Iosif Armaș
Iosif Armaș
Ședința Camerei Deputaților din 13 mai 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.59/23-05-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 13-05-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 13 mai 2003

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.26 Iosif Armaș - prezentarea unor evenimente istorice care ne-au marcat istoria;

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Iosif Armaș:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să-mi permiteți să trec în revistă câteva evenimente, desfășurate la mijlocul lunii mai, în ani diferiți, care, de-a lungul timpului, ne-au marcat, într-un fel sau altul, istoria.

La 12 mai 1848, acum 155 de ani, sub puternica impresie a Adunării de la Blaj, revoluționarii moldoveni emigrați l-au însărcinat pe Mihail Kogălniceanu să redacteze un program-legământ, la Brașov, intitulat "Prințipiile noastre pentru reformarea patriei". Programul, alcătuit în șase puncte, cuprindea, printre altele, dezideratul unirii Moldovei cu Țara Românească "într-un singur stat neatârnat românesc". Documentul purta 14 semnături, iar ideile cuprinse aici și-au găsit continuarea în "Proiectul de Constituțiune pentru Moldova", redactat tot de Mihail Kogălniceanu.

La 12 mai 1945, acum 58 de ani, armata română își încheia, după 260 de zile de luptă, participarea, alături de Națiunile Unite, la obținerea victoriei finale asupra Germaniei naziste. În cele nouă luni, efectivele militare angajate în lupte s-au ridicat la aproape 540.000 de combatanți, pierderile armatei române ridicându-se la aproximativ 169.000 de morți, răniți și dispăruți. Cu toate acestea, după cum se știe, României i s-a refuzat statutul de țară victorioasă, participantă la războiul antihitlerist, fiind obligă să plătească importante despăgubiri de război.

La 13 mai 1955, acum 48 de ani, are loc, la Varșovia Conferința statelor socialiste europene, cu participarea primilor miniștri, miniștrilor de externe și ai apărării din Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, R.D.Germană, Polonia, România, Ungaria și URSS. China a avut, la această conferință, statutul de observator. Semnarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală (Tratatul de la Varșovia) s-a făcut pe 20 de ani, iar documentul prevedea crearea unui Comandament unificat al forțelor armate ale statelor semnatare și a unui Comitet Politic Consultativ. Ultima dată a fost reînnoit, tot la Varșovia, la 26 aprilie 1985. La Praga, la 1 iulie 1991, președintele Ion Iliescu semnează, din partea României, Protocolul de încetare a valabilității Tratatului de la Varșovia.

La 14 mai 1968 are loc vizita oficială în România a președintelui Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle, prima vizită a unui șef de stat vest-european în țara noastră.

Cu permisiunea dumneavoastră voi încheia acest periplu istoric prin a vă reaminti că, la 12 mai 1943, acum 60 de ani, au fost finalizate lucrările de construcție ale Pentagonului, cea mai mare clădire administrativă din lume, fără îndoială una din clădirile emblematice ale omenirii. Primele planuri de construcție a Departamentului Apărării SUA au apărut în 1941, proiectul inițial prevedea construirea unei clădiri cu cinci laturi și cinci niveluri, cu acces la cinci magistrale auto, cu o suprafață utilă de aproximativ cinci milioane de metri pătrați. Planurile au fost apoi modificate, după atacul japonez de la Pearl Harbor, din decembrie 1941, suprafața utilă fiind sporită.

La construirea acestei clădiri s-au dislocat cinci milioane de metri cubi de pământ și s-au folosit 680.000 de tone de nisip, peste 41.000 de stâlpi de beton, și 435.000 de metri cubi de beton, costul total al lucrărilor ridicându-se la aproximativ 83 de milioane de dolari. Lucrările au fost finalizate la 12 ianuarie 1943, iar personalul administrativ s-a mutat în noul sediu la 12 mai 1943, când a avut loc inaugurarea oficială a clădirii. În 1992, clădirea Pentagonului a fost declarată monument istoric și a beneficiat de un amplu proces de renovare. O parte a Pentagonului a fost puternic avariată în urma atacului terorist din 11 septembrie 2001, când au fost uciși 189 de funcționari ai Departamentului Apărării.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 19 ianuarie 2020, 3:51
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro