Ion Mogoș
Ion Mogoș
Ședința Camerei Deputaților din 9 septembrie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.108/19-09-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
12-11-2019
04-11-2019 (comună)
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Interogare > Rezultate > 09-09-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 9 septembrie 2003

 Fragmente relevante pentru următoarea interogare: 
Vorbitor: Ion Mogoș

  1. Intervenții ale domnilor deputați:

Ion Mogoș - urmărirea unor evoluții la nivel european;

Domnul Ion Mogoș:

În octombrie 2003 urmează să aibă loc la Roma reuniunea ministerială a Uniunii Europene, în vederea dezbaterii proiectului Constituției europene. Principalele reforme politico-instituționale ale Constituției europene vizează o mai mare transparență decizională la nivel comunitar, un cadru instituțional democratic, vizibilitate sporită a Uniunea Europeană pe scena internațională, concretizarea politicii europene de securitate și de apărare. Implicit, toate aceste reforme răspund scopului ultim al tratatului instituind Comunitatea Economică Europeană, și anume, o uniune din ce în ce mai strânsă între popoarele și statele europene. Mai precis, se încearcă depășirea dihotomiei interguvernamental-federalism la nivelul Uniunii Europene.

Deși lăudabil, acest proiect de reformă ar avea implicații importante pentru toate statele membre ale Uniunii Europene, dar și pentru statele candidate, viitoare membre ale Uniunii Europene. Astfel, este vorba în primul rând despre afectarea suveranității naționale, prin transferul de suveranitate nu numai în domeniul economic, și limitat la nivelul politic, ci și în domenii precum politica externă, securitatea și apărarea, etc. Pe scurt, integrarea politică în Uniunea Europeană se fundamentează pe concretizarea "metodei comunitare" în defavoarea "metodei interguvernamentale".

Această realitate afectează statele mici ale Uniunii Europene, statele candidate în sensul posibilității unei influențe mult reduse în ceea ce privește procesul decizional european. Reacțiile nu au întârziat să apară. De exemplu, Polonia, ca viitor membru al Uniunii Europene în 2004, a făcut cunoscut punctul său de vedere Comisiei europene. Polonia cere menținerea dreptului de veto pentru fiecare stat membru în chestiuni precum politica socială, taxe, apărare. De asemenea, Polonia critică viitorul sistem rotativ de numire a comisarilor europeni, insistând pentru dreptul fiecărui stat de a avea un comisar. În ceea ce privește chestiunile de securitate și de apărare, Polonia cere anularea posibilității de a crea pacte militare alternative la NATO, în sensul menținerii priorității NATO.

România, ca posibil membru al Uniunii Europene în 2007, trebuie să aibă în vedere toate aceste implicații ale Constituției europene. Integrarea în Uniunea Europeană nu trebuie să reprezinte un scop în sine, ci o șansă care să răspundă în mod concret intereselor României. În acest sens, România trebuie să încurajeze transparența și, mai ales, egalitatea decizională în interiorul Uniunii Europene.

Nu este vorba despre negativism sau despre ignorarea aspectelor pozitive ale integrării politice la nivel comunitar. dimpotrivă, statul român trebuie să conștientizeze că aceste evoluții europene reprezintă o necesitate pentru proiectul comunitar, și nu doar o tendință lipsită de substanță.

Cu toate acestea, transferul de suveranitate rămâne o chestiune preocupantă. Din acest motiv, orice modificare prin tratat, susceptibilă de a afecta suveranitatea națională a unui stat în contextul procesului decizional al Uniunii Europene, trebuie să fie făcută în conformitate cu principiul egalității naționale și, în mod practic, fără a afecta în mod major statutul anumitor state membre.

România este direct interesată în a urmări cu atenție următoarele evoluții la nivel comunitar și în a adopta un punct de vedere conform cu interesul său național, dar și cu poziția sa regională.

Vă mulțumesc.

   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 13 noiembrie 2019, 4:36
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro