Plen
Ședința Camerei Deputaților din 17 iunie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.81/27-06-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
12-12-2019 (comună)
12-12-2019 (comună)
12-12-2019 (comună)
11-12-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 17-06-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 17 iunie 2003

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8,35.

Lucrările au fost conduse succesiv de către domnii Ovidiu Cameliu Petrescu și Viorel Hrebenciuc, vicepreședinți ai Camerei Deputaților, asistați de domnii Nicolae Leonăchescu și Constantin Niță, secretari.

   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Stimați colegi,

Începem ședința de astăzi dedicată declarațiilor politice.

 
  Adrian Moisoiu - intervenție intitulată Liceul Bolyai Farkas din Târgu Mureș - victimă a unui protocol efemer;

Pentru început, dau cuvântul domnului deputat Adrian Moisoiu.

Poftiți.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Bună dimineața!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea de astăzi este intitulată "liceul "Bolyai Farkas" din TG.Mureș - victimă a unui protocol efemer".

La liceul "Bolyai Farkas" din Tg.Mureș, festivitatea de absolvire a promoției 2003, a avut loc joi, 12 iunie a.c., la ora 11.

Momentele de mare încărcătură emoțională, îmbrățișări, sărutări, flori, lacrimi, amintiri, vor rămâne pentru totdeauna în memoria absolvenților. O parte din sufletul lor, gânduri, bucurii, speranțe sau poate chiar și... prima iubire, vor rămâne între zidurile liceului, se vor integra în zestrea lui.

Din tribuna invitaților, admiram chipurile lor tinere, fericite, pline de încredere... Erau români și maghiari, fete și băieți, erau copiii noștri la vârsta adolescenței.

Prieteniile legate între ei pe coridoare, pe terenul sau în sala de sport, la concursuri sau manifestări artistice, în excursii vor reprezenta peste ani baza bunei cunoașteri, a bunei noastre conviețuiri într-o Europă unită.

Priveam și meditam la cum poate fi schilodit sufletul unui tânăr și ce urmări pot să apară atunci când persoane izolate sau uniuni care se autointitulează culturale picură în urechi veninul urii interetnice, al dezbinării, al intoleranței.

Românii au fost întotdeauna toleranți, buni până la prostie, au militat pentru o cât mai bună înțelegere, au dezavuat extremismul.

Dar ce facem cu cei care, invocând o tradiție de 456 de ani, faptul că înaintașii lor au absolvit cursurile respectivului liceu, și care în cuvântul lor de felicitare - cazul deputatului Kelemen Attila, președinte al U.D.M.R.- ului din județul Mureș și lider al U.D.M.R. din Camera Deputaților - fac referiri elogioase la "blândul și umanistul" Wass Albert, criminalul de război de notorietate europeană, cel care a ordonat măcelul împotriva românilor din Sucutard și Țaga, care, pentru a-și salva pielea, adică pentru a scăpa de plumbii plutonului de execuție, s-a refugiat tocmai în America, de unde, în calitate de președinte al Uniunii Mondiale a Ardelenilor (firește unguri), a militat întreaga sa viață pentru revizuirea Tratatului de la Trianon. La vârsta de 90 de ani, a murit de boala ungurilor criminali de război - adică s-a sinucis !

Numai ideea că Wass Albert ar putea fi un "model umanist de referință" pentru tinerii maghiari absolvenți ai liceului "Bolyai Farkas" mă face să mă înfiorez. Mă cutremur la gândul "educației subversive" care li s-a făcut și probabil se va face și în continuare.

În noiembrie 2002, m-am adresat doamnei Ecaterina Andronescu, în calitatea sa de ministru al educației și cercetării, pentru ca să se aplece cu inimă de român asupra planului de școlarizare pentru anul școlar 2003 - 2004 al liceului "Bolyai Farkas" și să îndrepte greșeala comisă în urmă cu un an. Domnia sa "m-a dus cu zăhărelul", adică m-a tot amânat până s-a ajuns la situația actuală.

În fața blestematului protocol privind colaborarea între Partidul Social Democrat și U.D.M.R., "românismul" doamnei ministru a pălit, încetând să mai existe ! Nu întâmplător, am întrebat-o, într-o interpelare din 24 martie 2003: care este adevărata Ecaterina Andronescu?

Răspunsul l-am primit fără echivoc, abia acum: începând din această toamnă, după o întrerupere de 20 de ani, liceul "Bolyai Farkas" va avea, pe lângă clasele liceale, linii de studii și pentru clasele primare și gimnaziale numai în limba maghiară.

În aceste condiții, apreciez drept un act de eroism să rămâi în continuare până la absolvire elev în cele 6 clase române (3 clase a XI -a și 3 clase a XII -a) la acest liceu. Mediul, atmosfera și presiunea psihologică îi va face să se simtă ca acum 62 de ani, când Ardealul de Nord era cedat și ca urmare a odiosului Diktat de la Viena.

Și culmea, aceeași doamnă ministru aprobă, cu acordul primului-ministru, și înființarea facultății de medicină în limba maghiară. Sunt oare necesari medici de limbă maghiară?! Medicii de limbă maghiară sunt pregătiți pentru România sau pentru Ungaria ?

Deputatul Kelemen Attila spunea, cu cinism, că lucrurile merg în direcția "corectă și bună, în sensul europenismului care ar trebui să ne caracterizeze, dacă dorim să intrăm în Uniunea Europeană" !?

Noi, cei de la Partidul România Mare, apreciem tocmai contrariul, iar alungarea elevilor români din liceul "Bolyai Farkas" și generalizarea segregării școlare a tinerilor, reprezintă de fapt o întoarcere spre Evul Mediu, un pas, și nu cel mai mic, din politica revanșardă pe care U.D.M.R.-ul o face de aproape 14 ani și care urmărește, în final, alipirea Transilvaniei la Ungaria Mare.

P.S.D., se aude? Românii din județul Mureș sunt hotărâți să nu cedeze! Semnatarii unui protocol de colaborare sunt efemeri, dar Transilvania a fost, este și va rămâne în veci românească !

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat, dar vreau să vă reamintesc, și tuturor celorlalți, că durata intervenției este de maximum 3 minute, aceasta însemnând o pagină și jumătate dactilografiată normal.

Ați vorbit 5 minute, domnule Moisoiu, și sunt 37 de înscriși! Nu o să poată lua cuvântul toți, dacă fiecare depășiți acest timp.

Domnul deputat Ioan Timiș.

 
   

Domnul Ioan Timiș (din sală):

Am predat la Secretariat.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Bun.

 
  Alexandru Octavi Stănescu - intervenție politică pe tema reindustrializarea României;

Domnul Stănescu Octavi. Urmează domnul deputat Ștefan Baban.

   

Domnul Alexandru Octavi Stănescu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Astăzi aș vrea să încep un ciclu de intervenții politice privind reindustrializarea României.

Modernizarea și restructurarea industriei constituie un factor important al dezvoltării durabile a economiei românești. În conformitate cu strategia economică a României pe termen mediu, industria va avea o contribuție majoră și va constitui un sector esențial al creșterii economice.

Ținând cont de principiile și obiectivele conținute în politica industrială a României, corelate cu strategia națională de dezvoltare energetică pe termen mediu și cu strategiile principalelor sectoare ale industriei, se apreciază ca fiind oportună elaborarea unei strategii integrate a ramurilor industriale care reprezintă suportul purtătorilor de energie pentru celelalte activități economice.

Astăzi, despre industria petrolieră, într-o abordare sistemică a activităților și a fluxurilor tuturor sectoarelor componente - explorare producție, rafinare petrochimie, infrastructură distribuție, în contextul programului economic de preaderare la Uniunea Europeană. Evoluția pe plan internațional a activităților în sectorul petrolier și petrochimic pune în evidență următoarele tendințe: creșterea rezervelor de hidrocarburi care generează reducerea semnificativă a costurilor și creșterea productivității; creșterea consumului mondial de țiței cu o rată anuală de circa 1,6%; scăderea importanței țițeiului în plan global ca resursă energetică și orientarea procesării țițeiului cu precădere spre utilizările nobile - carburanți, produse petrochimice; reducerea consumului de combustibili grei, a păcurii și creșterea consumului de combustibili și carburanți ecologici - metan, metanol, NPG, GPL; creșterea cererii de motorină și stabilizarea relativă a cererii de benzine, ca efect al modernizării motoarelor Diesel și al extinderii utilizării acestora.

O privire profesională a activității marilor companii petroliere scoate în evidență restructurarea acestora, cu tendințe principale spre creșterea concurenței, obținerea de avantaje comparative prin sisteme performante de aprovizionare logistice și de distribuție, restructurarea prin fuziuni și alianțe strategice, creșteri ale potențialului concurențial, constituirea de stocuri la țiței pentru prevenirea influențelor conjuncturale.

În domeniul instalațiilor și tehnologiilor se evidențiază creșterea capacității de producție a instalațiilor pentru valorificarea maximă a avantajelor "economice de scară", modernizarea accelerată a tehnologiilor și instalațiilor, ca urmare a înăspririi reglementărilor privind protecția mediului, cu preponderență spre rafinăriile existente, crescând și gradul de utilizare a acestora.

Cele menționate impun abordarea unei strategii consolidate a dezvoltării industriei petrolului românesc, având ca premise industria petrolului, sector strategic al economiei naționale, suport al dezvoltării durabile în agricultură, transporturi, energie, consum populație, industria petrolului, sector determinant al creșterii economice, al produsului intern brut, a calității vieții. Aceste premise determină obiective generale ale unei strategii coerente, obligând la creșterea competitivității pentru ameliorarea capacității concurențiale cu costuri cât mai reduse, majorarea ponderii produselor cu prelucrare avansată și valoare adăugată ridicată, utilizarea eficientă a capacităților de producție cu potențial de viabilitate, corelarea dinamică a evoluției factorilor interni și externi de influență conjuncturală, consolidarea și dezvoltarea sectorului privat.

Obiectivele derivate subsumate obiectivelor generale impun: accelerarea ajustărilor structurale și a modernizărilor, promovarea tehnologiilor și produselor curate, prin aliniere la standardele și normele Uniunii Europene, concomitent cu reducerea consumurilor de materiale, energie, asigurând o creștere a siguranței în funcționare, modernizarea managementului, a sistemului informațional, optimizarea cooperărilor, inclusiv a politicilor de parteneriat cu întreprinderile mici și mijlocii.

Iată câteva considerații strategice generale care fac obiectul preocupării Executivului și la a căror finalitate este necesar să contribuie eficient și Legislativul. Dar despre aceasta într-o declarație politică viitoare.

Vă mulțumesc.

 
  Ștefan Baban - declarație cu titlul Ajutorul de stat - paravanul pentru societățile cu pierderi;

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Ștefan Baban. Se pregătește domnul deputat Dumitru Chiriță.

   

Domnul Ștefan Baban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

"Ajutorul de stat - paravanul pentru societățile cu pierderi".

Ajutorul de stat acordat sectoarelor cu probleme din economia națională, în viziunea actualului Guvern, devine o nouă povară atât pentru dezvoltarea economică a țării, cât și pentru amărâtul de contribuabil. Dar pentru a impresiona Comunitatea Europeană și nu numai, care cere României să accelereze reforma, Cabinetul Năstase propune și adoptă fel de fel de experimente, mai puțin măsurile reale și radicale care se cer pentru actuala etapă de dezvoltare pe care o parcurgem.

În viziunea acestui Guvern, ajutorul pentru menținerea locurilor de muncă este considerat ajutor de restructurare. O optică curioasă, care sintetizează perfect viziunea guvernanților cu privire la reformă și care face ca acest ajutor de stat să devină un paravan excelent, în spatele căruia vor putea fi ținute în brațe societățile comerciale din portofoliul statului cu pierderi. Astfel, acest concept de ajutor, care este prezentat ca fiind în conformitate cu standardele UE, dă puteri discreționare Guvernului, permițându-i să dea ajutoare de stat sectoarelor cu probleme structurale de supradimensionare a capacităților de producție sau a întreprinderilor aflate în dificultate, dacă aceste ajutoare sunt însoțite de un program de restructurare strict limitat ca durată și care să întrunească și celelalte condiții stabilite de lege. Pentru a nu știu câta oară, în ultimii 13 ani, se pune accentul pe programe de restructurare, deși experiențele trecutului ne-au arătat că, în afară de faptul că au fost întocmite, aplicabilitatea lor s-a dovedit a fi dificilă, dacă nu chiar ireală, încă din prima etapă a acestor planuri. Deși se dorește o revigorare a sectoarelor economice aflate în dificultate, prin această metodă se perpetuează, de fapt, anomaliile trecutului, care, culmea, au fost contestate de actualii guvernanți odată cu venirea la putere, în noiembrie 2000.

Modalitățile de acordare a ajutorului de stat sunt: subvențiile, anularea de datorii sau preluarea pierderilor, exceptări, reduceri sau amânări de la plata taxelor și impozitelor, renunțarea la obținerea unor venituri normale de pe urma fondurilor publice, inclusiv acordarea unor împrumuturi cu dobânzi preferențiale etc. Asta în condițiile în care bugetul de stat este, pe an ce trece, din ce în ce mai peticit, unele domenii de activitate, ca învățământul, sănătatea, cultura etc., sunt asfixiate de imposibilitatea asigurării unui nivel decent al resurselor de subzistență, asta în timp ce firmele private și cu capital de stat care au obținut profit sunt limitate la pachetul de facilități fiscale, asta în condițiile în care asupra contribuabilului român taxele și impozitele atârnă ca un bolovan. Bunăvoința Guvernului Năstase de a resuscita acele societăți comerciale, bolnave de cel puțin un deceniu, dar care sunt proprietatea statului, este de neînțeles, în condițiile în care aceste entități urmăresc doar asigurarea salariilor și a liniștii sociale și sunt puțin interesate de aplicarea planurilor de restructurare, de eșalonarea plăților restante și mai ales de obținerea și desfacerea producției proprii.

Puterea pe care o va avea Ministerul Finanțelor în acordarea, monitorizarea și inventarierea acestor ajutoare atrage după sine întrebarea pertinentă dacă nu cumva și aplicarea acestor măsuri de ajutorare va avea un caracter strict politic, fiind o înțelegere tacită între guvernanți și sindicate, cu scopul de a obține, pe de o parte, voturile sindicaliștilor și, pe de altă parte, de a prelungi zilele acestor societăți, asigurând totodată și pacea socială.

Indiferent de motivația și interesele avute de partidul de guvernământ, ajutoarele de stat vor prelungi cu cel mult doi ani starea de haos și de nemuncă pe banii statului, recte a contribuabililor, în timp ce Guvernul Năstase încearcă să păcălească forurile europene cu legi în care-și lasă loc de manevre electorale. Ceea ce putem previziona, în acest moment, este faptul că perdanți vom fi cu toții: începând de la "dinozaurii" industriali și terminând cu cetățeanul de rând.

Vă mulțumesc.

 
  Dumitru Chiriță - informare privind lucrările celei de-a XV-a Reuniuni a Comitetului Parlamentar Mixt Uniunea Europeană - România, Bruxelles, 10-11 iunie 2003;

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Dumitru Chiriță. Se pregătește domnul deputat Napoleon Pop.

   

Domnul Dumitru Chiriță:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În perioada 10 - 11 iunie a.c., s-a desfășurat la Bruxelles cea de-a XV-a Reuniune a Comitetului Parlamentar Mixt Uniunea Europeană - România, ocazie cu care au fost analizate progresele României în procesul de pregătire a aderării la Uniunea Europeană.

Încă de la început, vreau să remarc faptul că parlamentarii români membri ai delegației au avut o abordare unitară în ce privește conținutul documentelor reuniunii și implicit au contribuit deopotrivă la promovarea intereselor naționale ale României, indiferent de apartenența politică. În același timp, vreau să subliniez faptul că întreaga echipă condusă de domnul Viorel Hrebenciuc, președintele Comisiei pentru Integrare Europeană a Parlamentului României, a fost bine pregătită, astfel încât dezbaterea amendamentelor și definitivarea proiectului de Recomandări, precum și răspunsul la problemele ridicate de parlamentarii europeni, în cursul reuniunii, s-au situat la un nivel ridicat, la toate cele trei teme aflate pe agendă, respectiv funcționarea administrației publice din România, politica energetică din România, în particular problematica sectorului de producție a energiei electrice, și sistemul judiciar din România.

La lucrările Comitetului a participat și domnul Günther Verheugen, comisar european pentru extindere, care, în cuvântul său, a subliniat progresele făcute de România de la ultima reuniune a Comitetului, precum și principalele probleme care trebuie rezolvate în perioada următoare de către autoritățile române.

Cel mai interesant element din discursul comisarului european a fost prezentarea unui calendar al evoluției activităților de integrare, astfel: la începutul anului 2004, Comisia Europeană va prezenta programul financiar pentru susținerea aderării; înainte de 1 noiembrie 2004, se vor încheia negocierile; în primul semestru al anului 2005, se va semna Tratatul de aderare, susținând astfel eforturile României de aderare la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007. În acest context, reiese importanța unor acțiuni decisive din partea Parlamentului României, Guvernului României, celorlalte instituții implicate în pregătirea aderării la Uniunea Europeană pentru continuarea demersurilor în plan legislativ, al creării cadrului instituțional și al aplicării legislației și măsurilor planificate într-un ritm susținut, astfel încât țara noastră să realizeze obiectivul de a deveni membru al Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2007.

Recomandările adoptate la cea de-a XV-a Reuniune a Comitetului Parlamentar Mixt Uniunea Europeană - România subliniază succesele României în ultimele 6 luni, dar, în același timp, evidențiază și domeniile în care trebuie acționat pentru îndeplinirea angajamentelor asumate.

În domeniul administrației publice, se recunoaște existența unor programe pentru întărirea capacității administrative și se recomandă acțiuni continue, în acest sens, cu accent pe administrația publică locală. O atenție specială este acordată gestionării asistenței financiare din partea Uniunii Europene, având în vedere că, în perioada 2004 - 2006, aceasta va atinge un nivel record de 3 miliarde de Euro.

În privința combaterii corupției din administrația publică, este remarcată promovarea pachetului de legi anticorupție, precum și procedura aprobării tacite, ca elemente utile în realizarea unui standard corespunzător și se insistă pentru aplicarea legilor recent adoptate.

In domeniul sistemului judiciar, este de remarcat progresul reprezentat de elaborarea unui Cod de procedură penală, a unui nou Codul penal și a noii Legi pentru organizarea judecătorească. De asemenea se subliniază necesitatea menținerii actualului curs pentru introducerea unui sistem transparent al recrutării, selecționării și eliberării din funcție a magistraților, îmbunătățirea programelor de pregătire profesională a acestora și dotării instanțelor cu echipamente performante.

În domeniul politicii energetice, sunt remarcate progresele în restructurare și pregătirea pentru privatizare a sectorului, precum și progresele în direcția liberalizării piețelor, atât la energia electrică, cât și la gazele naturale. În același timp, a subliniată necesitatea de a se acționa pentru modernizarea sectorului, prin utilizarea unor tehnologii de natură să sporească eficiența energetică și calitatea serviciilor pentru consumatori, inclusiv prin atragerea de investiții străine.

În încheiere, vreau să remarc faptul că reuniunea s-a finalizat cu rezultate foarte bune pentru România, iar contextul favorabil astfel creat ne obligă să ne amplificăm eforturile pentru îndeplinirea angajamentelor asumate și finalizarea pregătirilor pentru aderare conform calendarului convenit cu Uniunea Europeană.

Mulțumesc.

 
  Napoleon Pop - intervenție intitulată: Poate spera Parlamentul României la o relație corectă cu Guvernul?;

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Napoleon Pop. Se pregătește domnul Firczak Gheorghe.

   

Domnul Napoleon Pop:

"Poate spera Parlamentul României la o relație corectă cu Guvernul?"

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Anunțata restructurare instituțională guvernamentală și remanierea echipei executive le interpretez ca un pas important al europenizării noastre și o dinamizare spre finalizare a prelungitei noastre tranziții.

Poate prea târziu recunoaștem că suntem în urmă față de alții, că atuurile și calitățile noastre, pe care le-am repetat până la limita plictiselii noastre și a nerăbdării partenerilor, nu au contat deloc pentru a plasa România în plutonul fruntașilor integrării europene. Că ne place sau nu ne place, suntem inițiatorii și beneficiarii unei noi linii de demarcație în Europa, pentru că, deși suntem incluși în procesul de lărgire a Uniunii Europene, nu vom participa la nici o decizie a clubului pe perioada 2004 - 2007.

Singura bucurie care ne rămâne este să ne comportăm, dacă putem, ca un membru de facto al Uniunii Europene, dar pe lângă aceasta. Totuși, a mima nu este sinonim cu a practica.

Sper ca acest handicap să fie limitat tocmai printr-un Guvern mai eficient, mai suplu și chiar mai simplu, care să-și propună și o nouă relație cu Parlamentul României, de respect reciproc între două instituții principale ale democrației, ale statului de drept. Deși instituțiile trăiesc prin oameni, menirea acestora nu trebuie deturnată, de și prin pozițiile de forță ale reprezentanților acestora, ceea ce se întâmplă în prezent și, din contră, personalitatea accentuată a oamenilor care le constituie trebuie să le întărească în funcționalitate și credibilitate.

Stimați colegi,

Este momentul ca noul Executiv să accepte dialogul mult așteptat în regulile constituționale cu Parlamentul României. Multitudinea de ordonanțe de urgență, mai ales caracterul lor imperativ, în sensul inutilității instituției parlamentare, ca posibilitate de dezbatere și intervenție, nu ne-au adus mai aproape de obiectivul urmărit, dar în mod cert a creat tensiune între cele două puteri.

Dacă avem în vedere și ofensiva disciplinei de partid asupra conștiinței majorității parlamentare, aleasă, și aceasta, totuși de cetățeni, avem imaginea opoziției, și nu cooperării între cele două instituții în procesul legiferării, iar, culmea, deși Executivul conduce tocmai prin legile pe care și le-a dorit, controlul parlamentar este din ce în ce mai puțin acceptat.

Pentru binele acestei țări și succesul acesteia în cursa pentru integrare, revenirea la normal în relația Executiv - Parlament este mai mult decât binevenită. Personal, îmi este dor să pot discuta cu un ministru la comisia permanentă parlamentară din care fac parte.

Vă mulțumesc.

 
  Gheorghe Firczak - despre Congresul mondial al rutenilor;

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Firczak Gheorghe. Se pregătește domnul deputat Becsek Garda Dezideriu.

   

Domnul Gheorghe Firczak:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează "Congresul mondial al rutenilor".

În perioada 4 - 8 iunie 2003, la Presov, în Slovacia, s-au desfășurat lucrările Congresului Mondial al Rutenilor. La acesta a participat și o delegație a Uniunii Culturale a Rutenilor din România.

Pentru noi, rutenii din România, acest congres a avut o semnificație deosebită. În mai 2002, la Krinica, în Polonia, Consiliul Mondial al Rutenilor ne-a acordat statutul de membri asociați, urmând ca, pe baza activității desfășurate, să fim acceptați sau nu ca membri cu drepturi depline.

În raportul de activitate prezentat de președintele Alexander Zuzuleak, ca și în coraportul susținut de profesor universitar doctor Paul Robert Magoci, s-a specificat foarte clar că eforturile Uniunii Culturale a Rutenilor din România corespund scopurilor afirmate de rutenii din lumea întreagă, de cercetare și valorificare a istoriei, tradițiilor, culturii și limbii rutenilor. Aceasta este singura modalitate de recâștigare a identității pierdute în timp, de consolidare și promovare a valorilor noastre spirituale. În acest context, coraportorii au apreciat modul de organizare și desfășurare a Zilelor culturii rutene, 9 - 11 mai a.c. la Suceava, activitatea editorială a Uniunii, precum și Tabăra "Să ne cunoaștem trecutul" pentru tineretul rutean, de la Colibița, 17 - 28 august 2002.

O componentă esențială a aprecierilor făcute în cele două rapoarte se referă la politica României față de minoritățile naționale, deci și față de ruteni. S-a menționat expres, de mai multe ori, că România este singura țară din Europa Centrală Răsăriteană care, conform legislației sale, a rezolvat problema reprezentării parlamentare a minorităților naționale, deci și a celei rutene. Datorită acestor considerente, la propunerea președintelui Alexander Zuzuleak, Congresul Mondial al Rutenilor a acceptat cu unanimitate de voturi ca Uniunea Culturală a Rutenilor din România să devină membru cu drepturi depline și să fie reprezentată în Consiliul Mondial al Rutenilor, organism în care sunt reprezentați rutenii din Cehia, Slovacia, Polonia, Ucraina, Ungaria, Serbia, Muntenegru, Statele Unite ale Americii și Canada.

Congresul Mondial al Rutenilor a ales ca președinte al său pe domnul Andrei Kopcea din Polonia, iar ca secretar pe domnul Alexander Zuzuleak, reprezentând Slovacia.

În zilele Congresului, au avut loc o serie de manifestări cultural-artistice: lansări de carte, vernisaje de pictură, spectacole folclorice.

Deviza Congresului a fost cea tradițională lansată de cel mai semnificativ om de cultură și prelat rutean, Alexander Duhnovici, cunoscută astfel: Ia buesti i budu rusenom! (Am fost și voi rămâne rutean).

Vă mulțumesc.

 
  Becsek-Garda Dezideriu Coloman - observații pe tema incompatibilității în cazul prefecților și subprefecților;

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Becsek Garda Dezideriu. Se pregătește domnul deputat Nicolae Leonăchescu.

   

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Legea nr.161 din 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, ca și Legea nr.188/1999 asimilează prefecții cu funcționarii publici. Prin urmare, prefecții și subprefecții nu pot fi membri ai partidelor politice legal constituite. Mai mult, li se interzice să fie membri ai organelor de conducere ale partidelor politice și să exprime sau să apere, în mod public, pozițiile unui partid politic. Însă aceste articole atât de necesare pentru oprirea corupției din România sunt anihilate de un alt articol care contravine Legii incompatibilităților. Acest art.21 prevede următoarele: "În funcțiile de prefect și subprefect, pot fi numite persoane care îndeplinesc condițiile prevăzute de prezentul titlu pentru numirea ca înalt funcționar public, începând cu anul 2006 și, în mod eșalonat, în baza hotărârii de Guvern. Până la acea dată, funcțiilor de prefect și subprefect li se aplică regimul juridic prevăzut de Legea administrației publice locale nr.215/2001".

Nu înțeleg această discriminare. În cazul senatorilor, deputaților și a aleșilor locali, perioada în care trebuie să se aleagă între incompatibilitate și funcția în care a fost ales este de două luni, iar în cazul prefecților există posibilitatea de a se tergiversa punerea în aplicare a legii încă trei ani.

Se pare că legile țării sunt valabile numai pentru unele categorii de demnitari și funcționari publici, în timp ce altele, cum sunt prefecții și subprefecții, se bucură de o situație privilegiată.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
  Nicolae Leonăchescu - relatarea unei manifestări de propagandă ostilă valorilor românești la Chișinău;

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Nicolae Leonăchescu. Se pregătește domnul deputat Cristian Dumitrescu.

   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

În ziua de 21 mai 2003, un oarecare Vasile Stati a publicat în periodicul "Comunistul" un articol cu scop electoral intitulat "Chișinău - oraș românesc?" Spunem "un oarecare" pentru că un om cu bun simț, cu discernământ în problemele istoriei poporului român și cu metodologia de analiză redusă chiar la coordonate minore, nu ar fi reușit să spună atâtea prostii câte a debitat acest analfabet în articolul menționat mai sus.

Încercând să convingă electoratul basarabean că Serafim Urecheanu nu reprezintă o soluție pentru primăria din Chișinău, acest oarecare s-a dedat la insulte grosolane la adresa României și a patrimoniului său de personalități. Iată un exemplu din elucubrațiile comunistului întârziat:

"Ce au comun cu Republica Moldova sângerosul cuceritor valah Mihai Viteazu, teoreticianul mișcării românești profasciste legionare Mircea Eliade, degeneratul mintal valah Vlad Țepeș, ministrul învățământului din România Spiru Haret, spionul român Onisifor Ghibu etc.?"

Pe linia metodelor electorale comuniste, ca să nu uităm, acest oarecare, cu textul inserat la rubrica "Tribuna savantului", debitează:

"Așadar, Serafim Urecheanu ne cheamă să cinstim faptele românomari ale cuceritorului sângeros Mihai Viteazu, ale degeneratului mintal Vlad Țepeș, teoreticianului mișcării legionare profasciste Mircea Eliade, ale vânzătorului de țară Ion Inculeț, ale trădătorului și uneltitorului împotriva Moldovei Constantin Brâncoveanu și a multora altora".

Acest Vasile Stati a intrat în panică și își titrează subcapitolele imundei sale opere cu variante demascatoare ca: Românizare totală; Ghibuizarea Chișinăului; Străzi cu nume de trădători și degenerați; Fabrici de plodire a românașilor; Biblioteci româno-privatizate; Serafim Urecheanu ne cheamă să cinstim românismul; Serafim Urecheanu - stegar al românismului.

Alarmă generală, deci: luptați împotriva românismului și nu votați pe reprezentanții lui. Vasile Stati are variantele comuniste ale sale care au dat roade în timpul ocupației ruse pentru ocupanți și slugile lor.

Mancurții și denigratorii din Basarabia n-au dispărut și iată mai scot capul și spurcă spațiul cu prostiile lor condamnate de istorie.

Care a fost rezultatul acestei campanii electorale duse dincolo de limitele civilizației s-a văzut: Serafim Urecheanu a câștigat confortabil primăria Chișinăului, în turul al doilea, la mare distanță de repetentul Vasile Zgardan susținut de guvern și de un oarecare Vasile Stati.

Ba, mai mult, exemplul suburbiei Sângera este zguduitor. Aici Partidul Comunist a avut o organizație foarte puternică și Guvernul Moldovei a făcut mari donații în bunuri și alimente pentru ca alegătorii să-l aleagă pe reprezentantul comuniștilor. Rezultatul a fost pe măsură: absolut toate voturile au fost date lui Serafim Urecheanu!

Contracandidatul său, Vasile Zgardan, n-a obținut aici nici un vot!

Practica lui Vasile Stati nu trebuie să ne mire. Ea a fost experimentată în anul 2000, în România, în turul al doilea al alegerilor pentru funcția de președinte al țării. Campania denigratoare la adresa senatorului Corneliu Vadim Tudor, candidatul Partidului România Mare, a fost demențială și a servit ca exemplu pentru Vasile Stati.

N-avem de ce ne plânge: ura se și exportă dar, iată, se întoarce împotriva țării pentru că dușmanii știu să ne provoace, se bucură când trădătorii și ignoranții denigrează valorile țării și-și câștigă existența din minciuni.

Să sperăm că atmosfera electorală de la noi și din Basarabia se va curăța de otrăvurile propagandei ostile valorilor românești pentru că un comportament civilizat ne dezvăluie gradul de cultură.

Vă mulțumesc!

 
   

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

 
  Cristian Sorin Dumitrescu - declarație politică intitulată Convenția asupra viitorului Europei, un succes al politicii paneuropene; Domnul deputat Cristian Dumitrescu, se pregătește domnul Victor Bercăroiu.
   

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică se intitulează "Convenția asupra viitorului Europei, un succes al politicii paneuropene".

În urmă cu numai câteva zile, s-au încheiat lucrările, așa cum spunea președintele Convenției Europene, cu un succes nesperat, în chiar ultimele zile, în ultimele ore încă se mai negocia, pentru ca prin consens să fie adoptată Constituția unei Europe unite, cu 25 de membri și, așa cum au reușit reprezentanții României și ai Bulgariei să introducă în textul final, cu 27 de membri. Bineînțeles, aceasta este o convenție care se referă la momentul actual al construcției europene pentru că, așa cum știm, Uniunea Europeană este o instituție deschisă, cu vocație paneuropeană.

Valery Giscard d'Estaing, președintele Convenției, spunea: "fiecare are ce regreta, dar și de ce să se bucure vizavi de acest text", pentru că unii au renunțat la opiniile lor, dar s-au și regăsit în paginile acestei Convenții. Această operă importantă care reprezintă un moment de apogeu politic al construcției europene a fost asemuită de către analiștii politici ca însemnătate, ca semnificație cu momentul Roma 1957, când a fost conturat Tratatul cu privire la viitorul Uniunii.

Conținutul Convenției este unul foarte interesant și ca și construcție programatică, dar și ca modalitate de realizare a dezbaterilor. Reprezentanți în Convenție au fost cei ai parlamentelor naționale ale țărilor membre și candidate, guvernelor țărilor membre și candidate, dar și societatea civilă și tineretul. Este o formulă modernă, nouă de dezbatere politică, a cărei finalitate înseamnă ajungerea acestui mesaj în cele mai importante componente, de bază, am putea spune, ale vieții politice, social-economice, dar și ale societății civile.

Textul noii Constituții este semnificativ în multe și foarte multe domenii. S-a reușit renunțarea la sistemul, de exemplu, al președinției rotative, care pentru o Uniune Europeană cu 25-27 și chiar 30 de membri ar fi fost practic nesemnificativ ca sistem de reprezentare, și s-a introdus instituția președintelui ales dintre personalitățile Consiliului pentru o perioadă de 2 ani și jumătate. De asemenea, au crescut puterile comisiei și, nu în ultimul rând, cele ale Parlamentului European.

În legătură cu momentele următoare, pentru că acest moment este un moment de principiu...

 
   

Domnul Damian Brudașca (din bancă):

Trei minute, domnule președinte!

 
   

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

În legătură cu momentele următoare, urmează summit-ul de la salonic, iar acest summit va trebui, așa cum spunea Valery Giscard d'Estaing, să realizeze ceea ce înseamnă o apropiere de text, și nu o depărtare de text, pentru a fi în concordanță cu voința, dacă putem spune așa, populației care a susținut acest document.

Ce este important pentru România este că prin această participare a noastră la momentul Convenției Europene, practic, și acest lucru vreau să îl salut în acest moment în Parlamentul României cu dorința ca să rămână în analele Parlamentului ca un moment de semnificație deosebită faptul că România a fost parte activă la realizarea acestui document, ne privește pe noi pe viitor, și mai ales generațiile următoare. Mulțumesc.

 
   

Domnul Damian Brudașca (din bancă):

Trei minute pentru toată lumea!

 
  Victor Bercăroiu - ecouri ale celei de-a XII-a ediții ale festivalului de folclor Hora Prahoveană;

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Bercăroiu. Vă rog să vă încadrați în timp, domnule deputat. Domnul Chiliman a depus în scris, domnul Hașotti depune în scris, domnul Nicolăescu înțeleg că depune în scris, domnul Emil Rădulescu a depus în scris, domnul Paul Magheru a depus în scris, domnul Sonea depune în scris.

   

Domnul Victor Bercăroiu:

Mulțumesc, domnule președinte. Am să încerc să mă încadrez în timp.

În zilele de 14 și 15 iunie 2003 pe Dealul Muncel, într-un cadru natural de o frumusețe deosebită s-a desfășurat cea de a XII-a ediție a festivalului de folclor "Hora Prahoveană", la care au participat peste 600 de artiști amatori din județul Prahova. Au fost prezente pe scenă ansambluri în aer liber "la Fântâna cu Cireși" următoarele formații prahovene: "Prahova" de la Palatul Culturii, "Ghiocelul" din municipiul Câmpina, "Teleajenul" din Vălenii de Munte, "Păunița" din Drajna, "Brădetul" din Cerașu, "Cozmineanca" din Cozminele, "Doftănița" din Valea Doftanei, "Ciobănașul" din Câmpina, "Doina" din Dumbrăvești, "Fântânița" din Fântânele, "Crăișorul" din Băicoi, "Stăjerelul" din Cocorăștii Mislii.

Acțiunea, în organizarea Primăriei municipiului Câmpina, a Casei de cultură și a Casei tineretului din Câmpina, s-a bucurat de participarea unor grupuri folclorice invitate de peste hotare. Astfel, a fost prezent Ansamblul folcloric de la Casa de cultură din orașul Silivri din Turcia, localitate înfrățită cu municipiul Câmpina, ca răspuns al invitațiilor făcute de oficialitățile din municipiul Câmpina.

În cele două zile de manifestări folclorice au fost prezenți ca spectatori circa 600 de locuitori ai municipiului Câmpina și din împrejurimile acestei localități.

În încheiere aș vrea să confirm, ca membru al delegației la Comitetul mixt parlamentar România - Uniunea Europeană, cele spuse mai devreme de domnul deputat Dumitru Chiriță și aș vrea să apreciez în mod deosebit calitatea tuturor parlamentarilor, în sensul pozitiv, indiferent de natura politică din care au făcut parte, ei au reprezentat România, fapt ce a fost exemplificat și în cuvântul comisarului pentru extindere, cât și al copreședintelui Domenico Menuti. Mulțumesc mult.

 
  Damian Brudașca - declarație politică intitulată A reînviat cenzura în România!;

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnul Damian Brudașca, se pregătește domnul Ilie Merce.

   

Domnul Damian Brudașca:

Nu ar strica, domnule președinte, să respectați ordinea înscrierii pe listă pentru declarații politice, dacă, într-adevăr, sunteți dispus să faceți ordine.

 
   

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnule Brudașca, nu vă supărați, nu am o listă în ordine. Sunt 2-4-6-7 coloane din care trebuie să iau, ba de la un partid, ba de la altul, în funcție de câți s-au înscris de la fiecare grup parlamentar în parte, în așa fel încât să realizez cât de cât un echilibru. Deci, nu am o listă cronologică de la 1 la 37.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Declarația mea politică de astăzi am încercat să o intitulez "A reînviat cenzura în România!"

Zi de zi se poate constata efortul actualei Puteri de restaurație de tip comunist. În acest context este de relevat preocuparea fățișă de eliminare din viața politică a altor partide politice, de restrângere a posibilității acestora de a-și face cunoscute activitatea, programele și inițiativele politice, de discreditare și etichetare a liderilor lor etc.

Prin Vasile Dâncu, ex-ministrul intoxicării publice, s-au cheltuit sume uriașe de la bugetul de stat pentru campania, pe plan intern și extern, de marginalizare și compromitere a Opoziției. Ori de câte ori, în virtutea dreptului meu de parlamentar, am cerut ex-ministrului Dâncu să prezinte o informare asupra modului în care sunt folosiți banii de la buget, acesta a refuzat să răspundă. (Și tăcerea este un răspuns!) Întrucât el a folosit, din sursele pe care le am, în mod ilegal și abuziv, zeci de miliarde de lei, inclusiv pentru mituirea unor ziariști străini, de la cotidiene de mare tiraj, din SUA, Franța, Italia, Canada, Germania, Marea Britanie, Spania, Danemarca, Elveția ș.a., pentru a publica articole și informații defăimătoare, de rea credință și inexacte la adresa lui Corneliu Vadim Tudor, Valeriu Stoica sau Traian Băsescu și a partidelor lor.

Tot Vasile Dâncu este cel care, ca demn urmaș al lui Mihai Dulea, a terorizat redacțiile a numeroase publicații și posturi de radio și televiziune, intervenind brutal în politica lor editorială. Vasile Dâncu se face vinovat de reinstaurarea cenzurii politice în presa românească. Pentru a lipsi Opoziția, și mai ales Partidul România Mare, de posibilitatea de a-și mediatiza activitatea, Vasile Dâncu a ordonat conducerii Televiziunii și Radioului public să reducă drastic difuzarea de știri sau materiale legate de partidele Opoziției. La fel a procedat în presa scrisă și audio-vizuală privată. Pentru că la un post de televiziune de provincie, redactorul a îndrăznit să-i adreseze întrebări incomode, Vasile Dâncu a dispus demiterea lui. La fel a procedat nefastul cuplu Despina Neagoe-Vasile Dâncu și cu ziaristul Mihai Băcanu de la redacția din Cluj a ziarului Evenimentul Zilei pentru că a dezvăluit că PSD a plătit din bugetul sărac al clujenilor chiolhanul prilejuit de instruirea prefecților, secretarilor de stat, și a altor înalți demnitari, în frunte cu Ion Iliescu și Adrian Năstase.

Ne găsim în fața unei dileme majore: pe de-o parte, PSD declară că dorește să se integreze în structurile europene și euro-atlantice, dar, pe de alta și în mod simultan, tot PSD este cel care își manifestă disprețul și ostilitatea față de valorile democrației occidentale, punând botniță presei și, implicit, libertății cuvântului.

Dorim să cunoaștem dacă Uniunea Europeană și Consiliul Europei au fost de acord cu reintroducerea cenzurii în România. Cerem, așadar, ambasadorilor acestor țări să nu mai rămână indiferenți în fața escaladării violenței actualei Puteri împotriva accesului liber al Opoziției și societății civile la presă.

 
   

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

E mare Dâncu ăsta, dacă manipulează toată planeta!

 
  Ilie Merce - intervenție cu titlul Disidenții de operetă;

Domnul Ștefan Lăpădat a depus în scris. Domnul deputat Ilie Merce are cuvântul, urmează domnul Mircea Toader.

   

Domnul Ilie Merce:

Intervenția mea de astăzi se intitulează: "Disidenții de operetă".

Domnule președinte,

de 13 ani, niște oameni fără țară și fără Dumnezeu, înjură de mama focului fosta Securitate, deși atât înainte de "marea altercație" din decembrie 1989, cât și după, au profitat copios după urma ei, ajungând astăzi niște îmbuibați fără scrupule și fără morală.

"Prigoana" la care au fost supuși distinșii noștri hominculi le-a răvășit mințile într-atât, încât și astăzi singura lor preocupare este aceea de a semăna ură și vrajbă în societatea românească, afectată de o profundă criză morală și aflată în continuă derivă.

Nu există apariții în presă, la posturile de radio și televiziune, nu există zi lăsată de la Dumnezeu în care să nu scoată din puțul gândirii lor seci "judecăți de valoare" despre această instituție. Obsedați până la agonie de un mit pe care nu-l pot înțelege, acești clevetitori bolnavi iremediabil de "securită" au devenit niște ființe complexate social. În general nu-și pot controla limbajul și reacțiile, devenind ridicoli, iar furia lor atinge paroxismul.

În criză de imaginație și talent își caută subiecte de senzație prin arhivele Securității, pe care le violează cu mâinile lor nespălate.

Din păcate, societatea noastră bolnavă nu poate reacționa la acești microbi, nu a găsit bisturiul potrivit să extirpe tumoarea care face mult rău țării în general și serviciilor de informații în special. Niște neica-nimeni, duși de-acasă, terorizează o lume întreagă cu o problemă în care, în mod intenționat, confundă termenii și valorile pentru a crea o permanentă stare de tensiune și diversiune, deși ei știu foarte bine că nu au nici o autoritate morală să o facă. Introduși pe ușa din dos într-o instituție parazitară, plătiți cu bani grei din buzunarul public, fără să facă nimic constructiv, pentru că nu sunt în stare, acești vajnici dizidenți de operetă continuă să rumege în continuare cu nerușinare...

De ce? Pentru că ei au adeverință de la psihiatrie că pot să scuipe oriunde și pe oricine fără să fie sancționați, sau, altfel spus, să nu te iei la trântă cu porcul, că vă murdăriți amândoi și lui îi place.

În final, sunt obligat să salut luciditatea, raționalitatea și verticalitatea Serviciului Român de Informații care, prin vocea directorului său, domnul Radu Timofte, a îndrăznit, în cele din urmă, să spună ceea ce credem că a și gândit cu privire la rolul arhivelor de informații din perioada antedecembristă.

Dacă a făcut această declarație înseamnă că a început să învețe și să deprindă ceva din meserie și își manifestă independența pe care trebuie să o aibă un director al unui serviciu secret, chiar dacă acest lucru s-ar putea să nu placă unora.

În orice caz, la necaz, contați pe noi, domnule director!

 
   

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

 
  Mircea Nicu Toader - declarație politică referitoare la nerespectarea de către autoritățile iugoslave a prevederilor Convenției de la Belgrad privind libera navigație pe Dunăre; Domnul deputat Toader Mircea, urmează doamna deputat Mihaela Ionescu.
   

Domnul Mircea Nicu Toader:

Declarația mea politică se referă la "Nerespectarea de către autoritățile iugoslave a prevederilor Convenției de la Belgrad privind libera navigație pe Dunăre".

În anul 1948, statele riverane Dunării la acea dată au încheiat un tratat internațional prin care se stabileau condițiile de navigație pe Dunăre și responsabilitățile fiecărei țări riverane pentru menținerea în condiții de siguranță a navigației pe Dunăre. Conform acestor convenții mărfurile și navele circulă pe Dunăre fără nici o restricție de pavilion și mărfuri impunând statelor riverane obligația de a nu impune vreo taxă pentru utilizarea șenalului navigabil prin jurisdicția țării respective. Mai mult decât atât, fiecare țară riverană este obligată să suporte din resurse interne cheltuielile necesare întreținerii și semnalizării șenalului navigabil pentru desfășurarea în condiții de siguranță și cu fluență a traficului de mărfuri și pasageri pe întregul traseu al Dunării, de la Sulina până la Ulm. Modificările intervenite în configurați statelor riverane după 1990 au făcut ca la această convenție să devină semnatare absolut toate țările riverane fluviului Dunărea, inclusiv Rusia, ca deținător al drepturilor și obligațiilor fostei Uniuni Sovietice.

din anul 1992, anul când au început conflictele armate din teritoriul fostei Iugoslavii, navigația pe sectorul iugoslav, cuprinsă între Veliko-Gradiște și Bezdan, a fost permanent supusă unor evenimente care au blocat sau au îngreuiat navigația pe Dunăre, culminând cu blocajul complet al șenalului navigabil, prin bombardarea celor trei poduri din zona Novi Sad la 1 aprilie 1999. În perioada 1992-1996, prin rezoluția ONU au fost impuse restricții privind transportul de mărfuri în zona iugoslavă iar autoritățile iugoslave, sub conducerea lui Slobodan Miloșevici, au impus plata unor taxe pentru tranzitarea mărfurilor din sectorul iugolslav la nivelul a trei mărci pe tona capacitate și cal putere navă. Această dispoziție a permis acumularea a zeci de milioane de dolari de către autoritățile iugoslave, încălcând flagrant Convenția de la Belgrad.

O dată cu căderea Guvernului Miloșevici, în noiembrie 2000, a fost permisă tranzitarea zonei Novi Sad printr-o pasă de trecere printre podurile căzute, de asemenea contra unei taxe la nivelul încasat în perioada 1992-1996. Sub presiunile țărilor riverane și a opiniei publice această taxă a fost micșorată la nivelul de 0,3 EURO pe tona capacitate, sub motivația cheltuielilor necesar a fi acoperite pentru dislocarea periodică (de trei ori pe săptămână) a unui pod de pontoane care unește cele două maluri ale Dunării în zona Novi Sad. Deși această măsură, contestată de toate țările riverane în cadrul Comisiei Dunării, a rămas în vigoare, făcând ca costurile armatorilor fluviali să crească în medie cu 3-5000 de dolari pe convoi, autoritățile iugoslave, mai precis actualul Guvern al Serbiei, a luat o măsură care va duce inevitabil la blocarea completă a tranzitului internațional de mărfuri pe Dunăre. În mod concret, începând cu data de 1 iunie a.c. convoaiele și navele fluviale care tranzitează sectorul iugoslav al Dunării trebuie să plătească o garanție reprezentând circa 50% din cuantumul taxelor vamale, al accizelor și al TVA-ului pentru toate mărfurile care tranzitează sectorul iugoslav. Pentru a îndeplini această decizie, armatorii fluviali trebuie să aibă posibilitatea de a garanta sume impresionante, de milioane de dolari, condiție pe care aceștia nu o pot îndeplini, datorită resurselor financiare imense care ar trebui blocate. Datorită acestei decizii care încalcă flagrant și nejustificat prevederile Convenției de la Belgrad zeci de convoaie, inclusiv convoaie sub pavilion român, așteaptă să tranziteze sectorul iugoslav, sperând că autoritățile iugoslave vor reveni la o situație juridică de navigație pe Dunăre, pe care și-au asumat-o prin semnarea Convenției de la Belgrad.

Intervențiile făcute la nivelul Comisiei Dunării de la Budapesta, cât și a ambasadorilor țărilor riverane, făcute pe lângă autoritățile iugoslave, nu au modificat decizia aberantă pe care au luat-o autoritățile iugoslave. În condițiile menținerii acestor reglementări, în mod practic, mărfurile în tranzit nu pot să mai folosească calea navigabilă a Dunării, privând în acest fel și un important sector economic din țara noastră de venituri importante, materializate în prestațiile pe care le pot face operatorii portuari și armatorii fluviali români pentru circa 5 milioane tone de mărfuri pe an.

Față de acest abuz, solicit Guvernului României, primului-ministru al Guvernului, domnul Adrian Năstase, să intervină direct pe lângă autoritățile iugoslave pentru anularea acestei aberante ordonanțe și a elimina pe viitor asemenea măsuri ale autorităților iugoslave care încalcă prevederile Convenției de la Belgrad.

Dacă autoritățile iugoslave nu înțeleg să anuleze această ordonanță, solicit Guvernului României luarea unor măsuri similare cu cele la care sunt supuse navele sub pavilion românesc, respectiv impunerea pentru mărfurile cu destinație Iugoslavia a unor taxe sau garanții care să oblige autoritățile iugoslave fie să anuleze respectiva ordonanță, fie, prin plățile pe care le vor face, să acopere cheltuielile pe care armatorii fluviali români sunt obligați să le suporte prin aplicarea acestei ordonanțe.

De menționat că numai în perioada blocării efective a navigației pe Dunăre, datorită podurilor căzute în șenal, România a pierdut, prin eliminarea de pe piață a mărfurilor sale spre Europa Centrală, circa un miliard de dolari, iar armatorii români au pierdut direct, prin nerealizarea contractelor de transport pe care le aveau încheiate la data căderii podurilor, la nivelul a peste 160 de milioane de dolari.

Mă întreb cât va trebui să suportăm încălcarea oricăror reguli privind navigația pe Dunăre de către autoritățile iugoslave sau mă întreb dacă nu există vreo legătură între anul 1992, când practic au început problemele de navigație pe Dunăre în sectorul iugoslav, cu deschiderea oficială a canalului Rin-Main-Dunăre, al cărui trafic a crescut în cei zece ani de peste 12 ori, iar cel de pe Dunăre a scăzut la nivelul a 10% din cât se transporta în anul 1990.

Aștept implicarea rapidă a Guvernului Năstase, fără ca armatorii fluviali să fie nevoiți să ia ca măsură de protest blocarea din nou a navigației pe Dunăre în zona Călărași.

Mulțumesc.

 
  Mihaela Ionescu - declarație adresată domnului ministru de interne și doamnei ministru a învățământului;

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Doamna deputat Mihaela Ionescu, se pregătește domnul deputat Ion Mocioalcă.

   

Doamna Mihaela Ionescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Dragi colegi,

Declarația mea se adresează domnului ministru de interne și doamnei ministru al învățământului.

Lunile iunie și iulie sunt cunoscute ca luni în care au loc examenele de capacitate și bacalaureat și apoi cele de admitere în învățământul superior.

În ultimii ani, acestea au cauzat mult stres candidaților și familiilor lor, din cauza căutărilor nereușite ale organizatorilor de a face ba spectacol televizat, ba super centralizare și coordonare a repartizării locurilor care atât de bine au fost coordonate, încât câte un olimpic a eșuat la capacitate, în timp ce un mediocru cu noroc a devenit elev al unui colegiu de renume.

Viitorul examenului de capacitate duce spre renunțarea la acest tip de treaptă, prag, piedică, dar anul acesta el încă există.

Care este particularitatea examenului de anul acesta? El se desfășoară sub semnul teroarei, căci cele două tabere implicate: cadrele didactice și elevii, se presupun că vor efectua niște acte de fraudă, de înșelătorie și de terorism care necesită prezența Brigăzilor speciale de intervenție ale Jandarmeriei 24 de ore din 24. Subiectele de concurs nu vor mai rămâne pe mâna așa-zișilor "infractori" de profesori sau de inspectori de la inspectoratele școlare sau a celor de la Ministerul Educației, ci vor fi date "în grija jandarmilor". Jandarmii, câte un subofițer în fiecare centru de examen și între 500 și 800 de luptători, vor păzi centrele de examen, jandarmii, și nu directorii de școală, vor asigura paza și transportul subiectelor, tot ei, jandarmii, vor păzi centrele de corectare contra extratereștrilor, sau a bandiților, de parcă în școli se efectuează marile privatizări, în școli se țin licitațiile, în școli se fac transferurile de proprietate și alte mari fraude.

Cele două tabere - profesori și elevi - sunt bănuite de cele mai abominabile matrapazlâcuri, care pot fi prevenite numai prin prezența unui microbuz cu girofar al jandarmeriei în curtea școlii, nu în fața școlii, unde ar trebui să stea mai tot timpul pentru a identifica bătăușii, huliganii și traficanții de droguri.

Aceste probleme, în schimb, au rămas în grija părinților. Nu mai este de ajuns etica profesională a profesorului și a membrilor comisiilor de examene, nu mai este de ajuns un portar care să permită accesul în școală, se pare că este nevoie de cadre îndelung pregătite pentru lupta antitero, care dacă nu există, trebuie imaginată.

Dacă pentru examenul de capacitate și pentru cel de bacalaureat este nevoie de protecția jandarmilor, înseamnă că pentru examenul de admitere vom fi păziți cu tancurile, iar pentru cel de secundariat la medicină, direct cu elicopterele de desant.

Treceți prin fața unei școli spre care se îndreaptă niște copii de 14 ani preocupați de "Baltagul" și de "basmul cu Merele de Aur" și veți avea impresia că treceți pe lângă un penitenciar de maximă siguranță.

Pentru a nu cauza traume bieților copii dar și distinșilor profesori - stimați miniștri ai învățământului și ai internelor, scoateți, de urgență, jandarmii din școli și universități și lăsați-i pe stradă, în fața instituțiilor respective, unde le este locul!

Oare toate cartierele Bucureștiului sunt atât de securizate încât există un surplus de jandarmi pentru a-i utiliza la disciplinarea corpului profesoral și al elevilor?

De altfel, se poate presupune că această perioadă de examene va fi o perioadă fastă pentru infractorii de toate calibrele, deoarece forțele de ordine vor avea alte priorități.

Domnilor miniștri, cine are urechi, să audă!

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

 
  Ion Mocioalcă - despre proliferarea nestingherită a acțiunilor antiromânești; Domnul deputat Marin Anton a depus în scris. Domnul deputat Ion Mocioalcă, se pregătește domnul deputat Ion Mogoș.
   

Domnul Ion Mocioalcă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Deloc întâmplător în contextul dezbaterii în viitorul apropiat a proiectului de revizuire a Constituției se intensifică semnificativ și proliferează nestingherit acțiunile antiromânești. Unii, din păcate, nu puțini, iau în derâdere aceste acțiuni antistatale. Un exemplu din presă este concludent, un ziar titrează: "minoritarii maghiari vor să dea o gaură în România". Nu este deloc de glumit cu lecțiile istoriei. Alegătorii din județul Caraș-Severin, un județ în care conviețuiesc în deplină armonie, alături de români, germani, maghiari, sârbi, croați, cehi și slovaci, eu, alături de ei, am urmărit cu strângere de inimă în declarațiile și programele așa-ziselor forumuri de la Cluj-Napoca, de la Odorheiul Secuiesc, iar recent, cele de la Sfântu Gheorghe.

Mi-au lăsat un gust amar reacțiile palide ale presei, ba chiar și ale tuturor partidelor politice. Sigur, dacă la Sfântu Gheorghe, Laszlo Tökes a invitat peste 12.000 de așa-ziși dizidenți interni de etnie maghiară și au participat doar 600, aceasta ar putea reflecta slabul ecou în rândul minorității noastre maghiare față de revendicările revizioniste cunoscute nouă.

Prin urmare, să nu-l băgăm prea mult în seamă pe cineva care nu merită. Oare așa să fie? Observ că într-un interviu acordat cotidianului clujean Szabadság, la sfârșitul lunii aprilie, după forumul pretinsului Consiliu Național al Maghiarilor care cheamă maghiarii să-și ia soarta în propriile mâini pe pământul lor, unul dintre liderii etniei declara atunci: "condamn cu hotărâre maniera în care domnul prim-ministru s-a referit la forum". Vehemența domniei sale nu s-a îndreptat împotriva separatiștilor care vor cu tot dinadinsul o patrie-mamă în mijlocul unei patrii pe care o reneagă nedemn, ci împotriva primului-ministru care, pe bună dreptate, a reacționat, cerând implicarea puterii și competența justiției.

Mai departe, se titrează: "oricine este liber să declare ce vrea, nici o lege și nici o Constituție nu ne poate împiedica". pentru unii se poate fără de lege? S-a spus la Odorhei: "protestăm împotriva cinismului cu care Puterea de la București tratează cazul Wass Albert". deci, nu comemorarea, dezvelirea de monumente în Transilvania și proslăvirea cu cinism a unui criminal de război, ucigaș de români și evrei, condamnat la moarte în contumacie, nu acestea sunt cinice, ci reacția palidă a statului român la aceste incalificabile inițiative.

Să mai reținem că unul dintre cei care apără mai zdravăn pe partizanii criminalului de război Wass Albert este un alt coleg al nostru de Parlament, care, desigur, se declară un moderat. S-a spus în aceste forumuri că minoritarii maghiari se consideră îndreptățiți în modul cel mai firesc la statutul de națiune parteneră, ceea ce trimite inconfundabil la relațiile existente într-un stat dualist. Nu este nici aceasta o manifestare anticonstituțională? s-a modificat cumva prevederea fundamentală a Constituției? Este Constituția facultativă pentru unii cetățeni români care se pot plânge, cel mult, de discriminare pozitivă?

Din afară, un ziarist budapestan se adresa jignitor, provocator și cu sarcasm: "de la Uniunea Europeană nu aveți ce aștepta, pentru că acolo se preferă ordinea, disciplina, liniștea și mămăliga, pentru că nu explodează".

Acest complexat Tokes Laszlo se vrea părintele spiritual al conaționalilor noștri maghiari. Sub o sutană de grele păcate, el nu poate trăi fără conflicte. Așa s-a început și la Kosovo. Aceasta se dorește? Nu s-a înțeles nici acum faptul că aceste proiecte prăfuite și înghețate în naționalism extremist au dus doar la războaie în care toți au pierit și nimeni nu a câștigat.

Maghiarii aflați dincolo de ținutul secuiesc nu sunt diaspora internă, ei nu trăiesc în afara granițelor țării, ci trăiesc în țara lor, care se numește România. De ce li se tulbură liniștea și cugetele, când marea lor majoritate sunt cetățeni onești și corecți. La fel sunt în marea lor majoritate și colegii noștri din UDMR.

Dacă aceasta înseamnă mămăliga care nu explodează, iar acest prelat al tenebrelor, susținut și întărâtat pe față sau din umbră, agită periculos spiritele preferând praful de pușcă și pucioasa, consider drept palide și lipsite de fermitate măsurile de contracarare, de aducere în făgașul legii.

Culmea este că, dacă tot ei cer sprijinul Europei contra României, pentru că, vezi Doamne, ei vor să se constituie într-un factor de stabilitate în această zonă fierbinte cum ar dori-o ei, escaladând această barieră de bun-simț, aceste manifestări provocatoare, destabilizatoare și antinaționale cer o replică pe măsură a României și a Europei, chiar.

Solicit aceasta reprezentanților legitimi ai statului român. Și, pentru adevăr, solicit o disociere oficială și clară a reprezentanților autorizați ai UDMR, a colegilor noștri. Ca să se știe.

 
  Ion Mogoș - comentariu pe subiectul Constituției Europene;

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Ion Mogoș. Se pregătește domnul deputat Kovacs Zoltan.

   

Domnul Ion Mogoș:

Domnule președinte,

Proiectul de Constituție Europeană semnalizat la sfârșitul săptămânii trecute are implicații semnificative pentru viitorul Uniunii Europene, cât și pentru statele candidate.

Scopul final al Constituției Europene este încercarea de a depăși dihotomia interguvernamental, supranațional, federal care a caracterizat comunitatea economică europeană încă de la începutul acestui proiect.

Proiectele MONET și SPARK RELANCE de relansare a construcției comunitare se încadrează în această logică, integrare sectorială și integrare supranațională, prin crearea unei piețe comune.

Reuniunea de la Haga din 1968 completează această abordare prin necesitatea aprofundării finalizării politicilor comune și a lărgirii Comisiei Economice Europene către orice stat care aderă la principiile promovate de tratatele europene și de finalitățile lor politice. Or, Constituția Europeană sesizează tocmai acest ultim aspect - integrarea politică a Uniunii Europene.

Dacă în cazul NATO - este vorba despre o organizație de cooperare prin consens, în care suveranitatea națională nu este limitată, în cazul Uniunii Europene este vorba despre o organizație de integrare prin transfer de suveranitate către instituții supranaționale.

Procesul de decizii consensuale este subminat de mecanisme precum: votul cu majoritate simplă, votul cu majoritate calificată, principiul de abținere colectivă, cooperare concretizată, principiul subsidiarității.

Toate aceste mecanisme sunt lărgite prin Proiectul de Constituție Europeană la nivelul domeniilor de aplicare. Politica externă și de securitate comună reprezintă un progres în acest sens.

România, ca țară candidată și ca viitor membru al Uniunii Europene, trebuie să accepte și să adere la toate aceste posibile evoluții.

Îmi exprim speranța că Guvernul României și liderii politici români vor reuși să se adapteze la limitarea prerogativelor de guvernare în favoarea instituțiilor și procedurilor supranaționale ale Uniunii Europene.

În acest caz, discursurile tranșante de orientare absolută, excepționalism și mesianism politic vor fi depășite de o mai strânsă uniune între statele și popoarele europene.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

 
  Kovacs Zoltan - declarație politică Salvați satele de la dispariție;

Domnul deputat Kovacs Zoltan. Se pregătește domnul deputat Mircea Costache.

   

Domnul Kovacs Zoltan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică are titlul "Salvați satele de dispariție".

Vin în fața dumneavoastră cu această problemă arzătoare în momentul când primul-ministru, domnul Adrian Năstase, a comunicat reorganizarea Guvernului.

Sunt convins că Guvernul reorganizat va găsi un segment cât de mic în Programul de guvernare privind dezvoltarea rurală, dar mai ales oprirea dispariției satelor care au de la 100 până la 800 de locuitori. Vorbesc în numele acestor localități, unde locuitorii - 80% - au o vârstă de peste 60 de ani, fără locuri de muncă, fără gară CFR, autobuz, dispensare, cămin cultural, poștă, școli, fără un tineret capabil să-și creeze noi locuri de muncă în aceste localități, fără apă potabilă, canalizare, iluminat public; locuitorii, chiar și copiii, călătoresc 7-10 km până la centrul comunei, pentru rezolvarea problemelor strict necesare; localități cu case părăsite, grădinițe, școli, cămine culturale, biblioteci cu cărți necitite; fără ziare, reviste, fără internet; medicul de familie apare o dată sau de două ori pe săptămână, câte 4 ore; școlile au fost desființate, sau vor fi desființate în perspectivă. În aceste localități rămâne un singur intelectual - popa - care efectuează și slujbele de înmormântare. Declinul a început mai demult, dar a continuat cu desființarea CAP-urile, a IAS-urilor, a SMA-ului, COOPCONSUM, gara sau halta CFR, poșta.

Locuitorii au devenit bătrâni forțați de conjunctură. Câteodată, apare un ziarist și se interesează de obiceiuri vechi, cântece populare, dansuri populare.

Doamnelor și domnilor deputați,

Ar trebui să avem o strategie pentru salvarea satelor existente. O strategie adevărată pentru dezvoltarea rurală, salvând valorile existente, sate unice de pe meleagurile noastre. Puteți să spuneți că sunt idei populiste. Poate că ideile sunt cu iz de populism, dar cu personaje reale, adevărate, care sunt ai noștri - frați, surori, părinți, rudenii, cunoștințe din copilărie. Ne-au creat posibilități ca să ajungem în Parlamentul României.

Rog Guvernul, cu cei 21 de miniștri, consiliile județene, primarii aleși ca, în viitor, să ascultăm vocea satelor care strigă după noi, după învățători, după medici, după agricultură, după turism, după ajutorul social. "Casele au plecat la orașe" - scria un scriitor înainte de '89. Ar fi bine ca cele rămase pe loc să fie repopulate cu copii, cu tineret și cu o populație viabilă, îndrăgostită de viața la țară.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

 
  Costache Mircea - exemplificarea unei scamatorii economice tipice;

Domnul deputat Mircea Costache. Se pregătește domnul deputat Eugen Pleșa.

   

Domnul Costache Mircea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Astăzi fac o constatare de sezon. Guvernul a picat la examenul de capacitate. Au fost 26 și au promis multe și mărunte într-un program cu copertă albastră; albastră, că așa era situația.

Acum e și mai albastră, văzând că sărăcia s-a întins ca pecinginea, că măiestria devalizărilor, privatizărilor frauduloase, penetrării sistematice a bugetului, măsluirea licitațiilor și drenarea în conturile proprii a banului public, nu mai sunt deloc gustate de marele public și nici de arbitrii internaționali ai partidei integrării, ce s-au gândit păpușarii? Alte fețe, alte posibilități de timeout-uri și, până se mai dezmeticește prostimea despre ce piesă e vorba, îl mai fentăm o dată electoral pe eternul cetățean turmentat, de care este neapărată nevoie o dată la 4 ani.

Printre turmentați se află însă, în mod surprinzător, și câte unul lucid, care nu se aruncă în praful drumului după cârnați, care nu primește alcool produs din sfeclă de pe tarlalele din zona Cernobâl și care a așteptat plin de speranțe ca, după trei ani de eforturi guvernamentale social-democrate, să-i crească și lui nivelul de trai, să aibă și copilul lui loc de muncă, să aibă și el condiții minime de îngrijire a sănătății șubrezite în opera de integrare a țării în rândul lumii civilizate. Dar, ghinion! Când termenul scadenței se apropia, Guvernul, care-i promisese marea cu sarea, s-a dizolvat ca zahărul. Nu-i nimic, vin alții; adică aceiași, dar cu atribuții mai mari. Și le vor aduce la bun sfârșit, ca și pe celelalte, sau, cine știe, se vor petrece de pe acum, cu cei 14 la cârmă, multe și mari minuni, un bum economic, care să ne mai îndulcească viața. Dar minunile pedeseriste pot să ne scufunde barca și mai rău. Iată un exemplu de scamatorie economică tipică pentru cei care și-au cimentat în timp convingerea că poporului român i-a luat Dumnezeu mințile, din moment ce crede toate aberațiile.

Au crezut unii în eclatanta poveste cu Dracula Park. Au și investit bani buni - 10 mii de lei acțiunea. A băgat și Bulibașa Năstase 100 milioane de lei. Când eram eu mai convins de iraționalitatea comercializării neprețuitului Vlad Țepeș, iaca, hocus-pocus că investitorii au câștigat, ca la Caritas, tocmai când te așteptai cât mai puțin. S-a anunțat chiar la Televiziune că investitorii doritori să-și retragă banii din defuncta afacere, vor primi înapoi nici mai mult, nici mai puțin, decât 70 mii de lei. Adică, primul-ministru va primi 700 milioane de lei; asta, da afacere. Economiștii PDSR l-au întrecut și pe Dracu. Să obții profit de 7 ori dintr-un proiect eșuat, care n-a apucat să producă un leu chior, lăsând dolarii și euroii prin buzunarele Occidentului, nu e la îndemâna oricui; dimpotrivă, ei merită cu prisosință Premiul Nobel și chiar locul I în Guiness Book. Și, mergând pe această linie, mă gândesc că, până la urmă, ne paște o și mai mare minune. Dacă dintr-un proiect eșuat, economiștii PDSR au putut scoate de 7 ori suma investită, vă dați seama ce se va întâmpla cu pensiile și salariile noastre! Vor exploda, pur și simplu, la câte eșecuri a înregistrat economia românească pe toate planurile, de la agricultură și zootehnie, la industrie și sistemul bancar. Înseamnă că, în curând, vom câștiga de 7 ori mai mult și ar trebui, bineînțeles, să ne bucurăm, dacă nu ne-ar înăbuși plânsul.

 
  Eugen Lucian Pleșa - referire la declararea averii magistraților;

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Eugen Pleșa. Se pregătește domnul deputat Ráduly Róbert Kálmán.

   

Domnul Eugen-Lucian Pleșa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică, în legătură cu aplicarea Legii anticorupție, în paragraful declarației privind averea, consider că trebuie să se supună aceleiași prevederi ca și parlamentarii toți judecătorii-președinți de instanțe judecătorești, cu vechime de peste 3 ani în funcție.

De asemenea, trebuie să-și declare averea și magistrații care au trecut în avocatură în ultimii 2 ani. Aceștia, în majoritate, au beneficiat de stimulente importante, cu care au făcut avere dictând sentințe după dimensiunea stimulentelor materiale de care s-au bucurat. Și-au cumpărat sau construit vile grandioase, au achiziționat mașini străine puternice, încât valoarea acestora depășește cu mult veniturile la vedere.

Un exemplu, doamna Liliana Sachelarie, fost magistrat la Judecătoria sectorului 1, trecută în avocatură destul de recent. În procesele de restituiri imobiliare, dânsa a fost cu mult "peste" Georgeta Stoican, aflată acum în pușcărie. Dar, este un început și, la nevoie, pot confirma și cu alte nume.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

 
  Raduly Robert Kalman - despre un caz clasic de nu știe stânga ce face dreapta;

Domnul deputat Ráduly Róbert Kálmán. Se pregătește domnul deputat Ioan Miclea.

   

Domnul Ráduly Róbert Kálmán:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vreau să vă aduc în atenție un caz clasic în care nu știe stânga ce face dreapta, dacă în cazul unui guvern de centru-stânga poți să spui așa ceva. Iar, din această lipsă de coerență, au de suferit cetățeni de bună-credință, dumnealor fiind, pur și simplu, trași pe sfoară.

Ce s-a întâmplat, de fapt? În ciclul "ziua și ordonanța", Guvernul României, un executiv despre care peste două zile vom spune "vechiul Guvern", a adoptat în ședința din 31 octombrie 2002 o nouă ordonanță de urgență și, odată publicată pe 13 noiembrie 2002, a devenit Ordonanța de urgență nr.147 și care are ca titlu "Reglementarea unor probleme financiare și modificarea unor acte normative". Un titlu sugestiv, din care nu afli chiar nimic. Însă, și aici este problema. Neutralitatea titlului acoperă, printre altele, desființarea prin art. VIII, începând cu 1 ianuarie 2003, a Fondului "Dezvoltarea agriculturii românești". Deși de la adoptarea Ordonanței de urgență nr.147/2002, care a avut loc, așa cum am spus, pe 30 octombrie 2002, au trecut mai bine de 30 de zile, onor ministrul agriculturii, alimentației și pădurilor nu a avut timp să afle de desființarea fondului și semnează, pe 30 noiembrie 2002, Ordinul nr.553 din acest an, pentru aprobarea Programului privind sprijinirea producătorilor agricoli din zonele de deal și de munte, precum și a pescarilor profesioniști din zona Deltei Dunării, pentru achiziționare de dotări specifice noi din producție internă, finanțat din Fondul "Dezvoltarea agriculturii românești", prin care, pentru anii 2002 și - atenție! - 2003 (v-am spus, de la 1 ianuarie fiind fondul desființat) se prevede suma de 240 miliarde de lei, din care 40 miliarde de lei pentru zona Delta Dunării, necesară acoperirii alocației de 55%, inclusiv TVA, pentru achiziționarea dotărilor, sumă ce devine operantă în funcție de alimentarea contului Fondului "Dezvoltarea agriculturii românești".

Paralel cu emiterea ordinului, direcțiile agricole județene au fost somate să-l aplice cât mai urgent, cu toate că textul în cauză a fost publicat pe data de 11 decembrie 2002 în Monitorul Oficial și, țineți minte, nu-i așa, stimați colegi, România, cu mic cu mare, a intrat peste o săptămână în hibernarea de sărbători; 10 zile nu s-a întâmplat nimic în decembrie, în această țară.

La noi în județ, în Harghita, spre lauda lor, responsabilii cu aplicarea acestui ordin au făcut treabă. 269 de cetățeni de bună-credință și nu mai puțin de 9 firme, unele din județ și altele din afara județului, fiind pur și simplu păcăliți de executiv, mulți dintre potențialii beneficiari deja de câteva luni achitând cota-parte ce le revine de 45%, însă utilajele nu au fost și nu sunt - probabil că nici nu vor fi - livrate în lipsa finanțării publice, nu numai promise, ci legiferate de către domnul ministru Ilie Sârbu.

Și acum, Guvernul, pardon, vechiul Guvern, dă elegant din umăr; ba din umărul stâng, ba din cel drept, căci, nu-i așa, nu știe dreptul ce face stângul. Iar, de suferit, are numai cetățeanul de bună-credință.

Vă mulțumesc.

 
  Ioan Miclea - declarație politică intitulată Ungaria Mare - un paradis pierdut;

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Ioan Miclea. Se pregătește domnul Nicolae Vasilescu. Este? Nu este.

Domnul Emil Crișan. Este? Da.

Deci, după domnul Miclea, domnul deputat Crișan.

   

Domnul Ioan Miclea:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică se intitulează "Ungaria Mare - un paradis pierdut".

Lipsa de reacție la multe evenimente ciudate care se întâmplă în ultimul timp în Ardeal ne dă frisoane și ne pune pe gânduri.

În zona noastră se plimbă și fac valuri diferite personaje dubioase, care se comportă de parcă ar fi moșia lor, iar noi, românii ardeleni, am fi niște slugi nevolnice de care nu merită să ții seama.

De la o vreme, devine evident faptul că nu pot fi întreținute relații normale cu unii dintre liderii maghiarilor din țară sau străinătate. Bineînțeles că primul de pe o asemenea listă este Laszlo Tokes, ale cărui pledoarii pentru drepturile maghiarilor până dincolo de orice logică, sunt arhicunoscute.

Despre acest sinistru personaj am atras atenția în nenumărate rânduri guvernanților noștri, dar se pare că de dragul unui protocol de susținere (efemeră și nesigură) în Parlamentul României a intereselor PSD de către UDMR, interesele țării, demnitatea românilor ardeleni sunt mai puțin importante pentru stăpânii noștri de la Putere.

De altfel, acest lucru este confirmat de însuși Laszlo Tokes, care afirmă că obiectivele Consiliului Național al Maghiarilor (obținerea autonomiei teritoriale, în primul rând) nu pot fi atinse decât cu colaborarea autorităților române.

Știe Laszlo Tokes ceva, se bazează el pe ceva. Altfel, nu ar spune aceste lucruri cu atâta siguranță. Sincer să fiu, am avut o vagă speranță că totuși autoritățile române vor trece peste interesele lor pasagere și vor pune lucrurile în normalitatea lor firească. Din păcate, lucrurile nu stau așa. Evenimentele evoluează în sensul împlinirii dezideratelor Consiliului Național al Maghiarilor și teamă mi-e că unii dintre noi se vor mulțumi a domni chiar peste o Românie ciuntită, cu o enclavă maghiară în mijlocul ei. Tokes ne-a amenințat cu un Kosovo. După cum decurg lucrurile ne apropiem de înfăptuirea lui.

Iată că în sprijinul lui Tokes a venit în zilele trecute la Cluj-Napoca și fostul premier ungar, care, cu ocazia inaugurării Universității maghiare "Sapientia" la Cluj-Napoca, a ținut un discurs care pe orice politician român normal, cu dragoste de țară, l-ar fi deranjat cel puțin, dacă nu l-ar fi jignit.

Iată câteva din ideile lui Orban, spuse cu ocazia sus-zisului eveniment:

Orban speră că în viitorul imediat să fie premierul a 15 milioane de unguri, al acelor unguri care "caută fără răgaz Hungaria Magna, Paradisul nostru pierdut", urmând, pe cale de consecință să formeze Ungaria Mare.

Din declarația lui Orban se poate trage concluzia că, odată intrată în Uniunea Europeană, Ungaria va aduce după sine întregirea a ceea ce el numește națiunea ungară.

Acestea sunt vorbe spuse la anumite festivități, poate au și un scop electoral. Dar ceea ce mi se pare a fi foarte grav și pentru care acuz autoritățile române este lipsa de reacție, este faptul că ele au fost spuse în capitala Ardealului, Ardeal care este parte componentă organică și indestructibilă a României. Acest lucru ar trebui să-l înțeleagă conducătorii noștri.

Fără nici o reținere, Orban declara că după înființarea, la Cluj-Napoca, a Universității Sapientia "această localitate a intrat în rândul marilor orașe universitare maghiare, cum sunt Debrecen, Budapesta sau Szeged".

Mă întreb și întreb Guvernul României, Parlamentul țării, Președinția și orice mai doriți, dacă eu, Ioan Miclea, locuitor al municipiului Cluj-Napoca, trăiesc în România, sau, după afirmația lui Orban, trăiesc într-un oraș înscris în rândul marilor orașe universitare maghiare?

Vreau să mai amintesc că, după înființarea Universității Sapientia (eveniment pe care l-am salutat din toată inima), UDMR insistă pentru formarea, la Cluj-Napoca, a două facultăți de stat cu limba de predare maghiară complet separate, idee cu care ministerul de resort de la București pare a fi de acord, ignorând complet realitatea din zonă, care arată clar că va fi imposibil ca respectivele instituții de învățământ să funcționeze, din lipsă de studenți.

În încheiere, aș dori să fac o conexiune între două evenimente ce au avut loc - și nu întâmplător - în același timp: domnul prim-ministru Adrian Năstase inaugura, împreună cu actualul premier maghiar, un nou punct de trecere a frontierei, în timp ce domnul Orban își debita inepțiile la Cluj-Napoca.

Domnul Năstase nu trebuie să uite că logica "bunul simț și cutuma internațională îl obligă", în cazul dat, să dea un răspuns tranșant domnului Orban. Apoi, trebuie să știe că simpla atenționare a lui Tokes că acțiunile sale vizează penalul nu înseamnă că acest ins va ține seama de avertismentul primului-ministru al țării al cărui cetățean este, beneficiind de toate drepturile legale, deși este omul care emite zi de zi idei care scandalizează o bună parte a populației și pentru care poate fi condamnat la ani grei de temniță.

Regret că trebuie să vin în fața dumneavoastră atât de des cu aceste probleme. O fac însă deoarece lipsa de reacție a autorităților române la declarațiile, faptele și pretențiile unui grup, foarte bine organizat, de extremiști maghiari, împinge Ardealul, tot mai mult spre ceea ce Laszlo Tokes ne spunea, sau mai bine zis ne amenința, un Kosovo.

Vă mulțumesc.

 
  Emil Crișan - omagiu adus Crăișorului munților;

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Emil Crișan. Se pregătește domnul deputat Gheorghe Dinu.

Dacă nu puteți sintetiza, măcar citiți mai repede, vă rog.

   

Domnul Emil Crișan:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică se intitulează "De ziua ta, Crăișorul Munților".

La 179 de ani de la nașterea eroului nostru Avram Iancu, urmașii se întreabă cu justificată uimire ce anume l-a ridicat pe Crăișorul Munților la numai 24 de ani pe piedestalul eroului înconjurat de aureola legendei? Farmecul său personal, vorba-i scurtă și neșovăitoare, curajul tineresc, dar chibzuit, simțul dreptății, optimismul contagios? Care dintre aceste calități i-au asigurat lui Avram Iancu o asemenea aureolă? Răspunsul este fără echivoc. Nici una, luată în parte, ci toate luate la un loc, deoarece acestea alcătuiesc ceea ce se numește o personalitate istorică, în înțelesul superior al noțiunii, întruchiparea în cel mai înalt grad a aspirațiilor maselor populare în momentele hotărâtoare pentru soarta lor, pentru viitorul lor.

Mulțimile au văzut în Avram Iancu expresia năzuințelor lor pentru eliberarea socială și națională, precum și propria lor emanație, frumoasă la chip și curată la suflet, măreață la fapte și dreaptă la cugetare.

Avram Iancu a fost ridicat de popor și pe piedestalul de crai al munților și al moților, în virtutea calităților sale incontestabile de conducător pentru simțul său de dreptate prompt și veșnic manifestat, pentru curajul său nedisimulat și umanismul de care era pătruns și de care dădea dovadă cu multă luciditate în momente dintre cele mai grele, mai dramatice.

Avram Iancu era profund conștient de nedreptățile societății în care trăia și pe care le cunoscuse încă de copil, pe aceste meleaguri în satul său natal. Formațiunea ulterioară de jurist, studierea luptei țăranilor pentru apărarea pământurilor lor în fața abuzurilor aristocrației și statului i-au întărit și ascuțit aprecierile critice și neavând investite nici un fel de interese în sistemul social existent, se simțea liber și îndrituit să lupte pentru schimbări sociale.

Viața lui Avram Iancu este viața unui om mistuit de o flacără puternică, aceea a propriului popor cu care se contopise inseparabil la o vârstă căreia vremurile revoluționare i-au imprimat maturitatea oamenilor cu o bogată experiență a vieții.

În eroica apărare a Munților Apuseni, în iarna anului 1848 și în primăvara anului următor, Iancu s-a arătat a fi un organizator experimentat, un conducător curajos care se bucura de mare popularitate. Alături de Ștefan cel Mare, Mircea, ori Mihai, mari figuri care lăsau fapta să vorbească, Avram Iancu, legendar pentru conciziunea vorbei și a gesturilor sale, se încadrează în galeria bărbaților iluștri ai neamului românesc.

Ne-am adunat în 15 iunie 2003 să-l omagiem pe Avram Iancu în ținutul său natal, unde oamenii muntelui s-au înfrățit cu stânca pe care au sfredelit-o cu dalta să-i afle comorile fermecate, s-au înfrățit cu bradul, cu văile și piscurile din care au știut în vremurile grele să-și facă pavăză de netrecut. Generația noastră și cele următoare au datoria morală de a proteja și păstra, pe lângă memoria eroilor noștri, valorile materiale și spirituale ale Munților Apuseni, aici aflându-se și monumentele naturii unice în Europa și chiar în lume: Detunatele, Poiana Narciselor de la Negrileasa, Ghețarul de la Scărișoara, Huda lui Papară, Peștera Urșilor, precum și localitatea binecuvântată de Dumnezeu, cu un tezaur al naturii și visteriei naționale, niciodată secătuit de 2000 de ani încoace - Roșia Montană.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

 
  Gheorghe Dinu - declarație intitulată opriți demolarea căii ferate;

Domnul deputat Gheorghe Dinu. Se pregătește domnul deputat Emil Rus.

   

Domnul Gheorghe Dinu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează "Opriți demolarea căii ferate".

Cu data de 1.VII.2003 ne parvin semnale cum că Guvernul va pune în aplicare un nou program de restructurare la CFR, prin care un număr de 26.000 de salariați își vor pierde locurile de muncă.

Drept urmare, sindicatele feroviare au și anunțat ample proteste, inclusiv întreruperea lucrului, considerând că salariile compensatorii promise rezolvă paleativ problema vieții lor, așa cum s-au întâmplat lucrurile cu colegii lor care, în 1998, au fost obligați să-și părăsească locurile de muncă.

Starea dezastruoasă în calea ferată, fără precedent în istoria ei de mai bine de 130 de ani, mergând până la întreruperea alimentării cu energie electrică pentru neplata datoriilor, chiar și la sediile administrative, în punctele de comandă a circulației sau a instalațiilor care asigură siguranța circulației, ba, mai mult, oprirea trenurilor de rang superior în câmp pentru satisfacerea nevoilor fiziologice ale călătorilor, wc-urile autoblocându-se din lipsă de apă, spune tot despre modul cum Guvernul anterior, dar, mai ales cu concursul celui actual, au coordonat destinele acestui sector vital pentru economia națională, dar și pentru viața cetățenilor.

De nenumărate ori, chiar și de la această tribună am avertizat că soluțiile adoptate pentru restructurarea căii ferate sunt de-a dreptul hilare.

În toată știința economică în jenă financiară, societățile, companiile nu se divid, ci se adună. Să nu fi aflat conducerea MLPTL experiența tristă pe spatele lor, parcursă de societăți ca: Dacia Pitești și Electroputere Craiova?

La noi, Calea Ferată s-a divizat în 38 de societăți, toate cu directori, secretari ai consiliilor de administrație, AGA etc, nemaireușind să trăiască, pentru că resursele financiare s-au tocat sistematic și inutil. Urmarea: din 260 de mii de salariați, cât avea calea ferată în 1992, în 1998, grație celei dintâi aberații de divizare, au rămas 90 de mii, iar acum se intenționează să mai rămână 64 de mii.

Prin anii 1993-1994 calea ferată a plătit unui consorțiu străin suma de 2 milioane mărci germane pentru studiul privind reabilitarea căii ferate. Nimic din acel studiu nu s-a aplicat. deși nu sunt adeptul unor conjurații menite să ne distrugă sistematic, totuși nu-mi pot imagina cum poți cheltui atâția bani spre a nu folosi nimic de pe urma cheltuirii acestora? Altfel spus, plătim pe alții să ne studieze, ca apoi aceștia să știe unde trebuie să ne lovească. Am propus, pe lângă alte legi cu referire la calea ferată, două legi vitale: Legea privind administrarea și exploatarea căilor ferate și Legea privind statutul personalului feroviar.

În prima lege se intenționează să se adune calea ferată într-un întreg, așa cum a mai fost și cum este în țări dezvoltate economic ca: Germania, Franța, Belgia, Austria etc. spre a-și asigura coerența activității feroviare, pe de o parte, iar pe de altă parte, a nu mai risipi inutil veniturile și așa reduse prin plăți și TVA, cu comisioane bancare inutile.

Legea, sub diverse motive, zace la Comisia pentru industrii și servicii din Cameră de mai bine de un an. La ultima întrevedere, subsemnatul, ca și alți membri ai comisiei, am solicitat Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței să prezinte în fața comisiei rezultatul studiului făcut de consorțiul străin pe calea ferată română. Nici până astăzi reprezentanții ministerului n-au catadicsit să se prezinte în fața comisiei cu acest studiu. Despre Legea privind statutul personalului feroviar aceasta se plimbă prin comisii, comisiile dând într-o veselie verdicte de respingere, pentru că așa a ieșit și punctul de vedere al Guvernului, pentru că propunerea vine din partea unui fost ceferist aparținând Opoziției.

Am luat cunoștință de faptul că Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței a refuzat transmiterea acestui statut spre analiză federațiilor sindicale din calea ferată, tot din acest motiv, că a fost inițiat de un deputat al Opoziției.

Țin să atrag atenția celor din MLPTL că legile propuse de mine n-au legătură cu politica, sunt legi tehnice, propuse de un parlamentar care a cunoscut sistemul din interior și a trudit în cadrul acestui sector vital al economiei naționale mai bine de 32 de ani. Țin, de asemenea, să aduc la cunoștința ceferiștilor și pe această cale că metodele impuse de vechiul guvern, dar și de cel actual, pentru redresarea căii ferate sunt totalmente greșite, fapt demonstrat de însăși situația actuală, când Guvernul se mai pregătește să reducă un număr de 26 de mii de salariați, urmare a unei situații financiare dezastruoase. Le întăresc moralul ceferiștilor spunându-le să mai aibă puțină răbdare, actualul guvern nu va mai trăi decât maximum un an și câteva luni, iar Guvernul peremist ce va veni la putere va îndrepta erorile care s-au făcut cu ei și împotriva lor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

 
  Gheorghe Pribeanu - intervenție intitulată Democrația, o nălucă între două dictaturi;

Domnul deputat Emil Rus să înțeleg că nu e.

Domnul deputat Adrian Mărăcineanu. Nu e.

Domnule Pribeanu, poftiți. Domnul Pribeanu Gheorghe și cu aceasta am încheiat această secvență.

   

Domnul Gheorghe Pribeanu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Intervenția mea se numește: "democrația, o nălucă între două dictaturi".

Istoria ne demonstrează că popoarele au luptat întotdeauna pentru democrație. Momentul decembrie 1989 a constituit pentru poporul român o schimbare și un nou început. Descătușarea din chingile comuniste care defineau o dictatură feroce sub masca democrației socialiste a creat premisele unei democrații reale, unde năzuințele, speranțele și dorințele de libertate au început să fie transformate în realități.

Asistăm în iunie 2003, după 14 ani de așa-zisă libertate democratică, la o dezamăgire generală a cetățenilor României care o duc din ce în ce mai greu, datorită proastelor guvernări post-decembriste.

Pornind de la sensul etimologic al cuvintelor grecești, "demos" și "cratos", care înseamnă "popor" și "putere", prin urmare "democrația" s-ar traduce ca fiind "puterea poporului". Ce bine ar fi să fie adevărat!

Folosind situația tulbure din perioada tranziției, oportuniștii, lichelele și samsarii tranziției au apărut, precum gunoaiele scoase de la suprafață de apele umflate în urma unui potop.

Acești oportuniști, lichele și samsari au plutit în voie prin haosul creat în perioada tranziției, și au interesul să beneficieze de această perioadă cât mai mult, opunându-se adevăratelor reforme democratice.

Susținând democrația numai declarativ, ei folosesc orice prilej și mijloc să se îmbogățească călcând în picioare adevăratele principii. Aceste persoane constituie un pericol și trebuie înlăturate.

Patrioții adevărați, cetățenii cu bun simț vor ca binefacerile adevăratei democrații să-i bucure pe toți românii integrați într-o Europă unită. Neprecupețind efortul înlăturării acestor mentalități retrograde, de necinste și corupție, PRM va acționa prin toate mijloacele legale și democratice pentru eradicarea acestui pericol la adresa democrației.

Paradoxal, tocmai acei care au acumulat averi mari în mod necinstit, în scurt timp, ocolind legea și sfidând inteligența marii majorități, caută cu orice preț să-și pună la adăpost ce au acumulat, dacă se poate cu garanții constituționale. Ne întrebăm, de ce atâta grabă pentru schimbarea Constituției? Oricum, va urma alinierea Constituției României la parametrii celei europene. De ce să facem un lucru de două ori?

PSD-ul, copiind NSDAP-ul, dorește să facă o Constituție pesedistă, care să-l mențină la putere 1000 de ani, aluzie la Reich-ul de un mileniu, uitând ceea ce a spus un mare poet: "Ce e val, ca valul trece."

"Democrația" celor de la Putere nu mai seamănă cu "democrația" celor care i-au ales.

Pornind, paradoxal, de la dictatura ceaușistă din anii de dinainte de 1989, am ajuns să cunoaștem dictatura psd-iștilor, după aproape 14 ani de la căderea comunismului.

În România anului de grație 2003 democrația nu funcționează decât în folosul celor de la Putere, care sunt susținuți și de mascarada declarativă a premierului. Dominat de o aroganță excesivă, șeful Guvernului încearcă să inducă în eroare populația țării și a Europei cu afirmații ticluite și remanieri mascate.

Teatrul desfășurat pe scena anticorupției a depășit cu mult limitele ridicolului. Executivul dă în mod "democratic" ordonanță de urgență de "promovare a unui pachet de legi anticorupție", după care mai dă o altă ordonanță de corectare.

Halal democrație!

Sistemul conducerii prin ordonanțe de urgență diminuează în mod vizibil rolul de legiuitor pe care îl are Parlamentul, favorizând Guvernul să ia măsuri nedemocratice.

Astfel, asistăm la un proces de "realitate social-democrată", în care ministrul justiției vinde o casă și un teren cu 100 de mii de dolari unei companii de stat, companie care și-a diminuat obligațiile bugetare, iar "ponderabilul Piedone-piețarul" proaspăt căsătorit din 1987, a beneficiat de încă o locuință, în urma vânzării căreia a câștigat un miliard de lei, perdant, și în acest caz, fiind tot bugetul statului român, iar ponoasele le trag cetățenii cinstiți ai acestei țări.

Asemenea exemple "democratice" pot continua într-o multitudine de cazuri, toate din sfera Puterii și acoliților ei. Honoris/ cauzatul - Șpagaton cu Dracula Parc în cap face mătănii, alături de ctitorul Cozmâncă, la sfințirea unei biserici din Moldova. Se vede că democrația prost înțeleasă aduce pe dracul în casa popii.

Cu cât numărul de biruri, taxe și impozite se mărește de la zi la zi, potențialul platnic al cetățeanului scade, situația devenind dezastruoasă. Dacă cineva îndrăznește să corecteze, prin propuneri legislative, îndulcirea vieții cetățeanului, drumul este barat de tăvălugul antidemocratic format din alianța dictatorială din Parlamentul României, respectiv, PSD - UDMR - PUR.

Plătim taxe pe ce nu auzim și nu vedem, iar când îi atenționăm pe reprezentanții Puterii, ne demonstrează că ei nu văd și nu aud ce se întâmplă în realitate.

Probabil trezirea la realitate a poporului nostru cu privire la dictatura psd-istă se va face în 2004.

Speranța concetățenilor țării ne arată că a venit vremea să punem în valoare rezultatele unei democrații adevărate.

Trebuie încheiată lunga și tulburea cale a tranziției. trebuie eliminați impostorii și oportuniștii care se folosesc de democrație, numai atât cât ea corespunde intereselor lor de grup sau personale.

Credem că a sosit momentul unei noi etape istorice, unde democrația să se delimiteze de orice fel de dictatură, creând o societate bazată pe înțelegere, armonie și dezvoltare continuă.

Adevărata democrație trebuie să încadreze poporul român pe coordonate europene, în cadrul unei civilizații universale.

Citând pe președintele Americii, Abraham Lincoln - "votul este mai tare decât sabia", am vrea să-l completăm cu o zicală românească: "Dă-i, Doamne, mintea românului cea de pe urmă!".

Vă mulțumesc.

 
   

(Următoarele intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la secretariatul de ședință.)

 
  Andrei Ioan Chiliman - declarație politică referitoare la restructurarea Cabinetului Năstase;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Zvonurile care circulă de luni de zile pe culoarele Palatului Victoria și în mass-media internă, referitoare la remanierea și restructurarea guvernamentală, au luat sfârșit aseară, o dată cu producerea mult așteptatului eveniment. După tergiversări, proteste și negocieri dure între taberele din PSD, iată că s-a ajuns la o formulă care pare să mulțumească pe toată lumea. Oare? Miniștrii care nu s-au mai regăsit în noul guvern se vor bucura, desigur, căci premierul i-a felicitat călduros pentru activitatea depusă și a respins orice aluzie la o remaniere a acestora pe motive de incompetență. Opinia publică se bucură probabil într-o oarecare măsură de reducerea numărului de miniștri de la 27 la doar (sic) 22, și a numărului de ministere de la 26 la 15, lucru natural într-o țară democratică normală. La noi, pe Dâmbovița, cei 15 sunt de fapt 16, la care mai pui 6 fără portofolii, care, săracii, n-au mai avut loc în curtea partidului. În mod cert o ușurare generală este înlăturarea unora dintre miniștrii care au reușit să nemulțumească toți românii. În rest, pe cine mai interesează restructurarea Cabinetului Năstase ? Probabil că, de data asta, Cabinetul Năstase nu va lua o notă bună nici măcar de la Bruxelles, având în vedere că media numărului de ministere în țările membre ale Uniunii Europene este de 13, adică aproape jumătate din structura noului guvern al României.

Dar că este vorba doar de imaginea PSD și de o schimbare de fațadă făcută silit, în urma gravelor nemulțumiri ale populației, dar fără să se țină deloc cont de necesitățile acesteia, o demonstrează declarația Ministrului de Finanțe, Mihai Tănăsescu, că "diminuarea numărului de ministere va presupune, probabil, și o reevaluare a numărului de personal din aceste instituții". Cu alte cuvinte, scoatem câțiva miniștri și mai mult ca sigur în rest, nici una sau prea puține schimbări - probabil câțiva funcționari vor fi trecuți la pensie. Ca de obicei încă o schimbare de fațadă la Palatul Victoria, mult zgomot pentru nimic.

Partidul Național Liberal este adeptul unui guvern cu un număr redus de miniștri și funcționari, care are în spate un corp de funcționari publici redus dar profesionist, bine antrenat, stabil și informatizat, cu salarii și cu un buget pe măsură, deci mai puțini dar mai eficienți. Întotdeauna, noi ne-am pronunțat pentru un Cabinet mic, care să reflecte o implicare discretă a Statului în viața publică și cât mai redusă în viața cetățeanului, un catalizator, iar nu mecanismul central al vieții românilor.

Nu pot să nu îmi amintesc acum discursul președintelui american George W. Bush rostit cu ocazia prezentării Stării Națiunii în 28 ianuarie anul acesta în fața Congresului american. Domnia sa a spus că va trimite Congresului un buget care va fi mai mare cu doar 4% - aproximativ aceeași creștere pe care o va înregistra media veniturilor unei familii americane în acest an. A spus președintele: "Cheltuielile bugetare nu ar trebui să crească în nici un caz mai repede decât suma de pe cecurile familiilor americane". O observație de bun simț de care ar trebui să țină cont și premierul Năstase atunci când restructurează guvernul sau umblă la bugetul țării. Și având în vedere că veniturile reale ale populației s-au redus în ultimul an, poate va face măcar acuma același lucru și cu bugetul pe care îl administrează. Abia atunci putem vorbi de o restructurare reală a Cabinetului Năstase. Restul este, ca să folosesc și o vorbă românească, "apă de ploaie".

  Puiu Hașotti - declarație politică intitulată Cacealmaua;

Domnul Puiu Hașotti:

Declarație politică intitulată "Cacealmaua".

După alegerile din 2000, premierul desemnat Adrian Năstase a pus în practică o structură hipercentralizată de guvernare, cu cel mai mare număr de ministere și miniștri din Europa. De atunci până acum, actualul Guvern - caracterizat de o birocrație cronică - nu a reușit mari performanțe în planul reformei economice din România, înghițind în schimb bani publici destinați cu nonșalanță diferitelor capitole de "cheltuieli bugetare".

Din acest punct de vedere, restructurarea Guvernului - decisă în ședința de taină de la Cotroceni dintre Președintele Ion Iliescu și primul-ministrul Adrian Năstase - poate fi considerată o măsură înțeleaptă. Am putea spune că, în ceasul din urmă, PSD a înțeles mesajul și exigențele europene, precum și semnalele insistente ale opoziției democratice.

Această remaniere guvernamentală are însă la bază alte jocuri de culise. Este de ajuns să ne amintim meciul "Năstase - Iliescu" din toamna anului trecut, în care premierul susținea sus și tare "alegeri anticipate", în timp ce președintele era de acord cu "remanierea de substanță" a Cabinetului Năstase. La ce s-a ajuns vom fi martori cu toții în aceste zile: comasarea unor ministere de dragul lumii, rotirea cadrelor din clientela politică psd-istă împărțită între taberele Iliescu și Năstase. Năravurile pesediste vor rămâne însă aceleași.

Restructurarea Guvernului - devenită obiect al luptei dintre cele două Palate - este un alt punct pierdut de premier în fața președintelui. Dacă ar fi fost după șeful Guvernului, restructurarea nu ar fi avut loc. Lupta pentru controlul PSD-ului, dar și integrarea europeană, îi cer acest lucru. Numai că din ecuația acestei restructurări lipsește chiar primul-ministru, Adrian Năstase fiind marele absent al remanierii.

Indiferent că funcționează cu un număr mai mic de ministere, indiferent de calitatea persoanelor care vor ocupa noile portofolii restructurate și comasate, viitorul Cabinet Năstase va păcătui, în continuare, prin atitudine antidemocratică și centralistă, prin corupție și birocrație. Binecuvântând această remaniere, președintele Ion Iliescu se face părtașul acestor practici, tolerându-le tacit, așa cum a făcut și până acum, chiar dacă în discursul public susține contrariul.

După doi ani și jumătate de insuccese, un Guvern prelucrat după chipul și asemănarea premierului nu este o garanție că lucrurile vor merge în direcția cea bună. Din contră.

După 2000, faptele premierului sunt concludente: Parlamentul a fost deposedat de funcția sa legislativă prin avalanșa ordonanțelor de urgență emise pe bandă rulantă sub semnătura premierului. În plus, sfidând propriile declarații, programul de guvernare și textul Constituției, primul-ministru a ignorat întrebările și interpelările parlamentarilor privind politica Guvernului, nefiind prezent nici măcar o dată în Parlament pentru a răspunde - cum era firesc - problemelor invocate de parlamentari. Ca și până acum, primul-ministru Adrian Năstase va fi veriga cea mai slabă din lanțul slăbiciunilor guvernamentale, care vor fi eliminate nu prin remanieri de formă, ci prin votul din 2004. Bineînțeles, la concurență cu doi reprezentanți ai fostei puteri, Alexandru Athanasiu și Elena Dumitru, atrași de ciolanul puterii pesediste, căreia în scurt timp îi vor dovedi dezastrul. Pentru ca această mascaradă politică să fie desăvârșită, primul-ministru anunță - pe de o parte - comasarea unor ministere, iar - pe de altă parte - mărește numărul "miniștrilor delegați" la șase, dotați și ei cu cabinete și personal propriu de specialitate.

Ca atare, prezența primului-ministru Adrian Năstase în fruntea unui Cabinet cosmetizat pe ici pe acolo va însemna - pe mai departe - nerespectarea regulilor jocului democratic, sfidarea normelor parlamentare și ignorarea intereselor cetățenilor.

Acesta este adevăratul bilanț al Guvernului Năstase, și nu cel coafat de buletinele de știri ale TVR și de datele economice falsificate ale Institutului Național de Statistică.

  Gheorghe-Eugen Nicolăescu - semnalarea unor probleme apărute la Centrul de Hemodializă cronică din spitalul clinic județean din Târgu - Mureș;

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Centrul de Hemodializă cronică din cadrul Spitalului Clinic Județean din Târgu-Mureș, prevăzut cu 15 paturi pentru un număr de 85 de bolnavi cu insuficiență renală terminală, are probleme deosebite atât în ceea ce privește aparatura din dotare, cât și capacitatea centrului, acesta devenind neîncăpător.

În privința aparaturii din dotare, 7 din cele 15 aparate de dializă sunt într-o stare avansată de uzură fizică și morală, punând în pericol viața pacienților dializați.

De asemenea, nici unul din aparatele din dotare nu au fost achiziționate prin Ministerul Sănătății.

În ceea ce privește capacitatea centrului, trebuie subliniată imposibilitatea de a include noi pacienți în programul de dializă, fiind în evidență un număr de 18 persoane cu insuficiență renală terminală, care necesită de urgență începerea tratamentului.

Din banii alocați pentru acest program beneficiază de tratament un număr de 85 persoane care efectuează un număr mediu de 1130 dialize pe lună, costul mediu al unei dialize fiind de 2 500 000 lei, motiv pentru care necesarul lunar ar fi 2 825 000 000 lei, iar pe anul 2003 de 33 900 000 000 lei.

Față de bugetul alocat pe anul 2003, în primele trei luni s-au consumat 7.658.943.687 lei, iar diferența rămasă acoperă cheltuielile numai până în luna iulie.

Menționăm că achiziționarea medicamentelor și materialelor sanitare specifice necesare se face prin comenzi lunare la CJAS Mureș și că în situația în care se menține obligativitatea încadrării începând cu luna aprilie în suma de 1.776.923.500 lei pe lună, medicii secției nu-și asumă responsabilitatea asigurării tratamentului de substituție renală pentru toți pacienții incluși în program.

Dată fiind această situație, este necesară achiziționarea a cel puțin 7 aparate de hemodializă, precum și suplimentarea bugetului pe anul 2003 cu 15.418.682.000 lei, deoarece încadrarea în bugetul alocat presupune imposibilitatea continuării tratamentului pentru aproape jumătate din pacienții aflați în evidență.

Tratamentele prin hemodializă sunt cuprinse în programele Ministerului Sănătății și Familiei, care este răspunzător pentru asigurarea condițiilor necesare desfășurării normale a activității și tratării corespunzătoare a tuturor bolnavilor cărora li s-a recomandat un asemenea tratament.

Ministerul Sănătății și Familiei trebuie să treacă de la vorbe la fapte, să aibă grijă ca bolnavii să nu fie afectați și psihic de haosul care domnește în sistemul sanitar, unde oamenii nu găsesc serviciile la care au dreptul, prin contribuțiile pe care le fac la funcționarea acestui sistem.

  Iosif Armaș - marcarea împlinirii a 150 de ani de la declanșarea războiului Crimeii;

Domnul Iosif Armaș:

Se împlinesc, peste patru zile, 150 de ani de la declanșarea războiului Crimeii, eveniment major pentru politica generală a sud-estului Europei, cu implicații deosebite asupra viitorului provinciilor românești. Pentru a înțelege cum se cuvine acest moment, permiteți-mi, stimați colegi, o scurtă incursiune istorică.

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, marile puteri socoteau prăbușirea definitivă a Imperiului Otoman, numit "omul bolnav" al Europei, doar o problemă de timp. Chestiunea moștenirii otomane a ascuțit contradicțiile dintre marile puteri, acestea ducând în cele din urmă la izbucnirea războiului Crimeii, desfășurat între anii 1853-1856.

Războiul a început prin ocuparea Moldovei și a Țării Românești de către armatele rusești care au trecut Prutul la 21 iunie 1853, fără să declare război. La rândul său, sultanul Abdulmegid declara război Rusiei, în septembrie 1853, numai după ce a obținut asigurări din partea Angliei și Franței, că va fi sprijinit împotriva Rusiei. La 30 noiembrie 1853, amiralul rus Nahimov distruge flota otomană în golful Sinope, obținând asigurarea supremației de către flota rusă nu numai în Marea Neagră, ci în întreg spațiul adiacent. Înfrângerea flotei turce a alarmat, evident, Anglia și Franța, care au pătruns cu flotele lor în marea Neagră. În acest fel, cele două țări s-au implicat în operațiunile militare, declarând formal război împotriva Rusiei, în martie 1854.

Campania militară la Dunăre, declanșată în paralel cu cea navală, de către Rusia, a continuat în iarna anului 1853, precum și în primăvara anului următor. S-au dat lupte grele la Calafat, Oltenița, Turnu, Călărași, Ismail și Brăila. Trupele rusești, suferind înfrângeri după înfrângeri, s-au retras din Țara Românească și Moldova, teritoriile fiind ocupate de armatele turco-austriece. Astfel, frontul s-a mutat pe teritoriul Crimeii.

Înfrângerile militare pe front, dublate de presiunile diplomatice ale Austriei, au silit Rusia să se așeze la masa tratativelor, mai ales că, între timp, țarul Nicolae I murise, urmând la tron, în februarie 1855, Alexandru al II-lea, cunoscut ca un partizan al păcii.

Ca urmare, după multe tratative, Congresul de pace a început la Paris pe 25 februarie și s-a încheiat la 30 martie 1856, prin semnarea Tratatului ce avea să devină un document fundamental pentru reglementarea litigiilor ulterioare în Europa.

Potrivit acestui document, stabilirea normelor de navigație de la gurile Dunării se transferă unei comisii europene, iar în ceea ce privește organizarea viitoare a Moldovei și a Țării Românești, deși Congresul a menținut suzeranitatea otomană, s-a instituit un protectorat colectiv al marilor puteri. Războiul Crimeii, declanșat în cursul anului 1853, a avut importante consecințe pe plan european. Înfrângerea Rusiei a creat un nou echilibru pe continent și a îngăduit ca problema românească să fie tratată ca o problemă europeană.

  Ștefan Lăpădat - atenționare cu privire la starea deplorabilă în care se află Casa Gheorghe anghel;

Domnul Ștefan Lăpădat:

În municipiul Drobeta Turnu Severin, la nr.55 din strada Calomfirescu, se află casa unde s-a născut marele sculptor român Gheorghe Anghel. Clădirea se află într-o stare deplorabilă, având geamurile lipsă, ușile sparte, iar zidurile sunt dezvelite continuu de către factorii climatici, ceea ce îi dă un aspect de "ruină".

De aproape 10 ani, autoritățile locale nu au investit nici o sumă pentru reparația casei și nici pentru conservarea și protecția acesteia.

Obiectivul figurează în patrimoniul Ministerului Culturii și se află înscris pe lista monumentelor istorice, dar, cu toate aceste argumente, nu se efectuează renovarea acesteia nici de către Consiliul Județean, care este ordonator de credite, și nici de Consiliul Municipal pe teritoriul căruia se află, motivându-se lipsa de fonduri.

Sculptorul Gheorghe Anghel a lăsat moștenire municipiului Drobeta Turnu Severin bustul lui Eminescu din parcul Liceului "Traian" și bustul marelui compozitor I.Șt.Paulian din fața liceului cu același nume.

În anul 2002, domnul Răsvan Theodorescu, ministrul culturii și cultelor, a promis sprijin financiar pentru renovarea și consolidarea mai multor monumente, dar, din păcate, până în prezent promisiunile au rămas simple vorbe.

Având în vedere patrimoniul lăsat de un mare sculptor al neamului românesc de valoare națională și internațională, casa Gheorghe Anghel poate fi amenajată ca muzeu memorial și introdusă în circulația turistică.

Mai încercați, domnule ministru, poate reușiți să obțineți de la rezerva bugetară a statului ceva fonduri pentru salvarea și valorificarea "monumentului de cultură și istorie".

  Nicolae Vasilescu - declarație politică intitulată: România va ajunge în curând să importe 80% din produsele agroalimentare;

Domnul Nicolae Vasilescu:

Declarație politică intitulată: "România va ajunge în curând să importe 80% din produsele agroalimentare".

Agricultura este și va rămâne una dintre ramurile de referință pentru multe economii naționale, de dezvoltarea și modernizarea căreia depinde asigurarea unei structuri alimentare echilibrate.

În România, începând cu 1990, o dată cu desființarea sectorului cooperatist al agriculturii, s-a înregistrat un recul al producției agricole, concomitent cu o reducerea a eficienței economice în domeniu. Legumicultura a suferit același recul, în sensul scăderii producțiilor pe unitatea de suprafață și a producției generale la cca 50%. Există astăzi în țara noastră aproximativ 51 mil. parcele de teren agricol, din care cca 12% sunt profilate pe legumicultura cu proprietari individuali. Din aceștia, mulți producători sunt de ocazie, însă o asemenea structură nu este câtuși de puțin favorabilă producerii unei legumiculturi moderne și intense. Potrivit directorului din cadrul Institutului de Economie Mondială, până în 2008-2010, România ar putea fi importator net de produse agricole, precum laptele, carnea de vită, carnea de pasăre și zahărul. Aceste importuri ar ajunge să acopere 80-85% din necesarul de consum de produse agro-alimentare. Lipsa banilor i-a făcut pe agricultori să nu mai poată cumpăra îngrășăminte chimice, dar cu toate acestea produsele agricole nu sunt sută la sută ecologice (chiar dacă sunt gustoase), pentru că în sol încă mai există o remanență de pesticide. Dacă situația din agricultură nu se va schimba, în viitor vom consuma numai din import.

România a devenit din exportator agricol un importator agricol, în principal pe relația comercială cu țările din Uniunea Europeană. Pentru aderare, capitolul "Agricultura" va fi cel mai dificil pentru România. Comerțul nostru agricol cu Uniunea Europeană prezintă un dezechilibru structural important; aproximativ două treimi din exporturile noastre sunt exporturi de animale vii și produse vegetale, iar importurile din Uniunea Europeană sunt în proporție de aproximativ 50% produse procesate: alimente, băuturi, tutun etc.

În România, aproximativ 40% din populația activă lucrează în sectorul agricol, însă foarte puțini au constituit ferme sau microferme. Majoritatea practică o agricultură de subzistență, cea mai mare parte a produselor fiind destinate autoconsumului și prea puține având destinație comercială. Cu toate că România este singura țară din lume care cultivă legume de seră în teren natural, și nu pe straturi fertile artificiale, condițiile ce se cer, impuse țării noastre de organismele internaționale, sunt condiții de forță, ele nu țin seama de realitatea românească în domeniu, ci sunt dirijate de interesele țărilor occidentale care au supraproducție legumicolă, existând, totodată, embargou nedeclarat instituit asupra legumelor naturale românești. Actualele taxe vamale impuse de Uniunea Europeană exclud orice posibilitate practică de a exporta legume de seră din țările comunitare. Gigantica platformă de sere din localitatea doljeană Ișalnița ar trebui să fie unul dintre principalii exportatori de produse agroalimentare, alături de serele din zonele Bucureștiului și Ploiești. Cu toate acestea, noi devenim importatori de tomate din Turcia, de flori din Olanda, de căpșuni din Spania și așa mai departe.

Toate cele menționate anterior fac referire și la alte sere aflate în această situație, unități de producție ce au fost recunoscute în multe țări prin produsele de calitate superioară atât nutritivă, dar și ecologică, industrie legumicolă ce a fost scoasă de pe piață cu bună știință. Au fost ierni când din cauza nelivrării agentului termic la parametrii minimi necesari procesului biologic al culturilor, acestea au înghețat, compromițând răsaduri și implicit producția de legume, aducând pierderi de miliarde de lei. Așa s-a ajuns ca produsele legumicole, indispensabile unei alimentații raționale și obligatorii, să fie achiziționate din import, iar lipsa unui sistem de protecție a producătorilor autohtoni în fața prețurilor de dumping practicate de importatori să determine stocarea produselor, perimarea și distrugerea lor.

După cum declară directorul Institutului de Economie Mondială, România trebuie în primul rând să adopte acquis-ul comunitar în domeniul agriculturii și să se conformeze acestuia, cu toate acestea ar trebui practicată o agricultură mixtă. De asemenea, a precizat că productivitatea agriculturii românești e foarte scăzută față de cea europeană. Se pare că orientarea către o agricultură preponderent ecologică, produsele fiind mult mai scumpe, considerate "un lux", poate fi o greșeală, întrucât România nu-și va putea satisface necesarul de consum și se va ajunge la prognozele în care se spune că vom importa peste 80% din produsele agricole.

  Grigore Emil Rădulescu - revenire la o cerere adresată printr-o interpelare Ministerului Justiției;

Domnul Emil Grigore Rădulescu:

Revenim astăzi la o interpelare adresată anterior Ministerului de Justiție și întrebăm de ce nu se răspunde la solicitările adresate reprezentanților acestui minister, cât timp trebuie să mai treacă sau ce fapte reprobabile să se mai producă și să vă mai fie expuse pentru a primi răspuns la interpelările noastre justificate?

Întrebăm Ministerul Justiției de ce nu dă nici un răspuns criticilor și acuzelor formulate?

Vă prezint astăzi, pe scurt, un caz de imixtiune a reprezentanților puterii în desfășurarea unui dosar penal, cu care se confruntă Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova.

Mai precis, organele de cercetare penală din județul Prahova, respectiv: Poliția municipiului Ploiești și mai apoi Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova au fost sesizați cu o plângere (dosar penal 1126/P/2003) împotriva numitei Bem Maria, pentru comiterea infracțiunilor de înșelăciune (art.215 Cod penal), instigare la mărturie mincinoasă (art.260 Cod penal), fals (art.290 Cod penal) și uz de fals (art.291 Cod penal) și anume: această persoană, folosindu-se de un testament olograf, autentificat prin mărturiile a două persoane, rude cu învinuita și neștiutori de carte, se adresează instanțelor de judecată din județul Prahova cu mai multe cereri de revendicare a unor bunuri imobile aflate pe raza județului Prahova, bunuri pe care, cu inducerea în eroare a instanțelor judecătorești respective, le câștigă, escrocând astfel numeroși cetățeni ai județului.

Când aceștia se conving de neautenticitatea testamentului ca și de mărturiile mincinoase ale persoanelor care au ajutat-o la autentificarea testamentului se adresează organelor în drept sperând în pedepsirea acesteia și în repunerea lor în situația anterioară comiterii gravelor erori judiciare cărora le-au căzut victime instanțele prahovene.

Cercetările în acest dosar au durat peste un an și jumătate: din august 2001, când a fost sesizată Poliția municipiului Ploiești, și până în prezent. În cauză s-au administrat mai multe probe: s-au efectuat trei expertize grafologice: una de către Poliția municipiului Ploiești, a doua de către Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice București iar cea de-a treia de către Laboratorul Central de Expertize Criminalistice București (forul cel mai înalt în acest domeniu), toate trei cu același rezultat, concluziile oamenilor de știință au fost acelea ca testamentul prezentat de învinuită drept act de proprietate nu a fost scris, semnat și datat cu mâna pretinse testatoare, mai mult decât atât, el nu cuprindea toate elementele cerute de Codul civil pentru autentificarea unui testament: data completă (zi, luna, an de datare), martorii prezentați de învinuită la autentificarea testamentului în fața notarului au declarat organelor de cercetare penală că au fost îndemnați să dea acele declarații, ei nefiind de față la întocmirea testamentului.

Toate aceste probe au condus la concluzia existenței vinovăției acestei persoane, ba chiar la pericolul public pe care aceasta îl reprezintă nu numai pentru oamenii onești cu care intră în contact, ci și pentru organele de cercetare penală și pentru instanță, utilizând manopere dolosive pentru a ascunde și denatura adevărul și a obține astfel foloase importante de pe urma acestor fapte.

Procurorul care instrumentează cazul a înțeles pericolul social reprezentat de învinuită și a considerat oportună măsura arestării preventive măsura care, deși se impunea, ținând cont de situația creată, nu a fost aprobată.

Mai mult, acum, la finalizarea cercetărilor, când dosarul urma să fie înaintat instanței de judecată pentru condamnarea învinuitei, reprezentantul Parchetului General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție ia dosarul din competența parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova.

Nu înțelegem de ce Parchetul General procedează așa într-un asemenea dosar, ce se urmărește? Ascunderea adevărului, tergiversarea cercetărilor penale și astfel întârzierea în tragerea la răspundere a celei ce se face vinovată de escrocarea a numeroși cetățeni ai Prahovei și de inducerea în eroare a unor instanțe de prestigiu a căror menire este să apere adevărul?

Nu înțelegem de ce Parchetul General, prin reprezentantul său, domnul procuror general adjunct Picioruș Ilie, procedează în acest fel, tocmai acum, la finalizarea cercetărilor, dovedirea vinovăției numitei Bem Maria și deferirii ei justiției?

Rugăm Ministerul Justiției să răspundă la această interpelare!

  Paul Magheru - din nou despre amplasarea statuii lui Gabriel Bethlen în Parcul Petöfi Sandor;

Domnul Paul Magheru:

În ședința ordinară din luna martie a Consiliului local Oradea a fost adoptată "H.C.L. 203/27.03.03. privind aprobarea amplasării statuii Gabriel Bethlen în Parcul Petöfi Sandor".

Dezvelirea oficială a statuii urma să se facă în cadrul unei manifestări de tradiție a maghiarimii din Oradea, pe data de 11.05.2003, la acea ceremonie, pe lângă oficialitățile de nivel local și județean, urma să participe și fostul prim-ministru al Ungariei --Viktor Orban.

Materialul supus dezbaterii plenului consiliului a fost votat în forma propusă, reținându-se mențiunea expresă a inscripționării statuii în forma avizată, conform reglementărilor în vigoare, de către Ministerul Culturii. Pe soclul lucrării de artă monumentală urma deci să fie inscripționat numele latinizat al binecunoscutului Principe transilvănean, în forma care a fost consacrată în istoria universală - Gabriel Bethlen.

Cu cinci zile înainte de inaugurarea oficială a monumentului - marți 06.05.2003 - autoritățile administrative, Primărie, Poliție și Prefectură, au fost sesizate asupra inscripționării soclului statuii respective într-o altă formă decât cea care fusese aprobată prin hotărârea de consiliu sus-menționată. Menționez că în săptămâna premergătoare dezvelirii statuii, când deja fusese inscripționat pe soclul statuii textul în limba maghiară și numele maghiarizat al Principelului - Bethlen Gabor, aceasta a fost supravegheată zi și noapte de un dispozitiv de pază alcătuit din bodyguarzi plătiți de Eparhia Reformată, monumentul fiind situat pe domeniul public, într-un parc situat în zona centrală a Municipiului Oradea.

La sesizările primite, mai întâi Inspecția în Construcții, apoi și Direcția Urbanism din subordinea Primăriei, au dispus acoperirea textului înscris abuziv pe soclul statuii, acordându-se un termen până la care trebuia să se intre în legalitate - reinscripționarea soclului statuii în forma aprobată de consiliu. Răspunsul Eparhiei a constat în acoperirea textului în limba maghiară și a prenumelui maghiarizat, Gabor, lăsând însă vizibil un însemn ținând de heraldica reformată, nici marcarea acestuia pe soclul statuii nu fusese aprobată de către Consiliul Local și nici nu fusese avizată de către Ministerul Culturii. Acoperirea s-a făcut superficial și "a rezistat" până după dezvelirea monumentului, în seara zilei de 11.05.03 materialul textil cu care fusese acoperit, pânza fusese lipită doar la colțuri, fiind îndepărtat de persoane "așa-zis necunoscute".

Inițial, Direcția Control, Dezvoltare Urbană a Municipiului Oradea a somat Eparhia Reformată că până la data de 19.05.03 să acopere întregul text de pe soclu cu materiale "rezistente la factori externi". Nedând curs Somației în termenul acordat, Eparhia Reformată a fost amendată, în baza Legii nr.453/2001, și a fost somată de această dată ca până la data de 28.05.2003 să desființeze textul de pe soclul statuii, două rânduri, urmând să fie refăcută pe soclu inscripționarea legală.

După împlinirea termenului de mai sus s-a speculat în presa locală că s-ar fi produs o discuție pe această temă cu reprezentanții conducerii moderate a UDMR Bihor în biroul Prefectului, iar strângerile de mână din finalul discuțiilor ce s-au purtat cu acel prilej au parafat și o înțelegere în problema delicată născută din inscripționarea abuzivă a acelei statui.

Așa cum ar fi fost normal, în 28.05.2003 - în baza art.23 din Legea nr.453/2001 - Direcția Urbanism a Primăriei Oradea ar fi trebuit să sesizeze organul competent pentru cercetarea penală a faptelor - care întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute și pedepsite de art.21 alin.1 lit.b) din Legea nr.453/2001. Nu avem însă cunoștință să se fi produs acest fapt. Știm însă, conform ziarului "Jurnal Bihorean" din 12.06.2003, că Eparhia Reformată a contestat sancțiunea contravențională, - amenda de 75 de milioane, care i-a fost aplicată prin procesul-verbal nr.17/19.05.2003, invocând faptul că în data de 10.06.2003 ministrul Răsvan Theodorescu a aprobat inscripționarea statuii în varianta propusă de Eparhia Reformată, textul doar în limba maghiară, iar numele fiind înscris și el în varianta maghiarizată: Bethlen Gabor.

Chiar dacă Ministrul Culturii ar fi aprobat inscripționarea în limba maghiară a soclului statuii, lucru care nu i-ar face deloc cinste distinsului om de cultură, și cu atât mai puțin instituției pe care o reprezintă, fapta de încălcare a unei hotărâri de consiliu rămâne tot contravenție, în cazul de față, în momentul când a fost încheiat procesul-verbal, neluarea măsurilor impuse prin Somație trecând deja în sfera penalului; știut fiind că în sistemul constituțional românesc - vezi caracterul exclusiv al competenței - actele administrative ale autorităților autonome locale nu pot fi modificate sau revocate de către autoritățile centrale.

Avem deci certitudinea că respectiva acțiune de contestare a contravenției va fi respinsă, dorim însă să aflăm care este stadiul demersurilor de sesizare, în baza art.22 din Legea nr.453/2001, a organelor de cercetare penală pentru tragerea la răspundere a persoanelor care prin sfidarea cadrului juridic în cazul de față se fac vinovate de săvârșirea infracțiunii prevăzute și pedepsite de art.2 alin.1 lit b) coroborate cu art.21 alin.1 din Legea nr.453/2001 de modificare a Legii nr.50/1991.

  Ioan Sonea - declarație intitulată Bolnavii europei;

Domnul Ioan Sonea:

Declarație intitulată: "Bolnavii Europei".

Țările din Uniunea Europeană au nevoie de forță de muncă ieftină. Veneticul, în Uniunea Europeană, ori de unde o fi el și orice pregătire o fi având în țara lui, la noul stăpân, pe care și-l "alege", este o unealtă, uneori mută, până la învățarea limbii și ordinelor. Dar nu prea e bine să vorbești de rău, adică de drepturile omului, pe binefăcătorul tău străin, dacă fratele mai mare de acasă te alungă în lume. Doar că stăpânul vrea slugă sănătoasă, și vrea acest lucru acum și în perspectivă.

De aceea, buna doamnă Europa este îngrijorată de starea de sănătate a românilor. Analiști ai Organizației Mondiale a Sănătății și Uniunii Europene spun că România se află pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește rata natalității, speranța de viață. Se spune de către aceiași specialiști că această situație este indusă de alocațiile reduse și blocajul financiar din domeniul Sănătății și de degradarea unităților sanitare din România. Ni se atrage serios atenția că este sub semnul întrebării chiar procesul de aderare la Uniunea Europeană, deoarece sănătatea populației reprezintă un factor important în procesul de integrare. Nici nu putem să obiectăm, știe toată lumea că fără un popor sănătos, nu există nici economie sănătoasă.

Dacă ar fi să ne luăm după statistici, cum un român cheltuiește de opt ori mai puțin pe medicamente decât un occidental, fără nici o legătură cu Caritas, s-ar putea spune că românii sunt de opt ori mai sănătoși - 25 USD/locuitori la noi, față de 200 USD/locuitor în Uniunea Europeană. Numai că adevărul este altul. Românii nu cheltuiesc pe medicamente fiindcă nu au bani, deși starea de sănătate este alarmantă, o spune OMS.

Grija pentru starea de sănătate a cetățenilor este o obligație constituțională. Dar conducătorii de azi ai României, la fel ca și cei de ieri, uită de aceste obligații. Deși ni se spune că reforma sistemului sanitar este una dintre prioritățile Guvernului, având în vedere măsurile luate și consecințele lor, se poate spune că și criza financiară din sistemul sanitar românesc a fost chiar alimentată de autorități. Alocarea bugetară ca procentaj (3,9%) din P.I.B. este inferioară nivelurilor din Uniunea Europeană (unde ajunge la 8,5%), ceea ce limitează calitatea serviciilor de sănătate, în timp ce o bună parte din banii asiguraților s-au dus pentru acoperirea unor găuri negre. Se știe că excedentul de 16 000 miliarde de lei pe 2002, ar fi acoperit datoriile Casei Naționale de Asigurări de Sănătate către furnizorii de medicamente și servicii medicale, și aceste datorii nu ar mai fi în bugetul din acest an. Bugetul fondului de asigurări sociale de sănătate, de 56 000 miliarde de lei, trebuie să suporte datoriile vechi, deci chiar dacă se spune că bugetul crește, în fapt nu va ajunge să acopere cheltuielile din sistem.

Așa se face că, deși bugetul alocat medicamentelor compensate și gratuite pe 2003 este de 7.500 miliarde lei, datoriile către farmacii sunt de 3.500 miliarde lei, deci anul acesta se vor compensa și se vor acorda gratuit medicamente în valoare de 4.000 miliarde de lei, însemnând doar jumătate din necesar. Totodată, se înrăutățește starea spitalelor cu datorii și care nu pot asigura tratamentul, obligând pacienții să-și cumpere medicamentele. În România poți pune rețeta compensată în ramă și poți asista la jocul de-a aruncatul... acuzațiilor, de la farmaciști, medici, directori de spitale, până la ministrul sănătății și cel al finanțelor, timp în care criza se aprofundează. Toată lumea plânge Casa Națională de Asigurări de Sănătate că este exploatată de guvern, dar prea puțin se face pentru precizarea clară a drepturilor pacienților, ca și pentru obligativitatea respectării acestor drepturi. În România nu este reglementată vreo formă de penalizare a caselor de asigurări care nu respectă un drept al asiguratului, chiar dacă Uniunea Europeană recomandă astfel de norme și în țările dornice de aderare. De ce ar elabora astfel de norme un guvern care poate folosi, el, fondurile asigurărilor, și nu să se plătească penalizări unor amărâți care oricum sunt condamnați de bolile lor.

Dar putem întreba de ce boli suferă sistemul de sănătate românesc. Citind diagnosticul dat de specialiștii OMS și Uniunea Europeană aflăm despre: lipsa unui management adecvat la nivelul instituțiilor de stat și la nivelul unităților prestatoare de servicii medicale; deturnarea din sănătate către alte goluri din economie; includerea bugetului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, zise autonome, în bugetul consolidat al statului; menținerea blocajului financiar, prin nedecontarea la termen a serviciilor medicale și a medicamentelor compensate sau gratuite; lipsa unui sistem corect de monitorizare a activității medicale, toate acestea pe fondul degradării nivelului de trai, a puterii de cumpărare și a creșterii tensiunii de guvernare din corpul pacientului - Guvernul PSD, PUR, UDMR. Rețeta nu este compensată și o plătește poporul. Recomandare... cu titlu obligatoriu: concediu de boală și pensionare anticipată.

  Ioan Timiș - intervenție cu titlul Prezențe românești în organisme internaționale.

Domnul Ioan Timiș:

Intervenție cu titlul "Prezențe românești în organisme internaționale".

În primele zile ale lunii iunie, AUEO, un organism european cu preocupări constante de securitate și apărare, și-a ținut ședința plenară ordinară la Strasbourg. Având în vedere perspectiva definitivării în foarte scurt timp, fapt care s-a petrecut la Tratatul Constituțional sau a ceea ce se numește în termeni comuni Constituția Europei, AUEO și-a propus o ședință comună cu Parlamentul European.

Evenimentul poate fi considerat deosebit de important chiar și numai pentru faptul că o astfel de ședință comună este unică în istoria ambelor parlamente. Dacă avem în atenție și posibilitatea, de altfel, destul de redusă, ca AUEO să devină o a doua Cameră a Parlamentului European, reprezentând statele națiuni, întrunirea menționată poate dobândi o și mai mare semnificație.

Întâlnirea de la Strasbourg din sediul Consiliului European a celor două parlamente a fost marcată și de reprezentativitatea participanților. În primul rând, membrii delegațiilor țărilor europene la AUEO sunt în același timp și reprezentanți la Consiliul Europei, în al doilea rând, au fost oratori de excepție. Dintre aceștia, primul-ministru al Turciei, ministrul de externe și ministrul apărării din Grecia, ca reprezentanți ai președinției elene a Uniunii Europene, ministrul apărării din Italia - țară care va prelua președinția Uniunii Europene la sfârșitul lunii iunie, președinți de comisii de politică externă și de apărare din țările Europei.

La ședința comună AUEO cu Parlamentul European au fost excelenți oratori, amintindu-i doar pe Chris Patten, Elmar Brock și Catherine Lalumičrre.

Delegația română a avut trei intervenții, două ale deputatului liberal Napoleon Pop și una a deputatului PSD Ioan Timiș.

În ce privește intervenția mea, ea s-a concentrat pe două idei, și anume:

  • necesitatea controlului interparlamentar al statelor națiuni asupra politicii interguvernamentale de politică externă și apărare comună;
  • orice construcție de securitate în Europa nu poate ignora legăturile euroatlantice și relațiile cu SUA.

Intervenția a stârnit interesul prin accentuarea clară a rolului statelor națiuni în viitoarea construcție europeană, prin ideea că în acest moment Europa este mai mult o realitate economică și politică, ea nu are personalitate juridică și, în consecință, nu este subiect de drept internațional.

În final, vreau să menționez că în ședința Comisiei politice din care fac parte am fost propus raportor pentru estul Europei de către socialistul spaniol Luis Maria de Puig, dar, întrucât România nu este membru asociat, tematica s-a amânat pentru sesiunea din anul viitor, când România va dobândi, probabil, statutul de membru asociat al AUEO.

Vă mulțumesc.

   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Am încheiat această secvență dedicată declarațiilor politice și vom trece în curând la ordinea de zi. Rog celălalt secretar de ședință să vină în sală ca să pot începe această ședință și, de asemenea, și liderii grupurilor parlamentare ar fi util ca să mai aducă ceva colegi în sală, pentru că eu constat, totuși, că lipsesc grupuri parlamentare în integralitate.

 
Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților.  

Stimați colegi,

Încep prin a vă anunța că din totalul de 343 de deputați și-au înregistrat prezența 272, sunt absenți 71, din care participă la alte activități parlamentare 20.

Voi începe cu informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr.390/2002 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Române pentru Investiții străine, adoptat de Senat în ședința din 5 iunie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, pentru aviz - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru industrii și servicii, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului - 20 iunie 2003. Procedură de urgență.

Propunerea legislativă cu privire la localurile de alimentație publică, inițiată de doi deputați.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, pentru aviz - Comisia pentru industrii și servicii, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere al raportului - 30 iunie 2003.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2003 privind finanțele publice locale, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, pentru aviz - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere al raportului - 20 iunie 2003. Procedură de urgență.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2003 pentru modificarea art.10 alin.4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, organizare și privatizare a unor societăți naționale, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, pentru aviz - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere al raportului - 20 iunie 2003. Procedură de urgență.

Propunerea legislativă privind modificarea art.27 din Legea nr.215/23 aprilie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României nr.204/23 aprilie 2001, inițiată de domnul deputat Ioan Miclea.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere al raportului - 30 iunie 2003.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanțare între Guvernul României și Comisia Europeană referitor la asistența financiară nerambursabilă acordată prin instrumentul pentru politici structurale de pre-aderare, (ISPA) pentru măsura "îmbunătățirea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, canalizare și a stației de epurare din Piatra Neamț", județul Neamț - România, semnat la Bruxelles la 10 decembrie 2002 și la București la 31 martie 2003, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, pentru aviz - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru sănătate și familie, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere al raportului 30 iunie 2003.

Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, inițiată de domnul deputat Nicolae Păun.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină și imunități, pentru aviz - Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Termenul de depunere al raportului - 30 iunie 2003.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 69 din 29 august 2002 privind regimul juridic al cărții electronice de identitate, inițiată de domnul Nicolae Păun.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, pentru aviz - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități, Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor.

Termenul de depunere al raportului - 30 iunie 2003.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art.XIII din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, inițiată de 3 deputați.

Cu această propunere legislativă a fost sesizată, în fond - Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere al raportului - 20 iunie 2003.

Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Codului de procedură penală și a unor legi speciale (amânarea votului final).  

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind modificarea și completarea Codului de procedură penală și a unor legi speciale. Vă rog să priviți raportul care este foarte voluminos.

La poz.1 avem două alineate care au fost adoptate în varianta Camerei Deputaților.

La alin.3, deci ultimul alineat, este textul Senatului în unanimitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

S-a adoptat.

Poz.2 e textul Camerei. Adoptat.

Poz.3. Este textul Camerei. Adoptat.

Poz.4. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.5. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.6. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.7.Textul Camerei. Adoptat.

Poz.8. Textul Camerei. Adoptat.

La poz.9 avem textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poz.10. Avem tot textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poz.11 este textul Camerei. Adoptat.

Poz.12 este textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poz.13. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.14. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.15. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.16. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.17 este textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat și acest text.

Poz.18. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.19. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.20. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.21. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.22. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.23. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.24. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.25, referitor la art.74, s-a adoptat varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

S-a adoptat această variantă.

Poz.26 este textul Camerei. Adoptat.

Poz.27. Avem la alin.1 un text comun al comisiei de mediere.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

La alin.2 avem textul Camerei. Adoptat.

Alin.3. Textul Camerei. Adoptat.

Celelalte, de asemenea, la această poziție sunt texte ale Camerei - adoptate.

La poz. 28, vă rog să priviți, este vorba de art.862 alin.5 și alin.8.

La alin.5 avem textul comun al comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptată această variantă.

La celălalt alineat este textul Camerei. Adoptat.

Poz.29, textul Camerei. Adoptat.

Poz.30. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.31. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.32. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.33. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.34.Textul Camerei. Adoptat.

Poz.35. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.36. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.37. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.38.Textul Camerei. Adoptat.

Poz.39. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.40. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.41. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.42. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.43. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.44. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.45. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.46. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.47. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.48. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.49. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.50. Textul Camerei la alin.1. Adoptat.

La alin.2 avem un text comun al comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Avem la alineatul următor, poziția Camerei. Adoptat. Și celălalt adoptat. Și următorul alineat, tot poziția Camerei. Adoptată.

La penultimul alineat este un text comun al comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Ultimul alineat, textul Camerei, adoptat.

Poz.51 avem un text comun la lit.h) art.148 alin.1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Poz.52.Textul Camerei. Adoptat.

Poz.53 Textul Camerei. Adoptat.

Poz.54. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.55. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.56. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.57. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.58. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.59. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.60. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.61. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.62. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.63. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.64. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.65. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.66. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.67. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.68. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.69. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.70. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.71. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.72. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.73. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.74. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.75. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.76. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.77. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.78. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.79. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.80. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.81. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.82. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.83. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.84. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.85. Textul Camerei. Adoptat.

Poz. 86. Textul Camerei. Adoptat.

Poz. 87. Textul Camerei. Adoptat.

Poz. 88. Textul Camerei. Adoptat.

Poz. 89. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.90. Avem texte comune, formulate de comisia de mediere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poz.91. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.92. Textul Camerei. Adoptat.

Poz. 93. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.94. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.95. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.96. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.97. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.98. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.98. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.99. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.100. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.101. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.102. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.103. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.104. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.105. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.106. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.107. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.108. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.109. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.110. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.111. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.112. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.113. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.114. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.115. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.116. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.117. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.118. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.119. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.120. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.121. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.122. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.123. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.124. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.125. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.126. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.127. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.128. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.129. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.130. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.131. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.132. Art.404 alin.1, text comun.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poz.133. Textul Camerei. Adoptat.

Poz. 134. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.135. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.136. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.137. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.138. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.139. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.140. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.141. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.142. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.143. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.144. Textul Camerei. Adoptat.

La poz.145 este un text comun formulat de comisia de mediere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Poz. 146. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.147. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.148. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.149. Textul Camerei. Adoptat.

La poz.150, avem alin.1 text al Camerei. Adoptat.

Al doilea alineat, textul Camerei. Adoptat.

Al treilea alineat, textul Camerei, adoptat.

La al patrulea alineat avem un text comun.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Următorul alineat, un text al Camerei. Adoptat.

Poz.151. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.152. Textul Camerei. Adoptat.

Poz.153. Textul Camerei. Adoptat.

Poz. 154. Textul Camerei. Adoptat.

La poz.155 avem un text comun, formulat de comisia de mediere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Am parcurs întregul raport al comisiei de mediere, va fi supus votului în ședința de vot final.

Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.10/2003 pentru prelungirea termenului de depunere a actelor doveditoare prevăzute de art.22 din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 (amânarea votului final).  

(Din acest moment, conducerea ședinței este preluată de domnul Viorel Hrebenciuc, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Stimați colegi,

Luăm în dezbatere raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2003 pentru prelungirea termenului de depunere a actelor doveditoare prevăzute de art.22 din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.

Lucrăm direct pe raportul de mediere.

Dacă la pct.1 aveți observații? Nu sunt. Adoptat textul Senatului. De fapt este un singur articol.

Da, cine este pentru textul Senatului? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare (amânarea votului final).  

În continuare, vă supun dezbaterii raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind statutul personalului de cercetare-dezvoltare. Lucrăm pe raportul comisiei de mediere.

Vă rog, domnule profesor.

   

Domnul Gheorghe-Romeo-Leonard Cazan:

Vreau să fac trei precizări, deci:

1. Din greșeală s-a trecut, ședința nu a fost condusă de domnul Andea, din partea Camerei, ci de subsemnatul.

2. Apar aici variantele Senatului. De fapt, sunt variantele Camerei Deputaților, însă s-au înlocuit toate articolele în care era scris cercetător științific principal I, II și III, s-a trecut conform noului Cod european: CS1, CS2, CS3 " " ", adică cercetător științific I, II și III. Deci, de fapt, sunt variantele noastre.

3. A rămas să stabilească caracterul legii. Aici am fost de acord toți, ca să fie lege organică. Deci, propunerea Senatului, și nu a noastră, care era de lege ordinară. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Dumneavoastră ați vorbit din partea comisiei, sau a inițiatorului?

 
   

Domnul Gheorghe-Romeo-Leonard Cazan:

Din partea comisiei.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Din partea comisiei de mediere. Perfect.

Deci, dacă la pct.1 aveți observații? Nu sunt.

Cine este pentru textul Senatului? Vă mulțumesc.

La pct.2, cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Pct.3 - Textul Senatului.

Pct.4 - Text Senat.

Pct.5 - Text Senat.

Pct.6 - Text Senat.

Aveți observații la aceste texte? Mulțumesc.

Pct.7 - Text Senat.

 
   

Domnul Doru Dumitru Palade (din sală):

La pct.7 c) - text comun.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

La pct.7 c) - text comun.

Vă rog, domnule Palade.

 
   

Domnul Doru Dumitru Palade:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La pag.12 este un aspect la textul comun. În primul rând, îmi cer scuze, deși eu am fost nominalizat în Comisia de mediere, și dumneavoastră știți că n-am putut participa fiind plecat la Bruxelles. Constat că s-a trecut la textul comun. La pag.12, la pct. b), în dreapta, și aceasta mai urmează și la punctele b), c), d) și e), unde spune așa la condițiile pentru participare la concurs: pentru cercetători științifici "să aibă activitate de cercetare-dezvoltare în specialitate sau în învățământul superior". Eu cred că la "învățământul superior" trebuia băgat astfel: "cercetare-dezvoltare sau învățământul superior de specialitate", fiindcă poate cineva, mă rog, unii spun că poate să meargă și așa, dar totuși este o lege și trebuie să fim atenți la fiecare cuvânt, vine din învățământul teologic și vine la, eu știu, la biologie, în altă parte. Deci nu știu cum mai putem acum, pe textul ăsta comun, să mai facem această modificare. Eu am semnalat-o juriștilor, o semnalez și dumneavoastră, dacă nu putem să băgăm undeva, în textul comun, să apară și această introducere ulterioară în textul ordonanței, "învățământul superior" să fie și cu "cercetare-dezvoltare de specialitate".

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am înțeles ideea, da.

Domnul Antonescu.

 
   

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Sigur că s-ar putea introduce, dar eu zic să rămână așa, că este clar. N-o să vină de la Institutul de Cercetare Mecanică la Teologie să facă, pentru că sunt condițiile " " " În alte articole se scrie clar că trebuie să fie în specialitate. Sigur că era mai bine așa, dar dacă facem asta, înseamnă că ajungem la ședință comună cu Senatul pentru un lucru care nu este esențial, deci, din punctul nostru de vedere. Deci, eu zic să rămână așa, pentru că așa am convenit.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule deputat Palade, la b), când începem să citim: pentru cercetător științific - "să aibă o activitate de cercetare-dezvoltare în specialitate sau în învățământul superior", se subînțelege că în specialitate.

 
   

Domnul Doru Dumitru Palade:

Sigur că da.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc pentru înțelegere. Trecem mai departe.

Dacă la pct.8 - textul Senatului - aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Dacă la pct.9 - textul Senatului - aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Dacă la pct.10 - textul Senatului - aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Dacă la pct.11 - textul Senatului - aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Dacă la pct.12 - textul Senatului - aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Dacă la pct.13 - textul Senatului - aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Dacă la pct.14 - textul Senatului - aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Dacă la pct.15 - textul Senatului - aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Dacă la pct.16 - textul Senatului - aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Dacă la pct.17 - textul Senatului - aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Dacă la pct.18 - text comun - aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Dacă la pct.19 - textul Senatului - aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Dacă la pct.20 - textul Senatului - aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

La pct.21 - text comun. Unanimitate. Vă mulțumesc.

Dacă la pct.22 - textul Senatului - aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Dacă la pct.23 - text comun - aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Dacă la pct.24 - textul Senatului - aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct.25 - de asemenea, textul Senatului. Caracterul legii - organic.

Vă Mulțumesc. Am finalizat și acest raport.

 
Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.69/2002 privind regimul juridic al cărții electronice de identitate (amânarea votului final).  

Trecem la următorul raport, al Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.69/2002 privind regimul juridic al cărții electronice de identitate. Lucrăm pe textul raportului.

Dacă la pct.1 - textul Senatului - aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Dacă la pct.2 - textul Senatului - aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Dacă la pct.3 - textul Senatului - aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Dacă la pct.4 - textul Senatului - aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Dacă la pct.5 - text comun - aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct.6 - varianta Camerei Deputaților. Vă mulțumesc.

Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2003 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Statului Kuweit privind statutul forțelor României în statul Kuweit, semnat la Kuweit la 10 și 11 martie 2003 (amânarea votului final).  

Următorul proiect în dezbatere este Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.33/2003 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul statului Kuweit privind statutul forțelor României în statul Kuweit, semnat la Kuweit la 10 și 11 martie 2003.

Este procedură de urgență.

Comisia - vă rog, domnule Popescu.

   

Domnul Virgil Popescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia de apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată - spre dezbatere și avizare în fond - în procedură de urgență cu privire la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.33/2003.

S-a beneficiat de avizele favorabile din partea Consiliului Legislativ și al Comisiei pentru politică externă. În unanimitatea celor 24 de deputați prezenți, în cadrul comisiei s-a hotărât propunerea către plen a adoptării fără modificări a proiectului de lege.

Fiind procedură de urgență, propun 3 minute pentru dezbateri și 1 minut de fiecare intervenție. Mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Dacă aveți observații la titlul legii? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Dacă aveți observații la articolul unic al legii? Nu sunt. Vă mulțumesc. Unanimitate.

Trecem la următorul proiect de lege.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aderarea României la articolul 1, în forma modificată, adoptat la Geneva la 21 decembrie 2001, la Protocolul privind interzicerea sau limitarea folosirii minelor, armelor-capcană și altor dispozitive, în forma modificată. Adoptată la Geneva la 3 mai 1996 (Protocolul II modificat la 3 mai 1996) și la Protocolul adițional privind armele laser care pot provoca orbirea (protocolul IV), adoptat la Viena la 13 octombrie 1995, ale Convenției privind interzicerea sau limitarea folosirii anumitor arme clasice care ar putea fi considerate ca producând efecte traumatice excesive sau care ar lovi fără discriminare, adoptată la Geneva la 10 octombrie 1980 (amânarea votului final).  

Vă supun analizei și dezbaterii Proiectul de Lege pentru aderarea României la art.1, în forma modificată, adoptat la Geneva la 21 decembrie 2001, la Protocolul privind interzicerea sau limitarea folosirii minelor, armelor capcane și altor dispozitive, în forma modificată, adoptat la Geneva la 3 mai 1996, și la Protocolul Adițional privind armele laser, care pot provoca orbirea (Protocolul nr.4), adoptat la Viena la 30 octombrie 1995, ale Convenției privind interzicerea sau limitarea folosirii anumitor arme clasice care ar putea fi considerate ca producând efecte traumatice excesive, sau care ar lovi fără discriminare, adoptată la Geneva la 10 octombrie 1980.

Domnul Popescu din partea comisiei.

   

Domnul Virgil Popescu:

Comisia de apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată pentru dezbatere și avizare în fond cu proiectul de lege enunțat, având aviz favorabil de la Consiliul Legislativ.

Cei 23 de deputați prezenți, din 26 membri ai comisiei, au apreciat că acest proiect de lege va avea efecte favorabile asupra proceselor de aderare la NATO și Uniunea Europeană, comisia propunând adoptarea fără modificări a proiectului de lege. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Dacă aveți observații la titlul legii? Nu sunt. Vă mulțumesc.

La art.1 dacă aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

La art.2 dacă aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

La art.3 dacă aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pregătim proiectul pentru votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Convenției consulare între România și Republica Macedonia, semnată la Skopje la 6 noiembrie 2002 (amânarea votului final).  

Vă supun dezbaterii Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției consulare între România și Republica Macedonia, semnată la Skopje la 6 noiembrie 2002.

Dacă aveți observații la titlul legii? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Articolul unic - dacă aveți observații la titlul legii? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pregătim pentru votul final proiectul de lege.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii San Marino privind transporturile rutiere internaționale, semnat la București la 26 noiembrie 2002 (amânarea votului final).  

Vă supun dezbaterii Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii San Marino privind transporturile rutiere internaționale, semnat la București la 26 noiembrie 2002.

Dacă aveți observații la titlul legii? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Dacă la articolul unic aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pregătim proiectul de lege pentru votul final.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Protocolului opțional la Convenția asupra eliminării tuturor formelor de discriminare față de femei, adoptat la New York la 6 octombrie 1999 (amânarea votului final).  

Vă supun dezbaterii Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului opțional a Convenției asupra eliminării tuturor formelor de discriminare față de femei, adoptat la New-York la 6 octombrie 1999.

Dacă aveți observații la titlul legii? Nu sunt. Vă mulțumesc.

La articolul unic - dacă aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pregătim pentru votul final.

Dezbaterea Proiectului de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe (amânarea votului final).  

Vă supun analizei Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.

Domnule Gaspar, vă rog.

   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În deplină concordanță cu prevederile art.114 din Constituție, Guvernul supune plenului Camerei Deputaților Proiectul de Lege privind abilitarea de a emite ordonanțe.

Proiectul de lege este întocmit corespunzător dispozițiilor textului la care m-am referit, în sensul că el stabilește în mod obligatoriu domeniile înăuntrul cărora urmează să se emită asemenea ordonanțe și data până la care se vor emite.

Potrivit proiectului, ordonanțele care se vor emite nu pot intra în sfera legilor organice. Totodată, în proiect este prevăzut că nu vor putea fi emise ordonanțe înainte de încheierea actualei sesiuni a primei legislaturi, iar în ceea ce privește ordonanțele ce vor fi emise în perioada când Parlamentul nu se află în activitate în plen, acestea vor fi depuse Parlamentului până la data convocării sale în a doua sesiune ordinară.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat. De asemenea, el a primit avizul comisiei sesizate în fond - Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Pentru aceste considerente, rog plenul Camerei Deputaților să adopte proiectul de lege în forma adoptată de Senat.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnul profesor Neagu, din partea comisiei, vă rog.

 
   

Domnul Ion Neagu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propun pentru dezbateri generale 10 minute, și pentru fiecare luare de cuvânt 1 minut. Mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnul Dobre.

 
   

Domnul Victor Paul Dobre:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Având în vedere că ieri domnul prim-ministru a anunțat o remaniere și o restructurare importantă a Cabinetului, fapt ce necesită din nou audieri ale noilor miniștri în comisiile Camerelor și un vot de aprobare a Parlamentului joi, nu cred că putem abilita încă un Guvern care nu este încă validat.

De aceea cred că dezbaterea acestei ordonanțe trebuie să aibă loc ulterior validării noului Guvern.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc. Noi nu schimbăm Guvernul tot, schimbăm niște miniștri. Deci, nu tot.

Domnul Boc.

 
   

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Grupul parlamentar al Partidului Democrat înțelege faptul că, pe perioada vacanței parlamentare, potrivit Constituției, Guvernul poate fi abilitat să emită ordonanțe simple în domenii ce nu fac obiectul legilor organice.

Din nefericire însă această practică s-a transformat în contrariul ei, în sensul că scopul inițial, de a acoperi doar acele domenii care necesită o reglementare stringentă (și lumea așteaptă amânare până în sesiunea din toamnă), acea posibilitate a Guvernului de a emite ordonanțe a fost interpretată în sensul că, practic, prin această metodă a ordonanțelor simple se acoperă unele legi care nu au fost dezbătute în Parlament și care ar trebuie să fie în mod expres dezbătute aici în Parlament.

Pe de altă parte, există în dezbaterea Parlamentului foarte multe proiecte de lege. În foarte multe cazuri există deja întocmite rapoarte la comisiile de specialitate, și munca Parlamentului, practic " " " de dezbateri este acum luată de către Guvern și transformată în ordonanță simplă (cazul proiectului de lege cu familiile monoparentale, de exemplu). Întrebarea noastră este: de ce acel proiect de lege sau și altele care mai sunt, nu sunt dezbătute în Parlament și sunt preluate de către Guvern prin ordonanțe simple, substituindu-se - după părerea noastră - în mod nepermis în activitatea Parlamentului.

În al treilea rând, asistăm iarăși la un număr impresionant de ordonanțe simple și de ordonanțe de urgență. Acum vom discuta doar despre ordonanțele simple.

Guvernul ne propune să-l abilităm ca pe perioada lunilor iulie și august să emită ordonanțe simple în 7 domenii de bază, și în 42 de subdomenii. Practic, acoperă tot ceea ce înseamnă viață economică și socială în România, fără a face o ierarhizare a priorităților, ci a stabili doar acele domenii care, cu adevărat, ar trebui să intre sub incidența ordonanțelor simple.

Până în momentul de față, au fost emise peste 202 ordonanțe simple de către Cabinetul Năstase, și peste 450 ordonanțe de urgență. Dacă este să ne referim la ceea ce spunea un renumit jurist din antichitate, Tacitus: "Cu cât republica este mai coruptă, cu atât mai multe sunt legile ei", iată că acest lucru se întâmplă și ne certifică Cabinetul Adrian Năstase, prin numărul extraordinar de mare, pe de o parte, de ordonanțe simple și ordonanțe de urgență, iar pe de altă parte, prin numărul impresionant de legi pe care Parlamentul le-a adoptat, multe dintre acestea fiind legi de aprobare a ordonanțelor emise de Cabinetul Adrian Năstase.

Deci, credem că această formulă din antichitate se aplică, din nefericire, și astăzi. Și ar trebui să învățăm din înțelepciunea înțelepților din antichitate care ne-au spus foarte multe lucruri.

În concluzie, Partidul Democrat susține Legea de abilitare, dar numai în acele domenii a căror importanță este acceptată - cu majoritatea dumneavoastră - și se va opune reglementării prin ordonanțe simple în acele domenii care, repet, acoperă activitatea Parlamentului și nu urmăresc decât să rezolve o situație scadentă a forului legislativ.

În privința obiecției formulate de colegii liberali, noi o susținem. În ce sens? În domeniile administrație publică centrală și locală, muncă și solidaritate socială, sănătate și familie, educație și cercetare. Adică, în acele domenii unde vom avea un nou ministru, credem că este nevoie întâi să-l ascultăm și să-l vedem pe noul ministru de resort, să ne putem face o părere, dacă este sau nu capabil să propună aceste lucruri pe care Legea de abilitare le face, și după aceea noi să dăm un vot. Noi nu ne opunem ca să se abiliteze Guvernul în aceste domenii, dar vrem să vedem și persoana care ar urma să propună această legislație, dacă acea persoană mai este de acord sau nu cu proiectul propus de către Guvern, prin Legea de abilitare, având în vedere că acest proiect a venit la Parlament și urmează să fie dezbătut în Camera Deputaților.

Deci, ne solidarizăm și solicităm ca acest lucru să fie dezbătut după votul de investitură, care va avea loc joi.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnul profesor Neagu.

 
   

Domnul Ion Neagu:

Domnule președinte,

Este procedură de urgență, într-adevăr. Am anunțat timpul. Dacă îmi îngăduiți să prezint și câteva aspecte din raport. După aceea să mă opresc și asupra unor chestiuni ridicate de colegul meu Boc.

În conformitate cu prevederile art.89 și 107 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere, în fond, în procedură de urgență, cu proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe. Cu avizul Consiliului Legislativ nr. " " a fost avizat favorabil proiectul de lege, iar în ședința din 5 iunie 2003 Senatul a adoptat proiectul de lege.

La dezbateri, a participat, din partea Guvernului, domnul deputat Acsinte Gaspar, ministru pentru relația cu Parlamentul. La comisie s-au depus amendamente în scris, formulate de domnul deputat Boc - Grupul parlamentar al PD, precum și de Grupul parlamentar al PRM.

În urma examinării proiectului de lege, a expunerii de motive la aceasta, a amendamentelor depuse, precum și a avizului Consiliului Legislativ, membrii comisiei și reprezentantul Guvernului au luat cuvântul pentru a-și exprima punctele de vedere.

După discuții cu caracter general, s-a trecut la examinarea pe articole a proiectului de lege. Concomitent cu examinarea amendamentelor propuse, prin supunere la vot, toate amendamentele au fost respinse cu majoritate de voturi. La finalul examinării s-a hotărât, cu majoritate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.

În acest sens, s-a întocmit prezentul raport favorabil, la care se anexează amendamentele respinse.

Domnule președinte, stimați colegi,

Sigur, colegul meu, domnul deputat Boc, și vicepreședinte al comisiei, are dreptate. Această lege de abilitare ar urma să între în vigoare, iar în noul Cabinet sunt și noi miniștri pe unele domenii. Are dreptate, din acest punct de vedere, că apar noi miniștri care ar trebui să se pronunțe în Guvern asupra unor chestiuni cu privire la care Guvernul este abilitat ca în vacanță să dea ordonanțe de urgență.

Dar, trebuie să ne gândim că acel ministru, care va fi audiat și care va fi învestit, probabil, nu domnia sa rezolvă problema, ci Guvernul. Așadar, pentru a amâna dezbaterea acestei ordonanțe ca să vedem dacă acel domn ministru, mă rog, care va veni în fața Parlamentului, să apreciem noi, că este competent sau nu, ar fi un non-sens, cred eu. Pentru că nu ministrul emite ordonanța de urgență în vacanță, ci eventual domnia sa își spune numai părerea, punctul de vedere în cadrul Guvernului.

De aceea, cred că acest argument, de a amâna discutarea acestui proiect de lege, pe acest aspect, al numirii Guvernului sau ministrului de profil, nu este un argument care să ne determine să considerăm că este necesară amânarea dezbaterii legii. Este și explicația pentru care noi nu suntem de acord cu această propunere, și vă rugăm ca în continuare să supuneți dezbaterii colegilor noștri proiectul de lege pe care comisia vi l-a înaintat spre dezbatere și aprobare. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu, domnule profesor.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă aveți observații la titlul legii?

Vă rog, domnule Popescu.

Procedură, sau ce anume doriți?

 
   

Domnul Dorin Grigore Popescu:

Nu procedură, ci la dezbateri generale, pentru că s-a terminat procedura. Deci, intrăm în dezbateri generale, nu?

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

La dezbateri generale, din partea cui vorbiți dumneavoastră?

 
   

Domnul Dorin Grigore Popescu:

Din partea Grupul parlamentar al PNL.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog.

 
   

Domnul Dorin Grigore Popescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Deci, este vorba de procedura de abilitare a Guvernului de a emite ordonanțe pe timpul vacanței parlamentare. Sigur că este o procedură normală, constituțională și în mod normal nu admitem, nu adoptăm un astfel de proiect de lege.

Din păcate, văzând practica de până acum, această abilitare s-a transformat într-un joc în care Parlamentul are un rol decorativ. Noi ne aflăm în treabă. De fapt, Guvernul emite ordonanțe și în timpul vacanțelor și în timpul sesiunilor parlamentare fără nici o abilitare, atât în domeniul legilor organice, cât și în domeniul celorlalte legi.

Ca urmare, cred că nu este atât de necesar să adoptăm un asemenea proiect. Mai mult, ieri, domnul prim-ministru, la prezentarea noilor membri ai Cabinetului, a făcut o afirmație care mi s-ar părea o gafă politică dacă nu ar fi, din păcate, o practică obișnuită, și o realitate a situației politice și legislative din România.

Domnia sa s-a exprimat că în situația în care Parlamentul va adopta o lege prin care Casa Asigurărilor de Sănătate va fi pusă sub control parlamentar, a doua zi Guvernul va emite o ordonanță de urgență și întreaga activitate a sănătății, sau întregul minister al sănătății, n-am reținut exact care au fost cuvintele dânsului, au fost trecute sub control parlamentar.

Ce rezultă de aici? Că ori abilităm Guvernul, ori nu abilităm Guvernul, primul-ministru va face ce dorește cu acest Parlament. Parlamentul va avea în continuare acest rol decorativ, și acest rol de a acoperi eventuale vicii de procedură care se strecoară în activitatea legislativă.

Sigur că, mergând în continuare pe această idee, nu ne mai rămâne decât ca domnul prim-ministru să anunțe și următorul pas, ca în situația în care, prin negocierile politice care vor urma pentru modificarea Constituției, vor eșua într-o furie sau într-o situație mai deosebită, să anunțe că va modifica Constituție printr-o ordonanță de urgență. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul Bolcaș, vă rog.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Profit de această cutumă, ca la titlul legii să discutăm, să facem și dezbateri generale.

V-aș ruga să luați act că împărtășesc punctul de vedere al domnului profesor Neagu, președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități. Noi învestim Guvernul României, și nu Cabinetul Adrian Năstase. Așa că, această diferență pe care nici domnul prim-ministru nu prea știe să o facă totdeauna trebuie să o avem în vedere.

Pe această linie, sunt de acord să supunem dezbaterii acest proiect de lege. Problema este aceea a conținutului, și prin amendamentele care au fost aduse, s-a atras atenția în primul rând asupra unor reglementări vagi cu care nu putem să fim de acord. Circumscrierea unui domeniu nu poate să fie lăsată la latitudinea celui care trebuie să aplice o dispoziție legală în acest domeniu. În același timp, categoric, cred că este pentru prima dată când într-o astfel de lege se menționează că Executivul poate să întrerupă un proces legislativ deja declanșat în cadrul Parlamentului.

Eliminarea acestui ultim articol, art.3, poate să pună în discuție votul nostru cu privire la această lege. În condițiile în care acest articol nu va fi eliminat, vom vota împotrivă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Dacă aveți observații la titlul legii? Vă mulțumesc.

La art. 1 dacă aveți observații? Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Dacă la art. I aveți observații? Vă mulțumesc. Nu sunt.

La art. II dacă aveți observații?

Domnul Boc.

 
   

Domnul Emil Boc:

Mulțumesc, domnule președinte.

În raportul comisiei, la amendamente respinse, figurează la pct. II, la Capitolul "Economia și finanțele publice" două amendamente. O să le susțin global, pentru a nu reveni, fiind vorba de același capitol.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Chiar vă rog să fie global.

 
   

Domnul Emil Boc:

La pct. 2: "Reglementarea unor măsuri în materie financiar fiscală". Noi solicităm eliminarea acestui punct, pe de o parte datorită caracterului vag și imprecis, iar pe altă parte, să nu uităm că taxa radio TV, impusă prin ordonanță simplă în vacanța de iarnă, a venit tocmai pe un asemenea cadru de reglementare și ați văzut ce dezbateri au avut loc!

De aceea, noi preferăm ca aceste lucruri să le discutăm în Parlament, în primul rând și nu să fim puși aici în fața unei situații de a ratifica o decizie deja luată de Guvern, o decizie extrem de controversată.

În privința punctului 12, tot de la acest punct, "Economie și finanțe": "perfecționarea cadrului legislativ în domeniul transporturilor, în vederea alinierii la legislația comunitară". Iarăși o formulă extrem de vagă și imprecisă; termeni precum "perfecționare" pot ascunde, practic, orice, iar spiritul Constituției cere ca abilitarea Guvernului să fie făcută expresă, precisă, pe un domeniu determinat. Și solicităm, în consecință, eliminarea și acestui punct.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnule profesor Neagu, vă rog.

 
   

Domnul Ion Neagu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Așa cum discutam și în cadrul comisiei, vizavi de acest amendament al colegului nostru, arătam că nu poate fi acceptat pentru simplul motiv că, potrivit prevederilor constituționale, Guvernul are inițiativă legislativă în domeniile social, economic și financiar, pe perioada în care Parlamentul se află în vacanță parlamentară, pe baza Legii de abilitare. Or, dacă așa prevăd dispozițiile constituționale, nu văd care ar fi impedimentul ca Guvernul să fie lăsat să emită ordonanțe de urgență, în domeniul care face obiectul discuției? Iată, sintetic, argumentarea care ne-a determinat să nu fim de acord cu această eliminare la pct. 2.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Cine este pentru cele două amendamente pe care le-a prezentat concomitent domnul Boc? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Cu 29 voturi pentru și 112 împotrivă amendamentele au fost respinse.

Suntem la art. 1. La pct. 3 dacă aveți observații? Domnule Boc?

Domnule Toader? Prezentați amendamentul domnului Boc, da?

 
   

Domnul Mircea Nicu Toader (din sală):

Am o întrebare.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Aveți o întrebare, am înțeles.

 
   

Domnul Mircea Nicu Toader:

Aș vrea să-l întreb pe inițiator, la pct. 15 se prevede modificarea Ordonanței Guvernului nr. 22 privind activitățile de transport navale în porturi și căi navigabile. Această lege a fost modificată și adaptată în cursul anului trecut. Poate este o greșeală: este vorba de 42, unde sunt probleme și știu că există un proiect legislativ. Dacă poate să-mi spună la ce anume se referă și ce intenții are de modificare, fiind o lege bună?

Mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Punctul II, pct. 15. Ne uităm, dacă este o eroare materială o corectăm, domnule Toader.

Vă mulțumesc.

La pct. 3 domnul Boc.

 
   

Domnul Emil Boc:

La pct. 3, domnule președinte, art. 1, capitolul care vizează administrația publică centrală și locală susținem numai amendamentul de la pct. 4 din cadrul amendamentelor respinse: "Prorogarea unor termene prevăzute în acte normative cu putere de lege".

Punctul 7. Noi considerăm că din nou avem de-a face cu o formulă imprecisă, vagă, iar reglementarea din Legea de abilitare ar trebui să fi fost extrem de precisă, să spună: prorogarea termenelor x, y și z din legile x, y și z. Deci, să avem formulări clare și nu formulări din acestea generale, dacă Guvernul știe ce are de făcut. O formulă din aceasta acoperitoare care, practic, să ascundă orice, nu o putem accepta.

De aceea, solicităm eliminarea acestui punct 7 sau precizarea expresă în conținutul lui: "prorogarea unor termene din Legea nr. 10, din Legea administrației publice locale", dar să vedem exact despre ce este vorba. A da un cec în alb, fără a ști despre ce este vorba, cred că nu putem fi de acord.

Vă mulțumesc.

Deci, pct. 7.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnul Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur că parțial poate i-aș da dreptate, dar încă am rezerve. Pentru că, vedeți dumneavoastră, procesul legislativ în timp și în special în perioada aceasta în care Parlamentul nu se află în activitate, el se derulează. Sunt termene care se împlinesc la 1 iulie, la 15 iulie și nu puteam să le enunțăm absolut pe toate, așa cum cereți dumneavoastră. Este o formulă care se uzitează în materie de redactare a actelor normative.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Boc.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Cu 32 de voturi pentru, 111 împotrivă amendamentul a fost respins.

La pct. 4, art. 1 pct. III, tot domnul Boc mai are un amendament. Nu, mulțumesc.

La pct. 5, art. 1 pct. IV: "Muncă și solidaritate socială". Domnul Boc nu-l susține. Vă mulțumesc.

La pct. 6 din raportul comisiei la art. 1, pct. VI, "Educație și cercetare". Dacă sunt observații? Vă rog, domnule Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Reprezentanții grupului nostru parlamentar prezenți la ședință au obiectat cu privire la reglementări privind evaluarea, autorizarea și acreditarea în învățământul preuniversitar. Aceste reglementări, care au importanța lor și mai ales consecințele lor, nu trebuie lăsate la latitudinea Guvernului. Sunt reglementări de organizare generală a învățământului și deci fac parte din categoria legilor organice.

Pentru aceste considerente, solicităm eliminarea.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul Grupului P.R.M.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă mulțumesc.

Cu 33 voturi pentru și 114 împotrivă amendamentul a fost respins.

La pct. 7 dacă aveți observații? Nu sunt observații.

Dacă aveți observații la art. 2? Vă mulțumesc.

La art. 3, domnul Boc.

 
   

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este un amendament pe care Grupul parlamentar al Partidului Democrat l-a formulat și cu care am văzut că grupul colegilor noștri de la Partidul România Mare sunt de acord.

Ce spune art. 3? "În domeniile de abilitare prevăzute în prezenta lege, dacă au fost adoptate proiecte de lege sau propuneri legislative de una dintre Camerele Parlamentului ori dacă au fost elaborate și depuse rapoarte ale comisiilor permanente sesizate în fond, acestea vor fi avute în vedere de Guvern la emiterea ordonanțelor".

Textul pe care l-am propus ca amendament sună în felul următor: "Nu vor fi adoptate ordonanțe în domeniile de abilitare prevăzute în prezenta lege, dacă au fost adoptate proiecte de lege sau propuneri legislative de una dintre Camerele Parlamentului ori dacă au fost elaborate și depuse rapoarte ale comisiilor permanente sesizate în fond".

Cu alte cuvinte, dacă Parlamentul a adoptat în una dintre Camere un proiect de lege, prin care Guvernul cere să fie abilitat, noi credem că nu se poate da Guvernului abilitarea să emită ordonanțe într-un domeniu unde Parlamentul este aproape pe cale de a finaliza dezbaterile. Pentru că ce se întâmplă? Proiectul de lege iese într-o anumită formă din Camera Parlamentului, Guvernul vine cu o ordonanță simplă într-o cu totul și cu totul altă formă, iar în momentul când vom veni după aceea cu Legea de aprobare a ordonanței în Parlament, vom avea, pe de o parte, o situație care produce efecte juridice prin ordonanță și o concepție a Parlamentului care este total diferită de cea a Guvernului. Amintiți-vă, de exemplu, cazul Ordonanței de urgență nr. 150/2002 cu privire la trecerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate în subordinea Ministerului Sănătății și Familiei. Una a vrut ordonanța, Senatul a vrut să treacă în subordinea Parlamentului. Și iată cum, în procesul legislativ apar aceste confuzii, apar aceste neclarități, contradicții, datorate practicii ordonanțelor simple.

De aceea, noi am solicitat și solicităm într-o manieră expresă, că dacă există proiecte de lege, fie adoptate de una dintre Camere, fie rapoartele finalizate, în acele domenii, pe acele probleme, Guvernul să nu poată emite ordonanțe, respectând calitatea Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării și de entitate ce deține monopolul activității legislative în România. Dacă vom accepta acest amendament, nu vom face altceva decât să recunoaștem negru pe alb că Parlamentul este o anexă, un apendice inutil al Puterii Executive.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Boc.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă mulțumesc.

Cu 37 voturi pentru și 112 împotrivă amendamentul a fost respins.

Vă mulțumesc. Am trecut prin toate articolele legii. Pregătim legea pentru votul final.

 
Reexaminarea, ca urmare a cererii Președintelui României, a Proiectului de Lege privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947 (amânarea votului final).  

În continuare, supun dezbaterii dumneavoastră Proiectul de Lege privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietatea acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și aplicării Tratatului de Pace între România și puterile aliate și asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947.

Domnul profesor Neagu.

   

Domnul Ion Neagu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietatea acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și puterile aliate, semnat la Paris, la 10 februarie 1947.

Potrivit prevederilor art. 60 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități a luat în dezbatere proiectul de lege menționat mai sus, în ședința din 3 iunie 2003.

Inițial, acesta a fost adoptat de Camera Deputaților în ședința din 25 martie 2003, iar de Senat, în ședința din 3 aprilie 2003 și potrivit prevederilor art. 77 din Constituție, legea a fost transmisă spre promulgare președintelui României.

Ca urmare a cererii de reexaminare formulată de președintele României în temeiul dispozițiilor art. 7 alin. 2 din Constituție, Senatul, în ședința din 3 iunie 2003 a adoptat proiectul de lege, modificând prevederile art. 8, în sensul celor solicitate prin cererea de reexaminare.

Obiectul cererii de reexaminare îl constituie modificarea art. 8, în sensul eliminării din componența comisiilor constituite pentru aplicarea legii, a reprezentantului Secției Basarabia, Bucovina de Nord, Ținutul Herța, a Asociației române a victimelor represiunii staliniste, deoarece în afara acestei asociații mai funcționează și alte organizații de acest gen.

Prin urmare, includerea numai a uneia dintre acestea ar crea o situație privilegiată de monopol, în dauna celorlalte.

De asemenea, președintele României consideră necesar ca în componența comisiilor de aplicare a legii să intre numai reprezentanți ai autorităților publice, aplicarea legii fiind o problemă exclusiv a Puterii Executive și a administrației publice.

În urma examinării Proiectului de Lege, a cererii de reexaminare a președintelui României, precum și a întregii documentații, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Proiectul de Lege privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietatea acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace dintre România și puterile aliate și asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, în forma adoptată de Senat.

La lucrările comisiei au fost prezenți 23 de deputați, din totalul de 25 de membri ai comisiei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu, domnule profesor.

Dacă la titlul legii aveți observații? Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Dacă la art. 1 aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Articolul 2. Nu sunt. Vă mulțumesc.

Articolul 3. Nu sunt. Vă mulțumesc.

Articolul 4. Nu sunt. Vă mulțumesc.

Articolul 5. Nu sunt. Vă mulțumesc.

Articolul 6. Vă mulțumesc.

Articolul 7. Vă mulțumesc.

Articolul 8, cel care face obiectul reexaminării. Nu sunt observații.

Articolul 9. Vă mulțumesc.

Articolul 10. Vă mulțumesc.

Articolul 11. Vă mulțumesc.

Articolul 12. Vă mulțumesc.

Articolul 13. Vă mulțumesc.

Articolul 14. Vă mulțumesc.

Legea o pregătim pentru votul final. Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.24/2003 pentru perfecționarea cadrului legislativ privind regimul metalelor prețioase în România (amânarea votului final).  

Următorul proiect de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 24/2003 pentru perfecționarea cadrului legislativ privind regimul metalelor prețioase în România.

Domnule Antal István, vă rog.

   

Domnul Antal István:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor,

Este vorba de un raport suplimentar care s-a întocmit în urma discuțiilor purtate în plenul Camerei Deputaților și se referă la completarea art. 34/1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor prețioase și pietrele prețioase în România, publicat în Monitorul Oficial, partea I, nr. 313 din 13 mai 2002.

În ședința plenului Camerei Deputaților din data de 29 mai 2002, la solicitarea domnului deputat Andrei Ioan Chiliman, s-a hotărât întocmirea acestui raport suplimentar, în vederea analizării amendamentelor domnului deputat, referitor la posibilitatea scutirii de taxă de timbru pentru cererile și acțiunile în justiție ale persoanelor fizice și juridice care solicită restituirea obiectelor din metale prețioase, aliaje ale acestora și pietre prețioase preluate abuziv după 1946 și până în anul 1990 și a termenului până la care pot face aceste solicitări.

Având în vedere punctul de vedere al Comisiei juridice, de disciplină și imunități și punctul de vedere al Guvernului, membrii celor două comisii avizate, sesizate pe fond cu această propunere legislativă au hotărât cu unanimitate de voturi completarea raportului inițial cu aceste amendamente admise care se referă la art. 34/1 și are 3 alineate modificate, drept pentru care vă rugăm să fiți de acord cu aceste modificări, ca să finalizăm raportul inițial al acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Dacă la pct. 1 aveți observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

La pct. 2? Vă mulțumesc.

Punctul 3? Vă mulțumesc.

Punctul 4? Vă mulțumesc.

Punctul 5? Vă mulțumesc.

Punctul 6? Vă mulțumesc.

Punctul 7? Vă mulțumesc.

Punctul 8? Vă mulțumesc.

Punctul 9? Vă mulțumesc.

Punctul 10? Vă mulțumesc.

Punctul 11? Vă mulțumesc.

Punctul 12? Vă mulțumesc.

Punctul 13? Vă mulțumesc.

Punctul 14? Vă mulțumesc.

Punctul 15? Vă mulțumesc.

Punctul 16? Vă mulțumesc.

Punctul 17? Vă mulțumesc.

Punctul 18? Vă mulțumesc.

Punctul 19? Vă mulțumesc.

Punctul 20? Vă mulțumesc.

Punctul 21? Vă mulțumesc.

Punctul 22? Vă mulțumesc.

Punctul 23? Vă mulțumesc.

Punctul 24? Vă mulțumesc.

Punctul 25? Vă mulțumesc.

Punctul 26? Vă mulțumesc.

Proiectul de lege va fi supus votului final.

Supun votului dumneavoastră și raportul suplimentar.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Vă rog.

 
   

Domnul Costel Marian Ionescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

La raportul de bază sunt și amendamente admise și respinse. Cele respinse nu s-au discutat în ședința de rândul trecut și v-aș ruga să aveți amabilitatea să le supuneți discuției, întrucât sunt unele care sunt pertinente și corecte și ar putea fi discutate și admise unele dintre ele.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Ce vreau să vă informez? S-au dezbătut data trecută toate; astăzi practic trebuia să punem în discuție doar raportul suplimentar. Dacă n-ați fost prezent, să vă susțineți amendamentul respins, data trecută, când s-au discutat... Vă mulțumesc.

O să trecem la următorul punct.

Domnule Chiliman, vă rog.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Onorați colegi, data trecută s-a dezbătut tot raportul comisiei și doar punctul la care am făcut atunci aceste amendamente, la care am solicitat introducerea unor amendamente a fost retrimis la comisie pentru raport suplimentar. Atunci s-au dezbătut toate punctele celelalte. Or, dacă la punctul acesta nu sunt amendamente, practic acum este greu să se mai dezbată amendamentele respective în plen, pentru că, de fapt, procedural nu se mai poate. Acesta era un remember pe care vroiam să-l fac, o aducere aminte a celor întâmplate în ședința de acum vreo trei săptămâni, când s-a retrimis la comisie articolul respectiv.

Oricum, vreau să mulțumesc celor care au avut înțelegerea de la comisie, de la Guvern, pentru rezolvarea unei probleme care într-adevăr trebuia rezolvată de noi aici și nu să lăsăm pe alții să o facă sau să se întâmple cum se întâmplă astăzi în justiție, ca unor oameni să li se ceară foarte mulți bani ca să poată să își recapete niște bunuri care, de fapt, le-au fost luate atunci cu japca, prin forță și violență.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Hotărâre privind dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative de revizuire a Constituției.  

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu.

Trecem la următorul punct, care este Proiectul de hotărâre privind dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative de revizuire a Constituției.

Dau cuvântul domnului președinte Dorneanu. Domnule președinte, vă rog.

   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Ați primit raportul Comisiei pentru redactarea propunerii legislative de revizuire a Constituției. În finalul acelui raport ați văzut, comisia a recomandat plenului Camerei Deputaților să adopte o hotărâre cu privire la modalitatea de dezbatere a propunerii legislative.

După consultarea prealabilă a grupurilor parlamentare din Camera Deputaților, am redactat un proiect de hotărâre care, practic, conține trei articole. Primul precizează că dezbaterile vor putea avea loc în prezența unui cvorum de două treimi din numărul total al deputaților, al doilea precizează că hotărârile pentru adoptarea articolelor și amendamentelor vor fi luate cu jumătate plus unu din numărul deputaților, tuturor deputaților, nu numai a celor prezenți. Și al treilea articol menționează hotărârea Camerei Deputaților de a lucra în ședințe prelungite pentru finalizarea dezbaterii propunerii legislative până la sfârșitul sesiunii, iar dacă acest lucru nu va fi posibil, în cadrul unei sesiuni extraordinare.

Aveți acest proiect difuzat. La art. 3, în această dimineață, în întâlnirea pe care am avut-o cu liderii grupurilor parlamentare, am convenit să vă propunem eliminarea din cuprinsul textului a cuvântului "adoptă". Deci, Camera Deputaților va dezbate propunerea legislativă în ședințe prelungite, până la sfârșitul sesiunii, iar dacă va fi cazul, în continuare, într-o sesiune extraordinară.

Eliminarea acestui cuvânt vine de la prezumția că prin el s-ar sugera obligativitatea însăși votului, ceea ce nu ar fi democratic.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu, domnule președinte.

Dacă sunt observații? Domnul Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Eu voi fi succint, înfățișându-vă punctul de vedere al Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

În primul rând, noi ne-am menținut și ne vom menține și explicita poziția noastră în ceea ce privește împrejurarea că modificarea Constituției nu este necesară și nu este oportună. Dar aceasta nu înseamnă că vom uza, n-am vrut să spun "abuza", dar nici măcar nu vom abuza și nici nu vom uza de mijloace procedurale de natură să împiedice o dezbatere democratică. Există un proiect de lege, prin inițiativa unor colegi deputați și senatori, proiect de lege care trebuie să fie supus dezbaterii Camerelor și numai în cadrul unei confruntări democratice de opinii se va stabili care este situația, și necesară, și oportună, pentru România.

Cu aceste precizări, vreau să vă spun că noi nu avem obiecții de ordin procedural cu privire la cvorumul stabilit la art. 1 și cu privire la cvorumul de vot, la calificarea votului, stabilit de art. 2. Dar având în vedere poziția noastră, evident, la votarea pe aceste articole ne vom abține.

Avem obiecții fundamentale în ceea ce privește art. 3, care stabilește că dezbaterea acestui proiect de lege se va face în cadrul acestei sesiuni parlamentare. Sigur, nu contest și am afirmat-o public, este vorba de un calendar care se suprapune cu un calendar electoral în ceea ce privește alegerile locale, este un calendar care se suprapune cu campania electorală pentru alegerile parlamentare, dar acesta nu constituie un impediment ca discuțiile să nu fie făcute sub imperiul timpului, al cronometrului și să se poată găsi modalitatea de exprimare liberă și în timp liber a tuturor deputaților participanți la discuție.

Deci, ne pronunțăm împotriva acestui "pat al lui Procust" pentru discuții, care este creat de împrejurarea că hotărârea și proiectul de lege ne sunt înfățișate în ultima săptămână a sesiunii parlamentare, fiind obligați să epuizăm în această perioadă sau în perioada unei sesiuni extraordinare.

Vreau să fiu foarte bine înțeles și acest lucru aș vrea să-l explicitez, nu suntem împotriva unui program de lucru prelungit, nu suntem împotriva unei sesiuni extraordinare, pentru că o dezbatere constituțională merită tot efortul nostru. Dar, în același timp, o dezbatere constituțională merită și tot respectul nostru, prin timpul ce potențial se acordă acestor dezbateri pe care le dorim.

În aceste condiții, votând împotriva art. 3, vom vota integral și împotriva proiectului de hotărâre.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră proiectul de hotărâre.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă mulțumesc.

Cu 34 voturi împotrivă și 174 pentru, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

 
Supunerea la votul final:  

Stimați colegi,

Trecem la votul final.

  Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului (1) al articolului 2 din Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizații și sporuri invalizilor, veteranilor și văduvelor de război (adoptat);

Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al articolului 2 din Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizații și sporuri invalizilor, veteranilor și văduvelor de război.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

  Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 105/1996 privind evidența populației și cartea de identitate (adoptată propunerea de respingere);

Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 105/1996 privind evidența populației și cartea de identitate. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru respingere? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 34 voturi împotrivă și 175 pentru respingere, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă privind completarea art.135 din Legea nr.215/2001 a administrației publice locale (adoptată propunerea de respingere);

Propunerea legislativă privind completarea art.135 din Legea nr.215/2001 a administrației publice locale. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Cu 36 voturi împotrivă și 181 pentru respingere, propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Damian Brudașca:

Trebuie să fac o explicare a votului, domnule președinte.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Sunt absolut de acord, vă rog.

 
   

Domnul Damian Brudașca:

Este vorba de faptul că noi am încercat prin această propunere legislativă să responsabilizăm actuala Putere și mai ales pe reprezentanții săi în teritoriu, pe prefecți, având în vedere că în momentul de față legislația nu prevede nici un fel de sancțiuni pentru acțiunile acestora, pentru luarea de atitudine sau tolerarea unor acte care contravin legilor în vigoare.

Considerăm că respingerea de către majoritatea Puterii a acestei inițiative legislative este un semnal destul de coerent și clar în ceea ce privește lipsa de dorință de a soluționa ceea ce Puterea însăși a propus, respectiv, lupta împotriva corupției. Având în vedere că prin atitudinea lor mulți dintre reprezentanții actualei Puteri în teritoriu tolerează, incită sau protejează corupția.

Dați dovadă domnilor de duplicitate în demersul dumneavoastră politic, dând un vot negativ acestei inițiative legislative. Mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

 
  Propunerea legislativă privind compensarea taxei pe valoarea adăugată la unii agenți economici (adoptată propunerea de respingere);

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a Propunerii legislative privind compensarea taxei pe valoarea adăugată la unii agenți economici

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 33 voturi împotrivă și 192 pentru, propunerea a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor (adoptată propunerea de respingere);

Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.158/2001 privind regimul accizelor. Se propune respingerea acestei propuneri legislative.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă mulțumesc.

Cu 33 de voturi împotrivă și 195 pentru, propunerea a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru modificarea art.30 și art.35 din Legea nr.414/2002 privind impozitul pe profit (adoptată propunerea de respingere);

Propunerea legislativă pentru modificarea art.30 și art.35 din Legea nr.414/2002 privind impozitul pe profit. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 33 voturi împotrivă și 196 pentru, propunerea a fost respinsă.

  Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanței Guvernului nr.24/2001 privind impunerea microîntreprinderilor (adoptată propunerea de respingere);

Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanței Guvernului nr.24/2001 privind impunerea microîntreprinderilor. Se propune respingerea.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 33 voturi împotrivă și 196 pentru, propunerea a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.158/2001 privind regimul accizelor (adoptată propunerea de respingere);

Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.158/2001 privind regimul accizelor. Se propune respingerea acesteia.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă mulțumesc.

Cu 33 voturi împotrivă și 192 pentru, propunerea a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru modificarea art. 31 (4) din Codul Muncii (adoptată propunerea de respingere);

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru modificarea art. 31 (4) din Codul Muncii. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 34 voturi împotrivă și 195 pentru, propunerea a fost respinsă.

  Propunerea legislativă privind completarea și modificarea art. 57 (5) din Codul Muncii (adoptată propunerea de respingere);

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă privind completarea și modificarea art. 57 (5) din Codul Muncii. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Cu 34 voturi împotrivă și 194 pentru, propunerea a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru completarea art. 4 (3) lit. b din Codul Muncii (adoptată propunerea de respingere);

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru completarea art. 4 (3) lit. b din Codul Muncii.

Cine este pentru respingerea acestei propuneri? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 34 de voturi împotrivă și 194 pentru, propunerea a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru completarea art. 10 din Codul Muncii (adoptată propunerea de respingere);

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru completarea art. 10 din Codul Muncii.

Cine este pentru respingerea acestei propuneri? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 34 de voturi împotrivă și 195 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii privind Codul Muncii (adoptată propunerea de respingere);

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a Propunerii legislative de modificare și completare a Legii privind Codul Muncii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 34 voturi împotrivă și 196 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea art.17 din Codul Muncii (adoptată propunerea de respingere);

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea art.17 din Codul Muncii. Se propune respingerea.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă mulțumesc.

Cu 35 de voturi împotrivă și 194 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea art.39, alin.(1) din Codul Muncii (adoptată propunerea de respingere);

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea art.39, alin.(1) din Codul Muncii.

Cine este pentru respingerea acestei propuneri? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 34 voturi împotrivă și 193 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea art.13, alin.(2) și alin.(3) din Codul Muncii (adoptată propunerea de respingere);

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea art.13, alin.(2) și alin.(3) din Codul Muncii.

Cine este pentru respingerea propunerii? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 35 de voturi împotrivă și 194 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea art. 186, alin. (2) din Codul Muncii (adoptată propunerea de respingere);

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea art. 186, alin. (2) din Codul Muncii.

Cine este pentru respingerea acestei propuneri? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 36 voturi împotrivă și 194 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea art. 41 din Codul Muncii (adoptată propunerea de respingere);

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea art. 41 din Codul Muncii. Se propune respingerea.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 36 de voturi împotrivă și 195 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea art.137 din Codul Muncii (adoptată propunerea de respingere);

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea art.137 din Codul Muncii.

Cine este pentru respingerea acestei propuneri? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 36 voturi împotrivă și 194 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea art.123 din Codul Muncii (adoptată propunerea de respingere);

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a Propunerii legislative pentru completarea și modificarea art.123 din Codul Muncii. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 36 de voturi împotrivă și 196 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea art.216 din Codul Muncii (adoptată propunerea de respingere);

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a Propunerii legislative pentru completarea și modificarea art.216 din Codul Muncii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 36 voturi împotrivă și 194 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea art.40, alin.(2) din Codul Muncii (adoptată propunerea de respingere);

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a Propunerii legislative pentru completarea și modificarea art.40, alin.(2) din Codul Muncii.

Cine este pentru respingere? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 36 de voturi împotrivă și 194 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea art.48 din Codul Muncii (adoptată propunerea de respingere);

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea art.48 din Codul Muncii.

Cine este pentru respingere? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 36 voturi împotrivă și 194 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea art.287 din Codul Muncii (adoptată propunerea de respingere);

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a Propunerii legislative pentru completarea și modificarea art.287 din Codul Muncii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 37 de voturi împotrivă și 195 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea art.48 din Codul Muncii (adoptată propunerea de respingere);

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea art.48 din Codul Muncii.

Cine este pentru respingere? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 37 voturi împotrivă și 196 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea art.264 din Codul Muncii (adoptată propunerea de respingere);

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea art. 264 din Codul Muncii.

Cine este pentru respingere? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 37 de voturi împotrivă și 197 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea art.119 și 120 din Codul Muncii (adoptată propunerea de respingere);

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea art.119 și 120 din Codul Muncii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 37 de voturi împotrivă și 196 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea art.235, alin.(2) din Codul Muncii (adoptată propunerea de respingere);

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea art.235, alin.(2) din Codul Muncii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 36 voturi împotrivă și 195 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea art.276 din Codul Muncii (adoptată propunerea de respingere);

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea art.276 din Codul Muncii.

Cine este împotrivă? Vă mulțumesc.

Cine este pentru respingerea propunerii? Vă mulțumesc.

Cu 37 de voturi împotrivă și 196 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru completarea art.79 (8) din Codul Muncii (adoptată propunerea de respingere);

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru completarea art.79 (8) din Codul Muncii. Se propune respingerea.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă mulțumesc.

Cu 37 de voturi împotrivă și 195 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă privind completarea și modificarea art.217 (1) din Codul Muncii (adoptată propunerea de respingere);

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a Propunerii legislative privind completarea și modificarea art.217 (1) din Codul Muncii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 37 voturi împotrivă și 195 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru completarea art.205 (1) lit.a) din Codul Muncii (adoptată propunerea de respingere);

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a Propunerii legislative pentru completarea art.205 (1) lit. a) din Codul Muncii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă mulțumesc.

Cu 37 de voturi împotrivă și 194 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.53/2003, privind Codul Muncii (adoptată propunerea de respingere);

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 privind Codul Muncii.

Cine este pentru respingere? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă mulțumesc.

Cu 37 de voturi împotrivă și 195 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.53/2003, privind Codul Muncii (adoptată propunerea de respingere);

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 privind Codul Muncii. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 37 voturi împotrivă și 195 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003, privind Codul Muncii (adoptată propunerea de respingere);

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 privind Codul Muncii. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 36 voturi împotrivă și 196 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 privind Codul Muncii (adoptată propunerea de respingere);

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 privind Codul Muncii.

Cine este pentru respingere? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 37 de voturi împotrivă și 196 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea art.56 lit. d din Codul Muncii (adoptată propunerea de respingere);

Vă supun votului propunerea de respingere a Propunerii legislative pentru completarea și modificarea art.56 lit. d din Codul Muncii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 35 voturi împotrivă și 198 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru completarea art.59 din Codul Muncii (adoptată propunerea de respingere);

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a Propunerii legislative pentru completarea art.59 din Codul Muncii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 34 de voturi împotrivă și 198 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru modificarea art.69 din Codul Muncii (adoptată propunerea de respingere);

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru modificarea art.69 din Codul Muncii. Se propune respingerea.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 35 de voturi împotrivă și 197 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru modificarea art.71 (1) din Codul Muncii (adoptată propunerea de respingere);

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a Propunerii legislative pentru modificarea art.71 (1) din Codul Muncii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă mulțumesc.

Cu 35 de voturi împotrivă și 197 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru modificarea art.34 alin.6 din Legea nr.53/2003, privind Codul Muncii (adoptată propunerea de respingere);

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a Propunerii legislative pentru modificarea art.34 alin.6 din Legea nr.53/2003, privind Codul Muncii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 35 voturi împotrivă și 196 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru modificarea art.72 alin.1 din Legea nr.53/2003, privind Codul Muncii (adoptată propunerea de respingere);

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru modificarea art.72 alin.1 din Legea nr.53/2003, privind Codul Muncii. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 33 voturi împotrivă și 198 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art.77 din Legea nr.53/2003, privind Codul Muncii (adoptată propunerea de respingere);

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea art.77 din Legea nr.53/2003, privind Codul Muncii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 34 voturi împotrivă și 197 pentru, propunerea legislativă a fot respinsă.

  Propunerea legislativă pentru eliminarea art. 70 (2), lit. (h) din Codul Muncii (adoptată propunerea de respingere);

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru eliminarea art. 70 (2), lit. (h) din Codul Muncii. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă mulțumesc.

Cu 34 de voturi împotrivă și 197 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog, domnule Dobre.

   

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule președinte,

Conform regulamentului, în numele Grupului parlamentar al PNL, vă rog să verificați cvorumul de ședință, întrucât considerăm, din estimările noastre, că această condiție nu este îndeplinită. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc. Imediat.

 
  Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea art.16, alin.(1) și (2) din Codul Muncii (adoptată propunerea de respingere);

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea art.16, alin.(1) și (2) din Codul Muncii. Se propune respingerea.

Cine este pentru respingere? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 34 voturi împotrivă și 197 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

Numai o clipă, vă rog.

Domnul secretar Niță va citi prezența pentru verificarea cvorumului. Este cvorumul, dar, ca să aveți inima împăcată, domnule Dobre, suntem de acord cu treaba aceasta.

   

Domnul Constantin Niță:

- Abiței Ludovic - prezent
- Afrăsinei Viorica - prezentă
- Albu Gheorghe - absent
- Ana Gheorghe - prezent
- Andea Petru - prezent
- Andrei Ioan - prezent
- Andronescu Ecaterina - absentă
- Antal Istvá n - prezent
- Anton Marin - absent
- Antonescu George Crin Laurențiu - absent
- Antonescu Niculae Napoleon - prezent
- Apostolescu Maria - prezentă
- Arghezi Mitzura Domnica - prezentă
- Ariton Gheorghe - prezent
- Armaș Iosif - absent
- Arnăutu Eugenu - prezent
- Asztalos Ferenc - prezent
- Baban Ștefan - prezent
- Babiuc Victor - absent
- Baciu Mihai - absent
- Bahrin Dorel - prezent
- Baltă Mihai - prezent
- Baltă Tudor - prezent
- Bar Mihai - prezent
- Bara Radu Liviu - prezent
- Barbu Gheorghe - absent
- Bartoș Daniela - absentă
- Bădoiu Cornel - prezent
- Bălăeț Mitică - prezent
- Bălășoiu Amalia - absentă
- Băncescu Ioan - absent
- Bâldea Ioan - prezent
- Becsek-Garda Dezideriu Coloman - prezent
- Bentu Dumitru - prezent
- Bercăroiu Victor - prezent
- Berceanu Radu Mircea - absent
- Bereczki Endre - prezent
- Birtalan Ákos - absent
- Bivolaru Ioan - prezent
- Bleotu Vasile - prezent
- Boabeș Dumitru - prezent
- Boagiu Anca Daniela - absentă
- Boajă Minică - prezent
- Boc Emil - prezent
- Bogea Angela - absentă
- Boiangiu Cornel - prezent
- Bolcaș Augustin Lucian - absent
- Böndi Gyöngyike - prezentă
- Borbé ly Lá szló - prezent
- Bozgă Ion - prezent
- Bran Vasile - absent
- Brînzan Ovidiu - prezent
- Brudașca Damian - prezent
- Bucur Constantin - absent
- Bucur Mircea - prezent
- Buga Florea - prezent
- Burnei Ion - prezent
- Buruiană Aprodu Daniela - prezentă
- Buzatu Dumitru - prezent
- Buzea Cristian Valeriu - absent
- Calcan Valentin Gigel - prezent
- Canacheu Costică - absent
- Cazan Gheorghe Romeo-Leonard - absent
- Cazimir Ștefan - prezent
- Cășunean-Vlad Adrian - prezent
- Cerchez Metin - absent
- Cherescu Pavel - prezent
- Chiliman Andrei Ioan - prezent
- Chiriță Dumitru - prezent
- Ciontu Corneliu - absent
- Ciuceanu Radu - prezent
- Ciupercă Vasile Silvian - prezent
- Cîrstoiu Ion - prezent
- Cladovan Teodor - prezent
- Cliveti Minodora - absentă
- Coifan Viorel-Gheorghe - prezent
- Cojocaru Nicu - prezent
- Crăciun Dorel Petru - prezent
- Creț Nicoară - prezent
- Cristea Marin - prezent
- Crișan Emil - prezent
- Dan Matei-Agathon - absent
- Daraban Aurel - prezent
- Dinu Gheorghe - prezent
- Dobre Traian - prezent
- Dobre Victor Paul - prezent
- Dobrescu Smaranda - prezentă
- Dolănescu Ion - prezent
- Dorian Dorel - absent
- Dorneanu Valer - prezent
- Dragomir Dumitru - absent
- Dragoș Liviu Iuliu - prezent
- Dragu George - prezent
- Drăgănescu Ovidiu-Virgil - absent
- Drețcanu Doina-Micșunica - prezentă
- Dumitrescu Cristian Sorin - prezent
- Dumitriu Carmen - prezentă
- Duțu Constantin - absent
- Duțu Gheorghe - prezent
- Enescu Nicolae - prezent
- Erdei Doló czki Istvá n - prezent
- Eserghep Gelil - absent
- Fâcă Mihail - absent
- Firczak Gheorghe - prezent
- Florea Ana - absentă
- Florescu Ion - prezent
- Fotopolos Sotiris - prezent
- Frunzăverde Sorin - absent
- Gaspar Acsinte - prezent
- Georgescu Filip - absent
- Georgescu Florin - prezent
- Gheorghe Valeriu - prezent
- Gheorghiof Titu Nicolae - prezent
- Gheorghiu Adrian - prezent
- Gheorghiu Viorel - prezent
- Gingăraș Georgiu - absent
- Giuglea Ștefan - prezent
- Godja Petru - prezent
- Grădinaru Nicolae - prezent
- Grigoraș Neculai - prezent
- Gubandru Aurel - prezent
- Gvozdenovici Slavomir - prezent
- Hașotti Puiu - prezent
- Hogea Vlad Gabriel - prezent
- Holtea Iancu - prezent
- Hrebenciuc Viorel - prezent
- Ianculescu Marian - absent
- Ifrim Mircea - absent
- Ignat Miron - prezent
- Iliescu Valentin Adrian - prezent
- Ionel Adrian - prezent
- Ionescu Anton - absent
- Ionescu Costel Marian - prezent
- Ionescu Dan - absent
- Ionescu Daniel - absent
- Ionescu Mihaela - absentă
- Ionescu Răzvan - absent
- Ionescu Smaranda - absentă
- Iordache Florin - prezent
- Iriza Marius - prezent
- Iriza Scarlat - prezent
- Ivănescu Paula Maria - absentă
- Jipa Florina Ruxandra - absentă
- Kelemen Attila Bé la Ladislau - prezent
- Kelemen Hunor - prezent
- Kerekes Károly - absent
- Kónya-Hamar Sá ndor - prezent
- Kovács Csaba-Tiberiu - prezent
- Kovács Zoltan - prezent
- Lari Iorga Leonida - prezentă
- Lazăr Maria - prezentă
- Lăpădat Ștefan - prezent
- Lăpușan Alexandru - prezent
- Leonăchescu Nicolae - prezent
- Lepădatu Lucia Cornelia - prezentă
- Lepșa Victor Sorin - absent
- Longher Ghervazen - absent
- Loghin Irina - prezentă
- Luchian Ion - absent
- Magheru Paul - prezent
- Maior Lazăr Dorin - absent
- Makkai Grigore - absent
- Man Mircea - absent
- Manolescu Oana - prezentă
- Marcu Gheorghe - absent
- Mardari Ludovic - prezent
- Marin Gheorghe - prezent
- Marineci Ionel - prezent
- Márton Árpád Francisc - prezent
- Mălaimare Mihai-Adrian - prezent
- Mărăcineanu Adrian - prezent
- Mândrea-Muraru Mihaela - prezentă
- Mândroviceanu Vasile - prezent
- Mera Alexandru Liviu - absent
- Merce Ilie - prezent
- Meșca Sever - absent
- Miclea Ioan - absent
- Micula Cătălin - absent
- Mihalachi Vasile - prezent
- Mihăilescu Petru Șerban - absent
- Mincu Iulian - prezent
- Mircea Costache - prezent
- Mirciov Petru - prezent
- Miron Vasile - prezent
- Mitrea Manuela - prezentă
- Mitrea Miron Tudor - absent
- Mitu Octavian - prezent
- Mițaru Anton - prezent
- Mînzînă Ion - absent
- Mocanu Alexandru - prezent
- Mocioalcă Ion - prezent
- Mocioi Ion - prezent
- Mogoș Ion - prezent
- Mohora Tudor - prezent
- Moisescu George Dumitru - absent
- Moisoiu Adrian - prezent
- Moiș Văsălie - prezent
- Moldovan Carmen Ileana - absentă
- Moldovan Petre - prezent
- Moldoveanu Eugenia - prezentă
- Moraru Constantin Florentin - prezent
- Motoc Marian-Adrian - prezent
- Muscă Monica Octavia - prezentă
- Mușetescu Tiberiu-Ovidiu - absent
- Naidin Petre - prezent
- Nan Nicolae - prezent
- Nassar Rodica - prezentă
- Naum Liana Elena - absentă
- Nădejde Vlad-George - prezent
- Năstase Adrian - absent
- Năstase Ioan Mihai - prezent
- Neacșu Ilie - absent
- Neagu Ion - prezent
- Neagu Victor - prezent
- Neamțu Horia Ion - prezent
- Neamțu Tiberiu Paul - prezent
- Nechifor Cristian - prezent
- Negoiță Liviu Gheorghe - absent
- Nica Dan - absent
- Nicolae Ion - prezent
- Nicolaescu Gheorghe-Eugen - prezent
- Nicolescu Mihai - prezent
- Nicolicea Eugen - prezent
- Niculescu Constantin - prezent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - prezent
- Nistor Vasile - absent
- Niță Constantin - prezent
- Oltean Ioan - absent
- Olteanu Ionel - absent
- Oltei Ion - prezent
- Onisei Ioan - prezent
- Palade Doru Dumitru - prezent

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule secretar Niță, cred că se vede cu ochiul liber că avem cvorumul, așa că vă rog să întrerupem apelul.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Sigur, întrerupem.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

 
  Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea art.28 din Codul Muncii (adoptată propunerea de respingere);

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a Propunerii legislative pentru completarea și modificarea art.28 din Codul Muncii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 37 de voturi împotrivă și 211 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea art.21, alin.(2) și (4) din Codul Muncii (adoptată propunerea de respingere);

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a Propunerii legislative pentru completarea și modificarea art.21 alin.2 și alin.4 din Codul Muncii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Vă mulțumesc.

Cu 36 de voturi împotrivă și 212 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

Domnul Brudașca. Vă rog.

   

Domnul Damian Brudașca:

Doamnelor și domnilor colegi,

Am asistat astăzi la una dintre cele mai interesante formule de respingere pe bandă a numeroase inițiative legislative, toate legate de Codul Muncii. Cred că este, din punct de vedere statistic, prima dată când realizăm atât de multe respingeri într-o ședință de vot final.

Nu neg faptul că, poate, unele dintre aceste propuneri legislative nu se justifică în totalitatea lor, dar trebuie să atrag atenția celor care au inițiat și au supus, prin asumarea răspunderii, aprobării Parlamentului noul Cod al Muncii faptul că acesta este perfectibil și că orice întârziere în corectarea unora dintre neajunsurile formulării inițiale vor crea multe și nedorite dificultăți celor care sunt chemați să aplice prevederile lui.

Chiar dacă astăzi am respins într-o veselie aceste propuneri legislative, atragem atenția factorilor responsabili, noului ministru al muncii, asupra necesității revizuirii, din interiorul PSD, a acestui act normativ important, pentru că, altfel, riscăm să creăm noi blocaje nedorite în activitatea pe care o reglementează acest act normativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Problema cu calitatea prostului am discutat-o.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Noi, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal din Camera Deputaților, solicităm amânarea acestui vot asupra mult discutatei taxe TVR.

Motivația este următoarea: potrivit art.103 ultimul alineat, am contestat votul care s-a dat la articolul unic privitor la această taxă.

Întrucât am solicitat, prin adresă, Secretariatului general al Camerei Deputaților, Departamentului tehnic, tot potrivit Regulamentului, să se pună la dispoziția grupului stenogramele brute, stenogramele traduse, banda audio-video, nu ni s-au pus la dispoziție cele trei documente care consemnează modalitatea în care s-a dat votul ca atare.

Pe acest motiv, până ni se pun la dispoziție cele patru elemente asupra modului în care s-a desfășurat ședința Camerei Deputaților pe acest proiect, noi solicităm amânarea.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea de amânare.

Domnul Boc.

 
   

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vrem doar să precizăm faptul că această solicitare formulată de Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal este îndreptățită, noi o susținem și, mai mult decât atât, ea poate reprezenta un pas intermediar pentru rezolvarea situației care a intervenit cu ocazia votului pe articole la ordonanța Guvernului cu privire la taxa radio-tv.

Vreau să vă reamintesc faptul că avem în acest moment stenograma, așa cum rezultă ea din modul în care staful tehnic ne-a prezentat-o. Ea trebuie să fie coroborată cu banda audio pentru ca dumneavoastră să fiți siguri că ceea ce am susținut noi este corect, și vă invoc două argumente: potrivit stenogramei, la un moment dat, atunci când s-a pus la vot articolul referitor la ordonanța privind taxa radio-tv, domnul profesor Valer Dorneanu, la o întrebare a domnului Andrei Chiliman - "De unde ați avut 78 de voturi pentru?", domnia sa ne răspunde: "Din cei 174 pe care îi avem în total." Deci domnul președinte a precizat în acel moment câți parlamentari avem în sală.

Nu poate fi acceptată ideea, așa cum s-a încercat uneori, că ar fi vorba de reprezentanții PSD, pentru că domnul președinte al Camerei este președintele Camerei Deputaților, și nu al PSD-ului. În condițiile acestea, nu puteți spune că dânsul s-a referit la membrii PSD.

Deci, înainte de vot s-a precizat faptul că sunt 174, iar la vot amendamentul comisiei a fost acceptat cu 72 de voturi pentru și cu 35 împotrivă. Potrivit Regulamentului, art.103 alin.4, trebuiau să existe 88 de voturi pentru. Deci, în condițiile acestea, amendamentul era respins, art.1, care viza aprobarea ordonanței, este respins, și, fiind vorba de un articol unic, întreaga ordonanță este respinsă.

În condițiile în care dumneavoastră nu veți accepta pentru moment amânarea pentru consultarea cu banda audio, pentru a confirma cele scrise, Grupul parlamentar al Partidului Democrat nu va participa la acest simulacru de democrație parlamentară.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule Boc.

Domnul Arpad Marton.

 
   

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Pentru toată lumea este clar, din stenograma citită, că nu a fost pronunțată ideea că ar fi vorba despre cei prezenți în sală. Nici cuvântul "prezenți" și nici "în sală" nu au fost exprimate. Deci "174 pe care îi avem" este majoritatea care poate să voteze o astfel de lege. Și, în ipostaza în care amendamentul nu a trecut, înseamnă că a rămas textul inițial care suna așa: "societatea română și televiziune". Deci, a rămas acest text. Aceasta este diferența, pentru că nu s-a mai supus votului textul nemodificat, cu o greșeală de "și" în loc de "de" în varianta care a venit de la Senat.

Deci, asta este tot.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă mulțumesc, domnule Marton Arpad.

Doamna Mona Muscă, ce doriți?

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

Procedură.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Ce fel de procedură?

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

Procedură parlamentară și democratică, domnule președinte de ședință, și doresc un pic de corectitudine din partea noastră, a tuturor, pentru că este o chestiune, într-adevăr, de respectarea legilor în interiorul Parlamentului. Regulamentul este lege pentru noi.

Noi am depus cererea pentru acele documente în ziua aceea, la jumătate de oră după incident. Cu toate acestea, ni s-a dat un singur document, nu ni s-au dat și celelalte documente, iar, după un timp de, ni s-a răspuns că la 48 de ore se distrug.

Dacă, în interiorul Parlamentului, noi nu respectăm regulile și legile, cum vreți dumneavoastră să mai creadă cineva că în afara Parlamentului pot fi ele respectate în țara asta?

Drept urmare, domnule președinte de ședință, vă cerem amânarea votului până când vom primi și celelalte dovezi pe care le-am cerut în mod regulamentar și legal de la Secretariatul general al Camerei.

În al doilea rând, atâta vreme cât atunci s-a spus foarte clar de către domnul președinte de ședință de atunci și președintele Parlamentului în funcțiune, domnul Dorneanu, că sunt 70 și de voturi din 170 total, acel total nu se putea referi nici la totalul din stradă, nici la totalul din portmoneele noastre; se referea clar la totalul celor care sunt în sală. (Pentru câteva secunde, microfonul se întrerupe.)

Dacă ați vrut să îmi luați microfonul, puteți să o mai faceți încă odată.

Drept urmare, cerem amânarea votului până când se rezolvă aceste probleme de strictă democrație și respectare a legii, dacă vreți să respectați legea. În caz că nu vreți să respectați legea, la un vot viciat, noi nu vom lua parte și vom ieși din sală.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Cererea dumneavoastră este legitimă, dar nu are legătură cu votul. Deci puteți să primiți documentele și, după vot, nu este nici un fel de problemă.

Domnul Văsălie Moiș. Vă rog.

 
   

Domnul Văsălie Moiș:

Domnilor colegi,

Grupul parlamentar al Partidului România Mare susține cererile formulate de către colegii noștri de la Partidul Național Liberal.

(Vociferări și aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD.)

Domnule ministru (referindu-se la domnul deputat Florin Georgescu), vă place sau nu vă place, dumneavoastră sunteți un finanțist și important este să încasați, nu să dați.

(Aplauze din partea Grupului parlamentar al PNL.)

Știu că nu vă place să dați, ci numai să încasați, dar este o cerere, din punctul nostru de vedere, corectă.

Colegial, în primul rând, dar și regulamentar, susținem cererea colegilor noștri și solicităm și noi amânarea dezbaterii până li se pune la dispoziție documentele solicitate.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Deci amânarea dezbaterii nu mai putem să o solicităm.

Domnul Valer Dorneanu.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Nu cred că Opoziția, vreodată, s-a putut plânge că nu o tratez cu cel mai mare respect, cu cea mai mare deferență. De aceea, sunt de-a dreptul uimit acum de răstălmăcirea unei situații care s-a întâmplat în Cameră. Rețineți, nu eram la vot final ca să avem nevoie de cvorum. Nu eram la vot final! Eram la vot pe articole, nu vă supărați!

Eram la vot pe articole și, în momentul în care s-a votat un amendament, scorul a fost de 70 la 30.

Domnul Chiliman, căruia nu îi voi cere să îmi confirme exactitatea întrebării dânsului, a spus "De unde sunt 70 de voturi pentru?", și i-am răspuns "Din cei 174 pe care îi are PSD-ul.", și am mai adăugat: "De ce contestați acest vot, această diferență, pentru că tot timpul în sală, cu fluctuații, au fost cam 70 care votau pentru de la PSD și PRM și 30 care votau dincolo". Deci, rețineți: nu avea nici o relevanță să fi spus eu cvorumul din sală, pentru că nu eram la vot final.

Iar modul în care s-a votat amendamentul admis și amendamentul respins nu are nici o legătură cu numărul de 174 de persoane.

De aceea, încă odată, sunt dezolat pentru că sensul întrebării care mi s-a pus acesta a fost: "De unde sunt 70 de voturi pentru?", și am răspuns de unde: "Din cei pe care îi avem în total", deci nu în sală.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Ultima luare de cuvânt.

Domnule Chiliman, aveți 30 de secunde.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule președinte de ședință,

Am dreptul la replică, având în vedere că mi s-a solicitat numele.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă dau dreptul la replică. Treceți direct la ea, vă rog.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vreau să vă spun că, într-adevăr, eu am întrebat "De unde ați avut 78 de voturi pentru?", și domnul Valer Dorneanu nu a spus din cei 174 pe care îi are PSD-ul, ci din cei 174 pe care îi avem în total. Or, PSD-ul nu a avut niciodată 174 de deputați în total în Camera Deputaților, cu toți cei care au venit din alte părți.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Chiliman, aici vă contrazic.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Eu am stenograma. Aceasta este stenograma ședinței.

S-a întâmplat o chestiune de procedură de natura următoare: din 174, jumătate plus unu nu sunt 78 și, atunci, avem o problemă de aritmetică și, ca atare, nu a putut să treacă votul, pentru că spune clar art.103 ultimul alineat din Regulament: că trebuie să existe votul majorității deputaților prezenți. Sigur, nu este nevoie de cvorum, dar, dacă erau 174, 78 nu este jumătate plus unu din 174. Este o chestiune de aritmetică, și bănuiesc că domnul ministru Georgescu poate să mă confirme, pentru că dânsul este mai tare la aritmetică decât mine.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea de amânare a votului pe care a făcut-o reprezentantul Partidului Național Liberal.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă mulțumesc.

Cu 56 de voturi pentru și 194 împotrivă, propunerea a fost respinsă. (Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal și Grupul parlamentar al Partidului Democrat părăsesc sala de ședință.)

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2003 pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.18/2003 pentru modificarea art.40 din Legea nr.41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 36 de voturi împotrivă și 194 pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Hotărâre privind contul de execuție a bugetului Camerei Deputaților pe anul 2002 (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Hotărâre privind contul de execuție a bugetului Camerei Deputaților pe anul 2002.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

36 de voturi împotrivă și 194 de voturi pentru.

Abțineri? Atunci, 36 de abțineri.

Aveți reprezentanți în conducerea Camerei. Dacă vă abțineți pe activitatea dânșilor, este problema dumneavoastră.

Deci, cu 36 de abțineri și 194 de voturi pentru, proiectul de hotărâre a fost aprobat.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea instituțiilor de cultură care desfășoară activități în domeniul educației permanente (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea instituțiilor de cultură care desfășoară activități în domeniul educației permanente.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 36 de voturi împotrivă și 194 pentru, raportul comisiei de mediere a fost aprobat.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind înființarea Universității Ecologice din București (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind înființarea Universității Ecologice din București.

Cine este împotrivă? Vă mulțumesc.

Cine este pentru?

   

Domnul Văsălie Moiș (din bancă):

Se supune întâi la vot pentru!

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Dar votați de două ori - și la pentru și la împotrivă. Vă rog eu frumos să vă hotărâți.

Cu 36 de voturi împotrivă și 202 pentru, raportul comisiei de mediere a fost aprobat.

 
   

Domnul Văsălie Moiș (din bancă):

Prima dată se întreabă cine este pentru.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Vasile Moiș, ați votat și la împotrivă și la pentru, iertați-mă. Pot să întreb ce doresc eu.

 
  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind energia electrică și termică (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind energia electrică și termică.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

   

Domnul Damian Brudașca (din bancă):

Este vorba numai de energia electrică.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Este "energia electrică și termică". Citiți raportul comisiei de mediere.

Vă mulțumesc.

Cu 36 de voturi împotrivă și 196 pentru, raportul comisiei de mediere a fost aprobat.

 
  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.91/2002 pentru modificarea și completarea Legii protecției mediului nr.137/1995, republicată (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.91/2002 pentru modificarea și completarea Legii protecției mediului nr.137/1995, republicată.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 230 de voturi pentru, raportul comisiei de mediere a fost aprobat.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.41/2003 privind dobândirea și schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.41/2003 privind dobândirea și schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 229 de voturi pentru și o abținere, raportul comisiei de mediere a fost aprobat.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Azerbaidjan privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la Baku, la 29 octombrie 2002 (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Azerbaidjan privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la Baku la 29 octombrie 2002.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 229 de voturi pentru și o abținere, proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.26/2003 pentru ratificarea Acordului anual de finanțare 2002 dintre Guvernul României și Comisia Comunității Europene cu privire la Programul special de aderare pentru agricultură și dezvoltare rurală, semnat la București și la Bruxelles la 1 aprilie 2003 (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.26/2003 pentru ratificarea Acordului anual de finanțare 2002 dintre Guvernul României și Comisia Comunității Europene cu privire la Programul special de aderare pentru agricultură și dezvoltare rurală, semnat la București și la Bruxelles la 1 aprilie 2003.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 230 de voturi pentru, nici o abținere și nici un vot împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege pentru acceptarea de către România a amendamentelor la Acordul privind înființarea Consiliului General pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM) (Roma, septembrie 1949), adoptate la cea de-a 22-a sesiune a Consiliului General pentru Pescuit în Marea Mediterană din octombrie 1997 și aprobate la cea de-a 113-a sesiune a Consiliului Conferinței Organizației Națiunilor Unite pentru Agricultură și Alimentație (FAO) din 4-6 noiembrie 1997 (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru acceptarea de către România a amendamentelor la Acordul privind înființarea Consiliului General pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM) (Roma, septembrie 1949), adoptate la cea de-a 22-a sesiune a Consiliului General pentru Pescuit în Marea Mediterană din octombrie 1997 și aprobate la cea de-a 113-a Sesiune a Consiliului Conferinței Organizației Națiunilor Unite pentru Agricultură și Alimentație (FAO) din 4-6 noiembrie 1997.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Unanimitate.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înțelegere privind cooperarea între Guvernul României și Guvernul Regatului Norvegiei pentru Implementarea în comun (JI) și a Acordului asupra proiectului Dezvoltarea utilităților municipale - sistemul de încălzire din Făgăraș - faza a doua - CT5, CT6, CT7, CT8, județul Brașov, semnate la Oslo la 21 decembrie 2001 (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înțelegere privind cooperarea între Guvernul României și Guvernul Regatului Norvegiei pentru implementarea în comun (JI) și a Acordului asupra proiectului "Dezvoltarea utilităților municipale - sistemul de încălzire din Făgăraș - faza a doua - CT5, CT6, CT7, CT8, județul Brașov", semnate la Oslo la 21 decembrie 2001.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Unanimitate.

  Proiectul de Lege privind producerea și valorificarea legumelor de câmp și Propunerea legislativă privind producerea și valorificarea legumelor de câmp (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind producerea și valorificarea legumelor de câmp și Propunerea legislativă privind producerea și valorificarea legumelor de câmp.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Unanimitate.

  Proiectul de Lege privind producerea și valorificarea legumelor, florilor și plantelor ornamentale de seră și Propunerea legislativă privind producerea și valorificarea legumelor, florilor și plantelor ornamentale de seră (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind producerea și valorificarea legumelor, florilor și plantelor ornamentale, de seră și Propunerea legislativă privind producerea și valorificarea legumelor, florilor și plantelor ornamentale de seră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Unanimitate.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România și Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.194/2002 privind regimul străinilor în România și Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.194/2002 privind regimul străinilor în România.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Unanimitate.

  Propunerea legislativă privind declararea ca oraș a comunei Săliște, județul Sibiu (adoptată);

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă privind declararea ca oraș a comunei Săliște, județul Sibiu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 231 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și nici o abținere, propunerea legislativă a fost aprobată.

  Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.422/2002 privind protejarea monumentelor istorice (adoptată);

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.422/2002 privind protejarea monumentelor istorice.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 36 de voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu 36 de voturi împotrivă și 194 de voturi pentru, propunerea legislativă a fost aprobată.

Domnul Brudașca.

   

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Se pare că suntem în fața unei situații în care noi aprobăm o lege care creează condiții gen apartheid. Nu este vorba de protejarea monumentelor propriu-zise, ci de crearea de dificultăți pentru orașele din Transilvania, ca autoritățile publice locale să poată organiza manifestări în vecinătatea bisericilor aparținând cultelor minorităților etnice.

Prin această lege, Legea administrației publice locale, s-au adus încălcări grave, deoarece decizia finală în materie a fost transferată spre deservenții acestor culte, încălcându-se astfel atribuțiile stabilite prin lege pentru consiliile locale și primarii acestor localități. Această lege dovedește dispreț față de valorile culturale ale majorității populației românești din zonă și eu consider că este o aberație la care va trebui să se renunțe în cât mai scurt timp, având în vedere că nu putem crea precedente de gen apartheid, în care o minoritate să se izoleze de restul societății în care trăiește.

De asemenea, aș vrea să vă atrag atenția că, prin aceasta, se creează un precedent deosebit de periculos, astfel încât, nu peste multă vreme, vom ajunge noi, românii din Transilvania, să nu mai putem intra în centrul marilor orașe și mai ales să nu putem participa la manifestările care să simbolizeze civilizația și cultura românească sau marcarea diverselor evenimente importante pentru istoria neamului românesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.29/2003 pentru prorogarea unor termene prevăzute la art.2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.158/2002 privind acordarea gratuită, în anul 2003,a unui ajutor în îngrășăminte chimice producătorilor agricoli care au în proprietate teren arabil în extravilan, în suprafață totală de până la 2,5 ha (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.29/2003 pentru prorogarea unor termene prevăzute la art.2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.158/2002 privind acordarea gratuită, în anul 2003, a unui ajutor în îngrășăminte chimice producătorilor agricoli care au în proprietate teren arabil în extravilan, în suprafață totală de până la 2,5 ha.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Unanimitate.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere și perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere naționale (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere și perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere naționale.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Unanimitate.

  Proiectul de Lege privind vânzarea produselor și garanțiile asociate acestora (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind vânzarea produselor și garanțiile asociate acestora.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Unanimitate.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2003 pentru scoaterea definitivă din circuitul agricol și scutirea de plată a taxelor datorate pentru scoaterea definitivă din circuitul agricol a unor terenuri în vederea realizării obiectivului de investiții Deponeu Ecologic Zonal - județul Timiș (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.39/2003 pentru scoaterea definitivă din circuitul agricol și scutirea de plată a taxelor datorate pentru scoaterea definitivă din circuitul agricol a unor terenuri în vederea realizării obiectivului de investiții "Deponeu Ecologic Zonal" - județul Timiș.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? 1 abținere.

Cu 1 abținere și 229 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

  Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 215/2001, Legea administrației publice locale (adoptată propunerea de respingere);

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.215/2001, Legea administrației publice locale.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 36 de voturi împotrivă și 192 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 215/2001 privind administrația publică locală (adoptată propunerea de respingere);

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.215/2001 privind administrația publică locală.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 36 de voturi împotrivă și 194 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii locuinței nr. 114/1996 (adoptată);

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii locuinței nr.114/1996. Se propune respingerea propunerii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 22 de voturi împotrivă, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă privind acordarea burselor de solidaritate Egalitatea șanselor (adoptată propunerea de respingere);

Supun votului dumneavoastră respingerea Propunerii legislative privind acordarea burselor de solidaritate "Egalitatea șanselor".

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Proiectul Legii cercetării științifice și dezvoltării tehnologice; (Adoptată propunerea de respingere)

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a Proiectului Legii cercetării științifice și dezvoltării tehnologice.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vedeți că am votat adevărata Lege a cercetării tot astăzi.

Vă mulțumesc. Cu 20 de voturi împotrivă și 202 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă privind înființarea Centrului intercultural româno-ebraic (adoptată propunerea de respingere);

Supun votului dumneavoastră respingerea Propunerii legislative privind înființarea Centrului intercultural româno-ebraic.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu unanimitate, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă privind programele Ofset (adoptată propunerea de respingere);

Supun votului dumneavoastră respingerea Propunerii legislative privind programele Ofset.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 1 vot împotrivă și 229 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale, republicată, cu modificările și completările ulterioare (adoptată propunerea de respingere);

Supun votului dumneavoastră respingerea Propunerii legislative privind modificarea Legii nr.70/1991 privind alegerile locale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 36 de voturi împotrivă și 194 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea art.68, 70, alin.(1), 71, alin. (1) și 79 alin.(4) din Codul Muncii (adoptată propunerea de respingere);

Supun votului dumneavoastră respingerea Propunerii legislative pentru completarea și modificarea art.68, 70, alin.1, 71, alin.1 și 79, alin.4 din Codul Muncii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 36 de voturi împotrivă și 194 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea art.27, alin.(6) din Codul Muncii (adoptată propunerea de respingere);

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a Propunerii legislative pentru completarea și modificarea art.27, alin.6 din Codul Muncii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 36 de voturi împotrivă și 194 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru eliminarea art. 16 (2) din Codul Muncii (adoptată propunerea de respingere);

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru eliminarea art.16 alin.2 din Codul Muncii. Există propunerea de respingere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 36 de voturi împotrivă și 194 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă privind acordarea tichetelor de carte (adoptată propunerea de respingere);

Supun votului dumneavoastră respingerea Propunerii legislative privind acordarea tichetelor de carte.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 20 de voturi împotrivă și 202 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog, vă rog, motivați votul. (Rumoare în sală)

Nu, nu, erau doar 20, de data asta.

   

Domnul Costache Mircea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al Partidul România Mare a votat pentru Proiectul acordării tichetului de carte cadrelor didactice, având în vedere, așa cum cunoaște toată lumea, marea discrepanță dintre salarizarea personalului didactic din România și alte categorii, având în vedere faptul că această practică este uzitată și în alte țări, cum bine menționa, în cadrul dezbaterilor în comisii, colegul nostru, domnul deputat Janos Karoly Vekov, și în Ungaria se folosește o asemenea practică. De asemenea, motivația că nu există surse de finanțare nu stă în picioare, întrucât, pentru alte manevre și pentru alte acțiuni propagandistice, se găsesc bani din belșug, ținem Ministere ale Informațiilor Publice, finanțăm și pentru alte goarne ale propagandei, cum ar fi Televiziunea Română, că aceasta a devenit, se găsesc modalități de finanțare diverse, dintre cele inteligente.

De asemenea, votul în comisie a fost strâns - 7 voturi pentru, 7 contra, în condițiile în care unul dintre colegi a susținut, a afirmat că nu a știut, nu a înțeles ce s-a pus la vot. În cazul acesta, era mai înțelept să se retrimită la comisie și să venim cu un alt punct de vedere asupra acestei legi care făcea dreptate unei categorii sociale cu care ne mândrim. Toți ieșim, mai ales cei îndreptățiți și care culeg laurii, la aeroport să-și primească olimpicii, toți se mândresc cu buna calificare a forței de muncă din România, toți fac dovada, în toate împrejurările, că au beneficiat de o înaltă prestație a personalului didactic din România și, ca atare, cred că acordarea tichetului de carte pentru personalul didactic era o măsură dreaptă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

 
  Propunerea legislativă privind înființarea Institutului pentru Problemele Românității (adoptată propunerea de respingere);

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a Propunerii legislative privind înființarea Institutului pentru Problemele Românității.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 36 de voturi împotrivă, 194 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.70/1991 privind alegerile locale (adoptată propunerea de respingere);

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a Propunerii legislative privind modificarea Legii nr.70/1991 privind alegerile locale.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 36 de voturi împotrivă, 194 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.70/1991 privind alegerile locale (adoptată propunerea de respingere);

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr.70/1991 privind alegerile locale.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 36 de voturi împotrivă, 194 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Codului de procedură penală și a unor legi speciale (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Codului de procedură penală și a unor legi speciale.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

În unanimitate, raportul comisiei de mediere a fost aprobat.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.10/2003 pentru prelungirea termenului de depunere a actelor doveditoare prevăzute de art.22 din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.10/2003 pentru prelungirea termenului de depunere a actelor doveditoare prevăzute de art.22 din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 36 de voturi împotrivă, 194 pentru, Raportul Comisiei de mediere a fost aprobat.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

În unanimitate, Raportul Comisiei de mediere a fost aprobat.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.69/2002 privind regimul juridic al cărții electronice de identitate (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.69/2002 privind regimul juridic al cărții electronice de identitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Unanimitate.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2003 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Statului Kuweit privind statutul forțelor României în statul Kuweit, semnat la Kuweit la 10 și 11 martie 2003 (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea OUG nr.33/2003 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Statului Kuweit privind statutul forțelor României în statul Kuweit, semnat la Kuweit la 10 și 11 martie 2003.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Unanimitate.

  Proiectul de Lege pentru aderarea României la articolul 1, în forma modificată, adoptat la Geneva la 21 decembrie 2001, la Protocolul privind interzicerea sau limitarea folosirii minelor, armelor-capcană și altor dispozitive, în forma modificată. Adoptată la Geneva la 3 mai 1996 (Protocolul II modificat la 3 mai 1996) și la Protocolul adițional privind armele laser care pot provoca orbirea (protocolul IV), adoptat la Viena la 13 octombrie 1995, ale Convenției privind interzicerea sau limitarea folosirii anumitor arme clasice care ar putea fi considerate ca producând efecte traumatice excesive sau care ar lovi fără discriminare, adoptată la Geneva la 10 octombrie 1980 (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aderarea României la articolul 1, în forma modificată, adoptat la Geneva la 21 decembrie 2001, la Protocolul privind interzicerea sau limitarea folosirii minelor, armelor-capcană și altor dispozitive, în forma modificată. Adoptată la Geneva la 3 mai 1996. (Protocolul II modificat la 3 mai 1996) și la Protocolul adițional privind armele laser care pot provoca orbirea (protocolul IV), adoptat la Viena la 13 octombrie 1995, ale Convenției privind interzicerea sau limitarea folosirii anumitor arme clasice care ar putea fi considerate ca producând efecte traumatice excesive sau care ar lovi fără discriminare, adoptată la Geneva la 10 octombrie 1980.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Unanimitate.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției consulare între România și Republica Macedonia, semnată la Skopje la 6 noiembrie 2002 (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției consulare între România și Republica Macedonia, semnată la Skopje la 6 noiembrie 2002.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Unanimitate.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii San Marino privind transporturile rutiere internaționale, semnat la București la 26 noiembrie 2002 (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii San Marino privind transporturile rutiere internaționale, semnat la București la 26 noiembrie 2002.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Unanimitate.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului opțional la Convenția asupra eliminării tuturor formelor de discriminare față de femei, adoptat la New York la 6 octombrie 1999 (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului opțional la Convenția asupra eliminării tuturor formelor de discriminare față de femei, adoptat la New York la 6 octombrie 1999.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Unanimitate.

  Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 5 voturi împotrivă și 202 pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947 (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Unanimitate.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.24/2003 pentru perfecționarea cadrului legislativ privind regimul metalelor prețioase în România (adoptat);

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.24/2003 pentru perfecționarea cadrului legislativ privind regimul metalelor prețioase în România.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Unanimitate.

Aprobarea componenței comisiilor de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la:  

Stimați colegi,

În continuare, o să vă supun aprobării constituirea unor comisii de mediere.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților;

Deputații propuși în Comisia de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților: Todoran Pavel, Andrei Ion, Motoc Marian, Mânzână Ion, Ivănescu Paula Maria, Știrbeț Cornel, Kerekes Károly.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.189/2002 privind operațiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziții pentru nevoi de apărare, ordine publică și siguranță națională;

Deputații propuși în Comisia de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.189/2002 privind operațiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziții pentru nevoi de apărare, ordine publică și siguranță națională: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Sandu Ion Florentin, Miclea Ion, Palade Doru Dumitru, Erdely Istvan, Manolescu Oana.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.199/2002 privind stingerea unor obligații de plată ale misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, reprezentanțelor organizațiilor internaționale acreditate în România, precum și ale personalului acestora;

Deputații propuși în Comisia de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.199/2002 privind stingerea unor obligații de plată ale misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, reprezentanțelor organizațiilor internaționale acreditate în România, precum și ale personalului acestora: Neagu Victor, Bozgă Ion, Ionel Adrian, Bâldea Ion, Mardari Ludovic, Pereș Alexandru, Gheorghe Valeriu.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.4/2003 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului clerical salarizat potrivit Legii nr.142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului.

Deputații propuși în Comisia de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.4/2003 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului clerical salarizat potrivit Legii nr.142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului: Buzatu Dumitru, Andrei Ion, Suditu Gheorghe, Mărăcineanu Adrian, Popescu Eugen Costel, Barbu Gheorghe, Predică Vasile.

   

Votăm pentru toate aceste comisii de mediere.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri? Unanimitate.

Vă mulțumesc. Declar închisă ședința de astăzi.

Ședința s-a încheiat la ora 12,45.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 12 decembrie 2019, 19:07
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro