Ioan Miclea
Ioan Miclea
Ședința Camerei Deputaților din 13 mai 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.59/23-05-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
03-03-2021
02-03-2021 (comună)
01-03-2021 (comună)
24-02-2021
17-02-2021 (comună)
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 13-05-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 13 mai 2003

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.27 Ioan Miclea - declarație politică cu titlul "Pauzele lungi și dese, cheia marilor succese! (folclor chiulangiu)".  

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Ioan Miclea:

Declarație politică

"Pauzele lungi și dese, cheia marilor succese! (Folclor chiulangiu)"

Poate că intervenția mea de astăzi va șoca pe mulți dintre dumneavoastră, dar mă văd silit să o fac, deoarece problemele ce urmează să vi le prezint țin de bunăstarea prezentă și viitoare a națiunii noastre.

Concret, vreau să mă refer la aceste vacanțe forțate, lungi și păguboase pe care Guvernul P.S.D. ni le tot acordă.

Aparent, nu ar fi nimic rău în ele, dacă scopul lor nu ar fi unul meschin, ascuns. Săptămânile acestea de concediu forțat, de primăvară, apoi de vară și de iarnă, aduc mari pagube economiei țării și, mai ales, veniturilor populației.

Convingerea mea fermă este că aceste concedii au o tentă populistă. Guvernul vrea să facă "pace" cu masa de salariați cărora, neputându-le mări salariile, le dă zile libere.

Consecința acestui fapt este aceea că, pe timpul acestor vacanțe, nu se produce, economia stagnează contractele, mai ales cele cu străinătatea se derulează greu, angajaților nu li se poate asigura o creștere reală a salariilor, etc.

Fenomenul concediilor inutile în țara noastră a început, de fapt, prin anii '90, când F.S.N. (predecesorul PDSR), printr-un guvern absolut iresponsabil, a decretat ziua de sâmbătă ca zi nelucrătoare. Noi ieșeam atunci dintr-o economie sărăcită și vlăguită, iar pentru a ne redresa trebuia, în primul rând, multă muncă. Și un guvern iresponsabil nu găsește o altă modalitate de a ne redresa, decât scurtând săptămâna de lucru. Scurtarea săptămânii de lucru este, într-adevăr, un fenomen specific societății capitaliste, dar el este folosit ca o supapă economică pentru a diminua ceea ce, îndeobște, denumim supraproducția de mărfuri. Noi avem nevoie de scurtarea săptămânii de lucru? Nicidecum! Ba dimpotrivă.

Grav mi se pare faptul că guvernele ce l-au succedat pe cel din anii '90, au păstrat acest anacronism economic, ajungând ca actualul guvern să ne tot scurteze timpul afectat muncii, iar apoi să se plângă că a moștenit o situație economică dramatică și că redresarea ei nu se poate face decât în timp. Prin menținerea săptămânii de lucru scurte, prin acordarea de vacanțe forțate, Guvernul nu face altceva decât să prelungească o tranziție dureroasă și grea, pe care o resimt, în primul rând, cei care ar vrea să lucreze, dar nu sunt lăsați.

Și acum aș dori să mă refer, concret, la acest 1 Mai, ziua internațională a muncii. Fără doar și poate că are o anumită semnificație internațională. Fără doar și poate că această sărbătoare este a celor mulți și, de ce să nu o spunem, a celor nevoiași. Dar nu înțeleg de ce, dacă este o sărbătoare în care cinstim munca, trebuie să stagnăm nu una, ci două zile. Păi nu este și o zi mondială a mediului, a persoanelor în vârstă, a sănătății, a luptei împotriva cancerului, a ecologiei, a copilului, a învățătorului etc., etc. Dacă ar trebui să le sărbătorim pe fiecare, nu ne-ar ajunge zilele dintr-un an. Și atunci, se pune fireasca întrebare, cine mai muncește?

Dacă, de exemplu, un patron, care are în derulare un important contract de furnizare, ar fi vrut să-și aducă oamenii la lucru (bineînțeles de comun acord cu ei sau cu sindicatul) de 1 Mai, pentru a-și putea respecta angajamentele asumate, riscă să plătească o amendă de 100.000.000 lei sau să acorde liber salariaților într-o altă zi. Grozavă afacere! Grozav mod de a dezvolta și redresa această șubredă economie românească!

Dacă analizăm atent substratul acordării acestor vacanțe forțate, vom descoperi, ușor, că de ele profită doar salariații bugetari. Vorba aceea, ei muncesc sau stau, salariul le merge! Tragedia este că acești bugetari nu produc PIB, nu produc bunuri cu valoare adăugată, nu satisfac material, comensurabil, necesitățile economiei.

Cei care fac însă acest lucru, salariații din societățile productive, în loc să producă, să dezvolte economia, să devină competitivi pe piață, stau forțat. Datorită acestor concedii forțate, patronii nu își pot respecta, într-o măsură mai mică sau mai mare, angajamentele de mărire a salariilor, lucru ce va duce, mai devreme sau mai târziu, la convulsii sociale.

Și, în sfârșit, aceste concedii forțate aduc o mare pagubă comerțului și, pe această cale, consumatorilor. În zilele în care întreaga economie românească este paralizată, datorită unei decizii guvernamentale absolut iresponsabilă, omul de rând nu are de unde cumpăra bunurile de strictă necesitate, deoarece brutăriile, fabricile de lapte, abatoarele și așa mai departe, nu lucrează.

În țări serioase, cu economie bine așezată, dezvoltată și structurată, cu guverne responsabile, oprirea producției numai pentru o oră, produce tragedii. Guvernul care nu a putut gestiona un conflict care a declanșat un asemenea fenomen demisionează, se fac noi alegeri, etc., etc.

Dar la noi? Guvernul este bine mersi, dă vacanțe într-o veselie, economia noastră se prăbușește cu fiecare zi ce trece, iar partidul de guvernământ are îndrăzneala să clameze, pe toate canalele mass-media, că în România este mult mai bine, că populația țării este mult mai satisfăcută, că salariul crește (adevărat, crește artificial, deoarece orice măsură de creștere a salariului atrage, automat, după sine, creșterea impozitelor, taxelor și a prețurilor pe piață), că lumea este mai fericită și că ei vor fi votați, musai, neapărat, și în 2004, deoarece Poporul Român nu-și mai încape în piele de atâta fericire pesederistă!

Concluzia mea este că economia, ca multe alte sectoare de activitate din România, este prost gestionată și condusă. Măsurile sunt prost concepute, dovada este și acest fapt al promovării nemuncii ca politică de stat.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 5 martie 2021, 22:37
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro