Nicolae Vasilescu
Nicolae Vasilescu
Ședința Camerei Deputaților din 17 iunie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.81/27-06-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
12-11-2019
04-11-2019 (comună)
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Interogare > Rezultate > 17-06-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 17 iunie 2003

 Fragmente relevante pentru următoarea interogare: 
Vorbitor: Nicolae Vasilescu

  1. Intervenții ale domnilor deputați:

Nicolae Vasilescu - declarație politică intitulată: România va ajunge în curând să importe 80% din produsele agroalimentare;

Domnul Nicolae Vasilescu:

Declarație politică intitulată: "România va ajunge în curând să importe 80% din produsele agroalimentare".

Agricultura este și va rămâne una dintre ramurile de referință pentru multe economii naționale, de dezvoltarea și modernizarea căreia depinde asigurarea unei structuri alimentare echilibrate.

În România, începând cu 1990, o dată cu desființarea sectorului cooperatist al agriculturii, s-a înregistrat un recul al producției agricole, concomitent cu o reducerea a eficienței economice în domeniu. Legumicultura a suferit același recul, în sensul scăderii producțiilor pe unitatea de suprafață și a producției generale la cca 50%. Există astăzi în țara noastră aproximativ 51 mil. parcele de teren agricol, din care cca 12% sunt profilate pe legumicultura cu proprietari individuali. Din aceștia, mulți producători sunt de ocazie, însă o asemenea structură nu este câtuși de puțin favorabilă producerii unei legumiculturi moderne și intense. Potrivit directorului din cadrul Institutului de Economie Mondială, până în 2008-2010, România ar putea fi importator net de produse agricole, precum laptele, carnea de vită, carnea de pasăre și zahărul. Aceste importuri ar ajunge să acopere 80-85% din necesarul de consum de produse agro-alimentare. Lipsa banilor i-a făcut pe agricultori să nu mai poată cumpăra îngrășăminte chimice, dar cu toate acestea produsele agricole nu sunt sută la sută ecologice (chiar dacă sunt gustoase), pentru că în sol încă mai există o remanență de pesticide. Dacă situația din agricultură nu se va schimba, în viitor vom consuma numai din import.

România a devenit din exportator agricol un importator agricol, în principal pe relația comercială cu țările din Uniunea Europeană. Pentru aderare, capitolul "Agricultura" va fi cel mai dificil pentru România. Comerțul nostru agricol cu Uniunea Europeană prezintă un dezechilibru structural important; aproximativ două treimi din exporturile noastre sunt exporturi de animale vii și produse vegetale, iar importurile din Uniunea Europeană sunt în proporție de aproximativ 50% produse procesate: alimente, băuturi, tutun etc.

În România, aproximativ 40% din populația activă lucrează în sectorul agricol, însă foarte puțini au constituit ferme sau microferme. Majoritatea practică o agricultură de subzistență, cea mai mare parte a produselor fiind destinate autoconsumului și prea puține având destinație comercială. Cu toate că România este singura țară din lume care cultivă legume de seră în teren natural, și nu pe straturi fertile artificiale, condițiile ce se cer, impuse țării noastre de organismele internaționale, sunt condiții de forță, ele nu țin seama de realitatea românească în domeniu, ci sunt dirijate de interesele țărilor occidentale care au supraproducție legumicolă, existând, totodată, embargou nedeclarat instituit asupra legumelor naturale românești. Actualele taxe vamale impuse de Uniunea Europeană exclud orice posibilitate practică de a exporta legume de seră din țările comunitare. Gigantica platformă de sere din localitatea doljeană Ișalnița ar trebui să fie unul dintre principalii exportatori de produse agroalimentare, alături de serele din zonele Bucureștiului și Ploiești. Cu toate acestea, noi devenim importatori de tomate din Turcia, de flori din Olanda, de căpșuni din Spania și așa mai departe.

Toate cele menționate anterior fac referire și la alte sere aflate în această situație, unități de producție ce au fost recunoscute în multe țări prin produsele de calitate superioară atât nutritivă, dar și ecologică, industrie legumicolă ce a fost scoasă de pe piață cu bună știință. Au fost ierni când din cauza nelivrării agentului termic la parametrii minimi necesari procesului biologic al culturilor, acestea au înghețat, compromițând răsaduri și implicit producția de legume, aducând pierderi de miliarde de lei. Așa s-a ajuns ca produsele legumicole, indispensabile unei alimentații raționale și obligatorii, să fie achiziționate din import, iar lipsa unui sistem de protecție a producătorilor autohtoni în fața prețurilor de dumping practicate de importatori să determine stocarea produselor, perimarea și distrugerea lor.

După cum declară directorul Institutului de Economie Mondială, România trebuie în primul rând să adopte acquis-ul comunitar în domeniul agriculturii și să se conformeze acestuia, cu toate acestea ar trebui practicată o agricultură mixtă. De asemenea, a precizat că productivitatea agriculturii românești e foarte scăzută față de cea europeană. Se pare că orientarea către o agricultură preponderent ecologică, produsele fiind mult mai scumpe, considerate "un lux", poate fi o greșeală, întrucât România nu-și va putea satisface necesarul de consum și se va ajunge la prognozele în care se spune că vom importa peste 80% din produsele agricole.

   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 14 noiembrie 2019, 7:49
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro