pregătește și fabricilor de ulei, de zahăr, nemaivorbind de fabricile din alte domenii și de cele lichidate în modul în care știm că au fost lichidate de către actualul Guvern.

Ne întrebăm: de ce se înfig străinii să cumpere întreprinderi din România, și nu dintre cele neperformante, ci dintre cele care merg bine și foarte bine? Evident, pentru profituri cât mai oneroase.

Dar ceea ce aparent nu se poate înțelege este că actualii domni de la F.P.S. și de la Guvern tind să lichideze, pur și simplu, aceste întreprinderi, vânzându-le pe nimic la străini. Pentru ce comisioane personale, pentru o politică de ordin criminal ticluită la F.M.I., care exclude întreprinzătorul român de la drepturile sale firești, legitime, asupra muncii acumulate de mai multe generații de-a rândul de către acest popor? Este uluitoare ușurătatea cu care sunt tratate aceste probleme de către actualul Guvern. Este, de asemenea, uluitoare lașitatea opiniei noastre publice. În ce țară se mai poate întâmpla un astfel de lucru? Noi nu contestăm dreptul și posibilitatea ca o firmă străină să investească în România, să concureze, să ocupe piața internă cu produsele ei, dar ceea ce cerem este o anumită moralitate. Străinii trebuie să-și investească în mod real, adică să construiască, nu să ia totul de-a gata. Aceasta nu se cheamă investiție, ci afacere, mai curând înșelăciune.

Și iată că se găsesc și proștii care se lasă înșelați. Ne întrebăm dacă domnii de la F.P.S. și de la Guvern ar proceda în același fel cu întreprinderile pe care le vând străinilor și dacă acestea ar fi personale. Ar trebui să fie nebuni să facă acest lucru! Se vede însă treaba că ei nu vând bunuri ale lor, ci ale statului, și nici măcar ale statului (o abstracțiune), ci ale poporului român, și, pentru a evita o anumită interpretare, vom spune ale capitalului intern românesc acumulat prin generații de trudă și investit în întreprinderile deja existente.

Cei ce lichidează pe capete întreprinderile românești, le vând pe nimic la străini, fac o adevărată crimă la adresa drepturilor imprescriptibile ale capitalului și ale capitalismului național. De aceea va trebui să se răspundă pentru aceasta, domnilor!

Vă mulțumesc.

Din sală (partea dreaptă):

Comunistule!

 
   

Domnul Dumitru Bălăeț (plecând de la tribună):

Mai vorbim. Eu apăr capitalismul național.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc, domnule deputat Bălăeț.

 
  Petre Țurlea - marcarea împlinirii a 57 de ani de la asasinatele în masă săvârșite în partea de nord a Transilvaniei după Dictatul de la Viena;

Urmează domnul Petre Țurlea, se pregătește domnul Eugen Nicolicea.

   

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Domniile voastre știți foarte bine că săptămâna aceasta se împlinesc 57 de ani de la asasinatele în masă, săvârșite de trupele hortiste cu ajutorul unei părți a populației maghiare locale în partea de nord a Transilvaniei, după Dictatul de la Viena.

Cele mai tragice momente au fost la Treznea, unde au fost asasinați 83 români, între care și băiețelul Ioan Sălăjean, de 2 ani, și cele de la Ip, unde au fost asasinați 157 români, între care și fetița Elena, de două săptămâni.

Celor care încă nu cred că au existat aceste atrocități, le recomand cartea pe care am scris-o și am publicat-o chiar anul acesta.

În 1995, la inițiativa PUNR, prin deputatul Aurel Jecan, a fost propus un proiect de lege pentru declararea ca localități martir a comunelor Ip și Treznea. Atunci, UDMR-ul s-a opus, printre altele afirmând, chiar de la această tribună, că românii au fost cei care i-au provocat pe soldații maghiari. Legea, totuși, a fost adoptată spre cinstea Parlamentului trecut.

Tot în legislatura trecută, de trei ori, am cerut ministrului de externe de atunci, domnul Teodor Meleșcanu, reprezentant al PDSR-ului pe atunci, ca, în contextul tratativelor cu Ungaria, să solicite despăgubiri materiale pentru victimele ocupației maghiare. Domnul Meleșcanu mi-a spus, tot de la această tribună, că am dreptate, dar "nu este momentul pentru așa cereri". Astfel, conducerea statului român, care este datoare să apere interesele românilor, nu și-a făcut datoria.

În iunie 1997, anul acesta deci, Parlamentul Ungariei în schimb a adoptat o lege prin care se acordă despăgubiri victimelor ocupației hortiste. Această lege este, bineînțeles, o recunoșatere a atrocităților săvârșite de către trupele de ocupație. Despăgubirile simbolizează însă și altceva. Cererea Ungariei de a fi iertată pentru ceea ce s-a făcut în numele ei.

Felicit Parlamentul de la Budapesta, pentru că a avut bărbăția să recunoască atrocitățile săvârșite de soldații maghiari și a avut inteligența să-și dea seama că negarea acestor atrocități este un fapt ilogic. Urez și UDMR-ului să ajungă la această inteligență. Sper ca, în curând, despăgubiri să fie date și pentru zecile de biserici românești distruse și pentru toate bunurile materiale ale românilor care au fost însușite samavolnic de către maghiari. Astfel, o pagină dureroasă în istoria relațiilor dintre cele două popoare va putea fi privită cu mai mult calm, dar istoria nu va trebui niciodată uitată, pentru ca să nu se mai repete.

Să nu uităm niciodată pe băiețelul de 2 ani din Treznea și pe fetița de două săptămâni din Ip, omorâți pentru că erau români. Sâmbătă și duminică, săptămâna aceasta, vor avea lor la Țebea, după cum știți, manifestări în memoria lui Avram Iancu și pentru că va veni multă lume, oamenii politici se vor duce acolo, unii doar ca să fie văzuți. Este bine să ne ducem la Țebea. Concomitent însă vor avea loc și comemorările de la Ip și Treznea, chiar dacă aici va fi mai puțină lume și probabil că nu va fi nici televiziunea, să nu uităm că datorăm venerația noastră și martirilor români ai anului 1940. În istoria pătimirii românilor transilvăneni, Țebea, Ip și Treznea sunt unite.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Eugen Nicolicea - atitudine față de Guvernul Ciorbea care s-a dovedit falimentar în plan politic, moral și economic;

Are cuvântul domnul deputat Eugen Nicolicea. Se pregătește domnul deputat Anghel Stanciu.

   

Domnul Eugen Nicolicea:

Guvernul Ciorbea s-a dovedit falimentar în plan politic, moral și economic. Falimentul politic era evident încă de la formarea coaliției UDMR-PD-CDR, o alianță contra naturii, dezbinată de șantaje politice și având ca liant doar dorința de a rămâne la guvernare. Falimentul moral s-a dovedit prin trădarea propriului electorat, cu excepția UDMR, și prin renunțarea la toate principiile enunțate în campanie: cinste, corectitudine și transparență.

Sunt notorii deja demiterea lui Valerian Stan, șeful Corpului de control al primului-ministru, pentru vina de a fi avut o atitudine tocmai cinstită, corectă și transparentă, precum și punerea la stâlpul infamiei a senatorului Ticu Dumitrescu, pentru îndrăzneala de a încerca să promoveze Legea accesului la dosarele securității.

În ceea ce privește falimentul economic generat de Guvernul Ciorbea nu cred că este cazul să mai insist, acesta este evident. De remarcat însă găselnița fostului lider de sindicat, actualmente primar-premier, de a cumpăra o pace socială temporară, momind cu subvenții pe muncitorii care trec în șomaj, chipurile pentru eficientizarea activității economice.

În concluzie, Guvernul se dovedește falimentar și trebuie restructurat. Atunci nu înțeleg de ce premierul Ciorbea nu se decide mai repede să-și încaseze cele 20 de salarii și să treacă în șomaj pentru eficientizarea activității Guvernului. Dar, dacă acest Guvern nu vrea să învețe din greșeli, iată că avem vești bune de la Cotroceni. Președintele Constantinescu, care, în campania prezidențială din 1992, susținea categoric ruperea realțiilor României cu China și apropierea doar de Taivan, acum adoptă o poziție diametral opusă, preluând atitudinea realistă a președintelui Ion Iliescu. Este bine că măcar șeful statului învață de la cei mai bine pregătiți ca el.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Are cuvântul în continuare domnul deputat Anghel Stanciu, se pregătește domnul Petru Bejinaru.

 
  Petru Bejinariu - declarație cu titlul Pledoarie pentru o politică demografică în România;

Domnul Anghel Stanciu nu este prezent, are cuvântul domnul Petru Bejinaru, se pregătește domnul Romulus Raicu, P.U.N.R.

   

Domnul Petru Bejinariu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Declarația mea vrea să se numească "Pledoarie pentru o politică demografică în România". Populația României a scăzut începând din anul 1990, în anul 1990-1991, datorită migrației externe, iar din anul 1992, datorită scăderii naturale.

În cei 7 ani, populația a scăzut cu circa 270.000 de locuitori, cu perspectiva continuării scăderii și mai accentuate în viitor. Scăderea natalității și creșterea mortalității, cele două componente fundamentale ale evoluției oricărei populații, au condus la o situație pe care România nu a cunoscut-o în timp de pace, în ultima sută de ani, adică scăderea populației țării. Urmărind dinamica populației pentru 1990-1996, vom constata:

1. În structura pe sexe, populația feminină are o scădere totală de 90.000 de persoane, iar cea masculină de 180.000, adică dublu, cu consecințe în constituirea, organizarea și prosperitatea morală a familiei.

2. În structura pe naționalități, s-a înregistrat o scădere naturală la români, la germani, maghiari și grupa "alte naționalități", iar la romi și ucrainieni are loc o creștere a populației. Cel mai ridicat ritm de creștere naturală a populației îl deține etnia romilor. La recensământul din 1992, nu toți romii și-au declarat etnia, la fel și în cazul unor nou-născuți, de aceea, au fost înregistrați doar 401.000,088 persoane. Pentru ucrainieni, situația este reală; în România trăiesc 66.000 de persoane.

3. În structura pe vârste, examinând piramida vârstelor, la 1 ianuarie 1996, constatăm că efectivele la bază sunt reduse și, în viitor, vor apare perturbații la subpopulații, de la populația preșcolară la populația vârsta a treia.

Evoluția natalității și mortalității lasă să se întrevadă atingerea rapidă, probabil, chiar la sfârșitul acestui an, a unei scăderi anuale de 100.000 de persoane, urmare a degradării economiei și a neivelului de trai al populației, sub ocârmuirea nefastă a actualei puteri.

Iată că, pe lângă costul economic al tranziției, mai recent, al post-tranziției, cost pe care îl măsurăm, vedem și îl simțim, mai există un cost, demografic, care își va arăta efectele, în timp, pe termen lung și foarte lung, efecte cunoscute direct doar de generațiile viitoare.

Potrivit Constituției, potrivit răspunderii asumate, în Parlament, a Guvernului, și a intereselor societății românești, socotim că Guvernul României are obligații și atribuții nemijlocite în conceperea și desfășurarea unei politici demografice reale. Totul trebuie să înceapă așa cum crede academician Vladimir Trebîci și prof.univ. Vasile Ghețău, de la Centrul de cercetări demografice al Academiei Române. Deci, totul trebuie să înceapă cu studierea și cunoașterea caracteristicilor și implicațiilor evoluțiilor demografice din ultimii ani, dar, mai ales, în perspectiva apropiată și cea îndepărtată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Romulus Raicu - atenționare asupra pericolelor ce pândesc societatea românească dacă Parlamentul va amâna dezbaterea a două ordonanțe de urgență privitoare la Legea învățământului și la Legea administrației publice locale;

Are cuvântul domnul Romulus Raicu, de la P.U.N.R., se pregătește domnul Vasile Stan, de la P.D.S.R.

   

Domnul Romulus Raicu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În declarația pe care o rostesc astăzi în fața dumneavoastră, doresc să atrag atenția coaliției aflate la putere asupra pericolelor ce pândesc societatea românească dacă se va amâna dezbaterea imediată, în Parlament, a celor două ordonanțe de urgență privitoare la modificarea Legii învățământului și a Legii administrației publice locale, ordonanțe emise de Guvernul Ciorbea, contrar prevederilor Constituției.

Partidul nostru a susținut întotdeauna că este grav atunci când nu iei în considerare cerințele și nevoile legitime ale minorităților, dar a afirmat de fiecare dată, cu tărie, că este de-a dreptul periculos să nesocotești interesele majorității românilor.

Domnilor guvernanți,

Aceste ordonanțe nu trebuie să trezească îngrijorare numai în Transilvania sau în rândul parlamentarilor Opoziției. Ele trebuie să dea de gândit, în primul rând, celor aflați la guvernare, care refuză să înțeleagă marele rău pe care îl provoacă intereselor naționale românești, prin aplicarea lor.

Cu învățământ în limba maghiară la toate nivelurile și cu separatism etnic, nu se va ajunge niciodată la dorita reconciliere istorică româno-maghiară.

Cum vreți dumneavoastră să fie mai apropiați românii de cetățenii de etnie maghiară dacă în localitățile transilvane va dispare mijlocul comun de comunicare, limba română, în situația în care ea va fi studiată asemănător limbilor străine?

Dacă până acum, limba română era însușită, dar se manifesta refuzul unor etnici maghiari de a o folosi în dialogul cu românii, de acum încolo, româna nici măcar nu va mai fi însușită dacă ordonanța va rămâne în forma actuală. Să poată fi oare vorba de o reconciliere în localitățile în care maghiarii sunt majoritari, iar românii nu pot, și nu vor putea, în nici un fel, să-și exprime poziția, pentru că sunt excluși din structurile puterii locale?

Cine ne dă dreptul să-i punem pe frații noștri în situația de umiliți și batjocoriți, în propria noastră țară? Dacă atâtea vieți s-au jertfit pentru unitatea și drepturile noastre naționale, Cabinetul Ciorbea își permite ca, prin două ordonanțe, să ne condamne la statutul de popor situat la periferia Europei? O Europă care se interesează de noi numai în măsura în care facem așa cum dorește ea.

Oare, numai Transilvania trebuie să reprezinte starea noastră de veghe? Noi, ceilalți, ce facem, nu vedem, nu simțim, nu auzim, decât așa cum ne comandă unii sau alții din afară? Probabil, cei mai mulți dintre noi ne mulțumim doar să privim cu o anumită detașare starea de fapt din Transilvania, pentru că nu suferim așa cum se întâmplă cu frații noștri de peste munți. Strigătul lor vine din suferința și din deznădejdea care i-a cuprins față de un regim care prea mult face jocul altora.

Stimați colegi,

Urmașii nu ne vor ierta dacă noi nu vom ști să apărăm ceea ce înaintașii ne-au lăsat moștenire: pământul și limba strămoșească.

Să trecem peste îngustele interese de partid și să ne gândim că, în calitatea pe care o avem, suntem cu toții obligați să acționăm pentru respectarea intereselor majore ale țării.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

 
  Vasile Stan - referire la prestația politică a premierului Victor Ciorbea cu ocazia unei emisiuni la postul național al Televiziunii;

Are cuvântul domnul Vasile Stan, se pregătește domnul Vasile Vetișanu.

   

Domnul Vasile Stan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Marți, 2 septembrie a.c., am vizionat la ediția specială a Televiziunii naționale, pe parcursul a o oră și 40 de minute, interviul domnului prim-ministru, acordat celor doi redactori. Problemele antamate prezentau un oarecare interes pentru opinia publică.

În cazul demiterii domnului Valerian Stan, totul s-a dat pe seama indisciplinei fostului șef al Corpului de Control al Guvernului, neamintindu-se, nici în treacăt, de șantajul politic al Partidului Democrat. De altfel, a doua zi, miercuri, domnul Petre Roman, pe același post, puțin jenat, nici nu a dorit să pronunțe numele celui destituit și a ocolit cu abilitate mai ales problema cum a obținut domnia sa vila, după ce, în prealabil, înstrăinase apartamentul cu 4 camere din Calea Victoriei.

În privința crizei uleiului, s-a încercat o justificare, dar nu i-a convenit când redactorul a punctat că măsura stabilirii de către Guvern a unui preț fix la acest produs este o măsură care nu corespunde unei politici a economiei de piață.

Ceea ce m-a mirat este că, pe tot parcursul emisiunii, nici redactorii nu au întrebat, dar nici domnul prim-ministru nu s-a oferit să comenteze rezultatele economice pe luna iulie 1997, ci pe 7 luni ale anului, publicate de Comisia Națională de Statistică. Telespectatorii ar fi aflat: producția industrială pe iulie '97 a scăzut față de iulie '96, cu 10,7%; producția industriei electrice și extractive a scăzut cu 26,4 și, respectiv, cu 11,1%; lucrările în construcții pe semestrul I '97 au scăzut cu 30,2% față de semestrul I '96, iar volumul de investiții cu 32,9%; rata inflației pe luna iulie '97 a fost cu 102,6 mai mare decât cea din decembrie 1996; efectivul de animale, față de 31.07.1996, a scăzut cu 20% la bovine și porcine și cu 33,1% la ovine și caprine etc.

În locul acestor rezultate dezastruoase ale politicii economice a Guvernului pe care îl conduce, domnul Ciorbea a scos în față rezultatele dubioase ale unui sondaj de opinie, ca și cum procentajele celor care acordă Guvernului încredere un an sau doi ar ține de foame, de exemplu locuitorilor județului Argeș, care au cumpărat în semestrul I '97, cu 36,7% și, respectiv, 38% mai puțin produse alimentare și produse nealimentare, decât în semestrul I 1997.

Dar, într-o societate post-tranziție, așa cum, eronat, a catalogat-o un distins om de stat, care, probabil, dorește ca peste ani să devină filozof clasic al perioadei istorice de trecere a României de la socialism la capitalism, deci, într-o asemenea societate, totul este posibil.

Așa cum aprecia un distins senator, la locomotiva actualului Guvern, aburul merge mai mult la sirenă decât la tracțiunea locomotivei.

Totuși, vin și întreb, cu populația acestei țări, cum rămâne? Cât trebuie să mai aștepte îmbunătățirea nivelului de trai ca urmare a acestui program de guvernare întocmit de specialiștii Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale și, însușit ad-litteram de actuala Putere?

În încheiere, fac precizarea că suma de 86 milioane dolari, după care ne căciulim, falimentând economia națională, este infinit de mică, la nivelul țării, ea putând fi realizată, de exemplu, din activitatea economică a Combinatului petrochimic "ARPECHIM " Pitești, în maximum 3 luni.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

 
  Vasile Vetișanu - referire la un moment istoric care s-a sărbătorit în luna august - sărbătoarea națională a Basarabiei;

Are cuvântul domnul Vasile Vetișanu, P.N.Ț.C.D., se pregătește domnul Nicolaie Ionescu, Grupul parlamentar P.U.N.R.

   

Domnul Vasile Vetișanu:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Deși intervenția mea se referă la un moment care a trecut deja, consider, totuși, că nu se poate trece peste acest moment istoric, un moment deosebit, fiind vorba, la finele lunii august a acestui an, de marcarea acelei sărbători naționale a Basarabiei.

Acest moment istoric, al sărbătoririi naționale a Basarabiei, a fost marcat, la rândul lui, de Ziua Independenței și de limba noastră. A participat din România o delegație care a asistat la dezvelirea a două monumente și la o seară de "rostire românească", în frunte cu ministrul culturii, domnul Ion Caramitru. De asemenea, au avut loc zilele Bibliotecii "Transilvania" și dezvelirea unui bust al lui Eminescu, la Soroca. Toate acestea sunt lucruri și momente deosebite, care consolidează, însă, numai o speranță. Trebuie să privim partea cealaltă, nu festivă, a lucrurilor, prin care vechea putere, nici ea nu poate fi uitată, deoarece în 1990 nu a făcut ceea ce trebuia să facă și, atunci în 1990, s-a pierdut "Trenul Unirii" pentru totdeauna, poate, a românilor, tren care trebuia să ne ducă pe toți la acea mare manifestare a "Unirii românilor din Basarabia cu Țara-Mamă".

Acum, sub streșinile Chișinăului, defilează armata și tancurile în Transnistria, deși nu este recunoscută această Transnistrie de nici o țară din lume.

În această situație, Ilie Ilașcu rămâne închis, pe mai departe, și, parcă încet, încet, se lasă storurile și parcă, încet, încet, încercăm, într-un fel sau în altul, să nu ne aducem aminte că această luptă pentru acest teritoriu românesc trebuie reluată și trebuie să o reluăm, în alte condiții, în zilele noastre.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

 
  Nicolae Ionescu - evocarea unei zile de glorie și vitejie românească - 13 Septembrie 1848;

Are cuvântul domnul Nicolae Ionescu, se pregătește domnul deputat Leonăchescu, de la P.R.M.

   

Domnul Nicolae Ionescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Evenimentele istorice, ca și oamenii de seamă ai românilor, trebuie să rămână mereu și mereu vii în conștiința generațiilor. Trecerea timpului nu trebuie să le estompeze cu nimic măreția lor. Un astfel de eveniment istoric, încărcat de adânci semnificații, s-a petrecut acum 149 de ani, într-un loc foarte apropiat de clădirea Parlamentului, în care ne aflăm. Este vorba de "Luptele de la Dealul Spirei", desfășurate în ziua de 13 septembrie 1848. Acolo și atunci, o mică grupare de ostași români, alcătuită doar din câteva subunități, între care s-a numărat și o companie de pompieri, aflată sub comanda cpt. Pavel Zăgănescu, a ținut piept o zi întreagă unui masiv corp de oaste otomană, care avea în frunte un renumit comandant, cu numele de Selim Pașa.

Fără să se teamă de tăria și valoarea grupării de forțe inamice, ostașii noștri s-au bătut cu dușmanul, nu numai de la egal la egal, ci cu o vitejie legendară, care i-a uimit pe contemporani. Chiar și mai marele grupării de forțe inamice a simțit în acea zi istorică, de 13 septembrie, usturimea plumbului, căzând de pe cal ca și alt înaintaș al său, Sinan-Pașa, la Călugăreni.

Curajul, viteja și eroismul dovedit de români și-au spus până la urmă cuvântul. Deși, în comparație cu marile încleștări din trecutul glorios de luptă al românilor, cum au fost bătăliile de la Posada, Rovine, Podul Cosminului, Călugăreni, Plevna, Mărășești și multe altele, acțiunea de la Dealul Spirei a fost de o mai mică amploare, ce ar putea părea minoră în ochii unor nespecialiști, ea își are însă importanța sa, am putea spune, o importanță majoră, în mod deosebit, pentru că ea a onorat prestația de arme a oastei române și a reînviat, totodată, gloria străbună. Acest fapt l-a relevat în "Cuvinte Alese", în iulie '49, Mihail Kogălniceanu, când a ridicat în Parlament necesitatea și rapiditatea recompensării militarilor care au participat la acele lupte, ca și a văduvelor celor căzuți eroic la datorie, pe câmpul de onoare de la Dealul Spirei. Cu acel prilej, marele om de stat și patriot român a spus: "Lupta de la Dealul Spirei este un act de natură a ne onora înaintea străinilor care, totodată, răspunde la sentimentele naționale. Este o dovadă că soldații noștri sunt vrednici urmași ai soldaților lui Mihai-Viteazu și depinde numai de împrejurări favorabile și de guvernământ, ca să dezvolte vechea lor virtute romană. Ferice de Guvernul acela care va ști să prețuiască misiunea ce o are, ce ar face să reînvieze în inimile poporului scânteia națională și a virtuților ostășești." În încheierea expunerii sale, Kogălniceanu a mai spus: "Să dăm ostașilor, acelora, care s-au luptat cu bravură, recompensa faptelor lor".

Din păcate, nici atunci, după Revoluția pașoptistă, nici după 1877, nici după cele două războaie mondiale, și nici în zilele noastre, foștii oșteni din popor, apărători de Țară și de Glie, n-au primit din partea guvernanților sau a statului român, recompensele binemeritate pentru înaltele lor fapte de bravură. Și, tot din păcate, în ultimii ani, sunt tot mai puțin prezente în cărțile școlare episoadele eroice ale Revoluției române de la '48, 49 și din alte epoci, care ne-au jalonat istoria multimilenară.

Unii spun că se întâmplă așa ceva datorită costurilor foarte mari ale cărților. Noi am zice că datorită faptului că s-au tocit sentimentele curat patriotice și naționale ale celor care diriguiesc procesul de învățământ din România și de cinstire a eroilor patriei.

Să cinstim acum, în septembrie 1997, Ziua de 13 septembrie, așa cum se cuvine, zi de glorie și de vitejie românească.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

 
  Nicolae Leonăchescu - despre tendințele și solicitările segregaționiste ale extremiștilor minorității lingvistice maghiare;

Are cuvântul domnul deputat Leonăchescu, se pregătește domnul deputat Radu Mazăre.

   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Onorat auditoriu,

Acum, la început de an școlar, extremiștii minorității lingvistice maghiare solicită peste tot, în mod violent, dreptul de a avea școli superioare în limba lor.

Idei similare încep să formuleze și elemente extremiste din rândul țiganilor și ne așteptăm ca solicitări segregaționiste să vină și din rândul chinezilor, din ce în ce mai numeroși la noi.

În principiu, sunt evidente două tendințe:

1. Înființarea școlilor profesionale și superioare în limba maghiară, simultan cu eliminarea limbii române din școlile minorităților, inclusiv a personalului didactic românesc.

2. Introducerea inscripțiilor bilingve, trilingve etc., acolo unde trăiesc mai multe minorități lingvistice. Aceste inscripții se referă la denumirea localităților, străzilor, județelor, râurilor, toponimelor etc. De altfel, maghiarizarea toponimiei, hidronimiei și onomasticii românești este o practică mai veche, reflectată și în cartea lui Telkes Simon.

Aceste "drepturi la segregare" întâmpină rezistență din partea altor minorități lingvistice, deoarece:

a) Recunoașterea limbii oficiale, limba română, implică recunoașterea vocabularului român aflat în circulație, inclusiv a toponimelor, hidronimelor, onomasticii, etnonimelor etc., românești, drept segment al limbii vorbite în comun. Altfel, comunicarea între diferiții minoritari este imposibilă.

b) Unele minorități lingvistice folosesc alt alfabet decât cel latin: chirilic, grec, arab, chinez, sanscrit, turcoman, Braille, Morse etc., ceea ce conduce la imposibilitatea comunicării și la dezagregare statală.

c) Pregătirea specialiștilor într-o limbă minoritară îi transformă pe aceștia în handicapați lingvistic, inutilizabili în România. Dacă cei 29.950 tineri unguri, care au absolvit liceul în anul școlar 1995-1996, ar ști numai limba maghiară, ei nu și-ar găsi loc de muncă decât în Ungaria. Din păcate, unii tineri unguri n-au sesizat această capcană și s-au lăsat păcăliți de propaganda extremistă a unor lideri U.D.M.R.-iști. Ei n-au putut beneficia de dreptul de a urma facultățile pe care și le-ar fi dorit, din două motive:

a) Nu înțelegeau tehnologia tehnico-științifică și culturală românească; ei s-au retras din facultățile tehnice românești.

b) Pentru 2 - 3 tineri unguri nu se pot înființa facultăți în limba maghiară care, ulterior, să nu-și poată găsi loc de muncă în România; ar fi neeconomic și nerealist. În plus, terminologia tehnico-științifică folosită de majoritatea popoarelor europene are o sorginte latină și greacă. Ea este identificabilă ușor, chiar dacă nu cunoști inegral limba respectivă. Or, aceeași terminologie în limba maghiară devine criptică.

Iată un exemplu simplu, luat la întâmplare, din programul unui simpozion ținut la Budapesta, în perioada 18 - 20 iunie l997, un titlu științific exprimat în limbile engleză, română și maghiară: "Theoretical considerations for the heat pipe heat exchangers designe" - Considerații teoretice privind proiectarea schimbătoarelor de căldură cu tuburi termice, iar în maghiară, "Hocsoves hocserelok terveyesenek elmeleti megfontolasai".

Un inginer care știe numai limba maghiară nici în Ungaria nu-și mai găsește loc de muncă, iar integrarea lui în România este anulată din start. Tendința europeană este de apropiere lingvistică, de interacțiune: turnul Babel lingvistic nu mai este un model acceptabil în mileniul următor. De altfel și tehnica modernă a calculatoarelor a impus unificarea terminologiei tehnico-științifice spre a face posibilă comunicarea în acest plan.

Noi constatăm că România asigură învățarea limbii materne de către membrii fiecărei minorități lingvistice, dar învățarea limbii oficiale, limba română, de către toți, reprezintă o coordonată fixă impusă de: latinitatea limbii și a scrierii; asigurarea dreptului la muncă și a drepturilor politice; accesul neîngrădit la cultură și știință; deschiderea spre comunicare cu alte minorități etc.

În caz contrar, modelul UDMR-ist duce la izolare. Ambasadorul S.U.A. la Geneva, Morris B. Abraham, avertiza la 20 august 1992, asupra pericolului de diluare a standardelor drepturilor umane, prin recunoașterea unor noi drepturi, care pândește O.N.U.: "Mă tem că ne putem apropia de starea în care, în loc de Națiunile Unite, să avem națiunile divizate".

El a făcut această afirmație într-o expunere în cadrul subcomisiei O.N.U. pentru Prevenirea Discriminărilor și Protecția Minorităților.

Manipularea unor segmente ale minorităților pe teme lingvistice, urmărește subminarea statului român și a construcției europene zonale. Această "udemeriadă" sau "minoritariadă" lingvistică a căpătat dimensiuni alarmante și nu poate ascunde caracterul politic violent distructiv.

Iată de ce P.R.M. militează pentru acordarea de drepturi minorităților lingvistice, refuzându-le un singur drept: "acela de a complota împotriva statului român", după cum foarte bine s-a exprimat savantul Nicolae Iorga.

Vă mulțumesc.

 
  Radu Ștefan Mazăre - anunțarea părăsirii coaliției puterii și declararea sa ca deputat independent;

Domnul Vasile Lupu:

Are cuvântul domnul Radu Mazăre.

   

Domnul Radu Mazăre:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Onorați colegi parlamentari,

Șapte ani am făcut tot ce mi-a stat în putință pentru ca Opoziția să ajungă la putere. Am fost la un pas de a înfunda pușcăria pentru vehemența dovedită de ziarul "Telegraf" împotriva fostei forțe conducătoare. Am fost convins că, odată cu schimbarea petrecută în toamna anului trecut, se va produce și o schimbare de mentalitate a celor puși să conducă destinele țării.

Din păcate, speranțele mele, și nu numai, au fost deșarte. Am fost, până astăzi, deputat al Partidului Democrat, singurul membru de partid care am avut demnitatea să fiu vertical și să vorbesc atunci când am constatat nepricepere sau interese personale în atitudinile colegilor mei ajunși miniștri, sau persoane cu funcții în administrație. Atitudinea mea a deranjat într-o asemenea măsură interesele mârșave ale unora, încât filiala locală a propus excluderea mea. Ea nu a fost, încă, acceptată de Colegiul director al partidului.

Unul dintre capetele de acuzare a fost demolarea ilegală a hotelului Continental din Constanța, săvârșită de viceprimarul P.D., Dumitru Lungu, și susținută de președintele Consiliului județean, Stelian Duțu, șeful filialei locale P.D.

Joi, 4 septembrie, Curtea de Apel Brașov a hotărât definitiv și irevocabil că autorizația de demolare a fost eliberată ilegal. Unul dintre mai-marii partidului, trimis să evalueze acuzațiile mele, a fost ministrul Băsescu. Acesta a afirmat că cele prezentate de mine în vară au fost "maculatură". Iată că, instanța a confirmat "maculatura". Dar, nu mă miră atitudinea ministrului din moment ce el însuși este vinovat de pierderea a 15 dintre cele mai bune nave ale flotei și un prejudiciu adus țării de 87 de milioane de dolari.

Începând cu acest moment, mă declar, în fața dumneavoastră și a alegătorilor mei, deputat independent. Prefer să părăsesc coaliția puterii și să suport prigoana la care voi fi supus, decât să sprijin o mână de profitori, care s-au folosit de greutățile îndurate de români pentru a se cocoța în niște funcții, din care să-și bată joc de oameni și de țară.

Mulțumesc. (Aplauze din partea stângă.)

 
  Mihai Baciu - enumerarea câtorva argumente pentru care domnul Mazăre a fost exclus din Partidul Democrat.

Domnul Vasile Lupu:

Da, domnul Mihai Baciu.

   

Domnul Mihai Baciu:

Stimați colegi,

S-ar putea ca domnul președinte de ședință, Lupu, să fie surprins cu cine stă de vorbă, pentru că nu cred că l-am mai văzut vreodată, în Parlament, pe domnul Mazăre, și nici noi nu prea l-am văzut.

 
   

Domnul Tudor Marcu:

Noi l-am văzut.

 
   

Domnul Mihai Baciu:

L-ați văzut. Bine. Deci, onorați colegi, dați-mi voie să spun doar 3 - 4 propoziții.

Domnul Mazăre nu părăsește Partidul Democrat, domnul Mazăre a fost exclus din Partidul Democrat de către Organizația județeană Constanța, și această excludere a fost aprobată de către Biroul Executiv.

Motivele pentru care domnul Mazăre a fost exclus sunt mari și temeinice. Nu intru în detaliile acestor motive, pentru că sunt chestiuni interne ale Partidului Democrat. Dar, aș vrea să vă spun un lucru: nici un partid politic serios și, mai ales, parlamentar nu renunță de bună voie la un deputat, nu renunță cu bucurie la un deputat, adică la un vot. Un vot poate fi hotărâtor în multe situații și în multe legi foarte importante. De ce renunțăm noi la acest deputat și la acest vot? Pentru că, domnia sa a depășit orice margini, a încălcat toate principiile și regulile morale și politice care prezidează un partid politic în funcționarea lui. Și în particular a depășit toate marginile, a încălcat toate regulile morale și statutare ale Partidului Democrat.

Din această cauză ...

 
   

Domnul Tudor Marcu:

La fel ați procedat și cu Valerian Stan!

 
   

Domnul Mihai Baciu:

Domnule Tudor,

Eu, ce spun aici are o logică destul de strânsă, ceea ce vă recomand și dumneavoastră la viitoarea cuvântare, că nu am văzut la dumneavoastră, până acum, așa ceva. Și, vă rog liniște.

Deci nu a părăsit domnul Mazăre Partidul Democrat, ci a fost dat afară din Partidul Democrat. Noi îi urăm succes în călătoria pe care o va face în toate celelalte partide politice din România care, încă, sunt prea multe.

Vă mulțumesc.

 
Dezbateri asupra propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.41 din 17 iunie 1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și a Societății Române de Televiziune.  

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Intrăm în ordinea de zi obișnuită a ședinței noastre, anunțându-vă că, din totalul celor 342 deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 257, participă la alte acțiuni parlamentare un număr de 25, iar 86 sunt absenți. Cvorumul prevăzut de art. 128 din Regulament este întrunit.

Potrivit programului, urmează să luăm în dezbatere propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.41 din 17 iunie 1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și a Societății Române de Televiziune.

Vă reamintesc că, la ora 11,30, va avea loc votul final asupra următoarelor proiecte de lege: proiectul de Lege privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național - Secțiunea a II-a Apa, lege cu caracter organic; proiectul de Lege pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar, lege de asemenea cu caracter organic, și a treia lege organică, proiectul de Lege pentru abrogarea Legii nr.83 din 1993 privind sprijinul acordat de stat producătorilor agricoli, precum și pentru abrograrea unor hotărâri de Guvern date în aplicarea acestei legi.

Invităm Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă să-și ocupe locul pentru a susține raportul.

Avem o intervenție pe chestiuni procedurale.

   

Domnul George Șerban:

Domnule președinte,

Vă rog să remarcați că acest punct al ordinii de zi are la bază un raport elaborat la data de 1 septembrie, deci acest raport poate face obiectul discuției de astăzi în plen, pe când raportul suplimentar, care are data de 9 septembrie, nu se încadrează în termenul de 8 zile prevăzut de art.64 din Regulamentul Camerei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Gavra.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Deci, domnilor colegi, pentru domnul coleg de dinainte, sigur că îi mulțumim pentru aducerea la Regulament. Art.64, însă să se referă la cu totul altceva, se referă la raportul comisiei, cel de bază, trimis.

Dacă citiți articolele următoare de acolo, în condițiile în care se trimit amendamente în timp de 6 zile la comisie, comisia redactează un raport suplimentar, care nu se mai încadrează ca limită temporală în art.64, se depune imediat ce intră raportul de bază. Deci putem să începem dezbaterile la acest proiect de lege.

Nu are nimic comun un raport suplimentar cu prevederile art.64, pe care le-ați invocat; raportul de bază, a respectat cele 8 zile, așa cum se scrie acolo.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Întra-devăr, raportul principal a fost înregistrat în termen, în termenul care ne permite dezbaterea proiectului astăzi, iar amendamentele depuse tot în termenul permis de Regulamentul Camerei Deputaților au făcut obiectul unui supliment de raport. Deci sunt de acord cu opinia domnului deputat Gavra. Noi am discutat acest aspect și în Biroul permanent al Camerei Deputaților și ne-am pus de acord că termenul de dezbatere începe cu ziua de astăzi.

Ca atare, dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul, îl invit la microfon.

Domnul deputat Badea.

 
   

Domnul Alexandru Ioan Badea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Inițiativa legislativă pe care am onoarea s-o prezint în fața domniilor voastre privește, așa cum arată și titlul "Modificarea și completarea Legii nr.41 din 1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și a Societății Române de Televiziune".

Nu socot necesar să mai insist asupra stringentei actualități a acestei propuneri legislative ai cărei inițiatori sunt deputații Radu Gheciu, Márton Árpád - Francisc, Mona Muscă, Jianu Nicolae, George Șerban, precum și cel care se află în fața domniilor voastre în acest moment. În schimb, este potrivit să înfățișez pe scurt atât motivația de ansamblu a inițiativei, cât și obiectivele urmărite și felul cum atingerea lor, vrem să credem, s-a realizat prin intermediul modificărilor propuse.

Fără a pune în discuție chestiunea de principiu a necesității unor reglementări legislative separate pentru cele două servicii publice de Radio și, respectiv, Televiziune, prezent proiectul de lege, pornind de la carențele din activitatea celor două instituții, carențe devenite, în mare măsură, cu putință și datorită lacunelor, ambiguităților și improprietăților existente în textul legii, ca atare, și-a propus să intervină cu corecții și completări care să facă legea cât mai funcțională, iar instituțiile în cauză cât mai reprezentative, din perspectiva interesului public, și cât mai apte unei administrări manageriale de maximă eficiență.

Principalele domenii în care s-a intervenit asupra legii sunt: sistemul de alegere, de completare sau de schimbare a Consiliului de administrație, în parte sau în totalitate, precum și a președintelui-director general; corecțiile propuse pornind de la nefericita experiență deja acumulată, permit o rezolvare în termeni raționali, atât ca structură, cât și ca timp, a problemei constituirii Consiliului de administrație al Societății Române de Televiziune, prevenind, totodată, apariția, în viitor, a unor situații similare celei cu care ne confruntăm în prezent; alinierea la cerințele legislației europene în materie, în strânsă concordanță cu prezervarea interesului național, corelarea cu legislația adiacentă la domeniu, în special cu Legea dreptului de autor și a drepturilor conexe și cu alte legi în materie apărute după iunie 1994; precizarea unor responsabilități deontologice care revin personalului societăților publice de Radio și, respectiv, televiziune, statutul Departamentelor Radio-România Internațional și Televiziunea română-TVR Internațională; componența și principalele atribuțiuni care revin unor structuri de conducere operativă sau/și consultativă, în condițiile unei clare opțiuni pentru descentralizare teritorială și organizatorică; structurarea bugetelor de venituri și cheltuieli ale celor două societăți și, în sfârșit, dar nu în ultimul rând, precizarea modalităților de exercitare a controlului parlamentar.

În urma discutării proiectului în cadrul Comisia pentru cultură, arte și mijloace de comunicare în masă au fost aduse amendamente pe care inițiatorii și le-au însușit, astfel încât, însoțită de avizul Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru buget-finanțe și Comisiei pentru drepturile omului, propunerea legislativă supusă domniilor voastre așteaptă un cât mai urgent verdict, menit să pună capăt unei situații instituționale inacceptabile legal și moral și care și așa durează de prea multă vreme.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

În continuare, din partea grupurilor parlamentare, dacă se mai înscrie cineva la luările de cuvânt?

Până acum, s-au înscris reprezentantul PNȚCD și reprezentantul PDSR.

Dacă din partea comisiei dorește cineva să ia cuvântul?

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, potrivit Regulamentului, dați cuvântul comisiei.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, dau cuvântul comisiei. Am anunțat doar dreptul de a se înscrie, domnule Gaspar.

Deci, după cuvântul reprezentantului comisiei, pentru înscrierile din partea grupurilor parlamentare, cine mai dorește să se înscrie la domnul secretar.

Domnule președinte al comisiei, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gabriel Țepelea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților s-a întrunit, în perioada vacanței parlamentare, mai precis între 15 și 28 august, spre a analiza și spre a finaliza propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.41.

Inițiatorii sunt 6 deputați membri ai coaliției majoritare, care au fost prezentați aici.

Care sunt principalele prevederi ale legii: acordarea cu legislația europeană a audiovizualului, rezervând producțiilor audiovizuale europene majoritatea, adică peste 50%, respectarea prevederii Legii privind dreptul de autor și drepturilor conexe, coroborarea cu Legea administrației locale.

Propunerile pentru cele 13 locuri din Consiliul de administrație al celor două societăți se fac de către președintele României pentru un loc, Guvern - un loc, grupurile parlamentare ale celor două Camere - 8 locuri, minoritățile naționale - un loc, personalul de specialitate din fiecare societate pentru două locuri.

Propunerile pentru aceste locuri nu pot depăși dublul numărului de locuri stabilite și vor fi înaintate birourilor permanente ale celor două Camere, în termen de 15 zile de la declanșarea procedurii de numire.

În consecință, va exista, alături de primul candidat, să-i zicem candidatul titular, și un supleant, destinat să-l înlocuiască în caz de demitere ori deces.

O altă prevedere: candidații propuși vor fi audiați în ședință comună ale celor două comisii, după metodologia publicată în Monitorul Oficial.

Comisiile lucrează în ședință comună și decid asupra candidaților propuși, cu votul majorității membrilor acestora; votul în plen se face pe liste cu bile.

La sesizarea Consiliului de administrație, comisiile permanente ale celor două Camere pot propune Parlamentului demiterea unui membru necorespunzător.

Locurile vacante în Consiliul de administrație vor fi anunțate public.

Se precizează că un Consiliu de administrație poate lucra statutar cu minimum 7 membri și se fixează data interimatului la 6 luni.

Comitetul director este condus de directorul general și este compus, în afară de acesta, din directori generali adjuncți și din secretarul general.

Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de radiodifuziune pot avea în structura lor posturi regionale și alte unități funcționale autonome necesare realizării obiectului specific, cărora li se acordă împuterniciri de reprezentare, în domeniile: tehnic, economic, comercial, administrativ, financiar, juridic.

Posturilor regionale li se atribuie frecvențe cu acoperire zonală, în condițiile legii. Conducerea posturilor regionale este asigurată de consilii de conducere, fiindcă este vorba de cele două societăți, de consilii de conducere proprii numite de către consiliile de administrație ale celor două societăți.

În scopul colaborării cu societatea civilă, se constituie consilii consultative ale Societății Române de Televiziune și ale Societății Române de Radiodifuziune. Acestea se întrunesc trimestrial și fac recomandări în materie de programe.

Controlul parlamentar asupra Societății române de radiodifuziune și Societății Române de Televiziune se realizează prin comisiile de resort parlamentare.

Raportul anual al fiecărei societăți va fi depus până la 31 martie al anului următor. El va fi avizat de comisiile pentru buget-finanțe, de comisiile pentru cultură și va fi supus aprobării în plenul celor două Camere. În afara raportului anual, comisiile de specialitate pot cere rapoarte periodice, rapoarte punctuale care vor fi supuse dezbaterii și aprobării în plenul Camerelor reunite.

Nedepunerea la termen a rapoartelor atrage după sine pierderea din oficiu a calității de președinte al Consiliului de administrație, iar respingerea raportului anual atrage demiterea întregului consiliu.

Stimați colegi,

În partea finală, mai fac câteva precizări.

În vederea redactării acestei propuneri legislative, pe care am dorit-o cât mai cuprinzătoare și mai modernă, comisia a solicitat propuneri de la: Consiliul Național al Audiovizualului, Societatea Aomână de Televiziune, Societatea Română de Radiodifuziune, de la grupuri parlamentare, de la unii specialiști străini, ca de exemplu doamna Lise Phorgen, directoare la BBC.

Fiecare propunere a fost analizată cu atenție și a fost inclusă în proiect, pe baza votului, dacă, evident, se dovedea pertinentă.

După înaintarea raportului la Biroul permanent al Camerei, la 1 septembrie, au sosit câteva avize și propuneri din partea Comisiei pentru buget, finanțe, Comisiei pentru drepturile omului și de la Grupul parlamentar al PDSR.

Toate aceste propuneri au fost supuse dezbaterilor, în ziua de 9 septembrie, alcătuindu-se un raport suplimentar difuzat, abia aseară.

Comisia a urmărit simplificarea procedurii de numire a membrilor Consiliului de administrație, prezentând unele sugestii care au fost, la rândul lor, solicitate de grupurile parlamentare care s-au întrunit în martie a.c.

Pe ordinea de zi se află, în prezent, modificarea și completarea Legii nr.48, adică modificarea și completarea Legii audiovizualului, ocazie cu care anumite sugestii vor acționa și în favoarea Legii nr.41, pe care o dezbatem acum.

În interesul încetării interimatului în Televiziunea Română și în interesul unei viziuni de ansamblu a tuturor forțelor politice asupra Societății Române de Televiziune și Societății Române de Radio difuziune, așteptăm ca dezbaterile să fie constructive și să finalizăm, cât mai curând posibil, această lege care vizează instalarea normalității.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Din partea Partidului Social-Democrat Român, are cuvântul domnul Radu Gheciu, la dezbaterile generale.

 
   

Domnul Radu Sever Cristian Gheciu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Onorații mei antevorbitori au prezentat, cu multă claritate, o serie de detalii privind inițiativa legislativă supusă astăzi dezbaterii.

Cu permisiunea dumneavoastră, aș face numai un comentariu cu caracter general, mărturisindu-vă că, în grupul nostru, după ce am pornit la lucru, cu intenția circumscrisă de a găsi soluții de deblocare a nenominalizării Consiliului de administrație al Societății Române de Televiziune, lucrând pe text am ajuns mult mai departe decât bănuiam la început, încât inițiativa legislativă pe care v-o prezentăm îmbracă acum o dimensiune tehnică, fără îndoială, și această dimensiune tehnică se regăsește, evident, în procedurile de numire, de desemnare a Consiliului de administrație al celor două societăți, și ele au fost arătate aici de domnul președinte Țepelea, dar ele au corelative, lucruri noi, au corelative prevederile importantului art.52, ele sunt simetrice, prevederile art.52, cu cele ale art.20 și 21, pentru că acestea, cele din art.52, privesc modalitățile de desărcinare a unuia sau altuia dintre membrii Consiliului de administrație sau al Consiliului în întregime, dacă Parlamentul, ca for tutelar, va aprecia că un consiliu sau altul, un membru sau altul nu își face datoria.

Există, de asemenea, o serie de precizări privind competențele Consiliilor de administrație.

În sfârșit, există precizări pe care le veți regăsi la art.39, în privința competențelor Consiliului de coordonare a programului și ale Consiliului consultativ instituite și într-una și în cealaltă dintre cele două societăți.

Dar, pe lângă această componentă, pe lângă această dimensiune tehnică, inițiativa parlamentară pe care v-o prezentăm astăzi are și o dimensiune spirituală, pentru că ne-a apărut evident că nu putem opera asupra acestui text, fără să ne oprim puțin mai mult și asupra rațiunii de a exista societăților, asupra rațiunii de a exista a Consiliilor de administrație, care nu este alta decât aceea de a face emisiuni cât mai bune.

Această dimensiune spirituală a inițiativei noastre legislative se regăsește în elementele legislative noi, apărute în sistemul românesc după promulgarea vechii Legi nr.41, și mă refer specific acum la Legea nr.8, Legea dreptului de autor și a drepturilor conexe, se regăsește, de asemenea, însă, într-o mai bună situare în confluență a vocației Radiodifuziunii și Televiziunii publice de vector al culturii naționale, cu cealaltă vocație, aceea de receptacol a tot ce este mai valoros în culturile și civilizațiile lumii.

Din această perspectivă, noi ne-am găsit într-o interesantă situație de congruență cu preocupările Comunității europene. Domnul profesor Țepelea a făcut aluzie aici, și domnul Badea, la un document inspirator. Nu este un document constrângător al Comunității europene, dar, iată, în chip foarte fericit, preocupările instituțiilor europene pentru europenizarea, pentru menținerea identității comunitare europene în programele de Radio și de Televiziune, se regăsesc în preocupările noastre de deschidere către toate culturile lumii, fără îndoială, dar cu preponderență către cultura și civilizația europeană. Art.7, pct.4, numărul curent din inițiativa parlamentară, dar art.7 din vechea și din noua lege, este un articol cheie din acest punct de vedere.

În sfârșit, și cu aceasta voi încheia, dimensiunea spirituală a inițiativei parlamentare se regăsește și în preocuparea noastră mai pronunțată pentru regionalizarea Radio-ului și a Televiziunii naționale. Veți întâlni aici o schimbare terminologică, ea pare minoră, dar reflectă o anumită intenție, noi nu mai vorbim despre studiouri teritoriale, ci despre studiouri regionale. Mai mult decât atât, aceste studiouri regionale capătă o sporită autonomie, o sporită autonomie financiară, au organe proprii de conducere și, evident, se racordează și cu conducerea centrală a celor două societăți, în care fiecare dintre aceste studiouri teritoriale vor fi bine reprezentate. Și, nu în ultimul rând, o noutate importantă, pe care o prevede inițiativa legislativă, acestor studiouri teritoriale li se vor acorda ceea ce nu au avut până acum, frecvențe de emisii zonale proprii.

Cu convingerea că vă veți apleca cu atenție asupra inițiativei noastre și că ea va fi agreată de dumneavoastră, vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul Dumitru Pâslaru, PDSR.

 
   

Domnul Dumitru Pâslaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

S-a observat de mai mult că cele trei forme de participare public-ceremonială la sensurile puterii, în trei regimuri diferite, sunt umorul, în democrație, zeflemeaua, în demagogie și panegiricul sau lauda, eventual de sine, în dictatură. Și nu este întâmplătoare sau greu de observat, în discursul abil, uneori, al reprezentanților puterii instituite în România după 1996, în diferite împrejurări, mergând de la investirea Guvernului, la răspunsul la moțiunile de cenzură sau la aparițiile publice, împletirea abilă a ultimelor două modalități de comunicare, opoziției rămânându-i, în general, terenul ironiilor amare.

Dacă ar fi să ne luăm după limbaj, și trebuie să ne luăm după limbaj, se pare, deci, că actualitatea, sistemul politic, structura politică, sensul schimbării este coordonat de cele două direcții, trecerea de la demagogie la dictatură. Și ceea ce este mai neplăcut este că și instituțiile care sunt, în genere, purtătoare și materializare a ideilor politice, se vor contamina, mai devreme sau mai târziu, de această gravă dificultate. Este cazul, între alte instituții mediatice, după noiembrie 1996, Televiziunii Române. Și iar este deosebit de semnificativ faptul că unul dintre primele acte de guvernare ale actualei puteri a fost politizarea precipitată a Televiziunii, prin numirea, în disprețul legii, al Constituției și al Parlamentului, în fruntea acesteia, a unui director general, un regizor remarcabil, dar un manager neinspirat, care, sfătuit de un Consiliu de coordonare consultativ, așa-zis independent și reprezentant al societății civile, ajutat de o echipă alcătuită din ziariști care, în perioada anterioară, și-au dovedit partizanatul, la diferite posturi de Radio și publicații, de ingineri minieri sau metalurgiști, au declanșat o veritabilă vânătoare de vrăjitoare în cadrul Televiziunii, epurări pe criteriul suspectării în legătură cu simpatiile politice, transformând această instituție, în scurt timp, așa cum spunea Lucia Hossu Longin care, în nici un caz nu poate fi suspectată de simpatii de stânga, într-o instituție de amuzament, furnizoare de talk-show-uri și telenovele.

Principala orientare, sarcină a noii echipe și a directorului interimar, care a fost validat post factum, cu o scădere evidentă de demnitate din partea Comisiei pentru cultură a Parlamentului, în mandatul de interimat, a fost aceea, pe de o parte, de a reduce opoziția la tăcere, de a cenzura aparițiile acesteia, de a le ridiculiza sau obstrucționa, prin diferite modalități tehnice sau profesionale, cum a fost celebrul interviu luat de Mungiu-Pippidi domnului președinte Iliescu sau relatarea de vinerea trecută a discuției de la Galați, când, în mod cu totul întâmplător, în relatare s-a interferat un post de radio străin.

În al doilea rând, o dată cu eliminarea opoziției de pe postul de Televiziune, s-a urmărit degradarea calității artistice a prestației acestui post public. Astfel, s-a încercat și s-a reușit în mare parte desființarea a 46 de emisiuni culturale, transferarea unora de largă audiență pe postul 2 de Televiziune, lăsându-se teren liber afacerilor oneroase, presiunilor exercitate de producători independenți, cum ar fi "GRAFITTI" și "TOFAN-GROUP", care ajung până acolo, în condițiile în care se știe că discountul la publicitate merge până la 50%, să exercite presiuni privind demiterea unor șefi de departamente sau de emisiuni, în cazul în care aceștia nu difuzează producțiile lor, cum este cazul domnului Ioan Vaciu, fost prim redactor al Televiziunii, redactor al "Ediției Speciale", "Ediție Specială", care, știți, nu este altceva decât o emisiune în care se reglează conturile cu opoziția, o emisiune de îndoctrinare și de monolog.

Efectul acestei acțiuni politice în Televiziune nu a întârziat să se arate: în primul rând, scăderea dramatică a calității, a audienței și pierderea inevitabilă și irecuperabilă, cred, a cursei cu posturile de televiziune particulare.

În același timp, în condițiile în care, tot după mărturia doamnei Hossu-Longin, milioane de dolari se scurg în buzunarele unor realizatori de televiziune, care sunt ei înșiși proprietari de agenții de publicitate, sau reprezentanți în consiliile de conducere ale acestora, Televiziunea a reușit să aibă datorii de peste 100 de miliarde lei, fiind în pragul falimentului și închiderii.

În momentul în care opinia publică s-a inflamat în legătură cu situația existentă în Televiziune, s-a constatat că, de fapt, inexistența consiliului de administrație este cea care a condus la această situație dramatică, consiliu de administrație, care conform Legii nr. 41 nu a reușit să se constituie în 60 de zile de la promulgarea legii, așa cum s-a reușit cu Societatea Națională de Radio, care funcționează în condițiile apreciate de toată lumea.

Consiliul de administrație nu s-a constituit în vechiul Parlament, între altele, deoarece vechea opoziție a găsit cu cale să se retragă din sală, pentru a obstrucționa constituirea definitivă a consiliului de administrație și funcționarea după criteriile calitative după care Radio-ul începea deja să emită.

În aceste condiții, liderii grupurilor parlamentare s-au întâlnit, au negociat și, în conformitate cu noua structură a Parlamentului, au decis ca Guvernul Ciorbea să-și calce pe inimă și să emită o ordonanță de urgență, pentru completarea consiliului de administrație conform algoritmului parlamentar rezultat din alegerile din noiembrie 1996.

Zis și făcut, numai că, între timp, o comisie, de fapt un grup de colegi din Comisia de cultură au lucrat la elaborarea unei propuneri legislative de modificare a întregii Legi nr. 41, iar în momentul în care această lege a fost gata, s-a uitat ceea ce s-a negociat la întâlnirea cu reprezentanții grupurilor parlamentare. De ce? Pentru că, de fapt, miza nu este numai completarea consiliului de administrație - o să vedem, destul de ineficient în structura de putere, de conducere a Televiziunii - ci, modificarea unor prevederi ale legii, adică, în noua lege, care are, sigur, și elemente pozitive, se introduc elemente privind controlul, din punctul nostru de vedere, exagerat al Comisiei de cultură asupra acestor instituții.

Comisiile de cultură pot desemna candidați, pot desemna pozițiile de titulari sau supleanți, pot demite pe fiecare membru al consiliului de administrație, pot demite consiliul întreg, pot demite și numi președintele consiliului de administrație, pe baza unor rapoarte periodice sau a unui raport anual.

Această ingerință este nu numai ilegală, este de-a dreptul neconstituțională, o comisie permanentă neavând asemenea atribuții prin lege, ci numai comisiile speciale abilitate de Parlament.

În al doilea rând, actuala lege încearcă, și probabil că va reuși, încearcă să legalizeze situația ilegală din Televiziune, adică numirea abuzivă, arbitrară a directorului în instituția inexistentă de interimat și, în al doilea, legalizarea prezenței "consiliului politic de control", cum îl numim noi, adică a "consiliului consultativ", în mod ridicol numit "reprezentant al societății civile, a principalelor 9 segmente ale societății civile", consiliu care, de altfel, funcționează la ora actuală în Televiziune, cu toate că nu are nici o bază măcar minimă, așa cum are domnul Stere Gulea, prin mandatul interimar încredințat de Parlament. Acest consiliu este legalizat.

Și, în al treilea rând, această modificare de ansamblu a legii vizează restructurarea consiliului de administrație deja constituit la Radio, pentru ca și Societatea Română de Radiodifuziune să capete același caracter partizan-politic, de slujnică supusă puterii, și să-și piardă independența care i-a adus prestigiul binemeritat.

Partidul Democrației Sociale din România a prezentat 10 amendamente. Cu excepția câtorva, care țin mai mult de formulare, au fost respinse. Noi, conform procedurii, le vom reitera în plen, dar dacă această lege va ieși de sub votul nostru în forma apropiată proiectului de lege, nimic estențial nu se va schimba în Televiziune, din contră, gradul ei de subordonare politică, de politizare efectivă va crește și în dauna climatului politic din România, și a celui artistic.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Lazăr Lădariu - P.U.N.R.

Se pregătește doamna deputat Leonida Lari - Partidul "România Mare".

 
   

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Un amănunt, sub chipul unui adevăr ușor de constatat și de văzut, chiar cale de 7 poște, poate fi unanim acceptat astăzi.

De aproape un an, Societatea Română de Televiziune, doar la ea mă refer acum, deoarece Societatea Română de Radiodifuziune se află cu clase deasupra motivelor discuțiilor de azi, a devenit o moară hodorogită, care merge în gol.

Vina pentru această brambureală programată a unui post public poate fi împărțită până la un loc, în egală măsură, de coaliția parlamentară și opoziția legislaturii trecute.

Cu toate strădaniile de a căuta o limpezire într-un scenariu suprarealist, specific românesc, atmosfera a fost dominată de hățișul diversiunilor, intereselor de gașcă și sforăriilor.

O anumită fixație pentru unii, în ecuația căreia au fost introduse în rolul "calului troian" scenariile greviste ale domnului Dumitru Iuga, s-a ofilit și ea, repede.

Soluția Parlamentului pichetat și asaltat, pentru că nu s-a votat cum ar fi vrut unii, revenirile la zero, părăsirea sălii, păguboasă, de pildă, în cazul votului hotărâtor pentru candidatura domnului Gabriel Liiceanu, ca și strategiile atacului asupra comisiilor ajunse în postura țapului ispășitor, nu au avut efectul scontat.

O tactică împrumutată din fotbal, cea a temporizării, a primat sub perplexitatea celui dispus să vadă jumătatea goală sau cea plină a sticlei. Urmarea? Societatea Română de Televiziune a rămas până azi fără consiliu de administrație legal, care ar fi adus, probabil, și ordinea necesară, iar lâncezeala, se știe bine, costă prea mult.

Dacă am ajuns astăzi ca mâna stângă, adică domnul Stere Gulea, să nu știe ce face dreapta, adică duetul Alina Mungiu-Radu Nicolau, de vină este, fără îndoială, zădărnicirea calculată a strădaniilor de a găsi o soluție, confirmându-se că este mult mai ușor de distrus, decât să pui ceva trainic în loc.

Primul pas în direcția subminării caprei vecinului l-a constituit amputarea formei inițiale a art. 52, creându-se astfel premisa plecării, cu un considerabil handicap, într-un demers sortit eșecului, precum și a acceptării votului "bumerang", cu două treimi, stupid și absurd.

Atunci unii, ca și acum, se credeau veșnici în scaunul puterii și în cel parlamentar și au eliminat controlul comisiei de specialitate asupra Societății Române de Televiziune.

Ce a urmat am putut constata cu toții: nenumărate matrapazlâcuri, multe abuzuri, lupta pentru fotoliile conducerii, pentru acapararea Televiziunii cu gândul la alegerile care urmau, ilegalități grosolane petrecute de atunci sub îngăduitoarea umbrelă a inexistenței consiliului de administrație. Abuz cras a fost numirea interimară a domnului Stere Gulea în fruntea Societății Române de Televiziune, apreciat regizor, dar slab manager, în disprețul total al Constituției și în desconsiderarea propriei legi de organizare și funcționare. Depășirea competențelor este și exclusivismul ocupării unor funcții doar cu foști bursieri Soros. Semne de întrebare ridică și "tunurile" suspectei publicități, încă neverificate temeinic. Abuz se numește și îndepărtarea din Televiziune, fără nici o logică, a unor profesioniști arhirecunoscuți.

Iată cum un necaz nu vine singur. Calitatea prestațiilor este azi cea știută, gafele vin în cascade, limba română este agresată, emisiunile culturale scoase pe ușa din dos.

Analizând schimbarea din Societatea Română de Televiziune, apreciatul analist politic Ion Cristoiu o caracteriza succint, dar cu umor: "... Singura deosebire este că Anca Toader ne privea în față. Acum se uită la noi cu umărul..." Să te mai mire că o gafă naște o altă gafă? Pentru că este jenant și descalificant, vă rog să ne credeți, să constați cum slujbași ai Televiziunii, aservită total puterii, greșesc grav de trei ori în doar două minute, că sub chipul domnului Remus Opriș, secretarul general al Guvernului, într-o ediție a Jurnalului, dintr-o regretabilă eroare, scria "hoț de cablu".

Așadar, argumente pentru modificarea și completarea Legii nr. 41/ 1994 sunt suficiente. "Bine și mai târziu - zice românul - decât niciodată".

Eu unul sunt convins că dacă constituirea consiliului de administrație ar fi fost realizată la timp, postura intolerabilă, jenantă de azi ar fi putut fi evitată și alta ar fi acum situația. Măcar, pentru a se confirma părerea că "un cățel viu face mai mult decât un leu mort".

Cu unele amendamente propuse am fost de acord, încă din prima fază a dezbaterilor în comisie. Cu altele, nu.

Așezate toate într-un loc al bunei intenții, vom conchide că, dacă vrem, într-adevăr un consiliu de administrație și o ieșire din impas, schimbarea Legii nr. 4l/1994 este necesară mai ales în acest context.

Deci, deputații Partidului Unității Naționale Române o sprijină ca atare, pentru a ne îndepărta, măcar în ceasul al doisprezecelea, imaginea "morii parlamentare" care, de la o vreme încoace, merge în gol.

Vă mulțumesc. (Câteva aplauze în partea stângă a sălii).

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

Are cuvântul doamna deputat Leonida Lari.

Se pregătește domnul deputat Kakasi Șandor, U.D.M.R.

 
   

Doamna Leonida Lari Iorga:

Stimați colegi,

Grupul parlamentar "România Mare" acceptă, în parte, propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 41/1994, referitoare la organizarea și funcționarea Societăților Române de Radiodifuziune și Televiziune, dar sunt câteva momente principiale, pe care le găsim absolut inacceptabile.

Sub acoperirea unei excesive griji, dar anticipând întâmplările destinului, se încearcă introducerea imprevizibilului ca literă de lege. Astfel e cazul cu interimatul, cu a doua listă de membri supleanți, precum și cu crearea unor consilii consultative pe lângă consiliile de administrație ale Societăților Române de Radiodifuziune și Televiziune.

Grupul nostru parlamentar se pronunță împotriva unei a doua liste cu membri supleanți, deoarece formațiunea noastră politică este pe deplin responsabilă de nominalizările ce le-a făcut.

Cât privește interimatul, noi considerăm că nu se poate vota pentru ceea ce nu știm că se va întâmpla. Este ca și cu povestea drobului de sare. Haideți atunci să găsim un pasaj legislativ cu interimatul și pentru Președintele țării. Mai știi ce se poate întâmpla mâine?

La fel, Grupul parlamentar "România Mare" se pronunță împotriva creării unor structuri paralele, precum sunt "consiliile consultative din partea societății civile". În prezent sunt peste 2.000 asociații neguvernamentale. Care dintre ele vor accede în consiliile consultative, sau depinde de preferințele politice ale conducătorilor consiliilor de administrație de la Societatea de Radiodifuziune și cea de Televiziune?

Acestea fiind spuse, sper să fie luate în vedere de către domniile voastre.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Kakasi Sandor, U.D.M.R.

Se pregătește domnul Alexandru Sassu, Partidul Democrat.

 
   

Domnul Kakasi Alexandru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

După 3 ani de la adoptarea Legii nr. 41 din 17 iunie 1994, privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și a Societății Române de Televiziune, avem în față propunerea legislativă privind modificarea și completarea acestui act normativ.

În cei 3 ani care s-au scurs de la adoptarea legii, au ieșit la iveală părțile ei negative și s-au ivit probleme care au dovedit că acest act normativ conține numeroase lacune și imprecizii.

Din aceste motive, ca urmare a experienței acumulate în această perioadă, inițiatorii semnalează o serie dintre aceste lacune și imprecizii, sugerând îmbunătățiri ale legii, în vederea asigurării unui cadru legislativ corespunzător diversității problematicii actuale.

Propunerea legislativă dorește să înlăture deficiențele constatate în decursul aplicării legii, prin introducerea unor regulamente vizând, printre altele, alegerea, organizarea, funcționarea și competențele organelor de conducere ale celor două instituții.

Modificarea legii permite deblocarea mecanismului de alegere a consiliilor de administrație, corelarea legislației privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune cu normele europene.

Cu modificările și completările prevăzute în prezenta propunere, legislația noastră va corespunde dorinței, deja exprimate, de a crea o Radio-Televiziune publică cu adevărat independentă, responsabilă, echidistantă față de toate partidele și formațiunile politice, dar responsabilă față de forul legiuitor.

Având în vedere cele expuse, Grupul parlamentar U.D.M.R. va vota propunerea legislativă și vă invită și pe dumneavoastră să-i urmați exemplul.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Alexandru Sassu are cuvântul și urmează domnul deputat George Șerban, P.N.Ț.C.D.

 
   

Domnul Alexandru Sassu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Suntem astăzi într-un moment pe care, probabil, de foarte multă vreme îl așteaptă foarte multă lume, începând de la Televiziune, cei care lucrează în Televiziune, și terminând, probabil, cu mulți dintre noi.

Este foarte interesant că într-un astfel de moment, care întrunise girul tuturor partidelor parlamentare, auzi tot felul de discursuri, unele mai hazlii, altele mai puțin.

Este pentru mine absolut hilar să aud aici cum reprezentanții fostei puteri plâng controlul politic asupra Televiziunii, control exercitat de ei de atâta vreme, sau faptul că n-a fost numit un consiliu de administrație timp de 3 ani, atâta timp cât mai bine de doi ani și jumătate au deținut puterea totală.

Lucrul acesta, sigur, după părerea mea nu-și avea locul, dar, pentru că cred că în primul rând Televiziunea are nevoie de o lege care să-i dea un consiliu de administrație, am să vorbesc foarte puțin și am să vă rog ca această lege, pe cât posibil, să treacă cât mai repede, pentru ca să putem numi consiliul de administrație la Televiziune în termen cât mai scurt.

Legea în sine, proiectul de lege încearcă să rezolve după părerea mea 3 lucruri: o dată, integrarea legislativă și culturală în structurile europene; după mine, soluția găsită este discutabilă, dar, oricum este o soluție - este discutabilă pentru că, prin textul respecti, se pune un semn de întrebare asupra europenității culturii românești - încearcă să găsească o soluție la o numire rapidă a unui consiliu de administrație și lucrul acesta este cel mai așteptat de toată lumea, și încearcă să găsească o soluție la un control eficient, parlamentar, asupra Televiziunii, control pe care, datorită a tot felul de subterfugii ale fostului partid de guvernământ, nu am reușit niciodată să-l facem eficient.

După părerea mea, ar fi trebuit să mai avem și alte lucruri în acest proiect de lege, și, mai ales, cred că ar fi trebuit să lămurim foarte clar caracterul public al Televiziunii, această latură care este foarte mult pusă sub semnul întrebării acum, de unii, să zicem, aventurieri care sunt actualmente în funcții importante în Televiziune...

Cred că pentru noi era foarte important, și pentru cei din Televiziune, să știe că Televiziunea Română, Societatea Română de Televiziune este o televiziune publică, și nu o televiziune particulară, unde fiecare face ce vrea.

Dar, pentru că, spuneam la început, Televiziunea are nevoie de un consiliu de administrație, cred că trebuie să mergem cât mai repede la finalul acestei legi, ca încă din această sesiune să putem numi un consiliu de administrație.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat George Șerban are cuvântul.

Se pregătește doamna deputat Muscă.

 
   

Domnul George Șerban:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

O dezbatere asupra problemei Televiziunii și Radiodifuziunii ar fi fost tensionată și cu multe scântei în 1990 și în 1991.

Între timp, au apărut posturile de radio și televiziune alternative, foarte puternice, iar audiența posturilor publice de radio și televiziune a scăzut.

Ca atare, eu cred că astăzi este momentul să avem o discuție mai puțin pasională și mai mult aplicată asupra acestei legi, care nu mai hotărăște ca în 1990 sau în 1991 destinul politic al unei formațiuni, în funcție de faptul dacă are sau nu în, Televiziunea publică. În 1996, s-a văzut că și cu Televiziunea publică subordonată anumite forțe politice au pierdut alegerile.

Noi suntem chemați aici să dezbatem îmbunătățirea Legii nr. 41, ce reglementează funcționarea Radiodifuziunii și Televiziunii și nu să facem rechizitorii la adresa prestației echipelor ce au fost sau sunt la conducerea Televiziunii.

Îmi pare rău că s-a început dezbaterea cu astfel de rechizitorii și s-a vorbit deja despre trecerea de la demagogie la dictatură în Televiziune. Ei bine, eu zic să nu vorbim de funie în casa spânzuratului, pentru că timp de 7 ani, sau 7 ani ne stau la dispoziție pentru a demonstra acest lucru, referitor la fosta administrație a Televiziunii.

Ce este și mai rău este că deja au fost aruncate tot felul de semnale de alarmă, de sperietori privitoare la acest proiect de amendare a legii.

S-a declarat aici că, în virtutea noului proiect de lege, comisiile permanente pot să demită pe oricine din consiliul de administrație, inclusiv pe președinte. Este absolut fals, întrucât numai Parlamentul numește și numai Parlamentul desărcinează, așa cum veți vedea în lege.

Dar, trebuia să fiți dumneavoastră speriați, să fiți foarte atenți la ce se întâmplă și cât de mult rău dorim noi celor două instituții.

De asemenea, că va fi atacată ideea existenței membrilor supleanți. Ei bine, dacă este atacată aceasta, este o lovitură în propria gleznă, întrucât ideea cu existența supleanților este în favoarea partidelor din opoziție și atrag atenția partidelor de opoziție, întrucât se votează pe listă, dar dacă membrul din consiliul de administrație, al partidului de opoziție respectiv se întâmplă să demisioneze din motive personale, să se îmbolnăvească, ferească Dumnezeu de altceva..., partidul respectiv vine în fața Parlamentului cu o singură persoană și majoritatea poate să n-o voteze la nesfârșit și partidul să nu aibă reprezentant în consiliul de administrație, pe când existând supleantul, acesta automat îi ia locul.

Deci, iată s-a avut în vedere dreptul opoziției de a avea reprezentanți în Parlament și mă miră această atitudine...

 
   

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Nu în Parlament! La Televiziune!

 
   

Domnul George Șerban:

În fine... La Televiziune. Mulțumesc.

În fine, grupurile consultative, ca structuri paralele, chiar dacă nu se votează propunerea noastră, ele sunt în legea de bază, deci rămân în continuare statuate. Noi n-am făcut decât să dăm o definiție mai bună.

Au fost mai multe idei venite din partea diferitelor instituții, de la ideea de a se da o ordonanță de urgență pentru modificarea unui singur art. 20, care să schimbe consiliul de administrație, dar să lase toată legea în forma nefuncțională pe care o avea, și până la ideea radicală de a se dizolva cele două instituții și de a crea de la zero instituții noi.

Între aceste forme extreme, acest proiect de lege încearcă să facă viabilă o lege funcțională, o lege, Legea nr. 41 și să permită transformarea, schimbarea și la nivelul instituțiilor publice.

Grupul parlamentar PNȚCD - Civic Ecologist susține acest proiect de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Ultimul vorbitor pentru dezbaterile generale, doamna deputat Mona Muscă, are cuvântul.

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Presa scrisă și audivizuală de după 1989 a fost caracterizată de o notorietate în materie ca o presă cu două viteze, pe locul doi situându-se audiovizualul, cu referire specială la televiziunea publică. Acest lucru se datorează în bună parte și Parlamentului. Este grav, având în vedere importanța celor două societăți publice ca mijloc de informare și ca instituții în sine, cele mai mari ca organizare și număr de programe.

Audiovizualul s-a vrut a fi stabilizat prin două legi, în principal: Legea audiovizualului din 1992 și Legea privind înființarea și funcționarea societății române de radio și televiziune din 1994. Am spus s-a vrut, pentru că rezultatele sunt cel puțin triste. Responsabilitatea Parlamentului în această problemă este maximă, având în vedere că cele două societăți sunt sub controlul Comisiei pentru cultură, arte și mass-media.

Pentru a vedea cum este apreciată această problemă spinoasă în opinia publică și pentru a sublinia responsabilitatea care ne revine, am făcut pentru dumneavoastră câteva spicuiri din presă, de-a lungul acestor ani.

Cineva afirma: "Fricțiunile politice și blocajele parlamentare au făcut ca nici în prezent Televiziunea Română să nu se fi organizat conform legii".

Altcineva: "Din septembrie 1994 conducerea Televiziunii lucrează în ilegalitate, nu după niște principii teoretice, ci după legile votate de Parlamentul României. Parlamentul nu poate ajunge la acel cvorum de două treimi necesar validării propunerilor pentru Consiliul de administrație, dar se pare că nici partidele nu sunt deosebit de interesate în această problemă și chiar reprezentanții lor în Comisiile pentru cultură, artă și mass-media nu sunt destul de activi pentru a forța o alegere și o completare a acestui consiliu de administrație. Sau avem de-a face cu o instituție care funcționează ilegal".

Altcineva, tot în 1996 spunea: "Televiziunea Română se află într-un blocaj bine organizat".

La întrebararea "Cine se face vinovat de impasul din Televiziune?" o personalitate, purtător al opiniei publice, a spus: "Vinovat este Parlamentul, vinovați sunt toți cei care se află dincolo de majoritate parlamentară, inclusiv partea de Parlament care aparține diverselor opoziții".

Altcineva exprima "exasperarea societății civile în fața ilegalității în care funcționează Televiziunea Română".

Stimați colegi,

Vă invit să contribuiți, alături de Comisia pentru cultură, arte și mass-media, la repararea acestei situații în care se află Televiziunea.

Vă invit să contribuim cu votul nostru la intrarea în normalitate a Televiziunii.

Ca unul dintre inițiatori, țin să mulțumesc domnului președinte Gabriel Țepelea, președinte al Comisiei pentru cultură, arte și mass-media și colegilor din comisie pentru prezența domniilor lor în timpul vacanței, când pe timpul unei săptămâni s-a discutat acest proiect de lege de dimineața până aproape seara.

În numele comisiei și al inițiatorilor mulțumesc celor care au venit cu sugestii sau cu amendamente. Mulțumesc, deci, Televiziunii Române, Consiliului Național al Audiovizualului și P.D.S.R.-ului.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal apreciază proiectul de lege și, ca atare, este bucuros să contribuie prin votul său la intrarea în normalitate a unei instituții atât de importante ca Televiziunea publică.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Și noi vă mulțumim și vă invităm la dezbaterea legii.

Domnul deputat Gavra.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnilor invitați,

Din păcate, relativ târziu, din partea unor membrii ai Comisiei de arte, cultură, mass-media a Camerei Deputaților se propune o inițiativă legislativă de modificare a Legii nr. 41, existentă și în vigoare de mai bine de 3 ani de zile. Din păcate, pentru că așa cum spunea doamna deputat Mona de la P.N.L., responsabilitatea, oricum am lua-o revine în totalitate Parlamentului României, deci și Camerei Deputaților, parțial, dar în majoritate la nivelul Parlamentului, pentru abuzurile, ilegalitățile săvârșite în cei trei ani de zile de către varii directori și directorași puși interimar și ilegal pentru a administra și gestiona cel mai important post public național, român, de Televiziune.

Este bine că după 6 luni de zile, cât trebuia să fie interimatul, conform hotărârii de Guvern și deciziei Parlamentului, se vine la 9 luni de zile, probabil că se respectă un termen ereditar din acest punct de vedere și....

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat,

Ați revenit la dezbateri generale?

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Nu, nu, nu! Vreau să pun întrebările, dar înainte de a pune întrebările trebuie să explic despre ce este vorba, domnule președinte.

Deci, este bine că s-a venit la 9 luni de zile. Să sperăm că se va naște, măcar după 9 luni de zile, o televiziune legală. Deci, nu să revină la normalitate, ci la legalitate, pentru că s-a încălcat legea.

Și acum, înainte de a intra, domnule președinte...

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Legalitatea înseamnă normalitate, domnule deputat.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte,

Nu avem timp de lingvistică, domnul Pruteanu, dacă doriți, vă explică! Vă explică!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Nu înțeleg obiectul intervenției dumneavoastră!

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Vă explică dânsul, eu nu am timp pentru așa ceva!

Domnule președinte,

Vă rog frumos să acordați cuvântul conform Regulamentului, să nu mai interveniți, că trebuie să intervin eu pe urmă.

Deci, revenind la ceea ce a fost până acum și la ceea ce dorim să fie, este nevoie să vedem ce a fost. Să întrebăm comisia de specialitate ce a făcut?

În Regulamentul Camerei Deputaților, la articolul referitor la competențele Comisiei pentru cultură, arte și mass-media scrie foarte clar că una dintre competențe este controlul asupra mijloacelor mass-media, cum se spune acolo, nu așa se denumește științific, actual, deci trebuie să controleze Televiziunea și Radioul sub aspect parlamentar.

Întrebarea nr. 1 pentru președintele Comisiei pentru cultură, arte și mass-media a Camerei Deputaților și sigur in corpore pentru întreaga comisie, dar în primul rând pentru domnia sa, care a gestionat conducerea comisiei de două legislaturi și nu de acum, din acest Parlament, care a fost validat în noiembrie 1996.

1) Conform articolului 52 din legea în vigoare, Legea nr. 41/1994, controlul parlamentar trebuie să-l exercităm noi prin Regulament, prin comisia de specialitate, așa cum, de fapt, este și modificarea la articolul 52, propusă de către Comisia pentru cultură, arte și mass-media a Camerei Deputaților. Ce a făcut comisia pentru arte, cultură și mass-media timp de 3 ani de zile, în urma sesizărilor multiple pe care le-a primit în legătură cu ilegalitățile, intoxicările, manipulările și știți dumneavoastră multe alte chestiuni de la Televiziune? Ce măsuri a luat și cu ce a venit în fața Parlamentului, a Camerei Deputaților, pentru a rezolva legal situația? pentru că avem o responsabilitate. Deci, care a fost responsabilitatea?

2) Articolul 68 din Regulament dă voie comisiilor de specialitate ca atunci când ele constată că este necesar, să facă comisii de anchetă asupra unor probleme din domeniul de competență care le aparține. A făcut ceva din acest punct de vedere, un asemenea demers? Dacă nu, de ce nu a făcut? Comisia trebuie să-și asume responsabilitatea pentru falimentul moral și financiar al Televiziunii Române și prin comisie trebuie să ne asumăm noi!

Și a doua întrebare, domnule președinte Țepelea, vă rog să explicați cine plătește daunele, ca să nu spun altfel, de miliarde, se apropie de 100 de miliarde de lei, ale Televiziunii? Dacă nu v-ați gândit cumva dumneavoastră ca și domnul coleg al nostru de Parlament, deputatul Dimitriu, președintele F.P.S.-ului, să faceți o listă cu lichidările în mass-media. Pe locul întâi la lichidări în mass-media se află Televiziunea Națională, pentru că încă nu este, conform legii, titlul din lege respectat la această televiziune, să o puneți la lichidare, conform normelor economiei de piață și hotărârii de Guvern care spune acest lucru despre orice agent economic din România.

Deci, ce măsuri veți lua, ce propuneți, pentru că trebuie recuperată această daună de 100 de miliarde de lei, pentru că sunt banii publici, buget. De unde se recuperează? Pentru că vom veni la articolul respectiv, "Financiar" și vom spune că nu dăm voie din buget, că a consumat altcineva spațiul Televiziunii și timpul, nu Parlamentul și nu Opoziția și nu poporul român, ci altcineva. Deci, cine a consumat să plătească dauna, pentru că orice în România, conform legilor economiei de piață și legilor financiare se recuperează.

3) Domnule președinte al comisiei, dumneavoastră v-ați permis un lucru regretabil, inadmisibil, îmi pare rău. Competența parlamentară contează mai puțin aici, responsabilitatea mă interesează, în primul rând.

La sfârșitul sesiunii parlamentare ordinare din iunie 1997 Parlamentul României a luat o hotărâre, în sensul responsabilității structurilor acestuia. Birourile permanente ale Camerei Deputaților și Senatului, împreună cu șefii...

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat Gavra, noi nu suntem la o analiză a activității Societăților de Radiodifuziune și Televiziune și nici la o analiză a activității Comisiei pentru cultură, arte și mass-media. Suntem la dezbaterea unei legi, am epuizat dezbaterile generale, ați avut un reprezentant al grupului parlamentar care a luat cuvântul și acum trecem la dezbaterea pe articole.

Vă rog, precizați-vă obiectul intervenției dumneavoastră, altfel vă retrag cuvântul!

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte,

Pentru a nu mai intra în dialog, că pierdem timpul cu dumneavoastră împreună, știți, aici! Am spus că am de adresat patru întrebări, conform Regulamentului. Pentru a intra în dezbaterile pe articole, trebuie să ne lămurim ce este, iar dumneavoastră dacă îmi spuneți că nu trebuie să analizăm ce este, ci venim în ceață să votăm altceva, iarăși, probabil, ceva ce nu se va aplica, înseamnă că dumneavoastră, de fapt, nu doriți să restabiliți legalitatea și normalitatea - cum spuneți dumneavoastră - la Televiziunea Națională! Da? Vă rog frumos! Am patru întrebări de pus, conform Regulamentului, după dezbaterea generală.

La dezbaterea generală s-a spus cuvântul grupului parlamentar: adoptăm, votăm, cu anumite reticențe, eu am de pus patru întrebări ca să mă lămuresc dacă pot să votez ca deputat ceea ce îmi propune această comisie prin inițiativă. Este în regulă sau nu este în regulă?

Deci, a treia întrebare.

Domnule președinte,

Cum v-ați permis dumneavoastră să încălcați hotărârea Parlamentului României în acea alcătuire, deci Biroul permanent al Camerei Deputaților, al Senatului, șefii de grupuri parlamentare din Senat și Camera Deputaților și președinții celor două comisii, dumneavoastră fiind absent motivat, probabil, a fost domnul vicepreședinte Sassu, care a hotărât să propună Guvernului emiterea unei ordonanțe de urgență pentru a nu prelungi falimentul Televiziunii și adunarea datoriilor publice, atunci erau 70 de miliarde, în două luni s-au adăugat încă 30 de miliarde, cum v-ați permis să-l sunați pe primul-ministru, cu care ne-am înțeles noi, Opoziția, și am cerut acest lucru, opoziția, și a fost de acord și Puterea din Parlamentul României? Cum v-ați permis să vă opuneți și să îi spuneți primului-ministru că dumneavoastră nu sunteți de acord?! Vă rog să-mi spuneți cine sunteți dumneavoastră în cadrul Parlamentului României, dacă s-a schimbat cumva conducerea Parlamentului României și cine sunteți dumneavoastră de v-ați permis acest lucru inacceptabil, inelegant, de a încălca o hotărâre a Parlamentului României? Trebuie să vă asumați răspunderea pentru aceasta, că eu vă asociez la falimentul financiar al Televiziunii de două luni de zile. Plătiți daunele, pentru că nu plătește bugetul statului daunele respective!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat,

Vă atrag atenția pentru ultima oară că sunteți în afara ordinei de zi a Camerei Deputaților!

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte,

Când aveți timp luați Regulamentul și vedeți că se pun întrebări în timpul discuțiilor pentru a clarifica lucrurile. La proiectele de legi se pun întrebări.

Ultima întrebare, domnule președinte.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Ați revenit la doi de patru ori, domnule Gavra!

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Ultima întrebare.

În baza cărei reglementări legale comisia nu a luat în discuție ceea ce au hotărât atunci Birourile permanente? Că erau trei propuneri legislative, și celelalte inițiative trebuiau să se dezbată, așa cum scrie în Regulament, deci împreună, pentru a veni cu un proiect de lege de modificare efectiv, compatibil cu ceea ce se cheamă procedură legislativă. Pentru că, domnule președinte de ședință, vreau să vă spun că modificările sunt parțiale. Trebuiau modificate și alte articole care angajează răspunderea.

Când se face ancheta parlamentară asupra modului fraudulos în care a fost gestionată Televiziunea Națională. Pentru că cineva trebuie să plătească și Parlamentul nu plătește decât politic, altcineva trebuie să plătească și financiar. Dacă ați început lichidarea, lichidați până la capăt, economic și nu altfel.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Am reținut o singură întrebare pertinentă pentru comisie, a domnului Gavra: de ce nu a luat în dezbatere și celelalte inițiative? Dacă doriți să răspundeți și la celelalte întrebări, aveți microfonul.

 
   

Domnul Márton Arpad Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Răspuns la prima întrebare: comisia de specialitate nu a avut cum să facă controlul parlamentar al acestei instituții, tocmai din cauză că....

 
   

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Domnul Țepelea are întrebările, nu dumneavoastră!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule Gavra, luați loc în bancă, vă rog!

 
   

Domnul Márton Arpad Francisc:

O să primiți răspuns și din partea domnului Țepelea.

Când s-a dezbătut această lege, articolul 52 a avut un alineat care a prevăzut acest control prin comisie.

Majoritatea de atunci, pur și simplu a făcut să dispară acest alineat. Nu știu cine a avut acea majoritate și cine a avut intervenția să fie suprimat acel alineat?

A patra întrebare s-a referit la alte proiecte de lege de modificare a acestei Legi nr. 41.

 
   

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Inițiative legislative!

 
   

Domnul Márton Arpad Francisc:

Sau inițiative. Indiferent ce proiecte de lege sau inițiative ar fi fost, eu, cel puțin, nu am cunoștință de alte asemenea inițiative sau proiecte de lege, venite din partea Biroul permanent către comisie.

Iar referitor la cum și-a permis domnul Țepelea să facă...

 
   

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Răspunde dânsul!

 
   

Domnul Márton Arpad Francisc:

Aici trebuie să răspund eu, că sunt unul dintre cei care sunt direct vizați!

Conform Constituției României, orice deputat are dreptul de inițiativă legislativă și conform Regulamentului Camerei Deputaților, orice inițiativă trebuie să fie dezbătută de o comisie și să i se facă un raport. Nimeni, nici Biroul permanent, nici liderii de grupuri parlamentare nu au dreptul să oprească o asemenea dezbatere!

Deci, dacă cineva și-ar fi permis altceva decât este scris în Constituție și în Regulamentul Camerei Deputaților, atunci ar fi fost acea persoană sau acele presoane care ar fi oprit această lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Putem trece la dezbaterea...

Domnule președinte, (se adresează domnului deputat Țepelea.)

Vă rog.

 
   

Domnul Gabriel Țepelea:

Dacă solicită domnul Gavra prezența mea? Da?

Eu cred că noi suntem prezenți aici nu pentru a face istoricul diverselor conduceri ale Televiziunii, pentru că dacă am fi procedat așa, ne-am fi amintit și de mineriade, ne-am fi amintit și de prezența în fruntea conducerii a unor conducători ai Televiziunii, pe care nu-mi place să-i amintesc și cred că ne-am adunat aici pentru a rezolva practic un lucru, o problemă.

Domnul Gavra reproșează comisiei că nu a realizat controlul respectiv. De ce nu-și reproșează domniei sale și tuturor celor care, la data respectivă făceau parte din Putere, că în momentul în care a fost propus în plen un articol ca acesta, pe care îl repropunem acum, art.52, care instituie controlul parlamentar, s-a votat împotriva lui și comisiile au rămas cu următorul drept: de a sesiza în fața plenului niște abateri și de a cere anchetă.

Închipuiți-vă, în noianul de probleme pe care le are Parlamentul, dacă Parlamentul își poate permite să organizeze ședințe speciale pentru fiecare din problemele care se ridică în Televiziune.

Deci, răspunsul este următorul: un control nu a fost posibil, pentru că nu a existat o prevedere în lege. Această prevedere există acum.

Dacă domnul Gavra și oricare dintre colegii noștri doresc, într-adevăr, ca Televiziunea, Radioul și evident, Consiliul Național al Audiovizualului să poată fi întrebate periodic și anual despre realizările sau nerealizările lor, atunci îl rog pe domnul Gavra și pe toți ceilalți să ne dea votul. În felul acesta vom realiza controlul parlamentar.

A doua problemă pe care o ridică sau a ridicat-o domnul Gavra este aceea cu recuperarea fondurilor, cu alte cuvinte, situația financiară din Televiziune.

Pot să spun că în momentul în care s-au făcut audieri pentru Consiliul de administrație, o serie de oameni de Televiziune, care au candidat, au semnalat existența unor nereguli financiare. Aceste nereguli le-am transmis sau mai bine zis declarațiile acestora le-am transmis prin presă, pe de o parte, în conferință de presă...Îmi pare rău, nu eram un partid atât de important atunci ca să aibă ecoul pe care îl așteptam, dar am făcut aceste demersuri și am făcut apel la Curtea de Conturi, la domnul Bogdan, pe care sper că îl cunoașteți, fiindcă sunteți din cei care l-au propus la Curtea de Conturi. Ei bine, rezultatul a fost neînceperea unei urmăriri.

În momentul de față există, totuși, un control intern care s-a sesizat și care a adus la cunoștință unele nereguli. Nu este nici treaba mea, nici treaba dumneavoastră ca să dăm sentințe în materie de gestiune financiară. Gestiunea financiară o fac autoritățile îndreptățite.

Mai mult, în momentul în care comisia interimară sau cum să o numesc, conducerea interimară a Televiziunii a purces la lucru, a instituit, a făcut apel la un audit internațional și aceste date ne vor fi prezentate.

Deci, pentru ca lucrurile în Televiziune, în Radio, în C.N.A. să meargă așa cum o dorim cu toții, este necesar ca cele două comisii parlamentare să dispună de forța necesară, de îndreptățirea legală necesară pentru a face controale periodice și a le aduce la cunoștința Parlamentului.

Evident, nimeni nu crede că acest control parlamentar trebuie realizat într-un mod primitiv, adică fiecare, în mod individual are o nemulțumire în legătură cu un redactor, în legătură cu o emisiune, în legătură cu un cântăreț, din aceasta să se facă, cum să spun eu, cazul Zbeli, să se prolifereze în public aceste nemulțumiri. Nu! Noi am prevăzut ca numai după ce comisiile reunite, cu majoritate de voturi, vor considera că abaterea respectivă este de natură să fie cercetată de Parlament, ea va fi cercetată de comisii și transmisă plenului Parlamentului, care este în măsură să ia măsurile necesare.

Deci, stimați colegi, suntem într-o situație puțin paradoxală. Vreți să terminăm sau să terminați cu interimatul, dar puneți piedici dezbaterii rapide în această comisie sau în acest plen.

Deci, încă o dată, vreți ca să aveți reprezentanți legali acolo, cum vă dreptul legea, contribuiți la dezbaterea legii în condițiile ei normale și lăsați aceste oratorii care sunt, desigur, frumoase, dacă avem timp, dar de data aceasta timpul nu ne iartă.

 
   

Domnul Ioan Gavra (din sală):

O singură replică!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat,

Nici o replică! Nu ați fost insultat, nu ați fost atacat, ați pus niște întrebări și vi s-a răspuns.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte,

Dacă vreți să intrăm noi doi în dialog ne pierdem ziua aici degeaba și dumneavoastră pierdeți oricum. Deci, nu trebuie să fiu insultat!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule Gavra, poftiți în bancă!

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Deci nu trebuie să fiu insultat, citiți Regulamentul! Nu trebuie să fiu insultat! (Microfonul a fost oprit de domnul președinte de ședință) Când se pomenește numele, ai drept la replică! Deci, nu insultat! Este nevoie să prelucrăm Regulamentul în fiecare săptămână?!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat,

Citiți dumneavoastră Regulamentul privitor la dreptul la replică! Ați pus niște întrebări, ați consumat jumătate de oră la microfon din timpul dezbaterilor, vi s-a răspuns la aceste întrebări, trecem la dezbaterea legii.

Am dreptul să mențin ordinea și disciplina în această sală, potrivit Regulamentului și vă invit în bancă!

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Cer cuvântul într-o chestiune personală!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Microfonul nu este pentru chestiunile personale, domnule deputat Gavra.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Citiți Regulamentul la "Chestiuni personale ale deputaților"! Ce au dreptul să facă...

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Citiți-l dumneavoastră și veniți la microfon cu Regulamentul citit! Vă invit să luați loc în bancă, domnule Gavra!

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Poate vorbim de fondul funciar și atunci reveniți la normalitate, probabil! Confundați cultura cu fondul funciar!

Domnule deputat Țepelea, începeți ancheta conform articolului 68 din Regulament. Nu aveți nevoie de lege!

Voci din sală:

Nu se aude! (Gălăgie în sală)

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Deschideți anchetă, că aveți dreptul, conform Regulamentului, articolul 68!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Trecem la dezbaterea textului legii începând cu titlul legii.

În raportul comisiei titlul legii a fost corectat doar gramatical.

Dacă asupra titlului legii sunt intervenții? Domnul deputat Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Discutăm pe amendamentul comisiei și dacă în intenția comisiei a fost ca să aducă o modificare titlului actual al legii, așa cum este publicat în Monitorul Oficial....

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat,

Vă rog să vă apropiați microfonul pentru că de aici nu se aude nimic!

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci, dacă în intenția comisiei a fost să modifice titlul legii, așa cum este redat în Monitorul Oficial, prin introducerea particulei "a" în finalul titlului, atunci vă rog să observați că există o inadvertență între titlul legii și articolul I, partea introductivă, unde această particulă nu mai apare.

Deci, aș ruga inițiatorii și comisia să se hotărască. Spunem: "și a Societății Române de Televiziune", așa cum este în titlu sau eliminăm particula "a" și atunci se vor corela titlul cu partea introductivă a articolului I.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Comisia, vă rog.

Ați fost invitați să optați pentru una din soluții. Comisia, cum rămâne? Spuneți, vă rog.

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

Este absolut pertinentă observația domnului Gaspar, așa este, este un genitiv și trebuie pus articolul genitival înaintea fiecăruia. Corect!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci, titlul rămâne: "Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 41 din 17 iunie 1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune". Rămânem la textul inițial? "...și a Societății Române de Televiziune".

Deci, supun textul comisiei votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri?

Cu majoritate de voturi titlul legii a fost adoptat.

Art. I: "Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și a Societății Române de Televiziune, publicată în Monitorul Oficial, se modifică și se completează după cum urmează:..." Acest text, evident, îl vom vota în final, când votăm textul integral al legii.

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Domnule președinte, domnul Gavra stă la rând!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Pct. 2, textul inițial a fost modificat în varianta comisiei. Supun votului dumneavoastră acest punct.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct. 3 din raport. Comentarii din sală? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct. 4. Sunt intervenții din sală? Vă rog!

 
   

Domnul Dumitru Pâslaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Inițial, Grupul PDSR a depus un amendament la art. 7 alin. 4, în sensul că noi am considera ca fiind cu totul restrictiv procentul de 10% pe care trebuie să-l decidă, în libertate deplină, Societatea Română de Televiziune și cea de Radio, privind contractele cu producătorii independenți. În cursul discuțiilor, însă, s-a demonstrat că 10% este într-adevăr destul de restrâns, pentru că mare parte din relațiile cu producătorii independenți sunt cele pe plan internațional și s-a convenit ca acest alineat să fie completat cu: "...cel puțin 10% din timpul de emisie, creațiilor realizate de producători independenți din țară și străinătate."

Din nefericire, în raportul suplimentar nu a fost reținută sintagma "din țară și străinătate", care a fost convenită în cursul discuțiilor din comisie. Deci, cer completarea acestui amendament, a alin. 4.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei?

 
   

Domnul Marton Arpad:

Într-adevăr, a fost o dezbatere în acest sens. Până una-alta, am căzut de acord, cu majoritate, să fie acest text cum a spus antevorbitorul meu, este o scăpare de dactilografiere, în graba mare cu care s-a redactat acest raport.

Deci, suntem de acord cu această completare: "din țară și străinătate", pentru clarificarea textului.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Comisia acceptă completarea domnului deputat Pâslaru.

Domnul Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Cred că dumneavoastră aveți legea actuală și vă rog să observați că art. 7, astfel cum este ea publicată în Monitorul Oficial, are trei alineate. Propunerea comisiei este că: "Alin. 2 și 3 se modifică și vor avea următorul cuprins..."

Pentru că în mod normal trebuie să apară alin. 2 cu un conținut și alin. 3 cu un alt conținut, întreb comisia unde începe și se termină alin. 2, unde începe și se termină alin. 3? Pentru că veți vedea că, până la urmă, în realitate, sunt 6 alineate. Ba, mai mult, în alin. 5 din raportul comisiei se spune așa: "Societatea română de radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune vor rezerva, în condițiile alin. 2-4...", deci un alineat care apare pentru prima dată. Mai mult, următorul alineat: "Aplicarea prevederilor din alin. 2-5 se va face treptat..."

Deci, din punct de vedere al tehnicii legislative, soluția este greșită și sunt două posibilități: prima este aceea ca redactarea să fie în maniera următoare - "Alin. 2 și 3 ale art. 7 se modifică și se înlocuiesc cu alin. 2-6, care vor avea următorul cuprins:..."; o a doua soluție ar fi următoarea - introducerea unui alt punct, în care să se spună următorul lucru, după ce se modifică alin. 2 și 3: "La art. 7, după alin. 3, se introduc alin. 4, 5 și 6, care vor avea următoarea redactare:..." Personal, aș subscrie la cea de a doua soluție, care este mai riguroasă.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Marțian Dan are cuvântul, după care comisia va răspunde.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Dintr-o anumită eroare, legată de imprimarea raportului suplimentar, nu rezultă un lucru pe care noi l-am propus, foarte explicit, și anume ca de la pct. 4 din raport, art. 7, să se elimine alin. 4. Aș vrea să spun câteva lucruri pe care se fundează această propunere a noastră.

În primul rând, așa cum rezultă din studiul comparativ al legilor de organizare și funcționare a televiziunilor, nu există reglementări de acest gen. Sigur că acest articol are câteva elemente în plus pe care le propune comisia, și le-au propus mai întâi inițiatorii, cu privire la prezența și ponderea programelor europene în schemele de programe ale celor două societăți, care mi se par a fi binevenite. Aceasta este o chestiune în privința căreia mai putem reflecta, nu știu dacă nu se ajunge la o scădere mult prea pronunțată în totalul emisiunilor a producțiilor culturale, estetice, științifice, educative și informative românești. Pentru că, dacă facem acolo o anumită socoteală, în raport cu ceea ce este în legea actuală și cu ceea ce se propune - o pondere de 35%, practic, se va ajunge mult mai jos. Și este o problemă de discutat, nu este numai românească, o discută o seamă de televiziuni care sunt preocupate și de promovara spiritualității naționale, a valorilor culturii și limbii naționale.

Nu voi dezvolta însă această chestiune, mă refer doar la alin. 4, pe care propunem să-l eliminăm. Și reiterez un lucru, anume, nu există în reglementările referitoare la televiziuni sau radiouri din alte țări democrate soluții similare.

În al doilea rând, cred că am da dovadă de o anumită atitudine neelastică dacă am fixa până la 10% din totalul emisiunilor să fie acoperite cu programe realizate de producători independenți. Să lăsăm consiliul de administrație să decidă aceste chestiuni! Pentru că consiliul de administrație este cel care poate să socoată în ce măsură îi permit mijloacele financiare să apeleze la astfel de producții realizate de producătorii independenți.

Aici intervin probleme foarte serioase, fiind vorba de o televiziune și de un post de radio publice, înzestrate cu personal destul de important, cu o bază materială, este clar că acest personal trebuie să aibă o contribuție importantă la acoperirea programelor. De ce să stabilească Parlamentul care să fie ponderea acestor elemente din program achiziționate de la producătorii independenți? Dacă, de exemplu, în consiliul de administrație se ajunge la concluzia că actualul personal creator are un potențial redus și acest lucru nu este competitiv în planul creației, poate antrena reduceri de personal, este foarte posibil ca o asemenea opțiune să fie mai mare decât 10% și să apeleze la producătorii individuali foarte serios. Dar, dimpotrivă, pot fi situații în care potențialul creator din diferite departamente și redacții este foarte bun, este competitiv și de ce să-i fixăm noi aici un anumit procent de pondere a unor producții realizate de producători independenți în totalul emisiunilor?

Și, în al treilea rând, eu îi suspectez pe unii din comisii, care, pur și simplu, vor, pentru orice măsuri de siguranță, să impună acest procent de cel puțin 10%, iar adăugările care s-au făcut, celelalte explicații care s-au dat nu cred că rezistă în picioare.

În consecință, vă propun ca acest alin. 4 să fie eliminat din această propunere legislativă și din raportul Comisiei pentru cultură, artă și mass-media, elaborat pe marginea lui. Ori avem încredere în conducerea pe care o vom numi, în consiliul de administrație, în regia de idei, în concepția și în capacitatea gestionară a acestuia și îi dăm autonomie de mișcare ori, dacă nu, vă întreb de ce atunci nu stabilim bareme și la alte probleme foarte importante, care țin de competențele și de atribuțiile pe care le are consiliul de administrație? Mi se pare o abordare subiectivă și inspirată de anumite interese.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat George Șerban, din partea inițiatorilor.

 
   

Domnul George Șerban:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Această prevedere, care nu este la alin. 4, ci la alin. 5, pentru că primul alineat rămâne cel din lege, nu este inițiativa noastră, acest procent de 10% se află în Directiva 552/1989 a Consiliului Comunităților Europene. În cadrul comisiei, reprezentanții PDSR au acceptat această prevedere, chiar au venit și au amendat-o, introducând "cel puțin 10%", iar noi am fost de acord cu acest lucru.

Și, pentru știința tututor, acest 10%, ca și prevederile din alineatele precedente, reprezintă o condiție ca România să intre în programul Media 2, să fim parteneri, ceea ce poate aduce și României avantaje în domeniul programelor audiovizuale. Este o reglementare reciprocă între țările europene, pentru a permite difuzarea producțiilor europene în domeniul audiovizualului, aflate la dificilă concurență cu producțiile americane și sud americane.

Deci, propun să rămână varianta comisiei, cu propunerea de adăugare a domnului Pâslaru, a sintagmei "cel puțin 10%" și să se voteze întocmai.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan (din sală):

Este în vreo lege de televiziune națională reglementarea aceasta?

 
   

Domnul George Șerban:

Da.

 
   

Domnul Marțian Dan (din sală):

Dați-mi un exemplu nominal!

 
   

Domnul George Șerban:

Legea franceză, legea germană...

 
   

Domnul Marțian Dan (din sală):

Dați-mi exemplul de la TV5 sau TV2!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Alexandru Sassu.

 
   

Domnul Alexandru Sassu:

Eu vă propun un lucru foarte simplu, eliminarea alin. 2, 3 și 5, având în vedere că la alin. 2 și 3 se face, după părerea mea, o discrimiare și o nedreptate culturii române, care este altceva decât cultura europeană. În directiva despre care s-a vorbit se face trimiterea la cultura europeană, cultura românească este parte integrantă a culturii europene, iar două astfel de alineate ar pune sub semnul întrebării apartenența culturii românești la cultura europeană. În condițiile alineatului respectiv, pot fi date toate minutajele culturii românești, atâta timp cât cultura românească, spun încă o dată, este europeană.

Iar alin. 5, după părerea mea, nu are nici un sens, pentru că atâta vreme cât Televiziunea și Radiodifuziunea română sunt obligate să facă lucrul acesta treptat-treptat, Consiliul Național al Audivizualului poate urmări prin grilele de program care trebuie să vină la aprobare o dată cu modificarea lor, iar Parlamentul poate urmări prin drepturile pe care le are. Alineatul respectiv nu are sens.

 
   

Domnul Marton Arpad:

În primul rând, trebuie să vă spun încă o dată și să subliniez un lucru: conform Regulamentului Camerei Deputaților, orice grup parlamentar sau deputat are dreptul să depună în scris, motivat, la Biroului Permanent, amendamentele sale, înainte cu 6 zile de dezbaterea în plen a legii respective. Ca atare, Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă putea ieri, foarte frumos, să spună: Ați depășit acest termen, nu luăm în considerare amendamentele dumneavoastră!

Această comisie, însă, a decis altfel, a decis să ia totuși în considerare aceste amendamente, le-am dezbătut și am elaborat un raport. Însă, în mod evident, în grabă, s-au făcut niște omisiuni și greșeli. Vă cerem scuze pentru ele, dar încă o dată trebuie să vă spun că, pe undeva, ele se datorează și modului neregulamentar în care a procedat și Grupul parlamentar PDSR.

 
   

Domnul Marțian Dan (din sală):

În ce constă acest mod?

 
   

Domnul Marton Arpad:

Am spus mai înainte că amendamentele pe care le-ați depus nu erau în termenul stabilit de regulament, adică, cu 6 zile înainte de dezbaterea legii!

 
   

Domnul Marțian Dan (din sală):

Unde includeți dumneavoastră duminica, domnule Marton? Luați în considerare duminica, și veți vedea!

 
   

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Treceți la loc, că spuneți numai prostii! Lăsați regulamentul, dacă nu îl cunoașteți!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă rog, păstrați liniștea în sală!

 
   

Domnul Marțian Dan (din sală):

Păi, iertați-mă pentru expresie, dacă bate câmpii? Ce facem aici?

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat Marton, la subiect, vă rog!

 
   

Domnul Marton Arpad:

Deci, aceasta din punct de vedere al unor greșeli inerente acestei situații, pe care s-ar putea să le mai găsiți în raport suplimentar și care rezultă din acesta și pe care vom încerca cât se poate de repede să le corectăm.

Ca atare, propunem ca în această primă parte despre care s-a vorbit să introducem un nou punct și să sune astfel: "Alin. 2 și 3 de abrogă. După alin. 1 al art. 7 se introduc cinci noi alineate, cu următorul cuprins:..." Și atunci, cred că totul va fi clar.

Încă ceva. Legat de problema filmului românesc, prezența acestuia este garantată de către acea parte din articol care vorbește despre faptul că 50% din producția europeană trebuie să fie românească. Noi, însă, am considerat că anumite emisiuni de cultură trebuie să aibă o pondere mai mare și aceste emisiuni au fost specificate aici. O să vă explice poate inițiatorul de ce.

În cazul filmului, nu putem merge pe acest 35%, și nici din totalul emisiunilor la 35%, pentru că foarte mult din emisiunile actuale ale televiziunilor este reprezentat de filme, iar producția românească de filme, din păcate, încă, la ora actuală, nu este îndestulătoare. Ca atare, în momentul când vom avea o producție de filme românească pe măsură, într-adevăr va trebui să includem și acest cuvânt. Până atunci, eu nu văd cum ar putea face televiziunea acestei solicitări.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Din parta inițiatorilor, domnul deputat Radu Gheciu.

 
   

Domnul Radu Cristian Sever Gheciu:

Doamnelor și domnilor,

După cum observați, desigur, acest art. 7 situează discuția pe două planuri: unul este planul general al producțiilor și creațiilor europene, acestora li se acordă un procentaj majoritar al timpilor de emisie și intenția noastră a fost și este ca din totalul creației europene de televiziune, care înseamnă emisiuni aproape de toate genurile (afară ce cele informative, sportive, de publicitate), jumătate cel puțin să fie rezervate producției de radio și televiziune românească, inclusiv cea a minorităților naționale; pe de altă marte, există grupa emisiunilor literare, teatrale, muzicale și de artă plastică, și vă rog să observați că nu am inclus în această categorie destul de importantă filmele, care reprezintă un caz aparte, și aici, în această sferă specifică a creației cultural-artistice, apare intenția promoțională în plus, care duce la poderea de 35%. De aici, distincția dintre cele două planuri și nu există câtuși de puțin intenția de a scoate din globalitatea culturalității europene creația culturală-artistică românească.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, este timpul votului, mai ales că urmează votul planificat pentru astăzi asupra celor trei legi organice și nu putem întârzia!

Trecem la vot pe acest text, amendamentul domnului Pâslaru a fost acceptat, comisia a prezentat varianta pe care ați ascultat-o cu toții, deci, supun varianta comisiei votului dumneavoastră, inclusiv amendamentul domnului Gaspar, care este o chestiune de tehnică legislativă.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, trebuie întâi să supuneți la vot propunerea de eliminare a alin. 4 și după aceea alin. 4 în redactarea acceptată de comisie!

 
   

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Exact, ce faceți cu regulamentul acesta?

 
   

Domnul George Șerban (din sală):

Atenție, că nu este alin. 4, este alin. 5, alin. 1 lipsește!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Vă rog să păstrați liniștea în sală, pentru că de aici, de la prezidiu, nu auzim și nu înțelegem intervențiile de la microfon! Există și o funcționare proastă a microfoanelor și vom sesiza Direcția tehnică pentru rezolvarea acestei probleme, dar vă rugăm, până una-alta, să păstrați liniștea în sală!

Domnul deputat Șerban, din partea inițiatorului.

 
   

Domnul George Șerban:

Revin și atrag atenția: este o confuzie! Alin. 4 este cel care privește proporția de 35!

 
   

Domnul Marțian Dan (din sală):

Și 10%?

 
   

Domnul George Șerban:

Acela este alin. 5, deci propuneți corect, să se elimine alin. 5, dacă doriți!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi, vă rog nu părăsiți sala, imediat trecem la votul celor trei legi organice!

Domnul deputat Lazăr Lădariu dorește să intervină.

 
   

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Aș ține să fac o precizare, fără să dau sfaturi nimănui, pentru că nici mie nu pot să-mi dau sfaturi, este vorba de grija pentru producția românească. Ni s-a spus aici că acceptarea unui punct de vedere înseamnă facilități pe piața europeană. Incontestabil! Știu și ce sperie de cealaltă parte: un imperialism cultural evident, filmele porno, violența ș.a.m.d., a căror proliferare trebuie stăvilită.

Să ne gândim bine când dăm votul, dacă nu îl dăm uneori și pentru kitch-ul cultural adus din altă parte. Evident, destul de bine...

Sfaturile pe care ni le dau unii din alte părți nu sunt valabile de multe ori în propriile țări! Sfaturi pe care ni le dau unii care nu au votat încă Cartea europeană a drepturilor omului! Europenismul, fără discuție, este un atu, este un lucru bun, care trebuie înțeles la reala lui valoare, și nu după filosofia capului plecat!

Sunt pentru menținerea propunerii comisiei, cu acea modificare pe care o cerea ieri, în Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, reprezentantul PDSR-ului, domnul Pâslaru, și anume cu "cel puțin 10%," în rest, să se păstreze textul așa cum a fost susținut în comisie.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi, mai este vreo intervenție? Vă rog să procedăm repede la vot, pentru a profita de cvorumul rezonabil din sală!

Domnul Marțian Dan.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Domnul deputat George Șerban, în intervenția domniei sale, a prezentat o anumită neînțelegere în legătură cu propunerea noastră. Deci, noi am pornit de la raportul care a fost difuzat tuturor membrilor Camerei Deputaților și, în acest sens, noi am scris că la pct. 4 din raport, art. 7 alin. 4, propunem eliminarea textului. Am avut în vedere nu cum se structurează art.7 în integralitatea sa, pentru că alin.1 nu este obiect de dezbatere, ci am avut în vedere deci, cum apar cele cinci alineate în raportul comisiei la pct.4. Și în acest sens m-am referit la următorul text: "Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune vor rezerva, în condițiile alineatelor 2-4, 10% din timpul lor de emisie creațiilor realizate de producători independenți". Asta și în acest sens am încercat să construiesc o anumită argumentare în legătură cu elementele care fundamentează această poziție. La asta se referă.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Domnul deputat Marton din partea comisiei.

 
   

Domnul Marton Arpad Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor,

Am dezbătut această problemă aproape o oră în comisie și, după dezbaterea acestei probleme, s-a ajuns la această soluție de includere a anumitor modificări propuse de reprezentantul dumneavoastră în comisie, pe care vi le-am spus. Pentru că acea directivă s-a născut tocmai din dorința de dezetatizare și în acest domeniu și de a permite accesul producătorilor independenți, indiferent dacă sunt din țară sau străinătate, tocmai pentru a elimina acest monopol al instituției publice și pentru a fi într-adevăr o instituție publică. Ca atare, noi credem că cine dorește dezetatizare și în acest domeniu trebuie să voteze împotriva eliminării.

 
Supunerea la votul final și adoptarea următoarelor proiecte de lege:  

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Putem trece la vot. Iată, pentru... Atunci, suspendăm discuțiile pe acest text și trecem la votul programat, pentru că deja am întârziat 20 de minute. Au fost invitați și domnii miniștri-deputați și nu mai putem întârzia. Deci suspendăm discuțiile la acest articol și trecem la votul programat al următoarelor proiecte de lege:

    • proiectul de Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, Secțiunea a II-a - Apa;

    • proiectul de Lege pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar;

    • proiectul de Lege pentru abrogarea Legii nr.83/1993 privind sprijinul acordat de stat producătorilor agricoli, precum și pentru abrogarea unor hotărâri de Guvern date în aplicarea acestei legi.

Toate aceste trei proiecte au caracter organic.

  proiectul de Lege pentru aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național - Secțiunea a II -a Apa;

Asupra primului proiect propun votul deschis. Deci proiectul de Lege pentru aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național, - Secțiunea a II-a - Apa. Vă propun votul deschis. Alte propuneri din sală sunt? Nu sunt. Cine este pentru? Numărați, vă rog. Este lege cu caracter organic, avem nevoie de numărul voturilor. Pentru a verifica cvorumul, avem nevoie să numărăm voturile și avem nevoie de numărul voturilor. Da, vă mulțumesc. 250 de voturi pentru. Împotrivă? Voturi împotrivă nu sunt. Abțineri? Cu 250 de voturi pentru și 5 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

  proiectul de Lege pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar;

Următorul proiect, deci proiect de Lege pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar, lege cu caracter organic. Propun votul deschis. Alte propuneri din sală? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră textul legii. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abțineri? Cu 250 de voturi pentru și o abținere, textul a fost adoptat.

  proiectul de Lege pentru abrogarea Legii nr.83/1993 privind sprijinul acordat de stat producătorilor agricoli, precum și pentru abrogarea unor hotărâri de Guvern date în aplicarea acestei legi.

Proiectul de Lege pentru abrogarea Legii nr.83/1993 privind sprijinul acordat de stat producătorilor agricoli, precum și pentru abrogarea unor hotărâri de Guvern date în aplicarea acestei legi, lege cu caracter organic. Propun votul deschis. Există alte propuneri din sală? Nu. Cine este pentru? Numărați, vă rog. Vă mulțumesc. 186 voturi pentru. Împotrivă? Numărați, vă rog. 81 de voturi împotrivă. Abțineri, vă rog? 6 abțineri. Cu 186 de voturi pentru, 81 împotrivă și 6 abțineri, textul legii a fost adoptat. Vă mulțumesc.

Reluăm dezbaterea la modificarea Legii nr.41 privind... Da, care sunt obiecțiunile? O declarație după vot. Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Mihai Hlinschi:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Legea nr.83 din 1993 a fost o lege care venea în sprijinul direct al producătorilor agricoli. Acum s-a votat abrogarea ei, fără a se pune nimic în schimb.

Alături de lichidarea unui întreg sector, cum sunt complexele zootehnice, a unor mari întreprinderi industriale, de trimiterea în șomaj a zeci de mii de oameni, de impunerea de noi taxe și impozite cetățenilor României...

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Vă rog, liniște în sală, ocupați-vă locurile în bănci, pentru că urmează să votăm articolul ale cărui dezbateri au fost suspendate. Vă rog, liniște în sală. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Mihai Hlinschi:

Abrogarea Legii nr. 83 vine să încununeze noua politică împotriva țăranului român.

Agricultura românească are nevoie de sprijin, cu atât mai mult în această perioadă de tranziție, când țăranii, principala forță de producție în agricultură, au fost decenii de-a rândul spoliați și sunt nevoiți acum să plece de la zero.

Sunt curios să știu ce are de gând să facă în acest sens coaliția majoritară. Sper că nu ceea ce s-a făcut în 1907. (Aplauze)

 
Continuarea dezbaterilor asupra propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.41 din 17 iunie 1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și a Societății Române de Televiziune.  

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Să trecem la votarea art.7 modificat, al Legii privind cele două Societăți, de Radiodifuziune și Televiziune, în ultima formulare a comisiei, deci: "Alineatele 2 și 3 ale art.7 se abrogă, iar după alin.1 se introduc cinci noi alineate, care vor avea următorul cuprins:...". Supun votului dumneavoastră... aceasta este de sistematizare, de acord, nu? Este sugestia domnului Gaspar, propunerea. Cine este... Nu?

   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Înainte de sistematizare, puneți în discuție eliminarea și, după aceea, să votăm dacă mai rămân cinci articole.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vreți să supunem votului la sfârșit acest text? De acord.

Supun votului dumneavoastră atunci propunerea de eliminare a alineatelor 3, 4 și 6 din art.7.

Mai întâi, pentru alin.3. Cine este pentru? Numărați, vă rog. 10 voturi. Insuficient.

Propunerea de eliminare a alineatului 4. Cine este pentru? Numărați, vă rog. Voturi pentru: 85. Împotriva eliminării alineatului 4? 132 voturi împotrivă. Abțineri? 2 abțineri. Propunerea de elinminare a alineatului 4 a fost respinsă.

Alin.6, propunere de eliminare, alin.6 art.7. Cine este pentru eliminare? Numărați, vă rog. 14 voturi pentru. Insuficient.

Supun votului dumneavoastră textul articolului 7, cu amendamentul domnului Pâslaru, acceptat de comisie, varianta comisiei este cunoscută. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Împotrivă? 11 voturi împotrivă. Abțineri? 1 abținere. Cu majoritate de voturi, pct.4 din raport a fost adoptat și deci facem precizarea tehnică: art.7 alin.4 se completează astfel... Pardon. Alineatele 2 și 3 ale art.7 se abrogă, iar după alin.1 se introduc cinci noi alineate care vor avea următorul cuprins. De acord, domnule Gaspar. Supunem votului. Cine este pentru? Împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Stimați colegi,

Vă rog să păstrați liniștea în sală și să continuăm dezbaterile până la ora obișnuită de pauză.

Domnule deputat Rizescu, nu-l provocați pe domnul Gavra, că trebuie să suspendăm ședința! Vă rog, luați loc în bancă.

Stimați colegi,

Trecem la pct.5 din raport. Dacă sunt intervenții din sală? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră pct.5 din raport. Cine este pentru? Mulțumesc. Împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Pct.6. Dacă sunt intervenții din sală? Nu sunt. Îl supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? Împotrivă? Abțineri? Mulțumesc. Unanimitate.

Pct.7 din raport. Domnul deputat Gaspar.

Stimați colegi,

Vin din nou cu rugămintea la dumneavoastră de a păstra liniștea în sală. Microfoanele funcționează deficient și de aici, de la prezidiu, nu putem auzi intervențiile. Vă rog luați locuri în bănci.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, observația mea este asupra ultimei fraze a alin.3, care spune următorul lucru: "Prin statutele proprii, cele două societăți vor defini funcțiile care se încadrează în prevederile prezentului alineat". Vă rog să observați că în prima frază sunt arătate categoriile de personal de specialitate, care "realizează, produce, redactează, elaborează sau coordonează emisiuni ori programe sau care participă direct și cu conținut creator la realizarea acestora". Cred că prin statute nu se vor defini aceste funcții, ci se vor nominaliza și se vor nominaliza pe aceste categorii de activități.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

Comisia? Inițiatorul are a interveni?

Domnul deputat Dan Marțian.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Înaintea mea, domnul deputat Gaspar v-a citit se pare alin.7 din lege așa cum este ea publicată și în vigoare la ora actuală, dar eu, mă rog, pentru discursul sau glosarea care vreau s-o fac pe marginea acestui lucru, o să-l mai citesc o dată: "Se consideră personal de specialitate personalul care redactează, elaborează, coordonează emisiuni sau programe ori participă direct sau indirect la realizarea lor". Acest articol, după părerea mea, care a falsificat sensul personalului de specialitate, pentru că practica l-a extins la toți, pentru că indirect contribuie la realizarea acestor programe și cei care se ocupă de repararea instalațiilor de electricitate, și diferiți mașiniști și alte chestiuni, a stat la baza impasului care a dus la imposibilitatea de a desemna consiliul de administrație. S-a încercat să se includă în categoria de personal de specialitate cvasitotalitatea salariaților Televiziunii și ai Radiodifuziunii Române.

E adevărat că prin propunerea pe care o fac inițiatorii, se face un mic pas înainte, în sensul că partea aceea finală, absolut inadmisibilă, "care contribuie indirect," a fost suprimată.

Dar eu am de pus o întrebare, care se referă la partea finală a primei teze. Deci : "În sensul prezentei legi, face parte din personalul de specialitate orice persoană care realizează, produce, redactează, elaborează sau coordonează emisiuni ori programe sau care are o participare directă și cu conținut creator la realizarea acestora". Ce înseamnă "conținut creator"? Dacă unul din operatori proiectează într-o anumită direcție și într-un anumit sens lumina asupra unei scene și asupra unui episod dintr-o anumită creație care se prezintă, face parte din personalul de specialitate? Din punctul acesta de vedere, eu consider că prin progresul pe care îl facem prin această soluție propusă de către inițiator și de către comisie, lăsăm deschis un spațiu al aleatoriului, al întâmplătorului, al practicării unor criterii nedefinite, pentru că "cu conținut creator" este o treabă absolut discutabilă. Nu vreau să intru în dimensiunea estetică a problemei, dar vreau ca cei care au propus această inițiativă legislativă și comisia să ne aducă clarificările, explicațiile și motivațiile de rigoare în legătură cu această chestiune, pentru că, vă spun, aici este fondul eșecului în ceea ce privește constituirea consiliului de administrație și în corelație cu acest alineat 3 al articolului 11 am să vorbesc atunci când vom discuta problemele legate de constituirea consiliului de administrație, structurarea în ceea ce privește diferiți factori care au competență să facă propuneri.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

Doamna Mona Muscă.

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

Cred că dacă acceptăm completarea, amendamentul propus de domnul deputat Gaspar, vă satisfacem și pe dumneavoastră, în sensul că în momentul în care există un nomenclator clar al celor care intră în această categorie "personal de specialitate", lucrurile sunt bine definite.

În al doilea rând, propunerea dumneavoastră este foarte restrictivă și aș zice chiar antidemocratică, elitistă. Nu se poate să considerăm numai realizatorii de emisiune că intră în personalul de specialitate. Sigur, nu intră instalatorii, pentru că nu au un aport creativ, dar sunt atâția care mai intră în această categorie de personal de specialitate.

Deci inițiatorii sunt de acord cu propunerea domnului Gaspar și resping propunerea domnului deputat Marțian. Mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan (din sală):

Nu mi-ați răspuns cum definiți "conținut creator".

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Marton Arpad.

 
   

Domnul Marton Arpad Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Permiteți-mi să vorbesc în calitatea de actor, persoană care am regizat multe piese de teatru și am contribuit și la anumite emisiuni radiofonice și televizate.

Dacă cineva dintre dumneavoastră, din întâmplare, ați urmărit ieri emisiunea în limba maghiară, ați fi putut vedea un reportaj lung despre un recuziter de la Teatrul Maghiar din... fostul Teatru Secuiesc din Tg.Mureș, Teatrul Național actual, Secția maghiară care era considerat, de toți cei care au vorbit despre el, un mare creator de artă, fără de care nu se putea face mai nimic în teatrul respectiv.

Toți cei care vin din acest domeniu știu că, așa cum a spus domnul Marțian, într-adevăr, poate să fie unul, o persoană-maistru de lumini, care pune o lumină oarecum ciudată și prin asta creează altceva decât ar fi fost fără acea lumină. Și aceste persoane întotdeauna în viața unor astfel de instituții, fie producție de filme, fie teatre, își au rolul lor și în deciziile de cultură luate, deciziile artistice luate în instituția respectivă. Și cine sunt cei mai vizați să decidă care este acel nivel până unde într-adevăr are posibilitatea să creeze cineva dintre aceste personaje? Păi, consiliul de administrație, căruia i-am dat această atribuție. Că, așa cum am definit noi ceea ce înseamnă creație, să spună ei mai concret, pe funcții, să nominalizeze, așa cum a spus domnul Gaspar, pe funcții. Deci acesta este rolul.

Și încă o informație. Textul este propus de înșiși cei care lucrează în Televiziune. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan (din sală):

Nu ați răspuns cum apreciați "conținutul creator."

 
   

Domnul Marton Arpad Francisc:

Domnule Dan Marțian, cât m-am priceput am răspuns. Nu știu, poate n-am fost clar, poate dumneavoastră n-ați fost atent, v-am dat și exemple și am spus chiar că dumneavoastră aveți dreptate, că o asemenea persoană, care pune anumite lumini, face parte dintre creatori. Cei care activează în acest domeniu știu asta. Poate cei care nu activează în acest domeniu știu mai puțin.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Badea.

 
   

Domnul Ioan Alexandru Badea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pentru ca să liniștim unele spirite care probabil că sunt neliniștite de imprecizia unor termeni, trebuie să recunoaștem că vrând-nevrând uneori în legi, și mai ales în legi cu un caracter și un anumit profil, adresându-se unui anumit domeniu, trebuie să folosim și niște termeni mai puțin circumscriși. Dar, pe de o parte, această sintagmă "conținut creator" apare și în alte legi, cum ar fi Legea drepturilor de autor și drepturile conexe, este o sintagmă care este validată de Consiliul Legislativ ca atare, iar dacă este vorba să precizăm absolut noțiunea termenilor, ar însemna să intrăm într-o discuție semantică acum, neaflându-și locul aici, privind definirea lucrurilor simple, a principiilor, cum se spune în filozofie.

Dar tocmai pentru că am conștientizat potențialul pericol de imprecizie pe care-l conține o atare sintagmă, am venit cu prevederea că definirea și, observați, e vorba de funcții, definirea celor care se încadrează în prevederile acestui articol să fie făcută de către cei care cunosc cel mai bine specificul.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Dan Marțian.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Mulțumesc domnului Badea pentru faptul că o categorie de factură estetică, cum este "conținut creator", este legitimată de Consiliul Legislativ.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul președinte Gabriel Țepelea.

 
   

Domnul Gabriel Țepelea:

La cererea domnului Dan Marțian, apar și eu la capitolul deschis de domnia sa, semantică și televiziune.

Ce însemnează de fapt acest termen, creator, în accepțiunea noastră?

Să luăm mai întâi accepțiunea generală. A crea însemnează a realiza ceva din nimic aproape. Deci aceasta presupune artă, talent, cunoștințe ș.a.m.d. Să zicem "Deos creator mundi" și, deci, coborând pe scara asta a noastră umană, termenul aici - care nu este, evident, un termen perfect, dar nu avem un altul - pentru a desemna producții de valoare, producții realizate la nivelul înalt. Și, în acest sens, cred că putem să rămânem la termenul "creator", în sensul creator, fiindcă, deși el este utilizat de multe ori în mod abuziv - creator este și cel care face și o artă kitch, creator este și cel care produce lucruri meșteșugărești - în sensul nostru, în sensul intelectual al cuvântului și Legea Televiziunii va fi interpretată, sper, de oameni cu cunoștințe, vom rămâne la această interpretare, adică acei care produc lucruri de valoare. În cazul de față, scriitorul prin cuvinte, creatorul în domeniul Televiziunii prin imagini, prin sunete și așa mai departe. Putem acuza imperfecțiunea limbii și cred că permiteți să rămână termenul la locul lui.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Leonăchescu.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Stimați colegi,

Discuția pe tema definiției creației și a creatorului, solicitate de domnul deputat Dan Marțian, merită toată atenția. Cred că suntem în fața a două alternative. Creație de uz curent, prin care ne adaptăm vicisitudinilor istoriei, și creația monumentală, cu care proiectăm în internațional noul. Și, de aici, poate, diferența de puncte de vedere. Aici obiectul muncii este informația și creația de nou trebuie gândită pe tema informației. Deci, toți cei care se ocupă de noutate în domeniul informației trebuie incluși, la capitolul "creatori" și la capitolul "creație". Restul sunt condiții la limită, adjuvanți, tehnicieni, care nu intră în competențele acestei legi.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră mai întâi varianta comisiei.

Cine este pentru, cu amendamentul acceptat de comisie?

Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu majoritate de voturi pentru și 7 abțineri, textul a fost adoptat.

Stimați colegi,

Suntem la pct. 8 din raport. Dacă sunt intervenții din sală? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Cu majoritate de voturi pentru, 4 împotrivă și 2 abțineri, pct. 8 a fost adoptat.

Suntem la pct. 9. Avem raportul de bază, cu o trimitere la raportul suplimentar.

Față de varianta comisiei sunt intervenții din sală?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Din sală:

Cu completarea raportului suplimentar.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Revenim asupra textului.

Stimați colegi,

Eu am supus votului dumneavoastră varianta comisiei, varianta comisiei însemnând completarea cu raportul suplimentar.

Deci, repetăm votul.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct. 10 din raport.

Dacă sunt comentarii din sală.

Domnul deputat Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Deci, se spune așa: "Personalul de specialitate prevăzut la art. 11, nu poate face parte din partide sau alte formațiuni politice și este obligat să păstreze o echidistanță politică absolută". Echidistanța nu este și relativă și absolută. "Să păstreze o echidistanță în întreaga sa activitate". Să fie eliminat "absolută."

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Comisia, vă rog, este de acord? Da.

 
   

Domnul Gabriel Țepelea:

Suntem de acord. A fost eliminat de Consiliul Legislativ.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Nu este suficient să fi fost eliminat de Consiliul Legislativ. Deci, trebuia să intervină și comisia.

Amendamentul domnului deputat Acsinte Gaspar a fost acceptat de comisie.

Domnul Bălăeț.

 
   

Domnul Dumitru Bălăeț:

Permiteți-mi să fac observația că "o", aici, relativizează această echidistanță și cred că este bine să spunem, "să păstreze echidistanța politică necesară"; "absolută" știm că este un termen imposibil de realizat, dar punerea echidistanței la pozitiv, adică cu articol hotărât mi se pare absolut necesară din punct de vedere lingvistic pentru a păstra legea în terminologia necesară. Deci, propun: "să păstreze echidistanța politică necesară în întreaga activitate profesională".

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Din partea inițiatorului, domnul deputat George Șerban are cuvântul.

 
   

Domnul George Șerban:

Deci, atât inițiatorii cât și comisia au fost de acord cu observația domnului Gaspar, pe care pe care a făcut-o și Consiliul Legislativ. Dispăruse inițial, a rămas pe computer, dar dispare și particula "o", deci, textul va fi următorul: "Personalul de specialitate, prevăzut la art. 11, nu poate face parte din partide sau alte formațiuni politice și este obligat să păstreze echidistanță politică în întreaga sa activitate profesională".

Aceasta este propunerea noastră și a comisiei.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Comisia acceptă varianta inițiatorului?

O intervenție din partea domnului deputat Lazăr Lădariu.

 
   

Domnul Lazăr Lădariu:

Într-adevăr, cuvântul "absolută" nu are ce căuta aici. Ne putem lipsi de el. Argumente sunt suficiente. Echidistanța absolută poate exista doar între victimă și călău, să spunem.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Și nici acolo.

 
   

Domnul Lazăr Lădariu:

Și nici acolo nu poate exista.

Deci, omul este subiectiv, așa s-a născut. Să nu introducem într-o lege ceea ce noi nu avem prin natura noastră.

Deci, pentru eliminarea cuvântului "absolută".

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Aldo Moro se împrietenise cu călăul înainte de a muri.

Stimați colegi,

Rămâne, într-adevăr, textul "să păstreze echidistanța politică în întreaga sa activitate." De acord toată lumea?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct. 11 din raport. Intervenții din sală? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct. 12 din raport. Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct. 13.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct. 14. Comentarii? Nu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct. 15. Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct. 16.

Domnul deputat Albu.

 
   

Domnul Alexandru Albu:

Domnule președinte,

Mă adresez mai mult comisiei. Eventual se resimte necesitatea unei explicitări."Să înregistreze și să folosească în programele lor creațiile culturale de orice fel". "De orice fel" ăsta, poate induce, știu eu, și pseudo-creații artistice, sau creații artistice care contravin unor norme interne sau internaționale. Ce vrea să însemne acest "de orice fel". Este mai mult o întrebare. Eu aș propune chiar eliminarea sintagmei "de orice fel".

 
   

Domnul Gabriel Țepelea (din loja comisiei):

..."din toate domeniile", vă satisface?

 
   

Domnul Alexandru Albu:

Da. Nu "de orice fel".Perfect! Perfect!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, un acord între domnul deputat Albu și comisie...

 
   

Domnul Alexandru Albu:

Subscriu la sugestia dată de domnul academician... "din toate domeniile" în loc de "orice fel".

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, și rămâne, "din toate domeniile".

Alte obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct. 17. Intervenții din sală? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct. 18. Intervenții din sală?

Domnul deputat Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

În legătură cu structura de la art. 20 aș vrea să fac o remarcă pentru că, după aceea, o să mergem la alin. 5 și o să vedeți de ce vreau să fac această remarcă în cadrul alin. 2.

Deci, "Consiliul de Administrație al fiecărei societăți se compune din 13 membri desemnați prin votul majorității deputaților și senatorilor în ședința comună a celor două Camere".

La pct. 21, o să vedeți că se vorbește și despre 13 supleanți. Și, aici ar trebui făcută o corelare între alin. 2, de la art. 20 și alin. 5 al aceluiași articol, adică ideea de supleanți o consider că trebuie să apară prima dată aici, unde este norma de bază, pentru că comisia nu poate ea să facă, propuneri de 13 supleanți, atâta timp cât eu nu am în norma de bază această prevedere, că în afară de cei 13 membri - și care aș propune să fie definiți ca membrii titulari - ca să-și găsească corespondentul cei care vor face parte din categoria membrilor supleanți.

Las din punctul acesta de vedere la aprecierea atât a inițiatorilor cât și a comisiei, dar repet, comisia nu va avea suportul să facă această propunere înainte de a completa art. 20, alin. 2.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Din partea comisiei sau în nume personal?

 
   

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor,

S-a mai spus că această parte cu supleanții, pe care cred că va trebui să o dezbatem acolo, la punctul respectiv, s-a introdus tocmai pentru a ușura modul de schimbare, de umplere a anumitor goluri, pentru a funcționa această instituție. Deci, am crezut că este nevoie.

Iar, referitor la modul de reglementare, trebuie să vă spun că atât în cazul Parlamentului României, deci, Senatul, Camera Deputaților, cât și în cazul Administrației Publice Locale - cazul consilierilor - există supleanți și, totuși, legea și Constituția vorbesc doar despre deputați, senatori și consilieri.

Legea care se referă la alegerea acestor persoane, la un capitol separat, vorbește ce se întâmplă dacă locul anumitor persoane va fi liber. Nu? Deci, nu în enunțul principal se vorbește că se aleg deputații și cei care îi pot înlocui în cazul de validare a locului ci se vorbește despre alegerea deputaților, alegerea consilierilor, alegerea senatorilor și într-un articol separat se vorbește ce se întâmplă în situația când locul lor va fi vacant.

Eu cred că asta este ceea ce am avut înainte, în alte legi, și nu am greșit când am mers pe aceeași structură.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

Poftiți, domnule deputat. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Dumitru Pâslaru:

Doamnelor și domnilor,

Sigur, introducerea supleanților în gândirea și realitatea acestei legi reprezintă un element de originalitate, supleanți care, ca toți înlocuitorii au misiunea de a înlocui titularii atunci când aceștia se află în indisponibilitate.

Problema - pentru că se pare că trebuie să discutăm art. 20 în totalitate - problema cheie, punctul nodal, mi se pare a fi la alin. 3, care - de fapt - lasă deschisă posibilitatea pentru nominalizarea titularului și supleantului de către comisie, ceea ce nouă ni se pare impropriu și neconform cu structura politică de constituire, cu modalitatea politică, în esență, de constituire a Consiliului de Administrație. Sigur, comisiile vor examina candidații și, după rațiuni proprii, îi vor titulariza ca supleanți și, deci, ca titulari. Or, rațiunile grupurilor politice, ale instituțiilor statului care desemnează pentru a fi reprezentate în Consiliul de Administrație diverse persoane, sunt diferite.

De aceea, la alin. 3, art. 20, cerem reformularea în această variantă. "Propunerile făcute vor nominaliza candidatul pentru postul titular, precum și candidatul pentru postul de supleant." Opțiunile celor îndreptățiți să facă propuneri, adică grupurile parlamentare, Parlamentul - cu cei 8 reprezentanți, Guvernul, președintele, Președinția și celelalte instituții - sunt obligatorii pentru comisiile permanmente. În ideea că totuși candidații sunt foarte apropiați ca valoare și competență, atunci examinarea și votul pentru titulari și supleanți nu mai are rațiune în acest caz.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat George Șerban. Urmează domnul deputat Dan Marțian.

 
   

Domnul George Șerban:

Domnilor colegi,

Întâi nu am ajuns la alin. 3, iar discuția se poartă acum la pct. 18, care privește art. 20, alin. 2, lit. a, care nu are nici o legătură cu art. 20, alin. 3.

Deci, el poate fi votat și putem înainta în dezbaterea legii și să nu discutăm înainte un subiect care nu este actual.

Domnule președinte,

Vă rog frumos să supuneți la vot pct. 18 al proiectului de lege.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Márton Árpád revine.

 
   

Domnul Márton Árpád Francisc:

Două probleme de procedură.

În primul rând, dumneavoastră aveți în față un proiect de lege, care este o lege de modificare a unei legi. Deci, noi dezbatem acest proiect de lege, nu legea inițială.

Ca atare, cine are de făcut modificări la legea inițială, altele decât le-am propus noi, trebuie să inițieze o altă lege de modificare a legii. Deci, orice modificare, dincolo de ceea ce am propus noi, nu este sub incidența dezbaterii de astăzi, pe de o parte și, pe de altă parte, este clar că trebuie să se poarte discuții pe punctul respectiv, care este pe ordinea de zi.

Ca atare, vom dezbate situația supleanților, dacă le acceptați sau nu le acceptați, acolo unde noi am propus această modificare.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Gavra.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Deci, domnilor colegi. Mă adresez, în primul rând, colegilor din Comisia pentru arte, cultură și mass-media.

Pentru precizia textului...

Domnule deputat, eu știu că dumneavoastră aveți probleme multe și de sănătate (mesaj adresat domnului deputat Barbaresso). Se tratează jos la cabinetul medical. Vă conduc eu până acolo imediat. (Ilaritate)...

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat,

Vă rog nu dialogați cu sala.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Deci, propunerea de amendare a textului este foarte corectă pentru precizia întregului corp al proiectului de lege prin care propuneți modificarea textului inițial de lege.

Deci, dacă la articolul despre care vorbea domnul deputat, art. 20, unde intervine efectiv problema supleanților, vor trebui, deci, audiați din partea grupurilor parlamentare un număr dublu de candidați, urmând să vedem care mai e procedura, pe cine desemnează comisia, alege între membru plin și supleant, de aici începând, de la acest articol, când intervine problema grupurilor parlamentare, trebuie să se spună:"Grupurile parlamentar propun un număr dublu, nu 8, pentru 8 locuri, propun pentru 8 locuri membrii plini și supleanți". Deci, propuneri pentru membrii plini și supleanți, ca să fie continuitate pentru art. 20. Este o chestiune de redactare legislativă, care trebuie să se găsească în corpul legii, ca să fie unitar corpul legii. Este simplă chestiunea. Nu modifică cu nimic. Deci, cele 8 grupuri parlamentare propun un număr dublu. Deci, nu 8 propuneri, fac 16 propuneri automat pentru că așa se spune la art. 20, că sunt membri plini și supleanți. Nu modifică cu nimic în corpul legii decât precizarea în redactarea legislativă. Deci, nu are rost să prelungim discuțiile la acest capitol, că nu e de conținut. E de redactare propunerea.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat George Șerban, din partea inițiatorului.

 
   

Domnul George Șerban:

Permiteți-mi, am impresia că nu aveți în față legea de bază, pentru că dacă aveți legea de bază, vedeți că obiectul acestui punct este, în primul rând, definirea consiliului. Deci, nu are rost. Din consiliu nu fac parte supleanții.

Spune foarte clar:"Președintele și membrii Consiliului de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune, respectiv al Societății Române de Televiziune, se numesc de către Parlament". Deci, emite ideea de bază cine alege. Apoi, "Consiliul de Administrație al acestei societăți se compune din 13 membri" - dă informația câți membri. Aici se definește Consiliul de Administrație. Nu are rost să începem să pomenim despre supleanți, pentru că ei nu fac parte din Consiliul de Administrație și încurcăm, efectiv, punctul. Ei apar în lege foarte clar la acest punct, după ce se definește Consiliul de Administrație, atunci când se discută modul de desemnare a Consiliului.

Lăsați la acest moment această discuție, știu că ea este foarte aprinsă și va naște dezbateri, dar la acest punct de definește efectiv Consiliul de Administrație, din câți membri este compus și, apoi, la pct. a), b), c), d) - de la alin. 2 - cine propune câți din Consiliu, nu câți și supleanții.

Deci, din Consiliu se continuă definirea noțiunii de Consiliu de Administrație și cu numărul de membrii pe care îi propune în Consiliu. Câți din Consiliu are dreptul Parlamentul, câți Președinția, câți Guvernul.

Nu are rost să introducem aici că Președinția sau Guvernul mai are voie și un supleant, că ăla nu face parte din Consiliul de Administrație.

Deci, propun să revenim la pct. 18, la propunerile legislative și să supuneți la vot.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Domnul Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Alin. 2 al art. 20, partea finală, spune așa: "Listele de candidați se înaintează Birourilor permanente ale celor două Camere după cum urmează," și se spune "Grupurile parlamentare înaintează propuneri pentru 8 locuri"

Eu vreau să intreb: atunci când grupul parlamentar va trimite la Biroul permanent lista, această listă va avea două poziții cu cei care fac parte din Consiliul de Administrație...?

De unde știu asta, că nu îmi spuneți?! Am citit, că dacă nu citeam nu făceam această intervenție.

Deci, listele care se vor înainta la Birourile Permanente de către grupurile parlamentare, fie că sunt două liste, fie că este o listă care cuprinde două poziții: cei care candidează pentru consiliu, ca membru titular și cei care urmează să fie membrii supleanți din partea grupului respectiv.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Doamna Mona Muscă.

 
   

Doamna Monica Octavia Musca:

Domnule Gaspar, îmi dați voie să vă atrag atenția că la alin. 2 se spune în felul următor: "Grupurile parlamentare din cele două Camere înaintează propuneri pentru 8 locuri".

Nu se specifică câte propuneri, ci propuneri pentru 8 locuri, deci nu aici are loc discuția de care spuneți dumneavoastră, ci mult mai târziu. E vorba de locuri, pentru câte locuri se fac propuneri, că se fac propuneri două-trei-zece, asta vine în discuție în continuarea articolului.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi, lucrurile au devenit clare. Cred că acceptă și domnul Gaspar.

Supun votului dumneavoastră textul comisiei.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu majoritate de voturi pentru, 1 vot împotrivă și 3 abțineri, textul a fost adoptat.

Suntem la poziția 19, punctul rspins de comisie.

Dacă inițiatorul insistă.

În nume propriu. În afara inițiativei. Da, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Radu Sever Cristian Gheciu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Componența Consiliului de Administrație a fost gândită în temeiul trecutelor dezbateri de acum câțiva ani, probabil pentru a asigura un echilibru politic, o neutralizare a diferitelor tendințe în așa fel încât Televiziunea și Radioul să-și îndeplinească misiunile așa cum sunt definite în primele articole ale legii, adică neutralitate politică, serviciul public, standarde internaționale, pluralismul - tot ce scrie în art. 3 și 4, mi se pare. Acesta este sensul acestei determinări preponderent politice a majorității Consiliului de Administrație.

Care este rostul reprezentantului președintelui, cu atât mai mult, președintele având funcțiile care se știu prin Constituție? Dar, atunci care este rostul reprezentantului Guvernului? Păi, Guvernul trebuie să apere interesele societății în întregul ei, din moment ce societatea subvenționează prin bugetul de stat o mare parte din cheltuielile Radiodifuziunii și Televiziunii publice. Și atunci, nu este absolut firesc să ne asigurăm, prin lege, că Guvernul va desemna o persoană foarte competentă care să vegheze la buna cheltuire a banului public? Eu cred că este necesară această precizare, am fost pus în minoritate de colegi, pentru că în Consiliul de administrație al Televiziunii, care nu a funcționat din motivele știute, vreți să știți cine era reprezentantul Guvernului? Cred că merită să știți. Este un foarte cunoscut ziarist care funcționa în acea vreme în calitate de corespondent de presă într-o capitală central europeană și ale cărui simpatii față de vechea putere erau cunoscute. Ei, precizarea pe care o cer este să elimin..., să eliminăm riscul ca un alt Guvern să determine numirea, pe motive de simpatie politică, a unui alt ziarist care nu ar putea apăra mai bine interesele financiare ale Ministerului de Finanțe, nu ar putea veghea mai bine cheltuirea banului public decât ar fi făcut-o acest ziarist.

A? Nu-mi fac iluzii, nu sunt naiv, să cred că reprezentantul care va fi numit în acesta sau oricare alt viitor Consiliu de administrație, nu va avea simpatii politice, dar cel puțin va avea, obligatoriu, prin lege, acoperirea profesională.

Și dacă mai vreți un ultim argument, trebuie să vă spun, și o știu din sursa cea mai directă cu putință, pot să vă spun cine era reprezentantul Ministerului de Finanțe în Societatea Română de Radiodifuziune până în 1948, era un reprezentant al Ministerului de Finanțe, dar nu orice reprezentant, era secretarul general al ministerului, adică funcționarul de carieră cel mai înalt în grad, singurul care nu era desemnat politic. De aceea, pledez pentru păstrarea acestei precizări.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Dan Marțian.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Stimați colegi și stimate colege,

Nu aș fi vrut să iau cuvântul la acest punct pe care-l discutăm, dacă nu era ultima intervenție, care mie mi se pare că a produs aici o demonstrație vicioasă și pe care nu o putem accepta.

În primul rând, trebuie să spunem că nu a fost vorba de reprezentant, a fost vorba de o candidatură a unui corespondent la o țară vecină cu noi și eu cred că, din acest punct de vedere, primul criteriu după care trebuie să ne conducem este să dăm Guvernului posibilitatea de a delibera el cine să-l reprezinte. Poate să fie, din anumite considerente, un reprezentant al Guvernului, de exemplu specialist în probleme de radiocomunicații și alte chestiuni, dacă consideră că sistemele de transmisii și alte chestiuni pun anumite probleme și ținând seama și de existența unui minister, a unei regii care gestionează acest compartiment important pentru activitatea și a Radiodifuziunii și a Televiziunii, să lăsăm Guvernul să judece. Poate să fie, de asemenea, un om care din punct de vedere cultural, din punct de vedere al specialității în știința comunicației și a transmiterii mesajelor și alte chestiuni, îl consideră Guvernul că este îndreptățit.

În al treilea rând, nu cred că are șanse ca, limitând competențele Guvernului în a-și desemna reprezentantul și reducând această reprezentare la unul sugerat de Ministerul Finanțelor, ca acest candidat să poată aspira, de exemplu, la funcția de președinte al Consiliului de administrație al uneia sau alteia din cele două societăți, pentru că nu cred că din acest punct de vedere un economist, foarte bun specialist în problemele financiare și contabile va avea deschiderea intelectuală și în general înțelegerea specificului acestui domeniu încât neapărat să legăm noi mâinile Guvernului printr-o propunere de genul celei care a figurat în inițiativa legislativă și sunt și alte considerente. Domnule, dacă avem încredere într-un guvern, și vă rog să aveți dumneavoastră încredere în Guvernul dumneavoastră, să-i lăsăm această libertate de a delibera și de a stabili cine este cel mai potrivit să-l reprezinte în Consiliul de administrație al uneia sau alteia din cele două societăți.

Sunt profund în discordanță cu discursul care a fost produs aici.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Eu sunt de acord cu soluția propusă de comisie și mi se pare chiar, așa, imposibil de acceptat propunerea pe care au făcut-o inițiatorii, pentru că, în fond, Ministerul de Finanțe face parte din Guvern. Or, dacă Guvernul are un loc, el urmează să delibereze dacă va fi un reprezentant din partea Ministerului Finanțelor, din partea Ministerului Telecomunicațiilor, o persoană din afară. Deci sunt de acord ca să fie eliminată propunerea inițiatorului.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Gavra.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnilor colegi,

Domnul deputat Gheciu a încercat să evidențieze importanța reprezentantului Guvernului care va fi desemnat membru al Consiliului de administrație. Dacă reluăm legea care se află în vigoare, eu cred că domnia sa, nu că are dreptate, efectiv din ce s-a întâmplat până acuma sub aspect financiar, sub aspectul gestiunii economice a celor două societăți, demonstrează, confirmă că este nevoie în Consiliul de administrație, atenție! nu contabil și personal de specialitate acolo care are controlul financiar intern, deci în Consiliul de administrație este nevoie de un reprezentant. Dânșii s-au gândit inițial să fie al Guvernului și este firesc să fie. De ce? Păi, cine alocă banii? Guvernul României. Cine trebuie să controleze? Guvernul României. Banii, partea de la buget, nu surse.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Curtea de Conturi.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Numai puțin, aceasta este cu totul altceva. Guvernul trebuie să urmărească și modul în care se cheltuiesc banii publici, pentru că îi repartizează după ce aprobăm noi bugetul în Cameră. Între prerogativele sau competențele Consiliului de administrație intră una exact referitoare la această solicitare, și anume: deci, fostul art.27 lit.d) Consiliul de administrație aprobă proiectul bugetului în care intră și chestiuni de surse interne ale televiziunii și radioului din reclame și alte resurse și asigură execuția acestuia. Atenție! Este nevoie ca, în Consiliu, să fie un economist, un finanțist, pentru că urmărește și execuția, nu numai că asigură un program de nu știu ce... ș.a.m.d.

Mai departe: repartizează bugetele unităților teritoriale, respectiv, conform nomenclatorului, studiourilor teritoriale. Deci este nevoie ca măcar unul din reprezentanții Consiliului de administrație, și cel mai corect nu poate fi nici din partea partidelor, că nu este corect, din partea Președinției, nu este corect, ci a Guvernului, gestionarul avuției naționale, să fie totuși un finanțist sau un om de specialitate în domeniu, pentru că acest consiliu nu trebuie să cheme sponsori, consilieri și alți oameni care să-i facă treaba, ci trebuie să-și facă el treaba.

Vă mulțumesc. Aveți dreptate, domnule Gheciu.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Stimați colegi, alte intervenții mai sunt? Domnul George Șerban.

 
   

Domnul George Șerban:

Chestiunea delegării candidaților pentru Consiliul de administrație este o problemă a grupurilor politice și a instituțiilor respective. De măsura în care acestea vor înțelege ce înseamnă să fii membru în Consiliul de administrație va depinde funcționarea televiziunii. În nume personal spun, mi-e teamă că toate grupurile și toți cei desemnați vor trimite acolo mari specialiști în artă, literatură, dar uitând că acest Consiliu de administrație are în primul rând rol managerial. Acest Consiliu de administrație administrează banii instituției publice respective.

Ca atare, eu propun să se supună la vot și să lăsăm răspunderea pe seama instituțiilor respective. Dacă pricep sau nu să trimită oameni capabili să administreze banul public, este foarte bine, dacă nu pricep, să fie vina lor.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

Lăsăm de la bun început în ceață acest lucru.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Stimați colegi, lucrurile sunt de acuma clare.

 
   

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

Cum sunt clare?

 
   

Domnul Vasile Lupu:

În textul Legii 41, listele de candidați se înaintează Birourilor permanente ale celor două Camere după cum urmează: la lit.c) Guvernul pentru un loc. Inițiatorul propune modificarea textului de la lit.c), adăugând, "Guvernul, la propunerea Ministerului de Finanțe, pentru un loc". Comisia respinge textul inițiatorului și insistă pentru păstrarea celui din lege. Între dumneavoastră, din sală, părerile au fost de o parte și de alta a celor două variante.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Supuneți la vot ce a propus comisia.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Regulamentar, supunem votului propunerea comisiei. De acord.

Cine este pentru propunerea comisiei?

 
   

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

Numărați cvorumul!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

O faceți în numele grupului parlamentar? Domnul secretar spune că nu sunteți liderul abilitat.

Deci, dacă invocă cineva cvorumul, facem apelul dacă este cazul. Nu. Numărați vă rog!

 
   

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

Nu vă bateți joc de lege, pentru că este organică.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Voturile pentru eliminare, nu?

62 de voturi pentru eliminare.

 
   

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

Pauză.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Constat că nu suntem în cvorum, suspendăm ședința pentru binemeritata pauză.

 
   

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Domnule președinte, abținerile nu contează?

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, stimați colegi, de acord. Deci, vă rog, cine este împotrivă?

11 voturi împotrivă.

Abțineri?

Da, 11 voturi împotrivă, 3 abțineri.

Am greșit când am spus că nu suntem în cvorum?

Stimați colegi, merităm o pauză de o oră și vom relua votul după pauză. Ora din program, la ora 14.00.

 
   

Domnul Florian Bercea (din bancă):

Nu scrie în program așa ceva.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Este o tradiție pe care cu greu o putem modifica. Deci, la ora 14.00 reluăm lucrările Camerei.

- după pauză -

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Rog liderii grupurilor parlamentare să invite deputații în sală. Grupurile parlamentare ale majorității poate au terminat ședințele și revin în sală.

Doamnelor și domnilor,

Invit comisia să-și ocupe locul. De asemenea, așteptăm inițiatorii să dea semnalul începerii dezbaterilor și vă reamintesc, cu voia dumneavoastră, că suntem la pct.20 din raport. Corect?

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Nu s-a dat votul la pct.19. La pct.19 nu a fost cvorum.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, putem începe. Votul la pct.19? Da, la pct.19 urmează votul. Comisia propune respingerea textului inițiatorului și, ca atare, păstrarea textului din legea în vigoare.

Reluăm votul, de acord.

Deci, cine este pentru varianta comisiei? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu majoritate de voturi pentru și o abținere, varianta comisiei a fost votată.

Trecem la pct.20. Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Stimate colege și stimați colegi,

Înainte de a examina punctul 20 din raportul care a fost elaborat de către comisie, vă rog să fiți de acord să vă adresez rugămintea să vă uitați la raportul suplimentar, la segmentul legat de amendamente respinse. Acolo este un amendament pe care eu l-am făcut, care privește o propunere de reformulare a lit.d) din texctul Legii nr.41/1994.

În lege, această lit.d) sună astfel: "personalul de specialitate prevăzut la art.11 alin.3 din prezenta lege desemnează, prin vot secret, candidați pentru două locuri".

Eu am propus, și aveți în raportul suplimentar această propunere, ca textul de la lit.d) al acestui alin.2 să fie redactat astfel: "realizatorii de programe din Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune desemnează în plen, din rândul lor, prin vot secret, candidați pentru câte două locuri".

În ceea ce privește justificarea acestui amendament, pe care l-am trimis pe 5 septembrie comisiei sesizate în fond, am scris următoarele: "În Consiliul de administrație este necesar să fie numite persoane, din interiorul celor două societăți, cu înaltă competență profesională și cu contribuții notabile la realizarea programelor de radio și televiziune și care au autoritatea profesională de a face sugestii și a oferi soluții pentru luarea celor mai bune decizii în vederea orientării și realizării programelor în conformitate cu funcțiile culturale, educative, estetice și informative ce revin serviciilor publice de radio și de televiziune".

Așa cum vedeți, în virtutea faptului că în proiectul de lege a inițiatorilor nu a figurat nici un fel de sugestie în legătură cu lit.d), comisia respingând acest amendament al meu, motivează astfel: nu se referă la proiectul de lege în discuție.

Este adevărat că, din punct de vedere formal, nu se referă, pentru că, într-adevăr, inițiatorii, cum spuneam puțin mai înainte, nu au avut nici un fel de propunere în legătură cu acest text. Colegii care au făcut parte din legislatura trecută știu că în ceea ce privește structura acelor instanțe care pot face propuneri pentru Consiliul de administrație al celor două societăți, a fost propusă de către mine. Și dacă vă aduceți aminte, acolo era doar o prevedere privind modul de desemnare a candidaților de către grupurile parlamentare, de către comisiile pentru cultură și artă. Nu se avea în vedere, conform variantei venite de la Senat și aprobate, de asemenea, într-o primă instanță de Comisia pentru cultură, artă și mass-media, nici un fel de posibilități de a desemna măcar un reprezentant pentru președintele României, pentru Guvern, nu era prevăzut și nu se spunea nimic în legătură cu posibilitățile de a desemna candidați minoritățile naționale, reprezentate în Parlament, ținând seama de importanța pe care cele două instituții o au în ceea ce privește transmiterea către componenții diferitelor minorități naționale a valorilor culturale și spirituale specifice lor. Eu am propus această structură, acest mod de a desemna candidați pentru Consiliul de administrație și după aceea, evident, lucrurile se coraază cu reglementările de la alin.3 și celelalte aspecte.

Sunt două concepții în legătură cu modul în care trebuie să se facă desemnarea reprezentanților celor care lucrează în cele două societăți. O concepție a fost aceea pe care a impus-o - și mie îmi pare rău că am cedat atunci, vă aduceți aminte discuțiile care s-au purtat -, o concepție este aceea care crede că reprezentanții oamenilor din Consiliul de administrație, fie la televiziune, fie la radiodifuziune, trebuie să fie desemnați de cvasitotalitatea salariaților și formularea care există la lit.d) duce spre această concepție, spre consacrarea acestei concepții cu anumite lucruri care, evident, introduc modificări în urma modului în care a redactat Comisia pentru cultură, artă și mass-media art.11 alin.3 din lege, pe care noi l-am discutat înainte de pauză. Datorită acestui fapt, sub masca falsă a lărgirii bazei de a formula propuneri de candidați din rândul reprezentanților sau în numele salariaților, personal de specialitate, s-a ajuns în situația în care nu s-au desemnat oameni care lucrează în cele două societăți în Consiliul de administrație. Este vorba de candidatura domnului Nicolae Constantin Munteanu, care nu a lucrat niciodată în acești ani la televiziune, ci lucra la Radio Total și a fost propus pe unul din aceste posturi, pe aceste locuri. Au fost după aceea alți oameni din afară. Nu are rost, mai ales că este vorba de persoane pe care, din punct de vedere intelectual și al creației și gândirii pe care au obiectivat-o în lucrările ce au ieșit de sub pana lor, îi apreciez, numai că s-a deturnat prin aceasta sensul: reprezentarea celor din interiorul instituțiilor. Ideea aceasta a fost, spun, una dintre piedicile majore care s-a interpus în calea constituirii Consiliului de administrație.

A doua concepție. A doua concepție n-aș putea spune că îmi aparține mie. Am ajuns la ea în urma studierii într-o perspectivă comparatistă a soluțiilor de la alte posturi publice de televiziune din țările Europei Occidentale, și anume ca în consiliile de administrație să fie reprezentați realizatorii de programe. Cu alte cuvinte - o să mă învinuiască probabil doamna Mona Muscă că am o concepție elitistă sau meritocratică - părerea mea este că în Consiliul de administrație și la Societatea Română de Televiziune și la Societatea Română de Radiodifuziune trebuie din cei care creează, care sunt autorități, care au un prestigiu prin programele care le realizează, din rândul lor să se aleagă cei doi reprezentanți în Consiliul de administrație. Nu este un Consiliul al oamenilor muncii, cum era înainte de 1989, în care totalitatea salariaților... ș.a.m.d. să se implice.

Eu știu care a fost mobilul. Este un anumit sindicat, care s-a bucurat de o anumită atenție specială și, din această cauză, s-a ajuns la această formulă, absolut deformantă a sensului reprezentării în Consiliul de administrație al celor care lucrează în cele două societăți.

Vrem să respectăm creatorii, vrem să respectăm vârfurile care, în materie de realizarea programelor, în materie de valoare și concepție estetică au ceva de spus, pot contribui la orientarea programelor, la ținuta artistică sau în domeniul în care este realizat programul respectiv, științific, informativ ș.a.m.d., și, prin aceasta, să răspundem unor trebuințe reale ale radio-ascultătorilor sau telespectatorilor. Vrem, prin aceasta, să difuzăm valori certe și care se bucură de recunoaștere, și cei care realizează aceste lucruri să aibă un cuvânt de spus, și încă unul important, în gestiunea treburilor acestor instituții, sau vrem să creăm din Consiliul de Administrație, în ceea ce privește palierul reprezentării salariaților de acolo, un fel de segment al Comitetului Oamenilor Muncii, cum a existat înainte de 1989? Eu sunt partizanul să fie desemnate valori cunoscute, recunoscute, prețuite, a căror creație ș.a.m.d., atârnă greu, dacă vrem, într-adevăr să ridicăm cele două instituții la nivelul funcțiilor multiple pe care le au de îndeplinit.

Din acest punct de vedere, vă rog, chiar dacă n-a figurat în propunerea inițiatorilor acestei modificări a legii, să luați în considerare această chestiune, să aprobați această redactare a literei d) de la art. 20 alin. 2 și să dovedim, într-adevăr, că respectăm valorile, respectăm creatorii, respectăm talentele, respectăm ceea ce este de respectat, în virtutea prestigiului pe care, într-un domeniu sau altul al acestor programe, au realizări de excepție, deosebite și se bucură de recunoaștere din partea colegilor realizatori, ca și din partea radio-ascultătorilor sau telespectatorilor.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

Doamna deputat Mona Musca, din partea inițiatorului.

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

Domnule deputat Marțian,

Cu tot respectul, vreau să vă spun că ceea ce propuneți dumneavoastră este împotriva spiritului acestui proiect de lege, care urmărește descentralizarea deciziei, și nu centralizarea deciziei.

Pe de altă parte, realizatorii sunt o peliculă foarte subțire, nemaivorbind că dânșii nu ar putea să facă nimic fără un regizor, un operator ș.a.m.d. Deci, nu putem să eliminăm din decizie pe ceilalți care participă la actul creator.

Și, mai pe scurt, încă o dată amintesc, așa cum am făcut-o și în raportul suplimentar, dumneavoastră faceți trimitere la Legea nr.41, și nu la proiectul în discuție. Deci, ne pare rău.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Gaspar. (Discuții suprapuse cu sala.)

Domnul deputat Gaspar s-a înscris mai întâi.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

V-aș ruga să se respecte regulile cu privire la luarea cuvântului, în sensul că, întâi iau cuvântul deputații, după aceea inițiatorii, și se pronunță atunci, și apoi comisia, pentru că modul în care se derulează discuțiile acum creează puncte de vedere contrarii și, în final, sigur că împietează și asupra hotărârii care se ia.

Eu îmi însușesc argumentația domnului deputat Marțian Dan, iar motivarea comisiei mi se pare cu totul anapoda. Și am să vă spun de ce. Noi discutăm aici modificarea Legii nr.41, că așa am intitulat-o. Am intitulat-o aici "Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.41/1994". Și vreau să vă spun că, din punct de vedere al normelor de tehnică legislativă, fie că ne găsim în fața unui proiect de lege într-o formă primară, fie că ne găsim în fața unui proiect de lege de modificare și completare a unei legi existente, se pot face amendamente de modificare, pot să se introducă amendamente noi. Orice se poate face. Chestiunea că nu se referă la proiectul de lege în discuție, este, așa, lipsită de orice logică. S-a cerut să se modifice art. 20 alin. 2 lit. d. Nu face parte din această lege, pe care o discutăm?

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, domnul Marton Arpad. (Discuții suprapuse la masa prezidiului.)

Ca deputat, în nume propriu, iată, de aici e deruta mea. Inițiatorii vorbesc și în numele inițiatorului și ca simpli deputați, precum și membrii comisiei.

 
   

Domnul Marton Arpad:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

În primul rând, din punct de vedere procedural, trebuie să admiteți că formal, cel puțin, acest amendament ar fi trebuit să sune cam așa: "Între punctul cutare și punctul cutare să se introducă un nou punct, având următorul text", pentru că noi nu dezbatem, în general, modificarea Legii nr.41, ci dezbatem o inițiativă legislativă de modificare a Legii nr.41. Deci, această inițiativă o dezbatem.

Este adevărat că puteți să propuneți orice, dar numai la această lege. Deci, din punct de vedere formal, s-ar putea spune... Dar, eu cred că, totuși, trebuie să dezbatem această problemă pe fondul ei, mai ales, că domnul Marțian, pe care l-am stimat întotdeauna, modul în care a condus domnia sa ședințele, și care întotdeauna, chiar dacă, din punct de vedere formal, s-ar fi putut opri o discuție, a dat dreptul să se discute acea problemă și să se voteze. Eu cred că aici, într-adevăr, este o problemă esențială, de concepție a legii.

Și, revenind la fondul problemei, acest articol, aceste puncte, așa cum și în partea introductivă este specificat, se referă doar la cine propune și nu spune pe cine propune. Deci, cine are dreptul de propunere. Și tocmai dumneavoastră ați fost unul dintre cei care, ați spus să nu limităm dreptul Guvernului să-și aleagă persoana pe care dorește să o numească. Și, dumneavoastră, majoritatea, ați votat eliminarea unui text care ar fi obligat Guvernul să numească pe cineva, atare, deci, reprezentantul Ministerului Finanțelor. Ca atare, dacă majoritatea segmentelor nu a acceptat să li se spună de unde să numească, nu se spune că partidele sunt obligate să numească din sânul partidului respectiv, nu se spune că președintele este obligat să numească din stafful președintelui, nu se spune că trebuie să fie membru al Guvernului cel care va fi propus de Guvern, reprezentantul minorităților nu se specifică că trebuie să facă parte dintr-un grup parlamentar al minorității respective, sau chiar trebuie să fie o persoană aparținând acestor minorități, ci li se dă dreptul de a propune o persoană. De ce tocmai la acest segment, deci la cei din televiziune, le spunem de unde să-și aleagă oamenii? Eu cred, că ați vorbit și de asta, că ar trebui să stimăm acești oameni. Păi îi stimăm în ipostaza în care avem încrederea în ei că pot să-și aleagă cei mai buni reprezentanți, fie din interior, fie din afară. Dacă ei vor să propună de altundeva, ei, realizatorii, și celelalte persoane care creează în acea instituție, de ce îi obligăm noi să propună altceva decât vor ei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

Domnul deputat Sassu.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Mai este cineva.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, mai urmează domnul deputat Gavra.

 
   

Domnul Alexandru Sassu:

În fine, propunerea domnului Marțian vizează, de fapt, două lucruri: unu, cine are dreptul să fie ales în Consiliul de Administrație, dacă aceștia trebuie să fie din interiorul televiziunii și, în al doilea rând, o restrângere la cei care sunt realizatori.

Din păcate, însă, se pornește de la o concepție greșită, după părerea mea, și anume: ce trebuie să facă Consiliul de Administrație?

Consiliul de Administrație nu face programe, nu face grila de programe, nu realizează emisiuni, nimic din toate acestea, ci este un consiliu care are activitate managerială, în primul rând. A fi realizator foarte bun, nu înseamnă a fi manager foarte bun. Televiziunea, din 1990 încoace, de când vorbim, nu discut de partea dinainte de l990, a dus lipsă în primul rând de manageri. Consiliul de Administrație, asta trebuie să facă.

În condițiile acestea, părerea mea este că cei din televiziune, care trebuie să aleagă, trebuie să aibă dreptul să-și aleagă niște reprezentanți care trebuie să fie manageri. Pot fi realizatori, pot fi din interiorul televiziunii sau din afara televiziunii. Important este ca acolo să aibă o activitate managerială foarte bună. Unde se realizează prgramele, unde se discută chestiunile acestea, acolo, da, realizatorii, cei care sunt specialiști, trebuie să-și spună punctul de vedere.

Acesta este sensul legii, și de aceea s-a dat dreptul, și este bine să fie așa, să se aleagă și din afara televiziunii și dinăuntrul televiziunii, amândouă posibilitățile sunt valabile, atâta vreme cât cei care sunt propuși, sunt, spun încă o dată, manageri foarte buni.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Gavra are cuvântul.

Urmează domnul deputat Rădulescu -Zoner.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte,

Domnilor colegi, în mod special, domnilor colegi din Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților, referirile făcute până acum la acest amendament s-au regăsit, pe parcursul a aproape 2 ani de zile, public, în proteste, manifestări, în cadrul Televiziunii Române, care au contestat sau, dimpotrivă, au apărat punctul de vedere inițial al Camerei Deputaților, pe urmă al Senatului, care a fost de acord cu noi și, sigur, al Parlamentului, prin art. 20 alin. 2 lit. d., din Legea nr. 41/94.

Dacă dumneavoastră vă amintiți bine, în Parlamentul României ne-am pierdut timp suficient de mult cu analiza acestui aspect, la dezbaterea acelui proiect de lege. Vreau să vă împrospătez memoria, să vă reamintesc că eu am condus dezbaterile la acest proiect de lege, iar dacă domnul președinte Țepelea își amintește, chiar domnia sa a avut suficient timp la dispoziție, eu eram mai generos decât domnul coleg Lupu, pentru a-și impune punctul de vedere, atunci al Opoziției, ca să fie un echilibru în cadrul legii, în momentul în care facem propunerile pentru numirea Consiliului de Administrație la cele două societăți române naționale de radiodifuziune și televiziune.

Domnule președinte Țepelea, dacă bine vă amintiți dumneavoastră, scandalul din televiziune, că a fost un adevărat scandal, a pornit tocmai de la acest personal de specialitate, de la definirea categoriei respective. Noi am încercat, știți că am făcut ..., dumneavoastră ați făcut la comisie, Biroul permanent v-a rugat să precizați, ați făcut vreo 3 rânduri de precizări la televiziune, în ce constă personalul de specialitate, și n-am reușit să rezolvăm problema. Deci, acest concept, de fapt, este atât de difuz, încât noi am făcut din televiziune... de 4 sau 5 sindicate au luat naștere imediat după legea aceasta și fiecare își revendica dreptul de personal de specialitate. Realizatorii aveau un sindicat, șoferii, mecanicii, lunetiștii, nu luminiștii, cum spunea doamna acolo, eu le spun lunetiști, aveau un alt sindicat, și fiecare dorea să-și aleagă om în Consiliul de Administrație, din interior sau din afară. Dacă v-amintiți bine, domnul Țepelea, dumneavoastră ați fost cel care în Biroul permanent ați venit cu niște propuneri raționale, și eu v-am susținut atunci, și-am zis: "Domnule, să definim acel personal de specialitate la categoria care se pricepe și participă, efectiv, la realizarea emisiunilor și a programelor".

Sigur, domnul Sassu a avut aici un punct de vedere, identic cu cel care a fost inițial în lege, deci toți să participe la vot, adică Sindicatul să decidă în cadrul Televiziunii, că nu avem acolo realizatori, sau altceva, de programe, care să facă programe.

Domnul președinte Țepelea,

Insatisfacția noastră, în primul rând, ca cei care - efectiv - controlăm televiziunea și răspundem moral, politic, public de ceea ce se-ntâmplă pe imagine, în cadrul Televiziunii naționale, ne aparține, o dată, nouă. Doi, răspundem, însă, față de opinia publică și contribuabil, față de programele care, eu cred că dumneavoastră ați priceput la fel de bine ca și mine și alți colegi, nu sunt de slabă calitate, sunt inacceptabile. Televiziunea a devenit incredibil de modestă din acest punct de vedere, în raport cu televiziunile particulare, private care au luat naștere: ProTV, Antena 1, Tele 7 ABC, AMEROM și cu canalele din teritoriu.

Deci, într-un sondaj de opinie, dar nu sofisticat sau prelucrat de televiziune, televiziunea națională în sondajele reale este pe ultimul loc ca audiență, nu numai la programele sub aspect politic, ci în general, la programe. Să luăm, bunăoară, ultimul program de la mare, cu cheltuieli de milioane. Păi, vreau să vă spun că este o bătaie de joc, domnule, adică, în momentul când ajunge la Televiziunea națională, fiecare om simte nevoia, printr-o mișcare critică, să mute pe Antenă pe Pro TV sau pe altceva, numai să nu vadă televiziunea națională, care este post public de televiziune. Eu nu sunt de acord că nu trebuie să dăm dreptul democratic la toți din televiziune, sunt 3.000 de angajați, dacă nu i-au restructurat, atâția erau anul trecut, să voteze pentru cei 2 reprezentanți. Dar și dumneavoastră ați spus la momentul respectiv, și cred că vă păstrați punctul de vedere, acei oameni trebuie să fie oameni de televiziune, deci nu aduși din exterior..., pentru că sunt artiști, sunt scriitori, sunt ce vreți dumneavoastră, ș.a.m.d., cum spunea domnul Marton; dânsul este artist, actor, mă rog, ș.a.m.d. Sigur că actoru-i actor, locul lui nu este în televiziune, numai să vină să facă un program, eventual, în televiziune, să-l televizeze.

 
   

Doamna Monica Octavia Musca (din banca comisiei):

S-a votat legea ...

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Nu, nu, nu, nu, stați, că nu s-a votat nimic.

Deci, domnule președinte Țepelea,

Dacă dumneavoastră vă mențineți punctul de vedere, - dacă nu, eu vă aduc stenograma, și vă spun ce ați spus atunci și în Birou, eu am toată chestiunea -, ați avut dreptate, deci, personal de specialitate în televiziune este cel care concepe emisiuni, domnilor. Nu oricine face emisiuni; cel care ține lampa, domnul Marton, știți, nu concepe emisiunea, că lumina vine de sus, prin cablu, acela nu este realizator. Că o ține mai la stânga sau la dreapta, depinde de persoana pe care o filmează; dacă trebuie să iasă întunecată sau mai luminată la față, depinde cum este el luminat din punct de vedere individual. Deci, realizatorii de programe, realizatorii - în general - din televiziune, de la care așteptăm conceptul de creație, cum ați spus dumneavoastră mai înainte, într-un alt articol, sunt cei care realizează programe. Televiziunea națională are nevoie de programe, acestea sunt deficitare. Ce prezintă acum Televiziunea noastră națională este pur și simplu inacceptabil, inestetic, inelegant, este pur și simplu saturație națională. Și este păcat că un post național de televiziune a ajuns pe locul 5, într-un clasament oficial, în cadrul posturilor, în cadrul concurenței - efective - pe mass-media vizuală. Dacă vom admite ... Eu n-am nimic cu democrația aceasta lărgită, sau cum vreți, prin reprezentare. Deci, singurii care pot să decidă reprezentanți efectiv competitivi în acest Consiliu și din interior, adică specialiști care se pricep la televiziune, domnule, că nu pun unul de la radio la televiziune și vice-versa, chiar dacă sunt asemănătoare domeniile, sunt realizatorii de programe din televiziune. Deci, personal de specialitate, că de aceea îi spun de specialitate, că are o calificare. Și strungarul are o calificare, dar este specialist în strunguri, domnule. În televiziune nu poți să fi strungar, deși are televiziunea strungar, și a votat și strungarul, rândul trecut. (Rumoare, discuții suprapuse.)

Eu spun că sunt două categorii de profesori la Politehnică, de roți dințate și de construcție, intelectuali tehnici, cum se spunea înainte. Umaniștii, sigur, au o cultură mai ..., domn profesor de istorie. Mă scuzați, domnule deputat.

Domnule Țepelea, dacă vă păstrați punctul de vedere, eu asta am vrut să vă spun, să vă reiterez ce ați spus dumneavoastră, cu ce am fost de acord și eu. Deci, personal de specialitate în televiziune sunt realizatorii de programe sau cei care concep și realizează programe, creează ș.a.m.d.

Sunteți de acord, domnule președinte, vă rog să vă spuneți punctul de vedere. Dumneavoastră asta ați spus în urmă cu 2 ani de zile, anul trecut, și la Birourile permanente și ați și propus la televiziune acest lucru.

Vă mulțumesc. Pentru că, altfel, nu se fac alegeri la televiziune, ci numai scandal iese. (Discuții suprapuse cu masa prezidiului.)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Trebuie să lămurim un lucru. La pct. 7 din Raport am votat un text: "În sensul prezentei legi, face parte din personalul de specialitate orice persoană care realizează, produce, redactează, elaborează sau coordonează emisiuni ori programe sau care are o participare directă și cu conținut creator la realizarea acestora. Prin statutele proprii, cele două societăți vor defini funcțiile care se încadrează în prevederile prezentului alineat". Revenim asupra acestui text?

Aveți cuvântul, domnul Șerban.

 
   

Domnul George Șerban:

S-a votat. Acest alin. 3 art. 11, s-a votat. Toată această poveste despre scandalul de la televiziune referitor la alegere, în care un sindicat care era mai mare, era contestat de un sindicat mai mic, care - culmea! - era format de niște realizatori, - domnul care a fost la microfon, dar nu vreau să-i spun numele -, culmea! era de niște realizatori format, problema nu se mai pune, din momentul în care la articolul ..., respectiv la pct. 7 s-a votat că ceea ce reprezintă personal de specialitate... s-a înlocuit ceea ce a creat marea problemă, cuvântul "indirect", de acolo a derivat, pentru că a intrat și "personalul indirect" realizator de programe, până la nivel de electrician și de portar. Acum, nu. S-a definit foarte clar ce înseamnă personal de specialitate și, în al doilea rând, nu spune că sindicatul face desemnarea, ci, prin statute proprii, cele două societăți vor nominaliza funcțiile care se încadrează în prevederile prezentului alineat. Este foarte clar!

În aceste condiții, prevederea de la art. d) din lege este absolut limpede și nu mai poate crea confuzii. Și, în același timp, aș întreba, dar nu mai are rost, de ce neapărat numai realizatori de programe. Știți ce înseamnă asta? foarte sus. Un număr foarte restrâns, nici măcar realizatori de emisiuni, numai de programe. Deci, oameni cu vechime mare în televiziune, înțelegeți? (Rumoare.)

Eu înțeleg, dar și cei mai tineri ar trebui să-și spună părerea în această chestiune. Deci, propun să respingem această propunere și să revenim la textul inițial al inițiativei legislative.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Domnul deputat Rădulescu-Zoner, și mai are cuvântul domnul deputat Marțian. Propun să sistăm dezbaterile pe acest articol.

 
   

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Unele argumente au fost expuse de domnul Șerban, care s-a înscris după mine, dar a luat cuvântul înainte.

În primul rând, voiam să spun că acest amendament a fost discutat și la comisia noastră, la drepturile omului, și a primit un aviz negativ, dar nu asta este important, ci cu totul altceva, în sensul că această idee pe care a vehiculat-o aici domnul deputat Gavra, între alții, și nu numai, că trebuie să fie neapărat din interior membrii Consiliului de Administrație, cei desemnați de televiziune...

Vedeți dumneavoastră, în primul rând că acel scandal care a durat ani de zile s-a derulat în jurul unei persoane, care a venit cu o ofertă managerială, pe care cei care l-au ales, în repetate rânduri, așa, au apreciat-o. Și cine erau aceia? Cei din televiziune.

În al doilea rând, ca să extrapolez puțin, nu, după teoria aceasta, ca director al marilor în teatre, ar trebui neapărat să fiu actor, iar în istoria noastră, de exemplu, a Teatrului Național, care este o glorie în istoria culturii noastre românești, unii dintre cei mai buni directori și, evident, și atunci se puneau, nu îi spuneau manager, dar și atunci se puneau asemenea probleme, au fost scriitori. Ba, mai mult, în guvernarea trecută, la Teatrul Național, Puterea a numit un scriitor, și n-au venit cu argumentul păi, nu, că trebuie să fie neapărat din interiorul teatrului, că ăia se pricep mai bine la conducerea unui teatru.

Prin urmare, am venit cu câteva argumente, poate periferice, dar, cred, care pot completa ideea de a vota textul, așa cum este, și de a nu accepta acest amendament.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

Domnul deputat Marțian, după care vom trece la vot.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă spun, sincer, că mă surprind câteva argumente care au fost prezentate aici, pentru că îmi face impresia că discutăm în afara fondului problemei.

Domnul Sassu spune că atribuțiile Consiliului de Administrație sunt prin excelență manageriale. Eu sunt de acord că există o pondere importantă a atribuțiilor, a competențelor de ordin managerial. Dar dacă ne uităm la modul în care sunt redactate atribuțiile Consiliului de Administrație, vom vedea o seamă de lucruri care, cred eu, că au o tangență nemijlocită cu problema pe care noi o discutăm. Uitați-vă la art. 27 din lege, unde sunt rezolvate problemele legate de atribuțiile Consiliului de Administrație. Citesc numai lit. a): "aprobă concepția de dezvoltare a societății și normele privitoare la strategia și structura programelor". Oare asta nu presupun niște chestiuni de fond, de orientare, de conținut, niște implicante valorice și de altă natură? "Supraveghează respectarea modului în care societatea își îndeplinește obligațiile asumate în schema de programe și licența de emisiuni elaborată de Consiliul Național al Audiovizualului". Oare schema de programe și licența aceasta elaborată se fac pe chestiuni exterioare? Discutăm acum cum să organizăm serviciile interne, discutăm problemele financiare, de buget, modul de retribuire a colaboratorilor externi și alte chestiuni?

Îmi face impresia, domnul Sassu, că vorbiți pe marginea unei probleme pe care nu o stăpâniți. (Discuții suprapuse.)

Nu, nu o stăpâniți, domnule, și trebuie să aveți, cum să spun, spiritul cavaleresc să recunoașteți asta.

A doua chestiune. Vine domnul George Șerban și spune că, mă rog, ce mai discutăm asta, când noi am rezolvat problemele legate de art. 11 alin. 3, la poziția cutare în raport. Păi, discutăm, pentru că aici au fost blocările, domnule Șerban. O discutăm, pentru că chestiunea aceasta legată de definirea alin. 3 n-o facem doar din perspectiva unor elemente legate de desemnarea candidaților pentru Consiliul de Administrație. Însuși alin. 1 al art. 11, spune: "Personalul de specialitate din serviciile publice de radiodifuziune și de televiziune se bucură, pe durata îndeplinirii funcției, de aceeași protecție a legii ca și funcția funcționarul public". În alte părți, se fac trimiteri la profesia de ziarist. De aia discutăm, domnule Șerban, aceste chestiuni și, contează foarte mult cum definim aceste lucruri. Chestiunea este simplă. Dumneavoastră vreți să rezolve pe mai departe cei care îndeplinesc funcții în serviciile administrative, în serviciile auxiliare, cei care se ocupă de transport, cei care se ocupă de repararea instalațiilor de electricitate ș.a., și mai vine, încă, domnul Sassu și ne spune că, pot să aleagă pe oricine din afara lor. Păi, nu are nici un rost, atunci desemnăm alte instituții, care aleg din afară.

Noi vrem ca valorile care s-au ilustrat și consacrat în interiorul celor două societăți, să aibă un cuvânt, și un cuvânt greu de spus în gestiunea și orientarea activității. Asta este logica legii, nu falsa logică pe care o prezentați dumneavoastră.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, în aceste condiții, domnul Sassu are un drept la replică.

 
   

Domnul Alexandru Sassu:

N-aș vrea să spun cu ce se potrivesc declarațiile domnului Marțian și jijgnirile pe care încearcă să le aducă unor colegi din sală. Eu nu l-am jignit când mi-am spus părerea despre punctul dumisale de vedere, pe care îl susține astăzi, și care era cu totul altul când era la putere. Dar, mă rog, așa se schimbă oamenii, după cum se schimbă vremurile. Chestiunea este că singurul punct care se referă la chestiunea citată, este cel pe care l-a citat domnul Marțian din "atribuții", care țin până la lit. z).

Toate celelalte, și nu vreau să citesc aici, sunt atribuții manageriale. Ele aprobă structuri organizatorice, elaborează și aprobă reglementări detaliate pentru a preciza funcțiile serviciului, aprobă proiectul de buget, analizează bilanțul și contul de profit, aprobă sau propune spre aprobare, potrivit competențelor, investițiile și continuă așa și mai departe. Domnul Marțian, însă, probabil că nu vrea să le citească, exclude lucrurile acestea, vorbește despre lucruri pe care nu le stăpânesc, încercând să păcălească colegii noștri din sală, necitând până la capăt.

Dacă erați corect, domnule Marțian, probabil că vă uitați până la capăt, sau spuneați că acesta este singurul punct care implică acest lucru și informați corect colegii dumneavoastră despre ceea ce se întâmplă. Nu încercați decât să faceți o diversiune și, probabil, să vă atrageți simpatia cuiva. Cred că este prea târziu pentru aceasta, domnule.

(Aplauze în partea dreaptă a sălii)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi, ultima replică!

(Rumoare)

Liniște, vă rog!

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu, în primul rând, nu fac diversiune și aceasta nu arată altceva decât pauperitatea gândirii domnului Sassu și îl rog să înțeleagă că Parlamentul este făcut să dezbată, nu este un liceu de gimnastică, care să ridice mâna la comanda extraordinară a marii autorități Alexandru Sassu.

 
   

Domnul Alexandru Sassu (din bancă):

Sunteți un măgar!

(Consternare în sală.)

 
   

Domnul Marțian Dan:

Cum ați spus?

Vă rog, domnule președinte, să luați notă de ceea ce a spus aici și să analizați, să fie trimis la Comisia de disciplină, pentru că eu nu l-am făcut măgar. Eu i-am răspuns la anumite chestiuni, pentru că nu consider că violența verbală și celelalte lucruri pot să țină loc de argumente.

Un tip care nu are argumente, întradevăr recurge la violențe verbale.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Sassu, este cazul să vă retrageți cuvintele!

(Vociferări, comentarii)

Deci, încă o dată, îl invit pe domnul deputat Sassu să-și retragă insulta adresată domnului deputat Marțian.

 
   

Domnul Alexandru Sassu:

Atâta vreme cât ceea ce spune domnul Marțian și eu consider că este o insultă și dacă dânsul își retrage ceea ce a spus, pentru că argumentele pe care, inițial, le-am folosit și în partea a doua, fără să-l jignesc cu nimic, nu au dus decât la a continua și a escalada această discuție, pe termenii unui atac direct la persoană, ceea ce nu făcusem inițial, eu îmi cer scuze, dacă și dânsul și le cere.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Marțian.

Stimați colegi, fac un apel...

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Nu-mi cer scuze, pentru că domnul Sassu și-a permis, cu o impertinență greu de calificat, ca intervențiile mele, aici, care au fost civilizate și am încercat să produc argumente în ce le susține, au fost calificate de diversiune.

Nu am nici un motiv să îmi cer scuze față de acest ins.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi, acum consider că sunteți chit și putem trece mai departe.

Procedural, doamnă? Procedural sau la text?

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Procedural.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Aveți cuvântul.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnilor colegi,

Grupul parlamentar PDSR, cât și celelalte două grupuri parlamentare din opoziție, dacă domnul Sassu nu-și cere scuze, ne retragem de la lucrările Parlamentului.

Din partea dreaptă a sălii:

Și-a cerut!

(Rumoare)

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnul Sassu nu și-a cerut scuze, ci a condiționat, de la tribuna Parlamentului, o reciprocitate de scuze, față de care nu este cazul.

Domnule Sassu, vă invităm, în mod colegial, să dați dovadă de cei șapte ani de acasă!

(Vociferări)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Gaspar.

(Rumoare, comentarii)

Stimați colegi,

Dacă vom continua așa, sunt silit să suspend ședința!

(Vociferări)

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Atunci când în sala de ședințe se produc incidente, președintele de ședință are obligația să aplice art.199 din Regulament.

Vă rog să observați textul Regulamentului și, ca atare, să fie aplicat.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Eu propun să trecem mai departe la dezbateri...

(Rumoare în partea stângă a sălii)

Vă citesc art.199: "Înainte de a chema la ordine un deputat, președintele Camerei îl invită să-și retragă sau să explice cuvântul care a generat incidente și care ar da loc la aplicarea sancțiunii".

Domnul deputat Sassu a proferat insulta "măgar", care este foarte gravă, domnul deputat Marțian, în replică, l-a făcut impertinent și, dacă se mai adaugă și cele dinainte, sunt la mijloc.

Suspendăm ședința un sfert de oră. Vom relua lucrările la ora 15,45. - După pauză-

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi, vă rog ocupați locurile!

Stimați colegi, reluăm lucrările.

Domnul deputat Alexandru Sassu este invitat la microfon.

 
   

Domnul Alexandru Sassu:

Îmi cer scuze, m-am gândit bine, într-adevăr domnul Marțian nu este un măgar.

(Comentarii, rumoare)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Putem continua lucrările?

Vă rog comisia, inițiatorul...

Din partea stângă a sălii:

Aceasta nu este o scuză, este încă o jignire!

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Mai facem glume, mai discutăm, dar... educația Convenției! Asemenea parlamentari aveți!

Uitați-vă puțin în partea aceasta, numai profesori universitari... și uitați-vă și acolo ce sunt! Cum puteți să vă exprimați așa?!

(Rumoare în partea stângă a sălii)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Liniște!

(La ora l5,46 opoziția a părăsit sala.)

Din Grupul PNȚCD:

Apel nominal!

La vot!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Fac apel la înțelegerea dumneavoastră, ...

(Vociferări, comentarii)

Stimați colegi,

Vă rugăm să trecem la textul nostru de lege supus dezbaterii.

Vom analiza această situație în Biroul permanent al Camerei, care se va întruni imediat după ședință și vom găsi calea de înțelegere, sper.

Din partea dreaptă a sălii:

Apel nominal! La vot!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Comisia, vă rog!

Deci, având textul în față, suntem la pct.20 din raport, corect, comisia propune varianta numerotată, în ordine, 17.

Supun votului dumneavoastră varianta comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.21 din raport. Comentarii din sală? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.22.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.23. Comentarii din sală? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri? Obiecțiuni? Nu sunt. abținere.

Cu majoritate de voturi pentru și o abținere, textul a fost adoptat.

 
   

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Verificați cvorumul!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Dacă o cere un lider de grup parlamentar, o facem!

 
   

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Vă cere dumneavoastră Regulamentul, tot timpul!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule Gavra, vă rugăm luați loc în bancă!

Domnul deputat Lazăr Lădariu, vicepreședinte al Grupului parlamentar ...

(Rumoare)

 
   

Domnul Lazăr Lădariu:

Ca vicelider al Grupului parlamentar, cer verificarea cvorumului. Vă rog.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Rog secretarii să numere deputații din sală și, dacă nu este întrunit cvorumul, apel nominal!

Deci în sală sunt 110 deputați.

Apelul nominal, vă rog.

 
   

Domnul Kovács Csaba Tiberiu:

Județul ALBA

Berciu Ion

absent

Dărămuș Nicolae Octavian

absent

Dumitrean Bazil

absent

Pereș Alexandru

absent

Popa Neculai

absent

Simedru Dan Coriolan

prezent

Județul ARAD

Bercea Florian

absent

Calimente Mihăiță

absent

Gheorghiof Titus Nicolae

absent

Ghidău Radu

absent

Putin Emil Livius Nicolae

absent

Rațiu Ion

absent

Tokay Gheorghe

absent

Județul ARGEȘ

Cîrstoiu Ion

prezent

Ghibernea Dan

absent

Ionescu Nicolae

absent

Leonăchescu Nicolae

prezent

Marin Gheorghe

absent

Nanu Romeo

prezent

Pițigoi Barbu

prezent

Rizescu Sergiu George

prezent

Stan Vasile

absent

Stănescu Alexandru-Octavi

absent

Județul BACĂU

Corniță Ion

prezent

Dan Matei-Agaton

absent

Darie Simion

absent

Duțu Ion

prezent

Gheorghe Valeriu

prezent

Hrebenciuc Viorel

absent

Irimescu Haralambie

prezent

Moiceanu Constantin

absent

Nistor Vasile

absent

Pavel Vasile

absent

Popa Ioan-Aron

absent

Județul BIHOR

Bot Octavian

absent

Cosma Liviu Ovidiu

absent

Drecin Mihai Dorin

absent

Negrău Mircea

absent

Paneș Iosif

absent

Rákoczi Ludovic

absent

Serac Florian

absent

Székely Ervin Zoltán

prezent

Szilágyi Zsolt

absent

Țepelea Gabriel

prezent

Județul BISTRIȚA-NĂSĂUD

Constantinescu Dan

absent

Oltean Ioan

absent

Pintea Ioan

prezent

Săndulescu Aureliu-Emil

prezent

Sonea Ioan

absent

Județul BOTOȘANI

Afrăsinei Viorica

absentă

Baban Ștefan

prezent

Hilote Eugen Gheorghe

prezent

Ioniță Nicu

absent

Mihăilescu Petru Șerban

absent

Popescu Emil Teodor

absent

Sandu Dumitru

absent

Județul BRAȘOV

Babiuc Victor

absent

Bran Vasile

absent

Cojocaru Radu Spiridon

prezent

Gherasim Ion Andrei

prezent

Kovács Csaba Tiberiu

prezent

Lepșa Sorin Victor

prezent

Moucha Romulus Ion

absent

Secară Gheorghe

absent

Tudose Nicolae Florin

prezent

Județul BRĂILA

Alecu Aurelian Paul

absent

Bartoș Daniela

prezentă

Corâci Ioan Cezar

prezent

Dragu George

absent

Șerban George

prezent

Văsioiu Horia

prezent

Județul BUZĂU

Albu Alexandru

absent

Ceaușescu Gheorghe Dan Nicolae

prezent

Morariu Teodor Gheorghe

prezent

Papuc Aurel Constantin

absent

Partal Petre

absent

Pâslaru Dumitru

absent

Petrescu Ovidiu Cameliu

absent

Județul CARAȘ-SEVERIN

Muscă Monica-Octavia

prezent

Oană Gheorghe

absent

Spătaru Liviu

prezent

Sturza Popovici Cornel

absent

Vilău Adrian-Ioan

absent

Județul CĂLĂRAȘI

Bălăeț Dumitru

prezent

Munteanu Ion

absent

Naidin Petre

absent

Pavelescu Claudiu-Costel

prezent

Sârbu Marian

absent

Județul CLUJ

Gavra Ioan

absent

Ionescu Anton

prezent

Kónya-Hamar Alexandru

prezent

Lăpușan Alexandru

absent

Matei Vasile

absent

Mátis Eugen

absent

Miclăuș Vasile

absent

Păcurariu Iuliu

prezent

Pop Iftene

prezent

Roman Ioan

prezent

Vida-Simiti Ioan

prezent

Județul CONSTANȚA

Andrei Gheorghe

prezent

Ariton Gheorghe

prezent

Barde Tănase

prezent

Botescu Ion

prezent

Coșea Dumitru Gheorghe Mircea

prezent

Hașotti Puiu

prezent

Marinescu Ioan-Sorin

prezent

Mazăre Radu Ștefan

absent

Nicolae Jianu

prezent

Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae

absent

Onaca Dorel-Constantin

absent

Osman Fedbi

absent

Șaganai Nusfet

prezent

Județul COVASNA

Birtalan Ákos

absent

Márton Árpád-Francisc

prezent

Tamás Sándor

absent

Țurlea Petre

absent

Județul DÂMBOVIȚA

Ana Gheorghe

absent

Boștinaru Victor

prezent

Dîrstaru Dorin

prezent

Enescu Ion

prezent

Neagu Romulus

absent

Popa Daniela

absentă

Popescu Irineu

prezent

Rădulescu-Zoner Șerban Constantin

prezent

Simion Florea

prezent

Județul DOLJ

Berceanu Radu Mircea

absent

Brezniceanu Alexandru

prezent

Cazacu Vasile Mircea

absent

Grigoraș Neculai

absent

Ionescu Bogdan

prezent

Ionescu Gheorghe

absent

Ioniță Mihail Gabriel

prezent

Manolescu Oana

prezentă

Matei Ion Lucian

prezent

Nicolescu Mihai

absent

Roșca Ioan

prezent

Vasilescu Nicolae

prezent

Județul GALAȚI

Bălan Marilena

absentă

Buruiană-Aprodu Daniela

prezentă

Ciumara Mircea

absent

Gheciu Radu Sever Cristian

prezent

Iacob Elena

prezentă

Manole Odisei

prezent

Mihu Victor Traian

absent

Nica Dan

absent

Protopopescu Cornel

prezent

Sandu Ion Florentin

absent

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Nu părăsiți sala, vă rog, continuăm lucrările!

 
   

Domnul Kovács Csaba Tiberiu:

Județul GIURGIU

Cristea Marin

absent

Croitoru Mircea Adrian

absent

Grigoriu Mihai

prezent

Radu Alexandru-Dumitru

absent

Județul GORJ

Băbălău Constantin

prezent

Drumen Constantin

prezent

Nică Mihail

prezent

Pârgaru Ion

absent

Popescu Bejat Ștefan Marian

absent

Popescu Dumitru

absent

Județul HARGHITA

Antal István

prezent

Asztalos Ferenc

prezent

Becsek Garda Dezideriu Coloman

prezent

Nagy Ștefan

prezent

Ráduly Róbert-Kálmán

prezent

Județul HUNEDOARA

Ana Gheorghe

absent

Dimitriu Sorin Petre

absent

Giurescu Ion

absent

Ifrim Dumitru

prezent

Neacșu Ilie

prezent

Petreu Liviu

prezent

Priceputu Laurențiu

absent

Șteolea Petru

prezent

Județul IALOMIȚA

Bivolaru Gabriel

absent

Cristea Gheorghe

prezent

Popa Virgil

absent

Tarna Gheorghe

prezent

Județul IAȘI

Aferăriței Constantin

prezent

Baciu Mihai

absent

Cotrutz Constantin Eremia

absent

Dobre Traian

prezent

Dorin Mihai

prezent

Enache Marian

absent

Gazi Gherasim

prezent

Lupu Vasile

prezent

Mogoș Ion

absent

Rânja Traian Neculaie

prezent

Stanciu Anghel

prezent

Stoica Valeria Mariana

absentă

Vintilă Dumitru Mugurel

prezent

Județul MARAMUREȘ

Böndi Gyöngyike

prezentă

Bud Nicolae

absent

Godja Petru

absent

Moldovan Petre

absent

Pașcu Ioan Mircea

absent

Remeș Decebal Traian

prezent

Ștefănoiu Luca

prezent

Județul MEHEDINȚI

Barbaresso Emanoil Dan

prezent

Honcescu Ion

absent

Micle Ulpiu Radu Sabin

prezent

Nicolicea Eugen

prezent

Raicu Romulus

absent

Județul MUREȘ

Elek Barna

prezent

Filipescu Ileana

absentă

Kakassi Alexandru

prezent

Kelemen Attila Bela Ladislau

prezent

Kerekeș Károly

prezent

Lădariu Lazăr

prezent

Mureșan Ioan

absent

Pop Leon Petru

absent

Popa Ioan Mihai

absent

Județul NEAMȚ

Bivolaru Ioan

absent

Bujor Liviu

absent

Burlacu Viorel

prezent

Cazan Gheorghe Romeo Leonard

absent

Hlinschi Mihai

absent

Radu Elena Cornelia Gabriela

prezentă

Rădulescu Cristian

absent

Țocu Iulian-Costel

absent

Județul OLT

Achimescu Victor Ștefan

absent

Argeșanu Valentin

prezent

Arghezi Mitzura Domnica

prezentă

Georgescu Florin

absent

Grădinaru Nicolae

prezent

Groza Nicolae

prezent

Kovacs Carol Emil

prezent

Județul PRAHOVA

Antonescu Niculae Napoleon

absent

Avramescu Constantin Gheorghe

absent

Barbăroșie Victor

prezent

Ivănescu Paula Maria

absentă

Moldoveanu Eugenia

absentă

Moroianu Geamăn Adrian Tudor

absent

Munteanu Mircea Mihai

prezent

Opriș Constantin Remus

absent

Ruse Corneliu Constantin

prezent

Sirețeanu Mihail

absent

Tudor Marcu

prezent

Vasilescu Valentin

prezent

Județul SATU-MARE

Biriș Anamaria Mihaela

prezentă

Budeanu Radu

absent

Dragoș Iuliu Liviu

prezent

Pécsi Francisc

absent

Pop Viorel

prezent

Varga Attila

prezent

Județul Sălaj

Bara Radu Liviu absent

Chichișan Ion absent

Vetișanu Vasile prezent

Vida Iuliu prezent

Județul Sibiu

Dejeu Gavril absent

Galic Lia Andreea absent

Pantiș Sorin absent

Șincai Ovidiu absent

Trifu Romeo absent

Vâlcu Mircea absent

Județul Suceava

Babiaș Iohan Peter absent

Bejinariu Petru absent

Chiriac Mihai prezent

Ionescu Marina absent

Iorga Leonida Lari absent

Mândroviceanu Vasile prezent

Nicolaiciuc Vichentie prezent

Palade Dan prezent

Panteliuc Vasile absent

Sandu Alecu absent

Vataman Dorin prezent

Vitcu Mihai absent

Județul Teleorman

Buga Florea prezent

Cândea Vasile absent

Ianculescu Marian absent

Marineci Ionel absent

Noica Nicolae absent

Spiridon Didi absent

Videanu Adriean absent

Județul Timiș

Baranyi Francisc absent

Bruck Werner Horst absent

Drăgănescu Ovidiu Virgil prezent

Dugulescu Petru absent

Glăvan Ștefan absent

Gvozdenovici Slavomir absent

Miloș Aurel prezent

Puwak Hildegard Carola absentă

Stanca Teodor prezent

Șerban Gheorghe prezent

Tabără Valeriu absent

Tăvală Tănase Pavel prezent

Județul Tulcea

Antonescu Crin Laurențiu George absent

Fenoghien Sevastien prezent

Lazia Ion prezent

Meșca Sever prezent

Vajda Francisc Atila prezent

Județul Vaslui

Băsescu Traian absent

Buzatu Dumitru absent

Dan Marțian absent

Ghiga Vasile prezent

Ignat Ștefan prezent

Mera Alexandru Liviu prezent

Petrescu Virgil absent

Județul Vâlcea

Decuseară Jean prezent

Dumitrașcu Laurențiu prezent

Gaspar Acsinte absent

Sabău Traian absent

Stancov George Iulian absent

Vâlceanu Gheorghe absent

Județul Vrancea

Albu Gheorghe prezent

Dumitriu Carmen absent

Manea Radu prezent

Mitrea Miron Tudor absent

Nichita Dan Gabriel prezent

Udrea Florian absent

București

Andronescu Ecaterina absent

Badea Alexandru Ioan prezent

Boda Iosif absent

Chiliman Andrei Ioan prezent

Ciontu Corneliu prezent

Cunescu Sergiu absent

Diaconescu Ion prezent

Dobrescu Smaranda absentă

Dorian Dorel absent

Dumitrescu Paul Adrian absent

Furo Iuliu prezent

Gheorghiu Mihai prezent

Iliescu Valentin absent

Ionescu Alexandru prezent

Ionescu Constantin absent

Ionescu Galbeni Niculaie Vasile Constantin absent

Iorgulescu Adrian absent

Macarie Sergiu prezent

Năstase Adrian absent

Negoiță Gheorghe Liviu absent

Pambuccian Varujan prezent

Petrescu Silviu prezent

Popescu Ioan Dan absent

Popescu Tăriceanu Călin absent

Raica Florica Rădița prezent

Sassu Alexandru prezent

Severin Adrian absent

Stănescu Mihai Sorin absent

Stoica Valeriu absent

Teculescu Constantin absent

Voicu Mădălin prezent

Weber Ernest Otto prezent

Ilfov

Lixăndroiu Viorel prezent

Neagu Victor absent

Păunescu Costel prezent

Petrovici Silvia prezentă

Așa. Deci, reluăm absenții:

Județul Alba

Berciu Ion prezent

Dărămuș Nicolae Octavian absent

Dumitrean Bazil prezent

Pereș Alexandru prezent

Popa Neculai absent

Județul Arad

Bercea Florian absent

Calimente Mihăiță absent

Gheorghiof Titu Nicolae absent

Ghidău Radu prezent

Putin Emil Livius Nicolae absent

Rațiu Ion absent

Tokay Gheorghe absent

Județul Argeș

Ghibernea Dan absent

Ionescu Nicolaee prezent

Marin Gheorghe absent

Stan Vasile absent

Stănescu Alexandru Octavi absent

Județul Bacău

Dan Matei Agathon absent

Darie Simion absent

Hrebenciuc Viorel absent

Moiceanu Constantin absent

Nistor Vasile absent

Pavel Vasile prezent

Popa Ioan Aron absent

Județul Bihor

Bot Octavian absent

Cosma Liviu Ovidiu absent

Drecin Mihai Dorin absent

Negrău Mircea absent

Paneș Iosif prezent

Rakoczi Ludovic prezent

Serac Florian absent

Szilagyi Zsolt absent

Județul Bistrița-Năsăud

Constantinescu Dan absent

Oltean Ioan absent

Sonea Ioan absent

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule secretar,

Nu este cazul să mai strigați toți absenții.

Colegii care nu au fost strigați și sunt în sală, să vină la domnul secretar să fie trecuți prezenți.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Au răspuns la apel 150 de deputați. Cvorumul nu este întrunit.

Suspendăm ședința.

Reluăm dezbaterile mâine dimineață, la orele 8,30. *

Ședința s-a încheiat la ora 16,28.

 
     

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania tuesday, 10 december 2019, 4:37
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro