Ștefan Baban
Ștefan Baban
Ședința Camerei Deputaților din 9 septembrie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.108/19-09-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
11-12-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 09-09-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 9 septembrie 2003

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.32 Ștefan Baban - despre violența domestică în România anului 2003;

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Ștefan Baban:

Violența domestică în România anului 2003

Violența domestică face zilnic mii de victime. Numai câteva organizații neguvernamentale întind deocamdată o mână de ajutor femeilor și copiilor maltratați în familie. Mediatizată ca o izbăvire, Legea nr.217/2003 merge, din păcate, doar până la jumătatea drumului.

Statisticile oficiale spun că una din trei femei din România este abuzată psihic sau fizic de familie, însă judecând după faptul că până acum poliția și autoritățile făceau totul ca să descurajeze orice tentativă a victimei de a depune plângere, se poate spune că, neoficial, mult mai multe femei sunt victime ale violenței domestice. Chiar dacă nu sunt descurajate de polițiști, multe femei nici nu se gândesc să reclame o bătaie acasă, de vină fiind prejudecățile care plasează femeia divorțată în afara societății, sau chiar modelele deja existente în familiile părintești, unde bătaia era de foarte multe ori ritual acceptat și obișnuit. Statul modern a perpetuat multă vreme o legislație care întreținea ideea că tot ceea ce se petrece dincolo de ușa unei familii este treaba membrilor familiei.

Nici opinia publică nu face mai frumos în acest tablou al nepăsării.

De o săptămână a intrat în vigoare Legea nr.217/2003, care se presupune că va reglementa oarecum problema violenței domestice. Dar legea nu merge de fapt decât până la jumătatea drumului. De ce această afirmație. Conform noii legi, poliția nu are voie să intervină în cazurile de agresiune și chiar să fie sesizată de vecini dacă aceștia se încumetă să se amestece într-o familie violentă. Realitatea este însă alta: poliția vine foarte greu când este chemată pentru acest gen de scandaluri, iar la fața locului fie nu se amestecă, fie aplică o amendă modică, ceea ce-l face pe bătăuș să-și continue desăvârșirea operei. Nu s-a introdus ordinul de restricție pentru agresor, astfel că victima continuă să fie terorizată în continuare.

Ce-l face pe un om să suporte bătăile partenerului de viață? Multe. Prima dată speranța că a fost o întâmplare. Apoi pe măsură ce bătăile devin un obicei, rușinea de cunoscuți care ar putea afla ce se petrece în familie, apoi frica de divorț, care în cazul femeilor devine un stigmat insuportabil, frica de a-și lua viața în propriile mâini pentru că depind financiar și locativ, toate acestea inducând ideea că persoana în cauză este incapabilă de un lucru bun.

România anului 2003 nu diferă mult de alte țări, chiar civilizate, la capitolul violență domestică. Românii își bat nevestele ca și alți bărbați de pe planetă, numai că diferența o reprezintă nepreocuparea statului nostru de a proteja victimele și de a trata mințile bolnave ale agresorilor.

La noi inițiativa a avut-o ca de obicei tot societatea civilă. Câteva organizații neguvernamentale au înființat de-a lungul timpului adăposturi temporare pentru femeile bătute și centre de consiliere medicală, juridică și psihologică. Nesprijinite de autorități însă, fiecare și-a dat duhul la un moment dat, când finanțările externe au încetat să mai vină.

Partea și mai rea din acest lanț vicios, dacă poate exista și o parte mai rea, este aceea că violența perpetuată în familie se răsfrânge mai devreme sau mai târziu asupra mentalității copiilor. Mai mari sau mai mici, fiecare a fost bătut sau brutalizat în vreun fel. Fără o consiliere de specialitate, acești copii vor crește și vor face, probabil, același lucru în familiile lor, dacă nu cumva vor deveni viitorii infractori ai societății.

România dorește cu ardoare integrarea în Uniunea Europeană. În aceste condiții, și în acest domeniu trebuie luate măsurile necesare pentru a ne putea înscrie în rândul țărilor civilizate. În caz contrar, între dorință și realitate, drumul va fi foarte lung și anevoios.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 12 decembrie 2019, 5:20
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro