Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of September 10, 1997
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
04-12-2019
02-12-2019 (joint)
27-11-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1997 > 10-09-1997 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of September 10, 1997

2. Dezbateri asupra propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.41 din 17 iunie 1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și a Societății Române de Televiziune.

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Intrăm în ordinea de zi obișnuită a ședinței noastre, anunțându-vă că, din totalul celor 342 deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 257, participă la alte acțiuni parlamentare un număr de 25, iar 86 sunt absenți. Cvorumul prevăzut de art. 128 din Regulament este întrunit.

Potrivit programului, urmează să luăm în dezbatere propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.41 din 17 iunie 1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și a Societății Române de Televiziune.

Vă reamintesc că, la ora 11,30, va avea loc votul final asupra următoarelor proiecte de lege: proiectul de Lege privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național - Secțiunea a II-a Apa, lege cu caracter organic; proiectul de Lege pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar, lege de asemenea cu caracter organic, și a treia lege organică, proiectul de Lege pentru abrogarea Legii nr.83 din 1993 privind sprijinul acordat de stat producătorilor agricoli, precum și pentru abrograrea unor hotărâri de Guvern date în aplicarea acestei legi.

Invităm Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă să-și ocupe locul pentru a susține raportul.

Avem o intervenție pe chestiuni procedurale.

Domnul George Șerban:

Domnule președinte,

Vă rog să remarcați că acest punct al ordinii de zi are la bază un raport elaborat la data de 1 septembrie, deci acest raport poate face obiectul discuției de astăzi în plen, pe când raportul suplimentar, care are data de 9 septembrie, nu se încadrează în termenul de 8 zile prevăzut de art.64 din Regulamentul Camerei.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Gavra.

Domnul Ioan Gavra:

Deci, domnilor colegi, pentru domnul coleg de dinainte, sigur că îi mulțumim pentru aducerea la Regulament. Art.64, însă să se referă la cu totul altceva, se referă la raportul comisiei, cel de bază, trimis.

Dacă citiți articolele următoare de acolo, în condițiile în care se trimit amendamente în timp de 6 zile la comisie, comisia redactează un raport suplimentar, care nu se mai încadrează ca limită temporală în art.64, se depune imediat ce intră raportul de bază. Deci putem să începem dezbaterile la acest proiect de lege.

Nu are nimic comun un raport suplimentar cu prevederile art.64, pe care le-ați invocat; raportul de bază, a respectat cele 8 zile, așa cum se scrie acolo.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Întra-devăr, raportul principal a fost înregistrat în termen, în termenul care ne permite dezbaterea proiectului astăzi, iar amendamentele depuse tot în termenul permis de Regulamentul Camerei Deputaților au făcut obiectul unui supliment de raport. Deci sunt de acord cu opinia domnului deputat Gavra. Noi am discutat acest aspect și în Biroul permanent al Camerei Deputaților și ne-am pus de acord că termenul de dezbatere începe cu ziua de astăzi.

Ca atare, dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul, îl invit la microfon.

Domnul deputat Badea.

Domnul Alexandru Ioan Badea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Inițiativa legislativă pe care am onoarea s-o prezint în fața domniilor voastre privește, așa cum arată și titlul "Modificarea și completarea Legii nr.41 din 1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și a Societății Române de Televiziune".

Nu socot necesar să mai insist asupra stringentei actualități a acestei propuneri legislative ai cărei inițiatori sunt deputații Radu Gheciu, Márton Árpád - Francisc, Mona Muscă, Jianu Nicolae, George Șerban, precum și cel care se află în fața domniilor voastre în acest moment. În schimb, este potrivit să înfățișez pe scurt atât motivația de ansamblu a inițiativei, cât și obiectivele urmărite și felul cum atingerea lor, vrem să credem, s-a realizat prin intermediul modificărilor propuse.

Fără a pune în discuție chestiunea de principiu a necesității unor reglementări legislative separate pentru cele două servicii publice de Radio și, respectiv, Televiziune, prezent proiectul de lege, pornind de la carențele din activitatea celor două instituții, carențe devenite, în mare măsură, cu putință și datorită lacunelor, ambiguităților și improprietăților existente în textul legii, ca atare, și-a propus să intervină cu corecții și completări care să facă legea cât mai funcțională, iar instituțiile în cauză cât mai reprezentative, din perspectiva interesului public, și cât mai apte unei administrări manageriale de maximă eficiență.

Principalele domenii în care s-a intervenit asupra legii sunt: sistemul de alegere, de completare sau de schimbare a Consiliului de administrație, în parte sau în totalitate, precum și a președintelui-director general; corecțiile propuse pornind de la nefericita experiență deja acumulată, permit o rezolvare în termeni raționali, atât ca structură, cât și ca timp, a problemei constituirii Consiliului de administrație al Societății Române de Televiziune, prevenind, totodată, apariția, în viitor, a unor situații similare celei cu care ne confruntăm în prezent; alinierea la cerințele legislației europene în materie, în strânsă concordanță cu prezervarea interesului național, corelarea cu legislația adiacentă la domeniu, în special cu Legea dreptului de autor și a drepturilor conexe și cu alte legi în materie apărute după iunie 1994; precizarea unor responsabilități deontologice care revin personalului societăților publice de Radio și, respectiv, televiziune, statutul Departamentelor Radio-România Internațional și Televiziunea română-TVR Internațională; componența și principalele atribuțiuni care revin unor structuri de conducere operativă sau/și consultativă, în condițiile unei clare opțiuni pentru descentralizare teritorială și organizatorică; structurarea bugetelor de venituri și cheltuieli ale celor două societăți și, în sfârșit, dar nu în ultimul rând, precizarea modalităților de exercitare a controlului parlamentar.

În urma discutării proiectului în cadrul Comisia pentru cultură, arte și mijloace de comunicare în masă au fost aduse amendamente pe care inițiatorii și le-au însușit, astfel încât, însoțită de avizul Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru buget-finanțe și Comisiei pentru drepturile omului, propunerea legislativă supusă domniilor voastre așteaptă un cât mai urgent verdict, menit să pună capăt unei situații instituționale inacceptabile legal și moral și care și așa durează de prea multă vreme.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

În continuare, din partea grupurilor parlamentare, dacă se mai înscrie cineva la luările de cuvânt?

Până acum, s-au înscris reprezentantul PNȚCD și reprezentantul PDSR.

Dacă din partea comisiei dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, potrivit Regulamentului, dați cuvântul comisiei.

Domnul Vasile Lupu:

Da, dau cuvântul comisiei. Am anunțat doar dreptul de a se înscrie, domnule Gaspar.

Deci, după cuvântul reprezentantului comisiei, pentru înscrierile din partea grupurilor parlamentare, cine mai dorește să se înscrie la domnul secretar.

Domnule președinte al comisiei, aveți cuvântul.

Domnul Gabriel Țepelea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților s-a întrunit, în perioada vacanței parlamentare, mai precis între 15 și 28 august, spre a analiza și spre a finaliza propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.41.

Inițiatorii sunt 6 deputați membri ai coaliției majoritare, care au fost prezentați aici.

Care sunt principalele prevederi ale legii: acordarea cu legislația europeană a audiovizualului, rezervând producțiilor audiovizuale europene majoritatea, adică peste 50%, respectarea prevederii Legii privind dreptul de autor și drepturilor conexe, coroborarea cu Legea administrației locale.

Propunerile pentru cele 13 locuri din Consiliul de administrație al celor două societăți se fac de către președintele României pentru un loc, Guvern - un loc, grupurile parlamentare ale celor două Camere - 8 locuri, minoritățile naționale - un loc, personalul de specialitate din fiecare societate pentru două locuri.

Propunerile pentru aceste locuri nu pot depăși dublul numărului de locuri stabilite și vor fi înaintate birourilor permanente ale celor două Camere, în termen de 15 zile de la declanșarea procedurii de numire.

În consecință, va exista, alături de primul candidat, să-i zicem candidatul titular, și un supleant, destinat să-l înlocuiască în caz de demitere ori deces.

O altă prevedere: candidații propuși vor fi audiați în ședință comună ale celor două comisii, după metodologia publicată în Monitorul Oficial.

Comisiile lucrează în ședință comună și decid asupra candidaților propuși, cu votul majorității membrilor acestora; votul în plen se face pe liste cu bile.

La sesizarea Consiliului de administrație, comisiile permanente ale celor două Camere pot propune Parlamentului demiterea unui membru necorespunzător.

Locurile vacante în Consiliul de administrație vor fi anunțate public.

Se precizează că un Consiliu de administrație poate lucra statutar cu minimum 7 membri și se fixează data interimatului la 6 luni.

Comitetul director este condus de directorul general și este compus, în afară de acesta, din directori generali adjuncți și din secretarul general.

Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de radiodifuziune pot avea în structura lor posturi regionale și alte unități funcționale autonome necesare realizării obiectului specific, cărora li se acordă împuterniciri de reprezentare, în domeniile: tehnic, economic, comercial, administrativ, financiar, juridic.

Posturilor regionale li se atribuie frecvențe cu acoperire zonală, în condițiile legii. Conducerea posturilor regionale este asigurată de consilii de conducere, fiindcă este vorba de cele două societăți, de consilii de conducere proprii numite de către consiliile de administrație ale celor două societăți.

În scopul colaborării cu societatea civilă, se constituie consilii consultative ale Societății Române de Televiziune și ale Societății Române de Radiodifuziune. Acestea se întrunesc trimestrial și fac recomandări în materie de programe.

Controlul parlamentar asupra Societății române de radiodifuziune și Societății Române de Televiziune se realizează prin comisiile de resort parlamentare.

Raportul anual al fiecărei societăți va fi depus până la 31 martie al anului următor. El va fi avizat de comisiile pentru buget-finanțe, de comisiile pentru cultură și va fi supus aprobării în plenul celor două Camere. În afara raportului anual, comisiile de specialitate pot cere rapoarte periodice, rapoarte punctuale care vor fi supuse dezbaterii și aprobării în plenul Camerelor reunite.

Nedepunerea la termen a rapoartelor atrage după sine pierderea din oficiu a calității de președinte al Consiliului de administrație, iar respingerea raportului anual atrage demiterea întregului consiliu.

Stimați colegi,

În partea finală, mai fac câteva precizări.

În vederea redactării acestei propuneri legislative, pe care am dorit-o cât mai cuprinzătoare și mai modernă, comisia a solicitat propuneri de la: Consiliul Național al Audiovizualului, Societatea Aomână de Televiziune, Societatea Română de Radiodifuziune, de la grupuri parlamentare, de la unii specialiști străini, ca de exemplu doamna Lise Phorgen, directoare la BBC.

Fiecare propunere a fost analizată cu atenție și a fost inclusă în proiect, pe baza votului, dacă, evident, se dovedea pertinentă.

După înaintarea raportului la Biroul permanent al Camerei, la 1 septembrie, au sosit câteva avize și propuneri din partea Comisiei pentru buget, finanțe, Comisiei pentru drepturile omului și de la Grupul parlamentar al PDSR.

Toate aceste propuneri au fost supuse dezbaterilor, în ziua de 9 septembrie, alcătuindu-se un raport suplimentar difuzat, abia aseară.

Comisia a urmărit simplificarea procedurii de numire a membrilor Consiliului de administrație, prezentând unele sugestii care au fost, la rândul lor, solicitate de grupurile parlamentare care s-au întrunit în martie a.c.

Pe ordinea de zi se află, în prezent, modificarea și completarea Legii nr.48, adică modificarea și completarea Legii audiovizualului, ocazie cu care anumite sugestii vor acționa și în favoarea Legii nr.41, pe care o dezbatem acum.

În interesul încetării interimatului în Televiziunea Română și în interesul unei viziuni de ansamblu a tuturor forțelor politice asupra Societății Române de Televiziune și Societății Române de Radio difuziune, așteptăm ca dezbaterile să fie constructive și să finalizăm, cât mai curând posibil, această lege care vizează instalarea normalității.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Din partea Partidului Social-Democrat Român, are cuvântul domnul Radu Gheciu, la dezbaterile generale.

Domnul Radu Sever Cristian Gheciu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Onorații mei antevorbitori au prezentat, cu multă claritate, o serie de detalii privind inițiativa legislativă supusă astăzi dezbaterii.

Cu permisiunea dumneavoastră, aș face numai un comentariu cu caracter general, mărturisindu-vă că, în grupul nostru, după ce am pornit la lucru, cu intenția circumscrisă de a găsi soluții de deblocare a nenominalizării Consiliului de administrație al Societății Române de Televiziune, lucrând pe text am ajuns mult mai departe decât bănuiam la început, încât inițiativa legislativă pe care v-o prezentăm îmbracă acum o dimensiune tehnică, fără îndoială, și această dimensiune tehnică se regăsește, evident, în procedurile de numire, de desemnare a Consiliului de administrație al celor două societăți, și ele au fost arătate aici de domnul președinte Țepelea, dar ele au corelative, lucruri noi, au corelative prevederile importantului art.52, ele sunt simetrice, prevederile art.52, cu cele ale art.20 și 21, pentru că acestea, cele din art.52, privesc modalitățile de desărcinare a unuia sau altuia dintre membrii Consiliului de administrație sau al Consiliului în întregime, dacă Parlamentul, ca for tutelar, va aprecia că un consiliu sau altul, un membru sau altul nu își face datoria.

Există, de asemenea, o serie de precizări privind competențele Consiliilor de administrație.

În sfârșit, există precizări pe care le veți regăsi la art.39, în privința competențelor Consiliului de coordonare a programului și ale Consiliului consultativ instituite și într-una și în cealaltă dintre cele două societăți.

Dar, pe lângă această componentă, pe lângă această dimensiune tehnică, inițiativa parlamentară pe care v-o prezentăm astăzi are și o dimensiune spirituală, pentru că ne-a apărut evident că nu putem opera asupra acestui text, fără să ne oprim puțin mai mult și asupra rațiunii de a exista societăților, asupra rațiunii de a exista a Consiliilor de administrație, care nu este alta decât aceea de a face emisiuni cât mai bune.

Această dimensiune spirituală a inițiativei noastre legislative se regăsește în elementele legislative noi, apărute în sistemul românesc după promulgarea vechii Legi nr.41, și mă refer specific acum la Legea nr.8, Legea dreptului de autor și a drepturilor conexe, se regăsește, de asemenea, însă, într-o mai bună situare în confluență a vocației Radiodifuziunii și Televiziunii publice de vector al culturii naționale, cu cealaltă vocație, aceea de receptacol a tot ce este mai valoros în culturile și civilizațiile lumii.

Din această perspectivă, noi ne-am găsit într-o interesantă situație de congruență cu preocupările Comunității europene. Domnul profesor Țepelea a făcut aluzie aici, și domnul Badea, la un document inspirator. Nu este un document constrângător al Comunității europene, dar, iată, în chip foarte fericit, preocupările instituțiilor europene pentru europenizarea, pentru menținerea identității comunitare europene în programele de Radio și de Televiziune, se regăsesc în preocupările noastre de deschidere către toate culturile lumii, fără îndoială, dar cu preponderență către cultura și civilizația europeană. Art.7, pct.4, numărul curent din inițiativa parlamentară, dar art.7 din vechea și din noua lege, este un articol cheie din acest punct de vedere.

În sfârșit, și cu aceasta voi încheia, dimensiunea spirituală a inițiativei parlamentare se regăsește și în preocuparea noastră mai pronunțată pentru regionalizarea Radio-ului și a Televiziunii naționale. Veți întâlni aici o schimbare terminologică, ea pare minoră, dar reflectă o anumită intenție, noi nu mai vorbim despre studiouri teritoriale, ci despre studiouri regionale. Mai mult decât atât, aceste studiouri regionale capătă o sporită autonomie, o sporită autonomie financiară, au organe proprii de conducere și, evident, se racordează și cu conducerea centrală a celor două societăți, în care fiecare dintre aceste studiouri teritoriale vor fi bine reprezentate. Și, nu în ultimul rând, o noutate importantă, pe care o prevede inițiativa legislativă, acestor studiouri teritoriale li se vor acorda ceea ce nu au avut până acum, frecvențe de emisii zonale proprii.

Cu convingerea că vă veți apleca cu atenție asupra inițiativei noastre și că ea va fi agreată de dumneavoastră, vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul Dumitru Pâslaru, PDSR.

Domnul Dumitru Pâslaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

S-a observat de mai mult că cele trei forme de participare public-ceremonială la sensurile puterii, în trei regimuri diferite, sunt umorul, în democrație, zeflemeaua, în demagogie și panegiricul sau lauda, eventual de sine, în dictatură. Și nu este întâmplătoare sau greu de observat, în discursul abil, uneori, al reprezentanților puterii instituite în România după 1996, în diferite împrejurări, mergând de la investirea Guvernului, la răspunsul la moțiunile de cenzură sau la aparițiile publice, împletirea abilă a ultimelor două modalități de comunicare, opoziției rămânându-i, în general, terenul ironiilor amare.

Dacă ar fi să ne luăm după limbaj, și trebuie să ne luăm după limbaj, se pare, deci, că actualitatea, sistemul politic, structura politică, sensul schimbării este coordonat de cele două direcții, trecerea de la demagogie la dictatură. Și ceea ce este mai neplăcut este că și instituțiile care sunt, în genere, purtătoare și materializare a ideilor politice, se vor contamina, mai devreme sau mai târziu, de această gravă dificultate. Este cazul, între alte instituții mediatice, după noiembrie 1996, Televiziunii Române. Și iar este deosebit de semnificativ faptul că unul dintre primele acte de guvernare ale actualei puteri a fost politizarea precipitată a Televiziunii, prin numirea, în disprețul legii, al Constituției și al Parlamentului, în fruntea acesteia, a unui director general, un regizor remarcabil, dar un manager neinspirat, care, sfătuit de un Consiliu de coordonare consultativ, așa-zis independent și reprezentant al societății civile, ajutat de o echipă alcătuită din ziariști care, în perioada anterioară, și-au dovedit partizanatul, la diferite posturi de Radio și publicații, de ingineri minieri sau metalurgiști, au declanșat o veritabilă vânătoare de vrăjitoare în cadrul Televiziunii, epurări pe criteriul suspectării în legătură cu simpatiile politice, transformând această instituție, în scurt timp, așa cum spunea Lucia Hossu Longin care, în nici un caz nu poate fi suspectată de simpatii de stânga, într-o instituție de amuzament, furnizoare de talk-show-uri și telenovele.

Principala orientare, sarcină a noii echipe și a directorului interimar, care a fost validat post factum, cu o scădere evidentă de demnitate din partea Comisiei pentru cultură a Parlamentului, în mandatul de interimat, a fost aceea, pe de o parte, de a reduce opoziția la tăcere, de a cenzura aparițiile acesteia, de a le ridiculiza sau obstrucționa, prin diferite modalități tehnice sau profesionale, cum a fost celebrul interviu luat de Mungiu-Pippidi domnului președinte Iliescu sau relatarea de vinerea trecută a discuției de la Galați, când, în mod cu totul întâmplător, în relatare s-a interferat un post de radio străin.

În al doilea rând, o dată cu eliminarea opoziției de pe postul de Televiziune, s-a urmărit degradarea calității artistice a prestației acestui post public. Astfel, s-a încercat și s-a reușit în mare parte desființarea a 46 de emisiuni culturale, transferarea unora de largă audiență pe postul 2 de Televiziune, lăsându-se teren liber afacerilor oneroase, presiunilor exercitate de producători independenți, cum ar fi "GRAFITTI" și "TOFAN-GROUP", care ajung până acolo, în condițiile în care se știe că discountul la publicitate merge până la 50%, să exercite presiuni privind demiterea unor șefi de departamente sau de emisiuni, în cazul în care aceștia nu difuzează producțiile lor, cum este cazul domnului Ioan Vaciu, fost prim redactor al Televiziunii, redactor al "Ediției Speciale", "Ediție Specială", care, știți, nu este altceva decât o emisiune în care se reglează conturile cu opoziția, o emisiune de îndoctrinare și de monolog.

Efectul acestei acțiuni politice în Televiziune nu a întârziat să se arate: în primul rând, scăderea dramatică a calității, a audienței și pierderea inevitabilă și irecuperabilă, cred, a cursei cu posturile de televiziune particulare.

În același timp, în condițiile în care, tot după mărturia doamnei Hossu-Longin, milioane de dolari se scurg în buzunarele unor realizatori de televiziune, care sunt ei înșiși proprietari de agenții de publicitate, sau reprezentanți în consiliile de conducere ale acestora, Televiziunea a reușit să aibă datorii de peste 100 de miliarde lei, fiind în pragul falimentului și închiderii.

În momentul în care opinia publică s-a inflamat în legătură cu situația existentă în Televiziune, s-a constatat că, de fapt, inexistența consiliului de administrație este cea care a condus la această situație dramatică, consiliu de administrație, care conform Legii nr. 41 nu a reușit să se constituie în 60 de zile de la promulgarea legii, așa cum s-a reușit cu Societatea Națională de Radio, care funcționează în condițiile apreciate de toată lumea.

Consiliul de administrație nu s-a constituit în vechiul Parlament, între altele, deoarece vechea opoziție a găsit cu cale să se retragă din sală, pentru a obstrucționa constituirea definitivă a consiliului de administrație și funcționarea după criteriile calitative după care Radio-ul începea deja să emită.

În aceste condiții, liderii grupurilor parlamentare s-au întâlnit, au negociat și, în conformitate cu noua structură a Parlamentului, au decis ca Guvernul Ciorbea să-și calce pe inimă și să emită o ordonanță de urgență, pentru completarea consiliului de administrație conform algoritmului parlamentar rezultat din alegerile din noiembrie 1996.

Zis și făcut, numai că, între timp, o comisie, de fapt un grup de colegi din Comisia de cultură au lucrat la elaborarea unei propuneri legislative de modificare a întregii Legi nr. 41, iar în momentul în care această lege a fost gata, s-a uitat ceea ce s-a negociat la întâlnirea cu reprezentanții grupurilor parlamentare. De ce? Pentru că, de fapt, miza nu este numai completarea consiliului de administrație - o să vedem, destul de ineficient în structura de putere, de conducere a Televiziunii - ci, modificarea unor prevederi ale legii, adică, în noua lege, care are, sigur, și elemente pozitive, se introduc elemente privind controlul, din punctul nostru de vedere, exagerat al Comisiei de cultură asupra acestor instituții.

Comisiile de cultură pot desemna candidați, pot desemna pozițiile de titulari sau supleanți, pot demite pe fiecare membru al consiliului de administrație, pot demite consiliul întreg, pot demite și numi președintele consiliului de administrație, pe baza unor rapoarte periodice sau a unui raport anual.

Această ingerință este nu numai ilegală, este de-a dreptul neconstituțională, o comisie permanentă neavând asemenea atribuții prin lege, ci numai comisiile speciale abilitate de Parlament.

În al doilea rând, actuala lege încearcă, și probabil că va reuși, încearcă să legalizeze situația ilegală din Televiziune, adică numirea abuzivă, arbitrară a directorului în instituția inexistentă de interimat și, în al doilea, legalizarea prezenței "consiliului politic de control", cum îl numim noi, adică a "consiliului consultativ", în mod ridicol numit "reprezentant al societății civile, a principalelor 9 segmente ale societății civile", consiliu care, de altfel, funcționează la ora actuală în Televiziune, cu toate că nu are nici o bază măcar minimă, așa cum are domnul Stere Gulea, prin mandatul interimar încredințat de Parlament. Acest consiliu este legalizat.

Și, în al treilea rând, această modificare de ansamblu a legii vizează restructurarea consiliului de administrație deja constituit la Radio, pentru ca și Societatea Română de Radiodifuziune să capete același caracter partizan-politic, de slujnică supusă puterii, și să-și piardă independența care i-a adus prestigiul binemeritat.

Partidul Democrației Sociale din România a prezentat 10 amendamente. Cu excepția câtorva, care țin mai mult de formulare, au fost respinse. Noi, conform procedurii, le vom reitera în plen, dar dacă această lege va ieși de sub votul nostru în forma apropiată proiectului de lege, nimic estențial nu se va schimba în Televiziune, din contră, gradul ei de subordonare politică, de politizare efectivă va crește și în dauna climatului politic din România, și a celui artistic.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Lazăr Lădariu - P.U.N.R.

Se pregătește doamna deputat Leonida Lari - Partidul "România Mare".

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Un amănunt, sub chipul unui adevăr ușor de constatat și de văzut, chiar cale de 7 poște, poate fi unanim acceptat astăzi.

De aproape un an, Societatea Română de Televiziune, doar la ea mă refer acum, deoarece Societatea Română de Radiodifuziune se află cu clase deasupra motivelor discuțiilor de azi, a devenit o moară hodorogită, care merge în gol.

Vina pentru această brambureală programată a unui post public poate fi împărțită până la un loc, în egală măsură, de coaliția parlamentară și opoziția legislaturii trecute.

Cu toate strădaniile de a căuta o limpezire într-un scenariu suprarealist, specific românesc, atmosfera a fost dominată de hățișul diversiunilor, intereselor de gașcă și sforăriilor.

O anumită fixație pentru unii, în ecuația căreia au fost introduse în rolul "calului troian" scenariile greviste ale domnului Dumitru Iuga, s-a ofilit și ea, repede.

Soluția Parlamentului pichetat și asaltat, pentru că nu s-a votat cum ar fi vrut unii, revenirile la zero, părăsirea sălii, păguboasă, de pildă, în cazul votului hotărâtor pentru candidatura domnului Gabriel Liiceanu, ca și strategiile atacului asupra comisiilor ajunse în postura țapului ispășitor, nu au avut efectul scontat.

O tactică împrumutată din fotbal, cea a temporizării, a primat sub perplexitatea celui dispus să vadă jumătatea goală sau cea plină a sticlei. Urmarea? Societatea Română de Televiziune a rămas până azi fără consiliu de administrație legal, care ar fi adus, probabil, și ordinea necesară, iar lâncezeala, se știe bine, costă prea mult.

Dacă am ajuns astăzi ca mâna stângă, adică domnul Stere Gulea, să nu știe ce face dreapta, adică duetul Alina Mungiu-Radu Nicolau, de vină este, fără îndoială, zădărnicirea calculată a strădaniilor de a găsi o soluție, confirmându-se că este mult mai ușor de distrus, decât să pui ceva trainic în loc.

Primul pas în direcția subminării caprei vecinului l-a constituit amputarea formei inițiale a art. 52, creându-se astfel premisa plecării, cu un considerabil handicap, într-un demers sortit eșecului, precum și a acceptării votului "bumerang", cu două treimi, stupid și absurd.

Atunci unii, ca și acum, se credeau veșnici în scaunul puterii și în cel parlamentar și au eliminat controlul comisiei de specialitate asupra Societății Române de Televiziune.

Ce a urmat am putut constata cu toții: nenumărate matrapazlâcuri, multe abuzuri, lupta pentru fotoliile conducerii, pentru acapararea Televiziunii cu gândul la alegerile care urmau, ilegalități grosolane petrecute de atunci sub îngăduitoarea umbrelă a inexistenței consiliului de administrație. Abuz cras a fost numirea interimară a domnului Stere Gulea în fruntea Societății Române de Televiziune, apreciat regizor, dar slab manager, în disprețul total al Constituției și în desconsiderarea propriei legi de organizare și funcționare. Depășirea competențelor este și exclusivismul ocupării unor funcții doar cu foști bursieri Soros. Semne de întrebare ridică și "tunurile" suspectei publicități, încă neverificate temeinic. Abuz se numește și îndepărtarea din Televiziune, fără nici o logică, a unor profesioniști arhirecunoscuți.

Iată cum un necaz nu vine singur. Calitatea prestațiilor este azi cea știută, gafele vin în cascade, limba română este agresată, emisiunile culturale scoase pe ușa din dos.

Analizând schimbarea din Societatea Română de Televiziune, apreciatul analist politic Ion Cristoiu o caracteriza succint, dar cu umor: "... Singura deosebire este că Anca Toader ne privea în față. Acum se uită la noi cu umărul..." Să te mai mire că o gafă naște o altă gafă? Pentru că este jenant și descalificant, vă rog să ne credeți, să constați cum slujbași ai Televiziunii, aservită total puterii, greșesc grav de trei ori în doar două minute, că sub chipul domnului Remus Opriș, secretarul general al Guvernului, într-o ediție a Jurnalului, dintr-o regretabilă eroare, scria "hoț de cablu".

Așadar, argumente pentru modificarea și completarea Legii nr. 41/ 1994 sunt suficiente. "Bine și mai târziu - zice românul - decât niciodată".

Eu unul sunt convins că dacă constituirea consiliului de administrație ar fi fost realizată la timp, postura intolerabilă, jenantă de azi ar fi putut fi evitată și alta ar fi acum situația. Măcar, pentru a se confirma părerea că "un cățel viu face mai mult decât un leu mort".

Cu unele amendamente propuse am fost de acord, încă din prima fază a dezbaterilor în comisie. Cu altele, nu.

Așezate toate într-un loc al bunei intenții, vom conchide că, dacă vrem, într-adevăr un consiliu de administrație și o ieșire din impas, schimbarea Legii nr. 4l/1994 este necesară mai ales în acest context.

Deci, deputații Partidului Unității Naționale Române o sprijină ca atare, pentru a ne îndepărta, măcar în ceasul al doisprezecelea, imaginea "morii parlamentare" care, de la o vreme încoace, merge în gol.

Vă mulțumesc. (Câteva aplauze în partea stângă a sălii).

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

Are cuvântul doamna deputat Leonida Lari.

Se pregătește domnul deputat Kakasi Șandor, U.D.M.R.

Doamna Leonida Lari Iorga:

Stimați colegi,

Grupul parlamentar "România Mare" acceptă, în parte, propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 41/1994, referitoare la organizarea și funcționarea Societăților Române de Radiodifuziune și Televiziune, dar sunt câteva momente principiale, pe care le găsim absolut inacceptabile.

Sub acoperirea unei excesive griji, dar anticipând întâmplările destinului, se încearcă introducerea imprevizibilului ca literă de lege. Astfel e cazul cu interimatul, cu a doua listă de membri supleanți, precum și cu crearea unor consilii consultative pe lângă consiliile de administrație ale Societăților Române de Radiodifuziune și Televiziune.

Grupul nostru parlamentar se pronunță împotriva unei a doua liste cu membri supleanți, deoarece formațiunea noastră politică este pe deplin responsabilă de nominalizările ce le-a făcut.

Cât privește interimatul, noi considerăm că nu se poate vota pentru ceea ce nu știm că se va întâmpla. Este ca și cu povestea drobului de sare. Haideți atunci să găsim un pasaj legislativ cu interimatul și pentru Președintele țării. Mai știi ce se poate întâmpla mâine?

La fel, Grupul parlamentar "România Mare" se pronunță împotriva creării unor structuri paralele, precum sunt "consiliile consultative din partea societății civile". În prezent sunt peste 2.000 asociații neguvernamentale. Care dintre ele vor accede în consiliile consultative, sau depinde de preferințele politice ale conducătorilor consiliilor de administrație de la Societatea de Radiodifuziune și cea de Televiziune?

Acestea fiind spuse, sper să fie luate în vedere de către domniile voastre.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Kakasi Sandor, U.D.M.R.

Se pregătește domnul Alexandru Sassu, Partidul Democrat.

Domnul Kakasi Alexandru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

După 3 ani de la adoptarea Legii nr. 41 din 17 iunie 1994, privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și a Societății Române de Televiziune, avem în față propunerea legislativă privind modificarea și completarea acestui act normativ.

În cei 3 ani care s-au scurs de la adoptarea legii, au ieșit la iveală părțile ei negative și s-au ivit probleme care au dovedit că acest act normativ conține numeroase lacune și imprecizii.

Din aceste motive, ca urmare a experienței acumulate în această perioadă, inițiatorii semnalează o serie dintre aceste lacune și imprecizii, sugerând îmbunătățiri ale legii, în vederea asigurării unui cadru legislativ corespunzător diversității problematicii actuale.

Propunerea legislativă dorește să înlăture deficiențele constatate în decursul aplicării legii, prin introducerea unor regulamente vizând, printre altele, alegerea, organizarea, funcționarea și competențele organelor de conducere ale celor două instituții.

Modificarea legii permite deblocarea mecanismului de alegere a consiliilor de administrație, corelarea legislației privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune cu normele europene.

Cu modificările și completările prevăzute în prezenta propunere, legislația noastră va corespunde dorinței, deja exprimate, de a crea o Radio-Televiziune publică cu adevărat independentă, responsabilă, echidistantă față de toate partidele și formațiunile politice, dar responsabilă față de forul legiuitor.

Având în vedere cele expuse, Grupul parlamentar U.D.M.R. va vota propunerea legislativă și vă invită și pe dumneavoastră să-i urmați exemplul.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Alexandru Sassu are cuvântul și urmează domnul deputat George Șerban, P.N.Ț.C.D.

Domnul Alexandru Sassu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Suntem astăzi într-un moment pe care, probabil, de foarte multă vreme îl așteaptă foarte multă lume, începând de la Televiziune, cei care lucrează în Televiziune, și terminând, probabil, cu mulți dintre noi.

Este foarte interesant că într-un astfel de moment, care întrunise girul tuturor partidelor parlamentare, auzi tot felul de discursuri, unele mai hazlii, altele mai puțin.

Este pentru mine absolut hilar să aud aici cum reprezentanții fostei puteri plâng controlul politic asupra Televiziunii, control exercitat de ei de atâta vreme, sau faptul că n-a fost numit un consiliu de administrație timp de 3 ani, atâta timp cât mai bine de doi ani și jumătate au deținut puterea totală.

Lucrul acesta, sigur, după părerea mea nu-și avea locul, dar, pentru că cred că în primul rând Televiziunea are nevoie de o lege care să-i dea un consiliu de administrație, am să vorbesc foarte puțin și am să vă rog ca această lege, pe cât posibil, să treacă cât mai repede, pentru ca să putem numi consiliul de administrație la Televiziune în termen cât mai scurt.

Legea în sine, proiectul de lege încearcă să rezolve după părerea mea 3 lucruri: o dată, integrarea legislativă și culturală în structurile europene; după mine, soluția găsită este discutabilă, dar, oricum este o soluție - este discutabilă pentru că, prin textul respecti, se pune un semn de întrebare asupra europenității culturii românești - încearcă să găsească o soluție la o numire rapidă a unui consiliu de administrație și lucrul acesta este cel mai așteptat de toată lumea, și încearcă să găsească o soluție la un control eficient, parlamentar, asupra Televiziunii, control pe care, datorită a tot felul de subterfugii ale fostului partid de guvernământ, nu am reușit niciodată să-l facem eficient.

După părerea mea, ar fi trebuit să mai avem și alte lucruri în acest proiect de lege, și, mai ales, cred că ar fi trebuit să lămurim foarte clar caracterul public al Televiziunii, această latură care este foarte mult pusă sub semnul întrebării acum, de unii, să zicem, aventurieri care sunt actualmente în funcții importante în Televiziune...

Cred că pentru noi era foarte important, și pentru cei din Televiziune, să știe că Televiziunea Română, Societatea Română de Televiziune este o televiziune publică, și nu o televiziune particulară, unde fiecare face ce vrea.

Dar, pentru că, spuneam la început, Televiziunea are nevoie de un consiliu de administrație, cred că trebuie să mergem cât mai repede la finalul acestei legi, ca încă din această sesiune să putem numi un consiliu de administrație.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat George Șerban are cuvântul.

Se pregătește doamna deputat Muscă.

Domnul George Șerban:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

O dezbatere asupra problemei Televiziunii și Radiodifuziunii ar fi fost tensionată și cu multe scântei în 1990 și în 1991.

Între timp, au apărut posturile de radio și televiziune alternative, foarte puternice, iar audiența posturilor publice de radio și televiziune a scăzut.

Ca atare, eu cred că astăzi este momentul să avem o discuție mai puțin pasională și mai mult aplicată asupra acestei legi, care nu mai hotărăște ca în 1990 sau în 1991 destinul politic al unei formațiuni, în funcție de faptul dacă are sau nu în, Televiziunea publică. În 1996, s-a văzut că și cu Televiziunea publică subordonată anumite forțe politice au pierdut alegerile.

Noi suntem chemați aici să dezbatem îmbunătățirea Legii nr. 41, ce reglementează funcționarea Radiodifuziunii și Televiziunii și nu să facem rechizitorii la adresa prestației echipelor ce au fost sau sunt la conducerea Televiziunii.

Îmi pare rău că s-a început dezbaterea cu astfel de rechizitorii și s-a vorbit deja despre trecerea de la demagogie la dictatură în Televiziune. Ei bine, eu zic să nu vorbim de funie în casa spânzuratului, pentru că timp de 7 ani, sau 7 ani ne stau la dispoziție pentru a demonstra acest lucru, referitor la fosta administrație a Televiziunii.

Ce este și mai rău este că deja au fost aruncate tot felul de semnale de alarmă, de sperietori privitoare la acest proiect de amendare a legii.

S-a declarat aici că, în virtutea noului proiect de lege, comisiile permanente pot să demită pe oricine din consiliul de administrație, inclusiv pe președinte. Este absolut fals, întrucât numai Parlamentul numește și numai Parlamentul desărcinează, așa cum veți vedea în lege.

Dar, trebuia să fiți dumneavoastră speriați, să fiți foarte atenți la ce se întâmplă și cât de mult rău dorim noi celor două instituții.

De asemenea, că va fi atacată ideea existenței membrilor supleanți. Ei bine, dacă este atacată aceasta, este o lovitură în propria gleznă, întrucât ideea cu existența supleanților este în favoarea partidelor din opoziție și atrag atenția partidelor de opoziție, întrucât se votează pe listă, dar dacă membrul din consiliul de administrație, al partidului de opoziție respectiv se întâmplă să demisioneze din motive personale, să se îmbolnăvească, ferească Dumnezeu de altceva..., partidul respectiv vine în fața Parlamentului cu o singură persoană și majoritatea poate să n-o voteze la nesfârșit și partidul să nu aibă reprezentant în consiliul de administrație, pe când existând supleantul, acesta automat îi ia locul.

Deci, iată s-a avut în vedere dreptul opoziției de a avea reprezentanți în Parlament și mă miră această atitudine...

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Nu în Parlament! La Televiziune!

Domnul George Șerban:

În fine... La Televiziune. Mulțumesc.

În fine, grupurile consultative, ca structuri paralele, chiar dacă nu se votează propunerea noastră, ele sunt în legea de bază, deci rămân în continuare statuate. Noi n-am făcut decât să dăm o definiție mai bună.

Au fost mai multe idei venite din partea diferitelor instituții, de la ideea de a se da o ordonanță de urgență pentru modificarea unui singur art. 20, care să schimbe consiliul de administrație, dar să lase toată legea în forma nefuncțională pe care o avea, și până la ideea radicală de a se dizolva cele două instituții și de a crea de la zero instituții noi.

Între aceste forme extreme, acest proiect de lege încearcă să facă viabilă o lege funcțională, o lege, Legea nr. 41 și să permită transformarea, schimbarea și la nivelul instituțiilor publice.

Grupul parlamentar PNȚCD - Civic Ecologist susține acest proiect de lege.

Mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Ultimul vorbitor pentru dezbaterile generale, doamna deputat Mona Muscă, are cuvântul.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Presa scrisă și audivizuală de după 1989 a fost caracterizată de o notorietate în materie ca o presă cu două viteze, pe locul doi situându-se audiovizualul, cu referire specială la televiziunea publică. Acest lucru se datorează în bună parte și Parlamentului. Este grav, având în vedere importanța celor două societăți publice ca mijloc de informare și ca instituții în sine, cele mai mari ca organizare și număr de programe.

Audiovizualul s-a vrut a fi stabilizat prin două legi, în principal: Legea audiovizualului din 1992 și Legea privind înființarea și funcționarea societății române de radio și televiziune din 1994. Am spus s-a vrut, pentru că rezultatele sunt cel puțin triste. Responsabilitatea Parlamentului în această problemă este maximă, având în vedere că cele două societăți sunt sub controlul Comisiei pentru cultură, arte și mass-media.

Pentru a vedea cum este apreciată această problemă spinoasă în opinia publică și pentru a sublinia responsabilitatea care ne revine, am făcut pentru dumneavoastră câteva spicuiri din presă, de-a lungul acestor ani.

Cineva afirma: "Fricțiunile politice și blocajele parlamentare au făcut ca nici în prezent Televiziunea Română să nu se fi organizat conform legii".

Altcineva: "Din septembrie 1994 conducerea Televiziunii lucrează în ilegalitate, nu după niște principii teoretice, ci după legile votate de Parlamentul României. Parlamentul nu poate ajunge la acel cvorum de două treimi necesar validării propunerilor pentru Consiliul de administrație, dar se pare că nici partidele nu sunt deosebit de interesate în această problemă și chiar reprezentanții lor în Comisiile pentru cultură, artă și mass-media nu sunt destul de activi pentru a forța o alegere și o completare a acestui consiliu de administrație. Sau avem de-a face cu o instituție care funcționează ilegal".

Altcineva, tot în 1996 spunea: "Televiziunea Română se află într-un blocaj bine organizat".

La întrebararea "Cine se face vinovat de impasul din Televiziune?" o personalitate, purtător al opiniei publice, a spus: "Vinovat este Parlamentul, vinovați sunt toți cei care se află dincolo de majoritate parlamentară, inclusiv partea de Parlament care aparține diverselor opoziții".

Altcineva exprima "exasperarea societății civile în fața ilegalității în care funcționează Televiziunea Română".

Stimați colegi,

Vă invit să contribuiți, alături de Comisia pentru cultură, arte și mass-media, la repararea acestei situații în care se află Televiziunea.

Vă invit să contribuim cu votul nostru la intrarea în normalitate a Televiziunii.

Ca unul dintre inițiatori, țin să mulțumesc domnului președinte Gabriel Țepelea, președinte al Comisiei pentru cultură, arte și mass-media și colegilor din comisie pentru prezența domniilor lor în timpul vacanței, când pe timpul unei săptămâni s-a discutat acest proiect de lege de dimineața până aproape seara.

În numele comisiei și al inițiatorilor mulțumesc celor care au venit cu sugestii sau cu amendamente. Mulțumesc, deci, Televiziunii Române, Consiliului Național al Audiovizualului și P.D.S.R.-ului.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal apreciază proiectul de lege și, ca atare, este bucuros să contribuie prin votul său la intrarea în normalitate a unei instituții atât de importante ca Televiziunea publică.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Și noi vă mulțumim și vă invităm la dezbaterea legii.

Domnul deputat Gavra.

Domnul Ioan Gavra:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnilor invitați,

Din păcate, relativ târziu, din partea unor membrii ai Comisiei de arte, cultură, mass-media a Camerei Deputaților se propune o inițiativă legislativă de modificare a Legii nr. 41, existentă și în vigoare de mai bine de 3 ani de zile. Din păcate, pentru că așa cum spunea doamna deputat Mona de la P.N.L., responsabilitatea, oricum am lua-o revine în totalitate Parlamentului României, deci și Camerei Deputaților, parțial, dar în majoritate la nivelul Parlamentului, pentru abuzurile, ilegalitățile săvârșite în cei trei ani de zile de către varii directori și directorași puși interimar și ilegal pentru a administra și gestiona cel mai important post public național, român, de Televiziune.

Este bine că după 6 luni de zile, cât trebuia să fie interimatul, conform hotărârii de Guvern și deciziei Parlamentului, se vine la 9 luni de zile, probabil că se respectă un termen ereditar din acest punct de vedere și....

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat,

Ați revenit la dezbateri generale?

Domnul Ioan Gavra:

Nu, nu, nu! Vreau să pun întrebările, dar înainte de a pune întrebările trebuie să explic despre ce este vorba, domnule președinte.

Deci, este bine că s-a venit la 9 luni de zile. Să sperăm că se va naște, măcar după 9 luni de zile, o televiziune legală. Deci, nu să revină la normalitate, ci la legalitate, pentru că s-a încălcat legea.

Și acum, înainte de a intra, domnule președinte...

Domnul Vasile Lupu:

Legalitatea înseamnă normalitate, domnule deputat.

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte,

Nu avem timp de lingvistică, domnul Pruteanu, dacă doriți, vă explică! Vă explică!

Domnul Vasile Lupu:

Nu înțeleg obiectul intervenției dumneavoastră!

Domnul Ioan Gavra:

Vă explică dânsul, eu nu am timp pentru așa ceva!

Domnule președinte,

Vă rog frumos să acordați cuvântul conform Regulamentului, să nu mai interveniți, că trebuie să intervin eu pe urmă.

Deci, revenind la ceea ce a fost până acum și la ceea ce dorim să fie, este nevoie să vedem ce a fost. Să întrebăm comisia de specialitate ce a făcut?

În Regulamentul Camerei Deputaților, la articolul referitor la competențele Comisiei pentru cultură, arte și mass-media scrie foarte clar că una dintre competențe este controlul asupra mijloacelor mass-media, cum se spune acolo, nu așa se denumește științific, actual, deci trebuie să controleze Televiziunea și Radioul sub aspect parlamentar.

Întrebarea nr. 1 pentru președintele Comisiei pentru cultură, arte și mass-media a Camerei Deputaților și sigur in corpore pentru întreaga comisie, dar în primul rând pentru domnia sa, care a gestionat conducerea comisiei de două legislaturi și nu de acum, din acest Parlament, care a fost validat în noiembrie 1996.

1) Conform articolului 52 din legea în vigoare, Legea nr. 41/1994, controlul parlamentar trebuie să-l exercităm noi prin Regulament, prin comisia de specialitate, așa cum, de fapt, este și modificarea la articolul 52, propusă de către Comisia pentru cultură, arte și mass-media a Camerei Deputaților. Ce a făcut comisia pentru arte, cultură și mass-media timp de 3 ani de zile, în urma sesizărilor multiple pe care le-a primit în legătură cu ilegalitățile, intoxicările, manipulările și știți dumneavoastră multe alte chestiuni de la Televiziune? Ce măsuri a luat și cu ce a venit în fața Parlamentului, a Camerei Deputaților, pentru a rezolva legal situația? pentru că avem o responsabilitate. Deci, care a fost responsabilitatea?

2) Articolul 68 din Regulament dă voie comisiilor de specialitate ca atunci când ele constată că este necesar, să facă comisii de anchetă asupra unor probleme din domeniul de competență care le aparține. A făcut ceva din acest punct de vedere, un asemenea demers? Dacă nu, de ce nu a făcut? Comisia trebuie să-și asume responsabilitatea pentru falimentul moral și financiar al Televiziunii Române și prin comisie trebuie să ne asumăm noi!

Și a doua întrebare, domnule președinte Țepelea, vă rog să explicați cine plătește daunele, ca să nu spun altfel, de miliarde, se apropie de 100 de miliarde de lei, ale Televiziunii? Dacă nu v-ați gândit cumva dumneavoastră ca și domnul coleg al nostru de Parlament, deputatul Dimitriu, președintele F.P.S.-ului, să faceți o listă cu lichidările în mass-media. Pe locul întâi la lichidări în mass-media se află Televiziunea Națională, pentru că încă nu este, conform legii, titlul din lege respectat la această televiziune, să o puneți la lichidare, conform normelor economiei de piață și hotărârii de Guvern care spune acest lucru despre orice agent economic din România.

Deci, ce măsuri veți lua, ce propuneți, pentru că trebuie recuperată această daună de 100 de miliarde de lei, pentru că sunt banii publici, buget. De unde se recuperează? Pentru că vom veni la articolul respectiv, "Financiar" și vom spune că nu dăm voie din buget, că a consumat altcineva spațiul Televiziunii și timpul, nu Parlamentul și nu Opoziția și nu poporul român, ci altcineva. Deci, cine a consumat să plătească dauna, pentru că orice în România, conform legilor economiei de piață și legilor financiare se recuperează.

3) Domnule președinte al comisiei, dumneavoastră v-ați permis un lucru regretabil, inadmisibil, îmi pare rău. Competența parlamentară contează mai puțin aici, responsabilitatea mă interesează, în primul rând.

La sfârșitul sesiunii parlamentare ordinare din iunie 1997 Parlamentul României a luat o hotărâre, în sensul responsabilității structurilor acestuia. Birourile permanente ale Camerei Deputaților și Senatului, împreună cu șefii...

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat Gavra, noi nu suntem la o analiză a activității Societăților de Radiodifuziune și Televiziune și nici la o analiză a activității Comisiei pentru cultură, arte și mass-media. Suntem la dezbaterea unei legi, am epuizat dezbaterile generale, ați avut un reprezentant al grupului parlamentar care a luat cuvântul și acum trecem la dezbaterea pe articole.

Vă rog, precizați-vă obiectul intervenției dumneavoastră, altfel vă retrag cuvântul!

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte,

Pentru a nu mai intra în dialog, că pierdem timpul cu dumneavoastră împreună, știți, aici! Am spus că am de adresat patru întrebări, conform Regulamentului. Pentru a intra în dezbaterile pe articole, trebuie să ne lămurim ce este, iar dumneavoastră dacă îmi spuneți că nu trebuie să analizăm ce este, ci venim în ceață să votăm altceva, iarăși, probabil, ceva ce nu se va aplica, înseamnă că dumneavoastră, de fapt, nu doriți să restabiliți legalitatea și normalitatea - cum spuneți dumneavoastră - la Televiziunea Națională! Da? Vă rog frumos! Am patru întrebări de pus, conform Regulamentului, după dezbaterea generală.

La dezbaterea generală s-a spus cuvântul grupului parlamentar: adoptăm, votăm, cu anumite reticențe, eu am de pus patru întrebări ca să mă lămuresc dacă pot să votez ca deputat ceea ce îmi propune această comisie prin inițiativă. Este în regulă sau nu este în regulă?

Deci, a treia întrebare.

Domnule președinte,

Cum v-ați permis dumneavoastră să încălcați hotărârea Parlamentului României în acea alcătuire, deci Biroul permanent al Camerei Deputaților, al Senatului, șefii de grupuri parlamentare din Senat și Camera Deputaților și președinții celor două comisii, dumneavoastră fiind absent motivat, probabil, a fost domnul vicepreședinte Sassu, care a hotărât să propună Guvernului emiterea unei ordonanțe de urgență pentru a nu prelungi falimentul Televiziunii și adunarea datoriilor publice, atunci erau 70 de miliarde, în două luni s-au adăugat încă 30 de miliarde, cum v-ați permis să-l sunați pe primul-ministru, cu care ne-am înțeles noi, Opoziția, și am cerut acest lucru, opoziția, și a fost de acord și Puterea din Parlamentul României? Cum v-ați permis să vă opuneți și să îi spuneți primului-ministru că dumneavoastră nu sunteți de acord?! Vă rog să-mi spuneți cine sunteți dumneavoastră în cadrul Parlamentului României, dacă s-a schimbat cumva conducerea Parlamentului României și cine sunteți dumneavoastră de v-ați permis acest lucru inacceptabil, inelegant, de a încălca o hotărâre a Parlamentului României? Trebuie să vă asumați răspunderea pentru aceasta, că eu vă asociez la falimentul financiar al Televiziunii de două luni de zile. Plătiți daunele, pentru că nu plătește bugetul statului daunele respective!

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat,

Vă atrag atenția pentru ultima oară că sunteți în afara ordinei de zi a Camerei Deputaților!

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte,

Când aveți timp luați Regulamentul și vedeți că se pun întrebări în timpul discuțiilor pentru a clarifica lucrurile. La proiectele de legi se pun întrebări.

Ultima întrebare, domnule președinte.

Domnul Vasile Lupu:

Ați revenit la doi de patru ori, domnule Gavra!

Domnul Ioan Gavra:

Ultima întrebare.

În baza cărei reglementări legale comisia nu a luat în discuție ceea ce au hotărât atunci Birourile permanente? Că erau trei propuneri legislative, și celelalte inițiative trebuiau să se dezbată, așa cum scrie în Regulament, deci împreună, pentru a veni cu un proiect de lege de modificare efectiv, compatibil cu ceea ce se cheamă procedură legislativă. Pentru că, domnule președinte de ședință, vreau să vă spun că modificările sunt parțiale. Trebuiau modificate și alte articole care angajează răspunderea.

Când se face ancheta parlamentară asupra modului fraudulos în care a fost gestionată Televiziunea Națională. Pentru că cineva trebuie să plătească și Parlamentul nu plătește decât politic, altcineva trebuie să plătească și financiar. Dacă ați început lichidarea, lichidați până la capăt, economic și nu altfel.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Am reținut o singură întrebare pertinentă pentru comisie, a domnului Gavra: de ce nu a luat în dezbatere și celelalte inițiative? Dacă doriți să răspundeți și la celelalte întrebări, aveți microfonul.

Domnul Márton Arpad Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Răspuns la prima întrebare: comisia de specialitate nu a avut cum să facă controlul parlamentar al acestei instituții, tocmai din cauză că....

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Domnul Țepelea are întrebările, nu dumneavoastră!

Domnul Vasile Lupu:

Domnule Gavra, luați loc în bancă, vă rog!

Domnul Márton Arpad Francisc:

O să primiți răspuns și din partea domnului Țepelea.

Când s-a dezbătut această lege, articolul 52 a avut un alineat care a prevăzut acest control prin comisie.

Majoritatea de atunci, pur și simplu a făcut să dispară acest alineat. Nu știu cine a avut acea majoritate și cine a avut intervenția să fie suprimat acel alineat?

A patra întrebare s-a referit la alte proiecte de lege de modificare a acestei Legi nr. 41.

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Inițiative legislative!

Domnul Márton Arpad Francisc:

Sau inițiative. Indiferent ce proiecte de lege sau inițiative ar fi fost, eu, cel puțin, nu am cunoștință de alte asemenea inițiative sau proiecte de lege, venite din partea Biroul permanent către comisie.

Iar referitor la cum și-a permis domnul Țepelea să facă...

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Răspunde dânsul!

Domnul Márton Arpad Francisc:

Aici trebuie să răspund eu, că sunt unul dintre cei care sunt direct vizați!

Conform Constituției României, orice deputat are dreptul de inițiativă legislativă și conform Regulamentului Camerei Deputaților, orice inițiativă trebuie să fie dezbătută de o comisie și să i se facă un raport. Nimeni, nici Biroul permanent, nici liderii de grupuri parlamentare nu au dreptul să oprească o asemenea dezbatere!

Deci, dacă cineva și-ar fi permis altceva decât este scris în Constituție și în Regulamentul Camerei Deputaților, atunci ar fi fost acea persoană sau acele presoane care ar fi oprit această lege.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Putem trece la dezbaterea...

Domnule președinte, (se adresează domnului deputat Țepelea.)

Vă rog.

Domnul Gabriel Țepelea:

Dacă solicită domnul Gavra prezența mea? Da?

Eu cred că noi suntem prezenți aici nu pentru a face istoricul diverselor conduceri ale Televiziunii, pentru că dacă am fi procedat așa, ne-am fi amintit și de mineriade, ne-am fi amintit și de prezența în fruntea conducerii a unor conducători ai Televiziunii, pe care nu-mi place să-i amintesc și cred că ne-am adunat aici pentru a rezolva practic un lucru, o problemă.

Domnul Gavra reproșează comisiei că nu a realizat controlul respectiv. De ce nu-și reproșează domniei sale și tuturor celor care, la data respectivă făceau parte din Putere, că în momentul în care a fost propus în plen un articol ca acesta, pe care îl repropunem acum, art.52, care instituie controlul parlamentar, s-a votat împotriva lui și comisiile au rămas cu următorul drept: de a sesiza în fața plenului niște abateri și de a cere anchetă.

Închipuiți-vă, în noianul de probleme pe care le are Parlamentul, dacă Parlamentul își poate permite să organizeze ședințe speciale pentru fiecare din problemele care se ridică în Televiziune.

Deci, răspunsul este următorul: un control nu a fost posibil, pentru că nu a existat o prevedere în lege. Această prevedere există acum.

Dacă domnul Gavra și oricare dintre colegii noștri doresc, într-adevăr, ca Televiziunea, Radioul și evident, Consiliul Național al Audiovizualului să poată fi întrebate periodic și anual despre realizările sau nerealizările lor, atunci îl rog pe domnul Gavra și pe toți ceilalți să ne dea votul. În felul acesta vom realiza controlul parlamentar.

A doua problemă pe care o ridică sau a ridicat-o domnul Gavra este aceea cu recuperarea fondurilor, cu alte cuvinte, situația financiară din Televiziune.

Pot să spun că în momentul în care s-au făcut audieri pentru Consiliul de administrație, o serie de oameni de Televiziune, care au candidat, au semnalat existența unor nereguli financiare. Aceste nereguli le-am transmis sau mai bine zis declarațiile acestora le-am transmis prin presă, pe de o parte, în conferință de presă...Îmi pare rău, nu eram un partid atât de important atunci ca să aibă ecoul pe care îl așteptam, dar am făcut aceste demersuri și am făcut apel la Curtea de Conturi, la domnul Bogdan, pe care sper că îl cunoașteți, fiindcă sunteți din cei care l-au propus la Curtea de Conturi. Ei bine, rezultatul a fost neînceperea unei urmăriri.

În momentul de față există, totuși, un control intern care s-a sesizat și care a adus la cunoștință unele nereguli. Nu este nici treaba mea, nici treaba dumneavoastră ca să dăm sentințe în materie de gestiune financiară. Gestiunea financiară o fac autoritățile îndreptățite.

Mai mult, în momentul în care comisia interimară sau cum să o numesc, conducerea interimară a Televiziunii a purces la lucru, a instituit, a făcut apel la un audit internațional și aceste date ne vor fi prezentate.

Deci, pentru ca lucrurile în Televiziune, în Radio, în C.N.A. să meargă așa cum o dorim cu toții, este necesar ca cele două comisii parlamentare să dispună de forța necesară, de îndreptățirea legală necesară pentru a face controale periodice și a le aduce la cunoștința Parlamentului.

Evident, nimeni nu crede că acest control parlamentar trebuie realizat într-un mod primitiv, adică fiecare, în mod individual are o nemulțumire în legătură cu un redactor, în legătură cu o emisiune, în legătură cu un cântăreț, din aceasta să se facă, cum să spun eu, cazul Zbeli, să se prolifereze în public aceste nemulțumiri. Nu! Noi am prevăzut ca numai după ce comisiile reunite, cu majoritate de voturi, vor considera că abaterea respectivă este de natură să fie cercetată de Parlament, ea va fi cercetată de comisii și transmisă plenului Parlamentului, care este în măsură să ia măsurile necesare.

Deci, stimați colegi, suntem într-o situație puțin paradoxală. Vreți să terminăm sau să terminați cu interimatul, dar puneți piedici dezbaterii rapide în această comisie sau în acest plen.

Deci, încă o dată, vreți ca să aveți reprezentanți legali acolo, cum vă dreptul legea, contribuiți la dezbaterea legii în condițiile ei normale și lăsați aceste oratorii care sunt, desigur, frumoase, dacă avem timp, dar de data aceasta timpul nu ne iartă.

Domnul Ioan Gavra (din sală):

O singură replică!

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat,

Nici o replică! Nu ați fost insultat, nu ați fost atacat, ați pus niște întrebări și vi s-a răspuns.

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte,

Dacă vreți să intrăm noi doi în dialog ne pierdem ziua aici degeaba și dumneavoastră pierdeți oricum. Deci, nu trebuie să fiu insultat!

Domnul Vasile Lupu:

Domnule Gavra, poftiți în bancă!

Domnul Ioan Gavra:

Deci nu trebuie să fiu insultat, citiți Regulamentul! Nu trebuie să fiu insultat! (Microfonul a fost oprit de domnul președinte de ședință) Când se pomenește numele, ai drept la replică! Deci, nu insultat! Este nevoie să prelucrăm Regulamentul în fiecare săptămână?!

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat,

Citiți dumneavoastră Regulamentul privitor la dreptul la replică! Ați pus niște întrebări, ați consumat jumătate de oră la microfon din timpul dezbaterilor, vi s-a răspuns la aceste întrebări, trecem la dezbaterea legii.

Am dreptul să mențin ordinea și disciplina în această sală, potrivit Regulamentului și vă invit în bancă!

Domnul Ioan Gavra:

Cer cuvântul într-o chestiune personală!

Domnul Vasile Lupu:

Microfonul nu este pentru chestiunile personale, domnule deputat Gavra.

Domnul Ioan Gavra:

Citiți Regulamentul la "Chestiuni personale ale deputaților"! Ce au dreptul să facă...

Domnul Vasile Lupu:

Citiți-l dumneavoastră și veniți la microfon cu Regulamentul citit! Vă invit să luați loc în bancă, domnule Gavra!

Domnul Ioan Gavra:

Poate vorbim de fondul funciar și atunci reveniți la normalitate, probabil! Confundați cultura cu fondul funciar!

Domnule deputat Țepelea, începeți ancheta conform articolului 68 din Regulament. Nu aveți nevoie de lege!

Voci din sală:

Nu se aude! (Gălăgie în sală)

Domnul Ioan Gavra:

Deschideți anchetă, că aveți dreptul, conform Regulamentului, articolul 68!

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Trecem la dezbaterea textului legii începând cu titlul legii.

În raportul comisiei titlul legii a fost corectat doar gramatical.

Dacă asupra titlului legii sunt intervenții? Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Discutăm pe amendamentul comisiei și dacă în intenția comisiei a fost ca să aducă o modificare titlului actual al legii, așa cum este publicat în Monitorul Oficial....

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat,

Vă rog să vă apropiați microfonul pentru că de aici nu se aude nimic!

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci, dacă în intenția comisiei a fost să modifice titlul legii, așa cum este redat în Monitorul Oficial, prin introducerea particulei "a" în finalul titlului, atunci vă rog să observați că există o inadvertență între titlul legii și articolul I, partea introductivă, unde această particulă nu mai apare.

Deci, aș ruga inițiatorii și comisia să se hotărască. Spunem: "și a Societății Române de Televiziune", așa cum este în titlu sau eliminăm particula "a" și atunci se vor corela titlul cu partea introductivă a articolului I.

Domnul Vasile Lupu:

Comisia, vă rog.

Ați fost invitați să optați pentru una din soluții. Comisia, cum rămâne? Spuneți, vă rog.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Este absolut pertinentă observația domnului Gaspar, așa este, este un genitiv și trebuie pus articolul genitival înaintea fiecăruia. Corect!

Domnul Vasile Lupu:

Deci, titlul rămâne: "Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 41 din 17 iunie 1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune". Rămânem la textul inițial? "...și a Societății Române de Televiziune".

Deci, supun textul comisiei votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri?

Cu majoritate de voturi titlul legii a fost adoptat.

Art. I: "Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și a Societății Române de Televiziune, publicată în Monitorul Oficial, se modifică și se completează după cum urmează:..." Acest text, evident, îl vom vota în final, când votăm textul integral al legii.

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Domnule președinte, domnul Gavra stă la rând!

Domnul Vasile Lupu:

Pct. 2, textul inițial a fost modificat în varianta comisiei. Supun votului dumneavoastră acest punct.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct. 3 din raport. Comentarii din sală? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct. 4. Sunt intervenții din sală? Vă rog!

Domnul Dumitru Pâslaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Inițial, Grupul PDSR a depus un amendament la art. 7 alin. 4, în sensul că noi am considera ca fiind cu totul restrictiv procentul de 10% pe care trebuie să-l decidă, în libertate deplină, Societatea Română de Televiziune și cea de Radio, privind contractele cu producătorii independenți. În cursul discuțiilor, însă, s-a demonstrat că 10% este într-adevăr destul de restrâns, pentru că mare parte din relațiile cu producătorii independenți sunt cele pe plan internațional și s-a convenit ca acest alineat să fie completat cu: "...cel puțin 10% din timpul de emisie, creațiilor realizate de producători independenți din țară și străinătate."

Din nefericire, în raportul suplimentar nu a fost reținută sintagma "din țară și străinătate", care a fost convenită în cursul discuțiilor din comisie. Deci, cer completarea acestui amendament, a alin. 4.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei?

Domnul Marton Arpad:

Într-adevăr, a fost o dezbatere în acest sens. Până una-alta, am căzut de acord, cu majoritate, să fie acest text cum a spus antevorbitorul meu, este o scăpare de dactilografiere, în graba mare cu care s-a redactat acest raport.

Deci, suntem de acord cu această completare: "din țară și străinătate", pentru clarificarea textului.

Domnul Vasile Lupu:

Comisia acceptă completarea domnului deputat Pâslaru.

Domnul Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Cred că dumneavoastră aveți legea actuală și vă rog să observați că art. 7, astfel cum este ea publicată în Monitorul Oficial, are trei alineate. Propunerea comisiei este că: "Alin. 2 și 3 se modifică și vor avea următorul cuprins..."

Pentru că în mod normal trebuie să apară alin. 2 cu un conținut și alin. 3 cu un alt conținut, întreb comisia unde începe și se termină alin. 2, unde începe și se termină alin. 3? Pentru că veți vedea că, până la urmă, în realitate, sunt 6 alineate. Ba, mai mult, în alin. 5 din raportul comisiei se spune așa: "Societatea română de radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune vor rezerva, în condițiile alin. 2-4...", deci un alineat care apare pentru prima dată. Mai mult, următorul alineat: "Aplicarea prevederilor din alin. 2-5 se va face treptat..."

Deci, din punct de vedere al tehnicii legislative, soluția este greșită și sunt două posibilități: prima este aceea ca redactarea să fie în maniera următoare - "Alin. 2 și 3 ale art. 7 se modifică și se înlocuiesc cu alin. 2-6, care vor avea următorul cuprins:..."; o a doua soluție ar fi următoarea - introducerea unui alt punct, în care să se spună următorul lucru, după ce se modifică alin. 2 și 3: "La art. 7, după alin. 3, se introduc alin. 4, 5 și 6, care vor avea următoarea redactare:..." Personal, aș subscrie la cea de a doua soluție, care este mai riguroasă.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Marțian Dan are cuvântul, după care comisia va răspunde.

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Dintr-o anumită eroare, legată de imprimarea raportului suplimentar, nu rezultă un lucru pe care noi l-am propus, foarte explicit, și anume ca de la pct. 4 din raport, art. 7, să se elimine alin. 4. Aș vrea să spun câteva lucruri pe care se fundează această propunere a noastră.

În primul rând, așa cum rezultă din studiul comparativ al legilor de organizare și funcționare a televiziunilor, nu există reglementări de acest gen. Sigur că acest articol are câteva elemente în plus pe care le propune comisia, și le-au propus mai întâi inițiatorii, cu privire la prezența și ponderea programelor europene în schemele de programe ale celor două societăți, care mi se par a fi binevenite. Aceasta este o chestiune în privința căreia mai putem reflecta, nu știu dacă nu se ajunge la o scădere mult prea pronunțată în totalul emisiunilor a producțiilor culturale, estetice, științifice, educative și informative românești. Pentru că, dacă facem acolo o anumită socoteală, în raport cu ceea ce este în legea actuală și cu ceea ce se propune - o pondere de 35%, practic, se va ajunge mult mai jos. Și este o problemă de discutat, nu este numai românească, o discută o seamă de televiziuni care sunt preocupate și de promovara spiritualității naționale, a valorilor culturii și limbii naționale.

Nu voi dezvolta însă această chestiune, mă refer doar la alin. 4, pe care propunem să-l eliminăm. Și reiterez un lucru, anume, nu există în reglementările referitoare la televiziuni sau radiouri din alte țări democrate soluții similare.

În al doilea rând, cred că am da dovadă de o anumită atitudine neelastică dacă am fixa până la 10% din totalul emisiunilor să fie acoperite cu programe realizate de producători independenți. Să lăsăm consiliul de administrație să decidă aceste chestiuni! Pentru că consiliul de administrație este cel care poate să socoată în ce măsură îi permit mijloacele financiare să apeleze la astfel de producții realizate de producătorii independenți.

Aici intervin probleme foarte serioase, fiind vorba de o televiziune și de un post de radio publice, înzestrate cu personal destul de important, cu o bază materială, este clar că acest personal trebuie să aibă o contribuție importantă la acoperirea programelor. De ce să stabilească Parlamentul care să fie ponderea acestor elemente din program achiziționate de la producătorii independenți? Dacă, de exemplu, în consiliul de administrație se ajunge la concluzia că actualul personal creator are un potențial redus și acest lucru nu este competitiv în planul creației, poate antrena reduceri de personal, este foarte posibil ca o asemenea opțiune să fie mai mare decât 10% și să apeleze la producătorii individuali foarte serios. Dar, dimpotrivă, pot fi situații în care potențialul creator din diferite departamente și redacții este foarte bun, este competitiv și de ce să-i fixăm noi aici un anumit procent de pondere a unor producții realizate de producători independenți în totalul emisiunilor?

Și, în al treilea rând, eu îi suspectez pe unii din comisii, care, pur și simplu, vor, pentru orice măsuri de siguranță, să impună acest procent de cel puțin 10%, iar adăugările care s-au făcut, celelalte explicații care s-au dat nu cred că rezistă în picioare.

În consecință, vă propun ca acest alin. 4 să fie eliminat din această propunere legislativă și din raportul Comisiei pentru cultură, artă și mass-media, elaborat pe marginea lui. Ori avem încredere în conducerea pe care o vom numi, în consiliul de administrație, în regia de idei, în concepția și în capacitatea gestionară a acestuia și îi dăm autonomie de mișcare ori, dacă nu, vă întreb de ce atunci nu stabilim bareme și la alte probleme foarte importante, care țin de competențele și de atribuțiile pe care le are consiliul de administrație? Mi se pare o abordare subiectivă și inspirată de anumite interese.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat George Șerban, din partea inițiatorilor.

Domnul George Șerban:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Această prevedere, care nu este la alin. 4, ci la alin. 5, pentru că primul alineat rămâne cel din lege, nu este inițiativa noastră, acest procent de 10% se află în Directiva 552/1989 a Consiliului Comunităților Europene. În cadrul comisiei, reprezentanții PDSR au acceptat această prevedere, chiar au venit și au amendat-o, introducând "cel puțin 10%", iar noi am fost de acord cu acest lucru.

Și, pentru știința tututor, acest 10%, ca și prevederile din alineatele precedente, reprezintă o condiție ca România să intre în programul Media 2, să fim parteneri, ceea ce poate aduce și României avantaje în domeniul programelor audiovizuale. Este o reglementare reciprocă între țările europene, pentru a permite difuzarea producțiilor europene în domeniul audiovizualului, aflate la dificilă concurență cu producțiile americane și sud americane.

Deci, propun să rămână varianta comisiei, cu propunerea de adăugare a domnului Pâslaru, a sintagmei "cel puțin 10%" și să se voteze întocmai.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan (din sală):

Este în vreo lege de televiziune națională reglementarea aceasta?

Domnul George Șerban:

Da.

Domnul Marțian Dan (din sală):

Dați-mi un exemplu nominal!

Domnul George Șerban:

Legea franceză, legea germană...

Domnul Marțian Dan (din sală):

Dați-mi exemplul de la TV5 sau TV2!

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Alexandru Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Eu vă propun un lucru foarte simplu, eliminarea alin. 2, 3 și 5, având în vedere că la alin. 2 și 3 se face, după părerea mea, o discrimiare și o nedreptate culturii române, care este altceva decât cultura europeană. În directiva despre care s-a vorbit se face trimiterea la cultura europeană, cultura românească este parte integrantă a culturii europene, iar două astfel de alineate ar pune sub semnul întrebării apartenența culturii românești la cultura europeană. În condițiile alineatului respectiv, pot fi date toate minutajele culturii românești, atâta timp cât cultura românească, spun încă o dată, este europeană.

Iar alin. 5, după părerea mea, nu are nici un sens, pentru că atâta vreme cât Televiziunea și Radiodifuziunea română sunt obligate să facă lucrul acesta treptat-treptat, Consiliul Național al Audivizualului poate urmări prin grilele de program care trebuie să vină la aprobare o dată cu modificarea lor, iar Parlamentul poate urmări prin drepturile pe care le are. Alineatul respectiv nu are sens.

Domnul Marton Arpad:

În primul rând, trebuie să vă spun încă o dată și să subliniez un lucru: conform Regulamentului Camerei Deputaților, orice grup parlamentar sau deputat are dreptul să depună în scris, motivat, la Biroului Permanent, amendamentele sale, înainte cu 6 zile de dezbaterea în plen a legii respective. Ca atare, Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă putea ieri, foarte frumos, să spună: Ați depășit acest termen, nu luăm în considerare amendamentele dumneavoastră!

Această comisie, însă, a decis altfel, a decis să ia totuși în considerare aceste amendamente, le-am dezbătut și am elaborat un raport. Însă, în mod evident, în grabă, s-au făcut niște omisiuni și greșeli. Vă cerem scuze pentru ele, dar încă o dată trebuie să vă spun că, pe undeva, ele se datorează și modului neregulamentar în care a procedat și Grupul parlamentar PDSR.

Domnul Marțian Dan (din sală):

În ce constă acest mod?

Domnul Marton Arpad:

Am spus mai înainte că amendamentele pe care le-ați depus nu erau în termenul stabilit de regulament, adică, cu 6 zile înainte de dezbaterea legii!

Domnul Marțian Dan (din sală):

Unde includeți dumneavoastră duminica, domnule Marton? Luați în considerare duminica, și veți vedea!

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Treceți la loc, că spuneți numai prostii! Lăsați regulamentul, dacă nu îl cunoașteți!

Domnul Vasile Lupu:

Vă rog, păstrați liniștea în sală!

Domnul Marțian Dan (din sală):

Păi, iertați-mă pentru expresie, dacă bate câmpii? Ce facem aici?

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat Marton, la subiect, vă rog!

Domnul Marton Arpad:

Deci, aceasta din punct de vedere al unor greșeli inerente acestei situații, pe care s-ar putea să le mai găsiți în raport suplimentar și care rezultă din acesta și pe care vom încerca cât se poate de repede să le corectăm.

Ca atare, propunem ca în această primă parte despre care s-a vorbit să introducem un nou punct și să sune astfel: "Alin. 2 și 3 de abrogă. După alin. 1 al art. 7 se introduc cinci noi alineate, cu următorul cuprins:..." Și atunci, cred că totul va fi clar.

Încă ceva. Legat de problema filmului românesc, prezența acestuia este garantată de către acea parte din articol care vorbește despre faptul că 50% din producția europeană trebuie să fie românească. Noi, însă, am considerat că anumite emisiuni de cultură trebuie să aibă o pondere mai mare și aceste emisiuni au fost specificate aici. O să vă explice poate inițiatorul de ce.

În cazul filmului, nu putem merge pe acest 35%, și nici din totalul emisiunilor la 35%, pentru că foarte mult din emisiunile actuale ale televiziunilor este reprezentat de filme, iar producția românească de filme, din păcate, încă, la ora actuală, nu este îndestulătoare. Ca atare, în momentul când vom avea o producție de filme românească pe măsură, într-adevăr va trebui să includem și acest cuvânt. Până atunci, eu nu văd cum ar putea face televiziunea acestei solicitări.

Domnul Vasile Lupu:

Din parta inițiatorilor, domnul deputat Radu Gheciu.

Domnul Radu Cristian Sever Gheciu:

Doamnelor și domnilor,

După cum observați, desigur, acest art. 7 situează discuția pe două planuri: unul este planul general al producțiilor și creațiilor europene, acestora li se acordă un procentaj majoritar al timpilor de emisie și intenția noastră a fost și este ca din totalul creației europene de televiziune, care înseamnă emisiuni aproape de toate genurile (afară ce cele informative, sportive, de publicitate), jumătate cel puțin să fie rezervate producției de radio și televiziune românească, inclusiv cea a minorităților naționale; pe de altă marte, există grupa emisiunilor literare, teatrale, muzicale și de artă plastică, și vă rog să observați că nu am inclus în această categorie destul de importantă filmele, care reprezintă un caz aparte, și aici, în această sferă specifică a creației cultural-artistice, apare intenția promoțională în plus, care duce la poderea de 35%. De aici, distincția dintre cele două planuri și nu există câtuși de puțin intenția de a scoate din globalitatea culturalității europene creația culturală-artistică românească.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, este timpul votului, mai ales că urmează votul planificat pentru astăzi asupra celor trei legi organice și nu putem întârzia!

Trecem la vot pe acest text, amendamentul domnului Pâslaru a fost acceptat, comisia a prezentat varianta pe care ați ascultat-o cu toții, deci, supun varianta comisiei votului dumneavoastră, inclusiv amendamentul domnului Gaspar, care este o chestiune de tehnică legislativă.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, trebuie întâi să supuneți la vot propunerea de eliminare a alin. 4 și după aceea alin. 4 în redactarea acceptată de comisie!

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Exact, ce faceți cu regulamentul acesta?

Domnul George Șerban (din sală):

Atenție, că nu este alin. 4, este alin. 5, alin. 1 lipsește!

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Vă rog să păstrați liniștea în sală, pentru că de aici, de la prezidiu, nu auzim și nu înțelegem intervențiile de la microfon! Există și o funcționare proastă a microfoanelor și vom sesiza Direcția tehnică pentru rezolvarea acestei probleme, dar vă rugăm, până una-alta, să păstrați liniștea în sală!

Domnul deputat Șerban, din partea inițiatorului.

Domnul George Șerban:

Revin și atrag atenția: este o confuzie! Alin. 4 este cel care privește proporția de 35!

Domnul Marțian Dan (din sală):

Și 10%?

Domnul George Șerban:

Acela este alin. 5, deci propuneți corect, să se elimine alin. 5, dacă doriți!

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi, vă rog nu părăsiți sala, imediat trecem la votul celor trei legi organice!

Domnul deputat Lazăr Lădariu dorește să intervină.

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Aș ține să fac o precizare, fără să dau sfaturi nimănui, pentru că nici mie nu pot să-mi dau sfaturi, este vorba de grija pentru producția românească. Ni s-a spus aici că acceptarea unui punct de vedere înseamnă facilități pe piața europeană. Incontestabil! Știu și ce sperie de cealaltă parte: un imperialism cultural evident, filmele porno, violența ș.a.m.d., a căror proliferare trebuie stăvilită.

Să ne gândim bine când dăm votul, dacă nu îl dăm uneori și pentru kitch-ul cultural adus din altă parte. Evident, destul de bine...

Sfaturile pe care ni le dau unii din alte părți nu sunt valabile de multe ori în propriile țări! Sfaturi pe care ni le dau unii care nu au votat încă Cartea europeană a drepturilor omului! Europenismul, fără discuție, este un atu, este un lucru bun, care trebuie înțeles la reala lui valoare, și nu după filosofia capului plecat!

Sunt pentru menținerea propunerii comisiei, cu acea modificare pe care o cerea ieri, în Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, reprezentantul PDSR-ului, domnul Pâslaru, și anume cu "cel puțin 10%," în rest, să se păstreze textul așa cum a fost susținut în comisie.

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi, mai este vreo intervenție? Vă rog să procedăm repede la vot, pentru a profita de cvorumul rezonabil din sală!

Domnul Marțian Dan.

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Domnul deputat George Șerban, în intervenția domniei sale, a prezentat o anumită neînțelegere în legătură cu propunerea noastră. Deci, noi am pornit de la raportul care a fost difuzat tuturor membrilor Camerei Deputaților și, în acest sens, noi am scris că la pct. 4 din raport, art. 7 alin. 4, propunem eliminarea textului. Am avut în vedere nu cum se structurează art.7 în integralitatea sa, pentru că alin.1 nu este obiect de dezbatere, ci am avut în vedere deci, cum apar cele cinci alineate în raportul comisiei la pct.4. Și în acest sens m-am referit la următorul text: "Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune vor rezerva, în condițiile alineatelor 2-4, 10% din timpul lor de emisie creațiilor realizate de producători independenți". Asta și în acest sens am încercat să construiesc o anumită argumentare în legătură cu elementele care fundamentează această poziție. La asta se referă.

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Domnul deputat Marton din partea comisiei.

Domnul Marton Arpad Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor,

Am dezbătut această problemă aproape o oră în comisie și, după dezbaterea acestei probleme, s-a ajuns la această soluție de includere a anumitor modificări propuse de reprezentantul dumneavoastră în comisie, pe care vi le-am spus. Pentru că acea directivă s-a născut tocmai din dorința de dezetatizare și în acest domeniu și de a permite accesul producătorilor independenți, indiferent dacă sunt din țară sau străinătate, tocmai pentru a elimina acest monopol al instituției publice și pentru a fi într-adevăr o instituție publică. Ca atare, noi credem că cine dorește dezetatizare și în acest domeniu trebuie să voteze împotriva eliminării.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania friday, 6 december 2019, 5:20
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro