Nicolae Vasilescu
Nicolae Vasilescu
Ședința Camerei Deputaților din 24 iunie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.86/04-07-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
12-11-2019
04-11-2019 (comună)
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Interogare > Rezultate > 24-06-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 24 iunie 2003

 Fragmente relevante pentru următoarea interogare: 
Vorbitor: Nicolae Vasilescu

Intervenții ale domnilor deputați: Nicolae Vasilescu - declarație politică: Monumentul libertății maghiarilor amplasat în România.

Domnul Nicolae Vasilescu:

Declarație politică: Monumentul "libertății maghiarilor" amplasat în România.

Poate că intervenția de astăzi nu ar mai fi avut sens dacă, pe de o parte, nu ar fi existat perseverența și tenacitatea cu care Guvernul ungar, sprijinit nemijlocit de UDMR și de guvernanții români, continuă să ne impună amplasarea unor monumente cu semnificație antiromânească pe teritoriul Transilvaniei, iar, pe de altă parte, dacă nepăsarea autorităților față de însemnele și simbolurile noastre naționale, față de cinstirea înaintașilor noștri, nu ar fi atât de evidentă.

În timp ce mareșalul Ion Antonescu, unul dintre eroii neamului românesc, care a luptat pentru întregirea patriei tuturor românilor, a fost înlăturat din muzee sau, în cel mai fericit caz, stă închis în "cutii de conserve" (precum bustul din curtea bisericii Sfinții împărați Constantin și Elena) pentru a nu deranja privirile celor aflați pe "valul puterii", Guvernul Ungariei sprijină financiar lucrările pentru reinstalarea controversatului "monument al libertății" maghiarilor de la Arad.

Acest grup statuar are un anumit simbolism care nu îndeamnă la înțelegere și care nu se înscrie în spiritul de cooperare și de prietenie al mileniului trei între români și unguri. Sub masca "reconcilierii și a concordiei" între cele două țări, UDMR ne impune amplasarea unor statui ale călăilor românilor din Transilvania, iar guvernanții noștri actuali le continuă "opera", demolând monumentele eroilor români.

Așa-zisul monument "al libertății maghiarilor" de la Arad, a fost dedicat memoriei eroilor unguri căzuți în revoluția de la 1848 și a celor 13 generali conducători ai lor, executați de armata austriacă imperială.

Fără a intra în detalii istorice, vă reamintesc că în anul 1848, din ordinul Guvernului Ungariei, armata maghiară, având în frunte pe cei 13 generali, a pătruns în Transilvania și a acționat împotriva revoluției române și a trupelor habsburgice staționate aici. Luați prizonieri de către armata imperială, cei 13 generali au fost condamnați și executați ca trădători, la Arad, din înalt ordin imperial, în data de 6 octombrie 1849.

Amplasarea la Arad ar fi o sfidare față de memoria românilor asasinați de gruparea armată maghiară și o insultă pentru neamul românesc.

Începând cu luna iunie 1999, la solicitarea părții ungare, între Guvernul român și maghiar s-au purtat discuții pentru ca amplasarea monumentului să fie în orașul Arad. La 1 octombrie 1999, în urma HG nr.793/1999 a Cabinetului Radu Vasile, lăzile în care era ambalat monumentul "Hungaria" au fost transferate în curtea impozantului edificiu de la 1702 al bisericii catolice aparținând Ordinului Minorităților din Arad. Potrivit aceleiași HG, monumentul urma să fie amplasat pe un teren în suprafață de 3701 mp pe care să se amenajeze "Parcul Prieteniei româno-ungare", teren ce fusese deja concesionat, în mod legal, pe 99 de ani, Liceului sportiv din Arad.

Alături de mitingurile de protest din acea vreme, PDSR (actual PSD) aflat pe atunci în opoziție, a inițiat o scrisoare de protest, în acord cu ideea că amplasarea "Hungariei" în "Parcul Prieteniei româno-ungare" este și o "jignire profundă" la adresa poporului român și a "luptei sale pentru eliberare".

De asemenea, P.D.S.R. vorbea de "abilitatea cu care se promovau interesele revizionismului maghiar și de inconștiența puterii de la București și avertiza că amplasarea monumentului va fi o dovadă a drepturilor istorice pe care Ungaria le-ar avea asupra Transilvaniei..."

Pe drept cuvânt, istoricul Mircea Dogaru, atenționa într-un articol că: "La Arad a reînceput bătălia pentru monumentul Ungariei Mari"; "cum poate fi numit, în plină epocă de combatere a terorismului, monument al libertății, un ansamblu legat de amintirea a 13 generali care au lichidat, nu prin luptă, ci prin torturi și execuții, 40.000 de țărani români, cca. 100 de preoți români, iar 300 de sate complet distruse prin incendiere?!. " " Ar fi ca și cum ai cere evreilor să găzduiască la Tel-Aviv, pe post de simbol al "reconcilierii", statuia lui Adolf Hitler.

În anul 2002, liderii UDMR au reușit să convingă conducerea PSD (de astă dată fiind la guvernare) să insereze în protocolul de colaborare dintre cele două formațiuni a prevederii prin care partidul de guvernământ se obliga să susțină demersurile de reamplasare a statuii - reamplasarea acesteia rămânând totuși nefinalizată.

La reînnoirea protocolului, conducerile PSD și UDMR s-au hotărât ca această problemă să fie rezolvată prin protocol, la nivel local. Anul acesta, după îndelungi dispute în Consiliul Local Arad, s-a decis amplasarea acestui monument în Piața Pompierilor.

Decizia a creat reacții de nemulțumire în rândul populației arădene, dar și a întregii țări. Monumentul "libertății maghiarilor" ar trebui ridicat în Ungaria, nu în România.

În încheiere, vă amintesc mesajul transmis de Kossuth (șeful guvernului ungar) lui Bălcescu: "Libertatea voastră este spânzurătoarea, drepturile voastre de egalitate înseamnă că popoarele care împart teritoriile cu ungurii vor trebui să fie absorbite de elementul maghiar".

     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 13 noiembrie 2019, 11:11
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro