Ioan Sonea
Ioan Sonea
Ședința Camerei Deputaților din 16 septembrie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.113/26-09-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-12-2019
27-11-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 16-09-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 16 septembrie 2003

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.35 Ioan Sonea - declarație politică cu titlul "Vizită la Budapesta";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Ioan Sonea:

Declarație politică: "Vizită la Budapesta".

La "chemarea sângelui", parlamentari de naționalitate maghiară din Bazinul Carpatic erau invitați la Budapesta, în Parlamentul ungar, la 12 septembrie fiind prima întâlnire la vârf a deputaților parlamentari de naționalitate maghiară din țări vecine Ungariei. Gazdă, premierul Medgyessy Peter. Teme pentru dezbatere: "Sarcinile Adunării de Stat Ungare în procesul de integrare în Uniunea Europeană (conferențiar Szili Katalin, președintele Parlamentului); "Efectele probabile ale calității noastre de membru al Uniunii Europene asupra colaborării cu țările vecine, îndeosebi cu privire la domeniile politic, de securitate și cultural" (conferențiar Kovacs Laszlo, ministru de externe); "Înfăptuirea programului ungar și situația comunităților maghiare de peste hotare" (conferențiar Kiss Peter, ministru coordonator la Oficiul primului-ministru); "Relațiile Ungariei, ca viitor membru al Uniunii Europene, cu maghiarii de peste hotare" (conferențiari Szabo Vilmos, secretar de stat cu probleme politice, și Balint Pataki Jozsef, președintele Oficiului pentru Maghiarii de Peste Hotare). Pentru aspecte practice - schimburi de experiență informale și convorbiri cu Comisia pentru politică externă a Parlamentului, precum și cu membrii Comisiei pentru Problemele Integrării Europene și ai Comisiei Economice. În acest timp, conducătorii Universității Maghiare din Transilvania "Sapientia" sperau că Guvernul ungar va aloca anual 2 miliarde de forinți. Universitatea ar avea nevoie de un buget de 2,5 miliarde forinți, în anul universitar 2004-2005 de 3,1 miliarde, iar în anul universitar 2005-2006 de3,6 miliarde forinți, deoarece Universitatea are în vedere cumpărarea unor noi clădiri atât la Cluj cât și la Miercurea-Ciuc. La Tg. Mureș au început lucrările de construcție ale campusului universitar pe o suprafață de 10.000 de metri pătrați, însemnând în total 4,8 milioane euro. În prezent, la Universitatea Maghiară din Transilvania "Sapientia" beneficiază de alocații 1.500 de studenți și 300 de profesori. După examenele de admitere din acest an, numărul lor va crește". Amintim că s-au primit 100.000 de dolari din partea Fundației Maghiare pentru Drepturile Omului cu sediul la New York.

Ne gândim, cu tristețe, când o să participe parlamentarii de etnie română, reprezentanți ai minorității românești, în parlamentele din statele vecine și prietene, cu care România a încheiat tratate și care, se spune, că garantează drepturile românilor din aceste țări, la o astfel de întâlnire în Parlamentul României. Desigur că o astfel de întâlnire nu poate avea loc, deocamdată, deoarece în nici o țară vecină românii nu sunt reprezentați în Parlament, deși sunt în număr suficient încât să merite o astfel de reprezentare. Ne putem întreba dacă pentru guvernele României a existat vreodată, cu adevărat, interes față de minoritatea românilor din afara granițelor și dacă s-a pus cândva în discuție principiul reciprocității. Ba, dimpotrivă, am putea spune că s-a acționat voit pentru crearea și menținerea unei divizări a românilor.

Ca în interior și în afară. Un exemplu doar. Despre etnicii români din Bulgaria, și în general din Balcani, se știe că istoricește au fost numiți vlahi. Ei se știu de români. Și mai știu că numele de vlah le face cinste în istorie. Au constituit și o Uniune a Vlahilor din Bulgaria. Dar reprezentanți ai Ministerului de Externe al României și-au spus că trebuie să-și spună neapărat români. Și-au spus Uniunea vlahilor români, dar nu a fost destul, așa că onorabilii din România au găsit câțiva care să-și spună doar "români", și au mai creat o uniune. Astfel, puținele ajutoare au ajuns la puțini "români", iar Uniunii vlahilor români nu li s-au trimis nici cele câte cinci, doar atât au solicitat, dicționare de sinonime, de omonime, sau explicative ale limbii române, ca să nu mai vorbim de opere ale clasicilor români. Și așa se face politică românească cu românii din afara granițelor. De unde interesul bulgarilor, sârbilor, albanezilor, grecilor și al altora, pentru români dacă "țara mamă" se poartă prin Guvernul său ca o vitregă? Ce să mai vorbim despre relația cu Moldova de peste Prut, care se știe, temporar, este condusă de comuniști, căreia domnul prim-ministru îi dă întâlnire în Uniunea Europeană. Frumos gest de frate. Poate viitorul puterii de la Chișinău și al celei de la București să fie același.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 11 decembrie 2019, 7:49
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro