Victor Bercăroiu
Victor Bercăroiu
Ședința Camerei Deputaților din 13 mai 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.59/23-05-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 13-05-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 13 mai 2003

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.5 Victor Bercăroiu - declarație intitulată "Semnificația zilei de 9 mai la români";

Domnul Corneliu Ciontu:

................................................

Dau cuvântul domnului Victor Bercăroiu. Va urma domnul Marton Arpad.

Domnul Victor Bercăroiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea de astăzi se va intitula "Semnificația Zilei de 9 mai la români".

Destinul a făcut ca poporul nostru să aniverseze la 9 mai două evenimente importante pentru existența sa, produse în ani diferinți, dar ambele fiind legate de acțiuni militare de o importanță deosebită pe plan mondial și la care România a participat la începutul sau la sfârșitul acestora.

9 mai 1877 este ziua în care România și-a proclamat Independența Națională, ideal ce devenise o necesitate imperioasă pentru poporul român, impusă de mersul înainte al societății românești. Acest eveniment a avut loc în urma votării de către Adunarea Deputaților a unei moțiuni prin care se lua act că "Ruperea legăturilor noastre cu Poarta și independența absolută a României au primit consacrarea lor oficială".

Proclamația Independenței a trebuit consimțită, întărită și apărată pe câmpul de luptă. În anii 1877 și 1878 a fost dus războiul de independență împotriva Turciei, în care armata României, alături de armata rusă, a învins Turcia, participând totodată și la eliberarea popoarelor din Balcani. Ea s-a acoperit de glorie în bătăliile purtate la sud de Dunăre, pe teritoriul Bulgariei - la Vidin, Grivița, Rahova, Plevna și Smârdan.

Pictorul nostru național Nicolae Grigorescu a imortalizat numeroase scene de luptă ale ostașilor români participanți la război, printre aceste lucrări putându-se aminti: "Dorobanțul", "Alarma", "Bivuac" și "Atacul de la Smârdan".

Peste ani, la 9 mai 1945, poporul român, alături de popoarele Națiunilor Unite, sărbătorește victoria asupra Germaniei hitleriste.

Lungul și costisitorul război împotriva fascismului a însemnat o perioadă de grea încercare, când acțiunile imperialismului hitlerist amenințau libertatea și independența multor nații. Împotriva acestuia s-a crea o puternică alianță între statele supuse tăvălugului german.

În războiul încheiat la 9 mai 1945, locul și rolul forțelor armatelor românești nu puteau fi decât cele rezultate din intensa concentrare de forțe care s-a produs în cadrul și din cauza acestui război.

Încordatele eforturi militare depuse în condiții dramatice de poporul român au dus la rezultate eficiente obținute în înfruntarea mașinii de război naziste, alături de cele ale altor state din coaliția antihitleristă. România a reușit, astfel, să își legitimeze dezideratul de libertate și independență.

La 9 mai 1950, ministrul de externe al Franței, Robert Schuman, marca un moment istoric, prezentând ideea creării unei comunități de interese pașnice. Se ofereau astfel premisele cooperării între Germania și Franța, declarându-se totodată un proces nou în relațiile internaționale de exercitare comună a suveranității.

Principiile afirmate în Declarație sunt enunțate sub impulsul covârșitor ca importanță și garanție a succesului Uniunii Europene, conținut în chiar prima frază a proclamației: "Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporționale cu pericolele care o amenințau".

Ideea la care a aderat și Italia, Belgia, Olanda și Luxemburg a stat la baza celei dintâi dintre comunitățile europene, cunoscute în 1993 sub numele de Uniunea Europeană. Succesul acestui proiect rezidă nu numai în armonizarea aspirațiilor tuturor statelor membre, ci și în afirmarea valorilor comune de pace, progres și solidaritate.

În prezent, obiectivul major al Uniunii este să construiască o Europă care să respecte libertatea și demnitatea tuturor popoarelor care o alcătuiesc.

Ca o continuare firească, aspirația României de a se integra în Uniunea Europeană, o prioritate absolută a politicii românești, este expresia identității de idealuri, valori și principii, a vocației sale de țară democrată profund ancorată în tradiții, cultură și civilizație, în spațiul unic european.

Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 15 noiembrie 2019, 10:19
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro