Plen
Ședința Camerei Deputaților din 23 septembrie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.118/03-10-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
11-12-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 23-09-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 23 septembrie 2003

Intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 9,05.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de către domnul Puiu Hașotti, vicepreședinte al Camerei Deputaților, iar în a doua parte de către domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistați de domnii Nicolae Leonăchescu, în prima parte, iar în a doua parte de către domnii Tudor Mohora și László Borbély, secretari.

   

Domnul Puiu Hașotti:

Bună dimineața. Nu sunt cu nimic vinovat de aceasta, nimeni nu mi-a spus nici ieri, nici măcar azi dimineață, nici domnul președinte al Camerei Deputaților, nici cineva de la Secretariatul General, nici staful tehnic că trebuie să conduc declarațiile politice de astăzi. Prin urmare, cu scuzele din partea Biroului Permanent al Camerei Deputaților, vă propun să începem și vom ține declarațiile politice până la 10,30, pentru ca nimeni să nu aibă ceva de obiectat.

 
  Eugenia Moldoveanu - câteva gânduri emoționante despre un mare eveniment care se va adăuga la noua imagine a României pe care dorim să o construim și prin cultură - Festivalul Internațional George Enescu;

Domnul deputat Gheorghe Roșculeț deja își depune declarația politică.

Îl rog pe domnul Alexandru Ștefănescu și domnul Marin Anton. Ați depus-o? Doamna deputat Eugenia Moldoveanu, vă rog, poftiți. Și domnul Vlad Hogea...

   

Doamna Eugenia Moldoveanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În calitate de muzician și slujitor al scenei aș dori să aduc astăzi în discuție o inițiativă extrem de importantă care se situează în cadrul Festivalului Internațional George Enescu, ediția a XVI-a, ce se desfășoară anul acesta în perioada 7 - 24 septembrie. Acest prestigios eveniment național și internațional care antrenează interpreți, dirijori și orchestre simfonice de renume, a fost organizat cu sprijinul financiar al Secretariatului General al Guvernului care a alocat o sumă semnificativă, 154 de miliarde lei, implicându-se totodată și în partea de strategie organizatorică alături de Ministerul Culturii și Cultelor.

În programul festivalului sunt înscrise: London Symphony Orchestra, dirijor Sir Colin Davis și Cristian Mandeal, Orchestra Filarmonică din Luxemburg, dirijor Bramwell Tovey, Royal Philharmonic Orchestra, Orchestra Simfonica dell Academia Nazionale di Santa Cecilia, dirijor Michel Plasson, cu care am avut bucuria să cânt în 1970, când am primit marele premiu la Toulouse, Royal Stockholm Philarmonic Orchestra, dirijor Alain Gilbert, Wiener Symphoniker Orchestra, dirijor Gerd Albrecht, Orchestra Filarmonică din Helsinki, dirijor Leif Segerstam, Orchestra Simfonică din Praga, dirijor Leos Svarovsky, Orchestra Filarmonicii din Moscova, dirijor Yuri Simonov, Orchestra del Maggio Fiorentino Festivals, dirijor Zubin Mehta. Dintre soliștii care vor evolua pe scena festivalului trebuie să îi numim pe: Maxim Vengerov, Gidon Kremer, Ivo Pogorelich, Sara Chang, Cheryl Studer, Leontina Văduva, Jean Jacques Kantorov, Viktor Tretiakov, Misha Maiski, Valentin Gheorghiu și alții.

Concursul de anul acesta, de canto, a cărei laureată sunt și eu în anii 1970, prin urmare, pot să înțeleg și pot să știu, poate mai bine decât mulți alții ceea ce înseamnă acest concurs internațional de canto, atât de important și atât de dificil.

Spuneam că acest concurs s-a desfășurat în perioada 7 - 13 septembrie, iar abundența de concurenți este notabilă: 38 de candidați la secția canto, 48 la secția pian, 27 la secția compoziție. Juriile celor patru secțiuni sunt prezidate de mezzo-soprana Christa Ludwig, violonistul Dmitry Sitkovetsky, pianistul Lazăr Berman și compozitorul Ștefan Niculescu. Școala românească de muzică a demonstrat din nou calitatea și prestigiul, prin câștigătorii care acum sunt laureați ai acestui concurs.

Este remarcabil faptul că în prima parte a calendarului desfășurării evenimentului, în paralel cu concursul internațional, s-a organizat o scenă în aer liber, situată în perimetrul aflat în Piața Revoluției între Ateneul Român, Biblioteca Centrală Universitară și Muzeul Național de Artă, unde vor avea loc concerte, spectacole și proiecții de filme.

Este pentru prima oară, în afara concursului, când sunt prezentate tinere talente aflate în formare, elevi ai liceelor de specialitate, laureați ai unor concursuri naționale și internaționale, câștigători ai Concursului Remember Enescu, organizat de fundația cu același nume, condusă de eminenții profesori, familia Tomescu. Desigur ne este cunoscută această fundație care, de mai mulți ani colaborează cu Comisia pentru Cultură a Camerei la organizarea stagiunii muzicale intitulată Muzicienii Mileniului III, oferind elevilor merituoși prilejul să concerteze în sălile Palatului Parlamentului. Am ținut foarte mult la organizarea acestei stagiuni, fiind inițiată de mine, încă din legislatura trecută, în calitate de membru al aceleiași comisii, în ideea creării unei deschideri culturale a autorității legislative.

De această dată, pe scena special amenajată și în cadrul Festivalului Enescu, tinerii se găsesc în fața unui public avizat, printre care se află și impresari străini. Este o ocazie deosebită de afirmare a valorii lor, constituind pentru ei un stimulent deosebit și o posibilă rampă de lansare pentru scenele lumii.

Nu lipsit de interes este faptul că publicul este numeros și foarte interesant, iar impresarii deja au început să lanseze invitații pentru organizarea unor turnee în străinătate și pentru burse de studiu.

Doresc să salut această inițiativă și să remarc meritul organizatorilor care s-au gândit la tinerele talente în curs de afirmare, ce au acum prilejul să se confrunte cu o experiență cu totul aparte, care va influența, cu siguranță, viitoarea lor carieră artistică.

Festivalul este extins și pe scene din țară și cuprinde o serie de manifestări adiacente. Pentru toate acestea consider că el este o reușită care ne va reprezenta în lume așa cum se cuvine și care se va adăuga la noua imagine a României pe care dorim să o construim și prin cultură.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Și noi vă mulțumim, doamna deputat.

 
  Dan Brudașcu - declarație intitulată: România-țara aparențelor și a oglinzilor deformate;

Am îndrăzni, cu tot respectul pe care vi-l datorăm, să vă rugăm ca, în mod regulamentar, declarațiile dumneavoastră să nu depășească trei minute.

Îl rog pe domnul deputat Dan Brudașcu să poftească la microfon.

   

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte de ședință,

În primul rând aș dori să semnalez biroului modul defectuos de organizare a acestei activități - nu sunteți dumneavoastră personal vinovat -, probabil că este o tentativă de a pune botniță opoziției și a nu-i da posibilitatea să-și exprime entuziasmul față de realizările mărețe pe care România le înregistrează sub actuala putere.

Tocmai de aceea mi-am intitulat declarația politică de astăzi "România - țara aparențelor și a oglinzilor deformante".

După pronunțarea în decembrie 1989 a nefericitei sintagme "fă-te că lucrezi, Mircea", asupra țării noastre s-a abătut un blestem: România a devenit țara aparențelor. Din păcate, la noi nimic nu e ceea ce pare. Conducătorii României au învățat, în cei 14 ani, o limbă care utilizează toate expresiile și sintagmele specifice democrației, dar o folosesc doar atunci când dialoghează cu partenerii străini. În țară, pentru români, aplică fie dictonul "ciocu' mic", fie recurg la momeli, menite a-i determina pe bieții români să creadă că trăiesc ca în sânul lui Adam, deoarece are grijă Guvernul și de veniturile lor, dintre cele mai mici din Europa și din lume, dar și de costurile astronomice ale încălzirii pe timpul iernii. În loc de salarii decente, care să permită fiecărui cetățean demnitatea și siguranța de care are nevoie într-un stat democrat, puterea actuală aducându-și aminte de studiile făcute la Moscova, a inventat subvențiile, o găselniță nefericită de inspirație stalinistă, repudiată chiar și de Rusia postcomunistă.

Cine privește atent cele întâmplate în România poate fi frapat de declarațiile ditirambice ale propagandei de partid și de stat care afirmă o creștere a producției industriale anual cu 5%, aceasta în vreme ce tot anual sunt lichidate, nu privatizate zeci de societăți comerciale, iar zeci de mii de oameni își pierd locurile de muncă și devin milogii unui regim care le cumpără tăcerea și disperarea cu subvenții, cupoane și alte găselnițe de tip stalinist.

Cel mai recent și dubios caz este cel din CFR, unde - afirmă oficialitățile - lucrurile stau bine, dar dau afară tocmai de aceea, probabil, circa 19.000 de angajați. Recent, flașneta propagandistică a Guvernului susține că am înregistrat un nou record remarcabil: economia românească a fost decretată "economie de piață funcțională", aceasta în condițiile în care economia subterană, corupția, evaziunea fiscală, debilitarea sistemului financiar bancar, blocajele financiare de sute de mii de miliarde de lei, furturile de toate felurile sugrumă totul. Dar, ca înainte de 1989, totul e în ordine și e bine, acesta fiind meritul conducătorilor noștri iubiți.

Sute de mii de hectare de teren agricol au devenit pârloagă, am ajuns să importăm până și sarea, deși stăm pe munți de sare. Am închis combinatele de păsări și porci, am distrus saivanele și fermele de animale, dar avem o agricultură înfloritoare. Pariul cu agricultura a fost câștigat, bieții țărani nu au nici după ce bea apă, dar în România se organizează serbări galante și petreceri de toate felurile, chiolhane, în care mai marii actualei puteri fac dovada unor sume pe care nu știu cum și când le vor putea justifica.

În mărinimia lor populistă, după modelul "mai dă-le 100, Nicule!", Guvernul Năstase mai dă, că nu-l doare gura, bani agricultorilor, nu pentru că îl doare soarta lor sau a țării, ci pentru că îl sperie rezultatul sondajelor care dau câștigătoare alte partide decât cel de guvernământ.

Dă, chipurile, bani pentru lucrările agricole din această toamnă, dar întârzie cu câte o jumătate de an plata subvențiilor pentru carne și lapte, deși există lege în acest sens.

Ultimul aspect la care vreau să mă refer este cel al aparentei lupte contra corupției, dar când e vorba de corupții din Guvern, până și P.N.A. își aduce aminte că "face parte din autoritatea judecătorească și este independent în relațiile cu celelalte autorități publice". Așa a precizat recent domnul Ioan Amariei, la o întrebare ce i-am adresat ca parlamentar. Deci, dacă toate celelalte nu sunt ce trebuie și ce par a fi, de ce să facă excepție Parchetul Național Anticorupție, o altă instituție a imaginii privind onestitatea puterii, a imaginii, căci realitatea e hâdă rău, domnilor. Ca și în cazul întrebărilor și interpelărilor în Parlament, transformate recent de putere în prilej de a-și etala strălucitele neîmpliniri economice și sociale. La fel este și cu declarațiile politice, aparente analize critice asupra actului de guvernare, în realitate telegrame de recunoștință și angajament față de politica P.S.D. și străluciții lui conducători.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Și noi vă mulțumim.

 
  Marton Arpad Francisc - despre piedici locale în procesul de accedere la fondurile europene;

Îl invit la microfon pe domnul Márton Arpád. Doresc să vă informez că doamnele și domnii deputați Alexandru Stănescu, Gheorghe Roșculeț, Gheorghe Popescu, Iriza Scarlat, Cristian Nechifor, Aurel Gubandru, Ion Rădoi, Vlad Hogea, Eugen Nicolăescu și Marin Anton au depus declarațiile politice la secretariat.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Márton Arpád Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor,

Una din problemele majore ale județului Covasna este situația precară a infrastructurii edilitare. Printre acestea, la loc de frunte fiind starea de degradare avansată a sistemelor de alimentare cu apă, deoarece prezintă o situație de risc privind sănătatea populației.

Din cauza costurilor foarte ridicate și a bugetelor sărace, lucrările atât de necesare nu pot fi realizate însă din surse bugetare proprii.

Astfel, singura posibilitate reală de a rezolva această situație de risc major este apelarea la credite nerambursabile. România, țară care și-a exprimat dorința de aderare la structurile Uniunii Europene, beneficiază de fonduri de preaderare care, în parte, sunt destinate și îmbunătățirii infrastructurii edilitare.

Alocarea acestor fonduri, însă, este condiționată de satisfacerea unor cerințe, stabilite de Uniunea Europeană, în colaborare cu Guvernul României.

Programul SAMTIT a fost demarat pentru a ajuta orașele care sunt prea mici să participe la Programul ISPA, dar prea mari pentru a beneficia de fondurile SAPARD.

Iată de ce județul Covasna a fost printre primele județe care a felicitat lansarea programului, prin care ar fi putut beneficia de un împrumut nerambursabil, de circa 6 milioane de EURO.

Prima condiție de participare la program a fost constituirea unei asociații a orașelor, asociație cu personalitate juridică, în numele căruia trebuia înaintată cererea de finanțare.

Deși în alte județe s-au constituit aceste asociații, prefectura județului Covasna a considerat nelegală înființarea ei, motivând că ceea ce nu este stipulat expres în lege nu este permis și propunând adoptarea unui contract de asociere, din care nu rezultă o asociație cu personalitate juridică.

Cererea de finanțare a județului Covasna a fost depusă, în numele Consiliului județean Covasna, pe baza contractului de asociere propus de prefect.

Sesiunea de evaluare a luat sfârșit și proiectul județului Covasna a fost respins, din motivul neeligibilități beneficiarului, așa cum rezultă din scrisoarea nr. 6.358 din 11.09.2003, primită de la Agenția de Dezvoltare Regională 7 Centrum, asociație creată de către Consiliul județean și Consiliile locale, partenere la acest proiect, nu a avut personalitate juridică.

Iată, deci, încă o mare izbândă a activității prefectului și a secretarului general al prefecturii, care prefigurează totodată și viitorul. Atâta timp cât acest tandem veghează la aplicarea legii în județul nostru, avem șanse de a pierde și în alte asemenea situații, iar pierderea este a întregii populații.

Ca și în alte dăți, cei doi și-au motivat comportamentul abuziv, prin apărarea intereselor românilor din județ, el însă lovește chiar în majoritatea acestora. Pentru că, de data asta, a pierdut și orașul Covasna, oraș natal al deputatului P.S.D. Adrian Vlad Cășunean și Întorsura Buzăului, oraș cu o populație de circa 99% românească.

Dacă nu se dorește ca județul Covasna să fie în continuare privat de dreptul de accede la fondurile europene, ori trebuie să fie schimbată mentalitatea prefectului și al secretarului său general, ori ei trebuie să fie schimbați cu alții mai competenți. Alegerea este a Guvernului. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Mulțumim și noi.

 
  Cornel știrbeț - intervenție cu titlul: Fondurile europene și campania electorală a PSD;

Domnul deputat Cornel Știrbeț și încă o dată vă rog să nu depășiți cele trei minute regulamentare, mai ales că trebuie să ne încadrăm în timpul regulamentar.

   

Domnul Cornel Știrbeț:

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul intervenției mele de astăzi este "Fondurile europene și campania electorală a P.S.D".

Partidul Național Liberal constată că, în ultimul timp, partidul de guvernământ nu irosește nici un eveniment de mare rezonanță publică, pentru a-și face campanie electorală pe banii contribuabililor.

Un asemenea eveniment a fost deschiderea anului școlar, desfășurată la Sibiu, în prezența ministrului Alexandru Athanasiu.

Domnul Athanasiu a anunțat că în această toamnă va demara un program de modernizare a rețelei școlare din România, primul în opinia sa, după marea reformă a lui Spiru Haret, din vremea lui Carol I, program ce se va întinde pe o perioadă de 5 ani.

Este evident că ministrul Athanasiu a profitat de prezența sa, printre părinți și școlari, pentru a face acest anunț, visând la gloria de urmaș al lui Spiru Haret, în contextul lansării mascate a campaniei electorale.

Conform declarației de la Sibiu a ministrului educației, cercetării și tineretului, programul de modernizare a rețelei școlare românești va fi finanțat de Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Mondială și Guvernul României.

Din această perspectivă, rolul băncilor este fundamental, fiind expresia interesului major manifestat de comunitatea internațională față de reforma generală din țara noastră.

Pentru noi, însă, capătă relevanță faptul că P.S.D. dorește confiscarea acestui sprijin financiar, drept capital electoral.

P.S.D. nu se mulțumește doar cu cheltuirea banilor contribuabililor români, pentru a-și asigura continuitate la putere, dar este dispus să transforme investițiile străine de interes public în subiecte de atracție pentru electorat.

În plan național, campania electorală a P.S.D. se poartă forțând, așa cum am spus, confiscarea contribuțiilor străine la reforma generală a societății românești.

În plan local, principala problemă a reprezentanților partidului de guvernământ este atragerea de fonduri financiare, la limita legalității și moralei, pentru susținerea campaniei electorale.

Există firme la care acționarii principali, direcți sau prin interpuși sunt reprezentanți cotizanți ai partidului. Firmele care refuză să cotizeze, spre zonele de influență P.S.D., riscă valuri de controale din partea instituțiilor abilitate ale statului.

Din păcate, controlul P.S.D. asupra acestor instituții asigură protecția politicienilor mafioți, așa numiții baroni locali.

Dacă Alexandru Athanasiu a vorbit, din convingere, despre modelul Haret, în ce privește reforma învățământului și din oportunism electoral, despre creșterea salariilor cadrelor didactice, românii vor descoperi singuri că adevăratul model al oligarhiei P.S.D.-iste este celebrul Al Capone, cel care și-a construit un imperiu financiar, prin mituirea și șantajarea funcționarilor statului american, într-o perioadă de recesiune economică, asemănătoare celei de astăzi, de la noi.

Nimeni, însă, nu va crede că acesta este modelul economiei de piață funcționale, la care aspiră România în prezent.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumim și noi.

 
  Aurel Daraban - declarație politică salutând modificarea Constituției;

Domnul deputat Daraban. Domnul deputat Andrei Chiliman și domnul deputat Costache Mircea au depus declarațiile. Dacă sunt și alți amatori, o pot face. Și se pregătește domnul deputat Nicolae Leonăchescu.

   

Domnul Aurel Daraban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția mea se referă la modificarea Constituției, votul democratic acordat în 18 septembrie.

Dezbaterile care au avut loc în data de 18 septembrie, separat în cele două Camere ale Parlamentului, pe marginea medierii unor articole din Constituția României, reprezintă un act politic major ce va marca profund destinul social-economic, politic și cultural al țării noastre. Acum, când procesul de democratizare a societății românești a dobândit contururi din ce în ce mai clare și mai ferme, revizuirea Constituției și adoptarea unor articole esențiale pentru destinul românesc reprezintă un corolar al unor eforturi politice deosebite pe care noi, ca parlamentari, ni l-am asumat la modul cel mai exigent, dar și o racordare la noile realități, la noile sfidări ale viitorului.

Mă bucură faptul că dezbaterile au tratat chestiuni în discuție cu maximă seriozitate și că ele au fost și sunt subsumate unor opțiuni strategice ale României, ale viitorului nostru, integrarea în Alianța Nord-Atlantică și în structurile Uniunii Europene, imperative care au un puternic consens național și față de care nu există alternative raționale. Și mai este un lucru, pe care, de la această tribună doresc să-l subliniez, legea fundamentală a României rămâne fidelă tradițiilor democratice ale țării noastre, dar prin aceste modificări dovedește și expresia unei modernități foarte necesare.

Putem afirma că încă de la adoptarea ei, la 8 decembrie 1991, prin votul pozitiv a 77,3% dintre cetățenii cu drept de vot, receptarea Constituției de către societatea românească a fost pozitivă. Democrația constituțională din țara noastră și-a dovedit, prin proba urnelor și alternanțe succesive la putere, viabilitatea, vigoare, dar și spiritul modern al acesteia.

Cum este și firesc, mutațiile benefice intervenite în toate planurile societății românești din 1991 încoace, determinate de dezideratul major al accederii țării noastre în Uniunea Europeană și în NATO, legitimează ideea revizuirii, dar și a schimbării unor prevederi ale Constituției. Reglementarea constituțională a proprietății care să fie garantată și nu ocrotită, dreptul cetățenilor comunitari de a alege și de a fi aleși în autoritățile publice locale, dreptul străinilor de a obține terenuri în România, protecția socială a salariaților, interzicerea naționalizării sau a oricărei forme silite a trecerii proprietății private în proprietatea publică, acordarea prin Constituție a alocațiilor pentru copii și ajutoare pentru îngrijirea copiilor bolnavi sau cu handicap; clarificarea statutului unor instanțe ca Parchetul și consiliul Superior al Magistraturii; acestea dovedesc în fața partenerilor noștri de dialog că privim spre viitor, că suntem pregătiți să răspundem imperativelor majore ale timpului.

Iată de ce consider că după 12 ani de Constituție democratică am votat o Constituție mai aproape de realitățile românești, o Constituție care merge într-o direcție constructivă, o Constituție care servește interesele noastre fundamentale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Mulțumim și noi.

 
  Nicolae Leonăchescu - expunerea concluziilor socio-culturale în urma vizitării Basarabiei;

Domnul deputat Nicolae Leonăchescu. Se pregătește domnul deputat Ioan Mogoș.

   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Onorat auditoriu,

În zilele de 19 - 21 septembrie 2003, am făcut o deplasare în Basarabia, la solicitarea cadrelor didactice din localitățile: Râșcani, Chișinău, Miclești, raionul Căinari, Pănășești, raionul Strășeni și Zârnești, raionul Cahul. Le-am dus o substanțială donație de carte, didactică peste 11.500 exemplare, precum și lucrări de metodică. Întrucât biblioteca Liceului teoretic "Liviu Damian" din Râșcani a ars aproape în întregime, am dăruit 7.500 cărți acestei unități școlare, spre a se putea onora procesul didactic.

Peste tot au avut loc întâlniri emoționante cu elevi și cadre didactice, precum și cu reprezentanți ai administrației locale. Am organizat la Miclești lansarea monografiei localității, scrisă de un intelectual fiu al satului, Ioan Mardari, refugiat cândva și stabilit la Pitești.

Am fost primiți peste tot cu încredere și speranță, iar semnalele privind evoluția relațiilor dintre locuitorii Basarabiei și cei din România sunt încurajatoare. Mulți basarabeni formulează critici la adresa politicii românești că nu dă mai mare atenție proceselor profunde din Basarabia. Pe foarte mulți îi interesează obținerea cetățeniei române și solicitanții se plâng de încetinirea cu care se analizează și se soluționează cererile lor în acest domeniu.

Într-adevăr, birocrații noștri au un comportament blocant în relațiile cu basarabenii: cer fel de fel de acte și dovezi suplimentare spre a se lămuri lucruri evidente; amânările au luat amploare și tensionează spiritele, lipsă de respect față de solicitanți și comportament suburban în cazul unor salariați din sistem; perceperea unor taxe mari pentru persoanele din Basarabia ale căror economii se consumă cu naveta București - Chișinău etc.

Urmașii celor care au avut cetățenia română în perioada 1918 - 1944 cer dreptul la un regim accelerat de acordare a cetățeniei române.

Scriitorii din Basarabia cer simplificarea formalităților și urgentarea procedurilor. Organizatoric, deficiențele au devenit un factor descurajant.

Consider că a venit timpul să se rezolve rapid și cu mai multă responsabilitate cererile basarabenilor, oricare ar fi ele. Cer salariaților desemnați să lucreze cu basarabenii să-și facă datoria cu seriozitate și responsabilitate.

Este momentul ca fiecare parlamentar să promoveze - prin acțiuni concrete - cartea și cultura românească în chinuitul și martirizatul spațiu românesc dintre Prut și Nistru.

Procesul de unire se construiește zi de zi, ceas de ceas și cere Executivului acțiuni hotărâte.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumim și noi, domnule deputat.

 
  Becsek Garda Dezideriu Coloman - nouă solicitare de soluționare a dosarelor de infracțiuni silvice;

Domnul Ion Mogoș lipsește. Domnul deputat Garda Dezideriu. Se pregătește domnul deputat Florin Iordache.

Doamna deputat Constanța Popa și domnul deputat Ioan Sonea au depus declarațiile la secretariat.

   

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am ascultat cu deosebită atenție strategia privind reforma în Ministerul Public, prezentată de noul procuror general al României.

Am fi așteptat ca domnul Ilie Ion Botoș, în noua strategie a institutului pe care îl conduce, pe lângă cauzele penale din sfera criminalității economico-financiare și privatizări frauduloase să facă referire și la soluționarea, în mod fraudulos, a unor dosare legate de comiterea unor infracțiuni silvice, care sunt înregistrate la "lucrări penale", "cu autori neidentificați", cu toate că se cunosc atât infractorii, cât și infracțiunile comise de reprezentanții mafiei lemnului.

Cazul cel mai concret îl reprezintă rezoluția nr.155/2002 din 24 ianuarie 2003, când Parchetul de la lângă Tribunalul Harghita a dispus scoaterea de sub urmărire penală a lui Sandor Pongratz, cu toate că învinuitul a săvârșit infracțiunea de instigare la tăiere de arbori fără drept, prevăzută și pedepsită de art.97 din Codul silvic, și infracțiunea de furt de arbori, prevăzută și pedepsită de art.98 din Legea nr.26 din 1996.

Același procuror, în rezoluția din 5 februarie 2001 nu ia în considerare raportul de expertiză tehnică întocmit de Biroul de expertize contabile și tehnice judiciare București, dispunând fără temei legal scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului Denes Dominic.

Mai mult chiar, procurorul inspector Liviu Moica, procuror de pe lângă Curtea de apel Târgu-Mureș, în răspunsul său din 16 iunie 2003 precizează, cu un cinism nemaiîntâlnit, următoarele: "Deputatul UDMR, adică eu, din județul Harghita, care a depus reclamația, a vizat doar o problemă politică amplificată apoi de Corpul de control al Guvernului".

Mai concret, constatările unei comisii parlamentare, rezultatele cercetărilor efectuate de către Departamentul de control al Guvernului, raportul de expertiză tehnică, întocmit pe baza Ordonanței din 1999, al Inspectoratului de Poliție sunt considerate de către domnul procuror Liviu Moica ca o problemă politică, iar infracțiunile, abuzul în serviciu contra intereselor publice, nu se iau în considerare de către organele de cercetare penală.

Domnule procuror general al României, sper ca reforma din Ministerul Public să prevadă eliberarea din funcție a procurorilor corupți care susțin, prin rezoluțiile lor, mafia lemnului.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumim și noi.

 
  Florin Iordache - intervenție intitulată Miron Mitrea, un adevărat prieten al tinerilor;

Domnul deputat Florin Iordache. Va urma domnul deputat Ștefan Baban.

   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Intervenția mea de astăzi se intitulează "Miron Mitrea, un adevărat prieten al tinerilor".

Vizita efectuată la sfârșitul săptămânii trecute în municipiile Slatina și Caracal din județul Olt de către domnul Miron Mitrea, ministrul transporturilor, locuinței și turismului, s-a constituit într-o nouă dovadă a interesului manifestat constant de către membrii Cabinetului Adrian Năstase față de oameni, în general, și tineri, în special.

Așteptat cu deosebit interes de către reprezentanții organismelor județene și ai celor două municipii cuprinse în programul vizitei de lucru, ministrul Miron Mitrea a revenit în Caracal pentru a constata personal ce s-a realizat din programul guvernamental cu privire la construirea de locuințe pentru tineri și locuințe sociale, precum și a sălilor de sport, obiective care, pe parcursul a numai doi ani și jumătate, au fost finalizate și date în folosință, excepție făcând sala polivalentă a Liceului Mihai Viteazul, a cărei inaugurare se va face peste aproximativ două săptămâni.

Pe parcursul celor aproximativ trei ore cât a stat la Caracal, înaltul demnitar a inaugurat oficial cele 100 de apartamente pentru tineri și în regim de închiriere, situate pe bulevardul Nicolae Titulescu și strada Parângului, și a vizitat șantierele de construcții pentru locuințe pentru tinerii căsătoriți, situate pe strada Vasile Alecsandri, și sala de sport polivalentă a Liceului Mihai Viteazul.

Peste tot, ca și pe șantierului Teatrului Național, obiectiv simbol al acestei localități, a avut loc un dialog interesant între domnul ministru Miron Mitrea și managerii societăților de construcții, care au derulat în bune condiții programul guvernamental respectiv, acest fapt fiind de altfel constatat și de către reprezentanții Inspecției de stat în construcții.

Noii locatari ai celor 100 de apartamente predate la cheie în mod oficial s-au întreținut minute bune cu ministrul Miron Mitrea, mulțumindu-i acestuia pentru sprijinul acordat în construcția locuințelor lor, iar pe parcursul străbătut între obiectivele vizitate, înaltul demnitar a fost oprit și îmbrățișat de caracalenii aflați pe traseu cu diferite treburi.

După vizitarea obiectivelor date în folosință și a celor aflate în construcție sau ultimele finisări, în sala de consiliu a primăriei municipale a avut loc o discuție amplă cu oficialitățile locale și județene, ocazie cu care primarul municipiului Caracal, domnul Gheorghe Anghel, a scos în evidență importantele realizări ale construcției de locuințe pentru tineri, a celor două săli de sport, toate acestea cu sprijinul guvernamental, cuprinse în programul campaniei electorale pentru perioada 2000-2004, care prevede construirea unui număr de 38 de mii de apartamente și a aproximativ 400 de săli de sport, iar în județul Olt - în orașele și municipiile sale - un număr total de 900 de apartamente și 9 săli de sport.

În toate acestea, dar și la modernizarea unor importante artere rutiere de interes național și internațional, un merit deosebit revenindu-i și domnului ministru Miron Mitrea, angajat total în aceste activități pentru care municipiul Caracal l-a declarat și cetățean de onoare al localității.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc.

 
  Kovacs Zoltan - declarație cu tema Agricultura românească înainte de aderare și înainte de faliment;

Domnul deputat Baban Ștefan. Lipsește.

Domnul deputat Iosif Armaș. Lipsește.

Domnul deputat Codrin Ștefănescu. Lipsește.

Domnul deputat Adrian Moisoiu. Lipsește.

Vă anunț că domnul deputat Corneliu Ciontu, vicepreședintele Camerei Deputaților, și domnul deputat Emil Boc, liderul Grupului parlamentar al PD, au depus declarațiile la secretariat.

Domnul deputat Kovacs Zoltan. Va urma domnul deputat Ionel Adrian.

   

Domnul Kovacs Zoltan:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Tema pe care aș aborda-o este "Agricultura românească înainte de aderare și înainte de faliment".

Anul agricol 2003 se termină în câteva zile. Producătorii agricoli sunt epuizați, necăjiți, cu buzunarele goale. Au luptat exemplar cu seceta, cu lipsa de fonduri, exclamând "Nici Dumnezeu, nici Ministerul Agriculturii nu ne ajută!"

Parlamentul și Guvernul au elaborat cu intenții bune legi, ordonanțe care ar fi de folos producătorilor, dar care fără fonduri nu au nici un efect.

"În centrul atenției va sta înființarea și punerea în funcțiune a unor adevărate exploatații agricole, care să producă și să vândă produse agro-alimentare de cea mai bună calitate". Am citat din strategia agricolă și rurală a ministerului.

Sunt idei frumoase, dar au rămas numai idei.

Să enumerăm câteva legi și ordonanțe care au fost elaborate pentru salvarea agriculturii.

Chiar astăzi, 23 septembrie 2003, a expirat termenul de depunere a cererilor pentru ajutorul de 2 milioane de lei/hectar, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr.72/2003. Suprafața estimată ar fi de 6,6 milioane hectare, iar suma se ridică la 13200 miliarde de lei, cu etapele aferente, în funcție de cultură.

Prima tranșă ar sosi în lunile octombrie-noiembrie, din care producătorii, eventual vor cumpăra cadouri la copii, pentru că sperăm ca semănatul să se termine până în noiembrie.

Cererile de solicitare au fost depuse de aproximativ 50% dintre proprietari. Cauzele: producătorii nu au timp în perioada campaniei să se deplaseze și să stea zile întregi la primării și la direcții agricole, lipsa evidențelor la primării, lipsa actelor care fac dovada dreptului de proprietate, neîncrederea în acest ajutor și, bineînțeles, indiferența.

Se pare că termenul se va prelungi în aceste zile.

Mai putem aminti: creditul agricol, care nu prea a avut efect, Legea nr.381/2002 referitoare la despăgubirile în caz de calamități. Pentru aceste legi au curs tone de hârtie, fără efect.

Producătorii nici până în prezent nu au intrat în posesia sumelor cuvenite pe baza acestei legi aprobate legal și în funcțiune.

În ultimele luni, din cauza secetei cumplite, agricultura a traversat perioada cea mai critică din ultimii 100 de ani, iar ministrul agriculturii, prin declarațiile sale, influențează negativ, din punct de vedere al producătorilor, prețul la grâu și la floarea-soarelui.

În toiul campaniei de recoltare a grâului, Ministerul Agriculturii era preocupat primordial de importarea unei cantități de un milion de tone de grâu, influențând imediat prețul de piață al grâului de consum. Greșeala s-a repetat la cultura florii-soarelui, când excedentul anunțat de domnul ministru a influențat negativ prețul, astfel că, la ora actuală, prețul seminței de floarea-soarelui este cu 20% mai mic decât în anul 2002.

Vom putea importa mai departe grâu, făină, ulei, zahăr, fructe, legume, carne de porc, de pui și altele.

Se ivește o întrebare inevitabilă: oare Guvernul vrea să mențină forțat prețul cu amănuntul la pâine, la ulei, la preparatele de carne pe spinarea producătorilor?

Intervențiile în economia de piață sunt periculoase și au ca efect falimentarea producătorilor din exploatațiile agricole și a producătorilor individuali.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc.

 
  Adrian Ionel - intervenție cu titlu România, un model fericit de conviețuire etnică;

Domnul deputat Ionel Adrian. Va urma domnul deputat Emil Rus.

   

Domnul Adrian Ionel:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Intervenția mea am intitulat-o "România, un model fericit de conviețuire etnică".

România contribuie, în cadrul dezbaterii europene privind noua arhitectură politică, într-o manieră proprie, care are în vedere asigurarea echilibrului între național și regional.

Putem oferi Europei experiența noastră, precum și percepția noastră pozitivă asupra celuilalt, diferit de noi.

Există la români un fond profund de toleranță, o modalitate de a înțelege respectul pentru cel diferit ca limbă, religie și obiceiuri. Din ea trebuie să facem pilon al integrării noastre și pe ea o putem impune ca model de urmat în partea noastră de continent.

Avem convingerea că aceste valori vor completa noul edificiu al societății românești și se vor împlini în România o dată cu așezarea sa deplină în Europa unită, ca soluție durabilă.

Reducerea acestei perspective la proiecții regionale sau bazate pe criterii etnice nu are nici un sens în noua construcție unitară a Europei.

Contribuția noastră la proiectul Europei unite trebuie să aibă greutatea reprezentării curajoase a intereselor economice ale tuturor zonelor țării. Să nu uităm nici o clipă însă că o asemenea platformă poate fi credibilă numai și numai dacă se bazează pe regulile, valorile și ritmul de funcționare al economiei Europei.

O economie de piață funcțională, legi clare și respectate, toleranță zero față de corupție, parteneriate solide și de încredere cu mediul de afaceri și investițional sunt doar câteva dintre condițiile pentru o reprezentare eficace.

Riscul actual pentru România nu constă în existența faliilor interetnice, ci în adâncirea polarizării sociale și, mai mult, între elita socială în devenire și o populație care sărăcește.

Guvernul PSD caută să preîntâmpine un astfel de risc cu mari șanse de reușită.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Emil Rus - exprimarea îngrijorării cu privire la politica marilor noștri finanțiști și la starea precară a sănătății populației;

Îl rog pe domnul deputat Emil Rus să ia cuvântul.

   

Domnul Emil Rus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

În declarația mea doresc să îmi exprim îngrijorarea pentru politica marilor noștri finanțiști, în frunte cu domnul Mihai Tănăsescu, ministrul finanțelor publice, și, în egală măsură, îngrijorarea pentru starea precară a sănătății populației, domeniu în care se cheltuiește și se investește din ce în ce mai puțin.

Întreaga propagandă bine dirijată de Putere anunță că mierea, laptele și cornul circulă pe toate drumurile democrației PSD-iste, că ajutoarele sociale - cele pentru întreținere și căldură - sporesc ca prin minune începând de la 1 ianuarie 2004.

Totul este o adiere a unui vânt mincinos. Nici măcar vânt de toamnă nu este, ci, mai repede, unul de primăvară uscată.

Roata vieții sociale se învârte, așa încât marii datornici la stat rămân mereu deasupra, și micii producători, contribuabilii de rând, rămân dedesubt, până ce se îneacă în noroaie.

Finanțiștii Guvernului Năstase dansează pe muchie de cuțit. Nici să îi execute pe marii datornici, să îi decapiteze nu vor, dar nici să îi salveze nu se îndură. Destul că aceștia se complac în situația în care sunt.

Domnii vistiernici au lansat ideea înghețării datoriilor până în 2007, anul hotărâtor pentru intrarea țării noastre în Uniunea Europeană, după care începe dezghețul. Faptul în sine ne duce la concluzia că este bine așa și că numai proștii respectă legea.

Jocul finanțist continuă cu introducerea cotei unice, care nu face altceva decât să confirme în plus că posibilitatea îmbogățirii este mai mare prin evitarea obligațiilor la bugetul de stat, iar Guvernul a apelat la această modalitate nerecunoscând că aplicarea impozitului pe venitul global s-a dovedit total neinspirată, de fapt un eșec, situația colectării banilor la bugetul de stat fiind la pământ.

Așa se explică faptul că zeci de societăți au datorii la stat de zeci de miliarde de lei, și numărul lor, în loc să scadă, crește mereu de la o zi la alta.

După cum se vede, interesul electoral primează. Social-democrația lui Iliescu și Năstase evită convulsiile sociale și nu falimentează rău-platnicii. În consecință, regimul se pune bine cu firmele datoare, cu cei care pot cotiza substanțial la partid, dar și cu cei care ar putea da voturi în favoarea partidului de guvernământ.

Jocul acesta la două capete încurajează cele mai sălbatice forme ale mafiei, consecințele sunt dureroase, și contribuabilul plătește până la ultimul leu toate obligațiile la fisc, în timp ce finanțiștii, cu ingineriile lor, dau pe apa sâmbetei miile de miliarde de lei de la așa-numiții rău-platnici.

Pragul de sărăcie e la cota de avarie în Țara Românească: învățământul funcționează cu greutate, spitalele rămân cu câte un medic și un portar, iar bolile, apoi moartea se instalează asemenea zăpezilor, că și moartea este tot un fel de iarnă fără de sfârșit.

Nu m-aș fi referit la toate acestea dacă nu le-aș fi reconstatat în teren în aceste zile.

Și, pentru a nu da totul la modul general, iată, voi particulariza o situație: în localitatea bistrițeană Teaca, locuită de români, maghiari, germani și țigani, după Revoluția din Decembrie, Crucea Roșie din Austria, cu sprijinul unor fundații din Germania, au construit un spital rural, modern și unic în Europa, dotat cu aparatură performantă și cu toate cele necesare, până la lenjeria de pat și paharele pentru apă. La fel, au dăruit acestei unități, trei ambulanțe.

Sigur, reforma din sănătate a dat și peste această unitate și, cum nu a fost făcută de către comuniști, pentru a se putea privatiza, și cum străinii nu au admis schimbarea destinației, mai marii județului și ai țării au decis să îi lase un medic generalist, 14 paturi și i-au fixat statutul acela de unitate medico-socială.

Acest spital, pe care cei care l-au construit și l-au dăruit oamenilor l-au vrut exemplar, și este exemplar, astăzi este amenințat cu debranșarea, pentru restanțe la S.A. Electrica, și cu închiderea, de către sucursala Petrom din Bistrița, pentru datorii pe ansamblu de 400 de milioane de lei.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule deputat,

Dacă sunteți amabil să concluzionați.

 
   

Domnul Emil Rus:

Am terminat, domnule președinte.

Marii datornici la Casa județeană de asigurări pentru sănătate, la Casa de pensii Bistrița Năsăud au datorii de peste 100 de miliarde.

Sistemul nostru financiar este paralizant și, totuși, vedeți dumneavoastră, mierea, laptele și cornul curg mereu la vale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Și noi vă mulțumim, domnule deputat.

 
  Cristian Sandache - intervenție intitulată România și Europa;

Domnul deputat Eugen Pleșa. Lipsește.

Domnii deputați Ștefan Baban, Ioan Sonea și Mihai Baciu au depus declarațiile la secretariat.

Domnul deputat Cristian Sandache.

   

Domnul Cristian Sandache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Scurta mea intervenție se intitulează "România și Europa".

Afirmația potrivit căreia țara noastră trebuie să intre în Europa este falsă, cel puțin sub aspect istorico-geografic.

Nu este mai puțin adevărat însă că îndeplinirea unui set de norme economico-legislative este mai mult decât necesară accederii în structurile Uniunii Europene.

Aici intervine eterna problemă a mentalității colective, în sensul că unii concetățeni ai noștri, printre care și politicieni, consideră aceste exigențe drept forme de umilire națională.

Între exigențe, drepturi și umilințe nu există conexiuni decât în mințile celor mai înfierbântați și mai zeloși patriotarzi.

Să fim convinși că nimeni nu ne dorește nici îngenunchierea, nici căderea în starea de sclavie, și să ne amintim de înaintași precum Dimitrie Cantemir, Constantin Brâncoveanu, Gheorghe Șincai, Petru Maior, Samuil Micu, Aurel C. Popovici, care au văzut în Europa civilizată căminul firesc al românismului.

Vă mulțumesc

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumim și noi, mai mult chiar decât v-ați fi așteptat, pentru concisa dumneavoastră declarație.

 
  Gheorghe Dinu - declarație politică intitulată Guvernul României a mai desfăcut sacul cu pomeni electorale;

Îl rog pe domnul deputat Gheorghe Dinu să poftească la microfon.

Se pregătește domnul deputat Vekov Karoly.

   

Domnul Gheorghe Dinu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează "Guvernul României a mai desfăcut sacul cu pomeni electorale".

Recent, Guvernul a anunțat populația, cu mare pompă, despre noile măsuri de protecție socială, respectiv ajutoare pentru încălzire în iarna 2003/2004 și introducerea alocațiilor complementare pentru copii, de la 1 ianuarie 2004.

Numai aceste două măsuri vor necesita un efort financiar de 11000 miliarde de lei.

Dar, concomitent, domnul ministru Tănăsescu anunță că 19 societăți din minerit și calea ferată vor fi scutite de datoriile bugetare, și în 2004 vor primi fiecare câte 6000 miliarde de lei, precum și trecerea la o cotă unică de impozitare de 23% pentru impozitarea veniturilor, care va mai costa bugetul aproximativ de 5000 miliarde lei.

La acestea ar mai trebui adăugate acțiuni ca: rechizite școlare gratuite distribuite de Guvernul PSD în teritoriu cu mare pompă, cât și "cornul și laptele" extins la preșcolari.

Subvențiile ce se vor acorda pentru încălzire au majorări de 200%. La acestea aș mai adăuga și mărinimia de a da sarcina stabilirii celor ce vor primi subvențiile primăriilor și regiilor de termoficare, asigurând populația că va fi scutită de alergătură. Frumos de zis, dar mai greu de pus în practică. Să nu uităm că în primăvara anului 2003, tot la acțiunea de subvenționare a căldurii, primăriile și-au scos oamenii pe teren în detrimentul altor sarcini. Se vede că le-a picat bine celor din primării, dacă sunt dispuși să ia acțiunea de la capăt!

Dacă stai și analizezi, măsurile sunt bune - țin de doctrina social-democrată și pot contribui la creșterea nivelului de trai al populației. Dar, pentru că sunt luate în preajma anului 2004, care este an electoral, te duci foarte repede cu gândul la faptul că ele au un iz electoral și sunt menite să mituiască alegătorii.

După cum vezi că aruncă Guvernul cu miile de miliarde din bugetul statului, stai și te întrebi:

  • s-a transformat Guvernul într-un Moș Crăciun ce sosește mai timpuriu?
  • va pune în funcțiune Guvernul mașina de făcut bani?
  • nu cumva această mărinimie se va resimți în nota de plată de după alegeri?
  • nu cumva Guvernul, ce dă azi cu o mână, va lua mâine cu două?
  • ce se va întâmpla cu deficitul bugetar, dar cu acordurile cu Fondul Monetar Internațional?
  • cât va fi de mare nota de plată la căldură pentru cei ce nu primesc subvenții, în condițiile în care subvențiile s-au majorat cu 200% și ajung la familii unde venitul net pe membru de familie nu depășește 90 de dolari? Vor mai fi ele suportabile?

Domnilor guvernanți, întrebările de mai sus nu sunt întâmplătoare - populația a mai trecut o astfel de etapă la începutul anului 1996 și a simțit consecințele în anii următori, când guvernarea CDR-istă nu mai știa ce și cum să impoziteze ca să scoată banii. Se dorește, de dragul capitalului electoral, o reeditare a acelei situații?

Afirmația făcută de unii membri ai Guvernului - că avem o creșterea economică care ne permite și această investiție socială - mi se pare puerilă, nefondată.

Recentele scumpiri la aproape toate cele necesare traiului sunt, oare, consecința acestei creșteri economice?

Domnilor guvernanți, măsurile acestea nu vor crește nivelul de trai real al populației, ci vor duce și mai mult la sărăcire, pentru că banii vor fi recuperați din taxele și impozitele ce se vor plăti de contribuabilii cinstiți, în primul rând de cetățeni.

Ceea ce se face la ora actuală este o social-democrație de fațadă, pompieristică, care se aplică de vreo 13-14 ani și rezultatele se văd - crește sărăcia de la zi la zi.

Nici noi și nici populația nu suntem așa de naivi cum crede PSD - să ne închipuim că Guvernul stă călare pe un sac cu bani, de unde tot împarte în dreapta și în stânga tot felul de pomeni.

Izvoarele bogăției și, deci, ale posibilității acordării de ajutoare și subvenții, sunt creșterea p.i.b.-ului, locuri de muncă reale și reducerea șomajului, combaterea și eliminarea corupției și risipei de orice fel. În lipsa acestor izvoare, pomenile se întorc tot împotriva populației și a agenților economici, prin creșterea fiscalității și a inflației.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumim.

 
  Dumitru Bentu - intervenție intitulată Între realism și optimism;

Domnul deputat Vekov Karoly. Lipsește.

Domnul deputat Dumitru Bentu.

Vă rog încă odată să fiți cât se poate de conciși, având în vedere că suntem în întârziere. Vă mulțumesc.

   

Domnul Dumitru Bentu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția mea se intitulează "Între realism și optimism".

Apropierea datei de 5 noiembrie 2003, dată la care Comisia Europeană va da publicității Raportul de țară privind integrarea României în Uniunea Europeană, focalizează atât demersurile Executivului român, cât și interesul opiniei publice pentru acest moment.

Este o perioadă decisivă pentru eforturile de integrare în Occident sau, dacă ar fi să adoptăm exprimarea domnului Mircea Geoană, ministrul de externe, este asaltul final în bătălia pentru integrare.

Își fac însă simțită prezența diverse abordări legate de criteriul economic și obținerea statutului de economie de piață funcțională. Unele dintre acestea aparțin celor care sunt ponderați prin excelență și, în meticulozitatea lor, ar dori ca acest calificativ să provină din îndeplinirea la modul ideal a tuturor angajamentelor asumate. Alții manifestă o anumită voluptate a pesimismului sau contrariului, fapt capabil să arunce spoturi de umbră asupra adevăratelor trăiri față de acest obiectiv major al politicii românești.

În ultimă instanță, astfel de atitudini sunt explicabile. Certitudinea trebuie să se substituie dezideratului, inconsecvențele trebuie anulate, iar peste toate tronează dreptul la opinie.

Nu ar trebui însă uitat nivelul de la care s-a plecat în derularea negocierilor de aderare în anul 2001, nivel care echivala cu o regretabilă întârziere și care a reclamat un imens efort de recuplare și recuperare a timpului pierdut.

Tonusul efortului respectiv se cere a fi menținut, astfel încât integrarea în 2007 să fie realizabilă.

Sunt evidențiate toate elementele care ne îndreptățesc să fim optimiști pentru demersul României în acest context și, transpusă în palierul politic, discuția susținută de demonstrația de progres din ultimii patru ani arată că, din acest punct de vedere, România poate obține statutul de economie funcțională de piață.

Raportul din 2003 va fi în mod cert mai bun decât raportul din 2002 și, chiar dacă vor fi specificate și anumite puncte sensibile, important este că, pe aceste puncte, evoluția să fie pozitivă.

Iată de ce Guvernul Adrian Năstase va acționa cu realism și decizie pentru atingerea obiectivului fundamental al politicii românești - încheierea în 2004 a negocierilor de aderare și integrare în Uniunea Europeană în 2007.

Mai mult optimism și mai multă încredere, bazate pe bunul politic cel mai de preț în acest moment - largul consens național -, pot oferi finalitatea dorită traseului ales de reinserția României în ansamblul valorilor occidentale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Petre Posea - declarație cu titlu Profesorul Emil Constantinescu vrea din nou la Putere;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Ioan Miclea. Lipsește.

Doamna deputat Liana Naum. Era în sală mai devreme. O vom aștepta.

Domnul deputat Petre Posea.

   

Domnul Petre Posea:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea de astăzi este intitulată "Profesorul Emil Constantinescu vrea din nou la Putere".

Pentru cetățeanul de rând, acest bip lansat la intervale mai mult sau mai puțin regulate poate trece neobservat, găsindu-și locul în imensul ocean al banalităților.

Nu același lucru se întâmplă și în cazul celor care cunosc sau își amintesc, că de trăit am trăit-o cu toții mai clar, de guvernarea 1996-2000, patronată de același strateg care acum a început să dea târcoale precum lupul la stână, sperând că va reuși încă odată să ademenească pe cine a mai reușit, cu cine știe ce alte contacte - cu sprijinul călugărului Vasile și, inevitabil, cu aceeași garnitură de vajnici specialiști.

În fața unui asemenea tupeu exasperant, iar tu exasperat, nu poți decât să răbufnești: "Ne-a ajuns, domnule expreședinte, experiența celor 200 de zile și a celor 15 mii de specialiști, sau, poate, de această dată, vrei să încerci invers - 200 de specialiști pentru 15 mii de zile!"

Lamentabilă încercarea dumneavoastră de această dată, și înclin să cred că puteți conta numai pe curiozitatea bolnăvicioasă a românului care, văzând noul blazon AP, de fapt altă Mărie dar cu aceeași pălărie, cu aceeași echipă din trecut, vrea să afle ce nobile idealuri vă mână în luptă, ce proiecte mărețe vă dau ghes și pe ce culmi vreți să ne mai cocoțați.

Omenește vorbind, într-o oarecare măsură, încercăm să vă înțelegem, având în vedere că este an preelectoral și încercați să câștigați teren pentru a obține un scor bun, pentru a înfrunta adversarul politic, dar, logic vorbind, ar trebui să fiți conștient că nu se va realiza acest miracol, tot în campania unei echipe intrată de mult în anonimatul politic. Încă nu avem cunoștință că pe undeva mormolocii politici s-au metamorfozat în rechini.

În altă ordine de idei, mă întreb cum de nu observați cât de păguboasă și de rău augur este păstrarea pe post de purtător de cuvânt a unui individ cu nume parcă predestinat să cânte prohodul formațiunii politice pe care o conduceți. Stau dovadă, în primul rând, aberațiile debitate de acest cap pătrat cu mintea creață la adresa PSD, idei care numai ale unui om politic nu sunt, ci mai degrabă ale cuiva cu grave deficiențe de sănătate mintală, care neapărat are nevoie de consultațiile unui medic psihiatru pentru expirarea limbajului suburban prin care suferă.

Chestia cu predestinația se explică simplu: în Ardeal, cuvântul țiulică numește pasărea cunoscută ca fiind cucuveaua, deci asociind, țiulică, ciuvică este lesne de înțeles că prezicerile purtătorului dumneavoastră de cuvânt se înscriu și fac parte din menirile nevinovatei păsări de noapte.

O altă gafă monumentală care, în nici un caz, în politică nu face bine, este graba cu care ați declarat că vă este scârbă de politică. Inutil încercați, acum, să faceți o întoarcere "ca la Ploiești", cum că v-ați referit doar la divergențele dintre PNL și PNȚCD, la fricțiunile dintre acestea, în loc să-și asume responsabilitățile pentru guvernarea 1996 - 2000, deci când au deținut ministere economice.

Cu toate gafele, aveți o biluță albă cu referire la prezența, prin aceea că aveți alianța PD - PNL. De fapt, părerea e din ce în ce mai unanimă, ceea ce înseamnă că gura păcătosului mai grăiește și adevăr.

Revenind la oile noastre, iar trec la stilul inchizițional, cu dorința de a satisface o nedumerire, o curiozitate. Cum vă argumentați recenta încercare politică, cine v-a sfătuit și ce speranță mai obțineți în politică, atâta timp cât, în anul 2000, în mod laș, fiindu-vă frică de votul românilor, ați fugit din fața acestora. Chiar credeți că alegătorii au devenit în totalitate amnezici, mai ales că ați declarat că nu veți mai conduce nici un partid existent sau care se va forma? Când ați spus adevărul, atunci sau acum, când încercați din nou să intrați în politică, dar, din păcate, pentru dumneavoastră și din nefericire pentru noi ați ales o intrare în nici un caz prin față.

Ceea ce spun acum nu se vrea un sfat. Nu am nici un interes să vi-l dau, dar este demn de reținut că, odată cu trecerea timpului, deveniți tot mai rupți de realitate. Aveți o vârstă și o profesiune respectabilă, cum puteți fi așa de naiv să credeți că, sub umbreluța AP-ului, puteți deveni din nou președintele României? Sigur, spuneți că AP deranjează spectrul politic românesc de la stânga la dreapta și viceversa, dar ce nu spuneți sau nu vreți să recunoașteți este că nimeni nu vă ia în seamă, nici măcar prietenii PNȚCD din guvernarea trecută, care vă acuză de plutire în derivă.

În aceste condiții, părerea mea este că trebuie să vă liniștiți în ceea ce privește politica și să vă scuzați de deranj față de poporul român.

Vă mulțumesc.

 
  Elena Liana Naum - semnalarea existenței, la Constanța, a Grupului de inițiativă pentru reactivarea Mitropoliei Tomisului;

Domnul Puiu Hașotti:

Doamnă deputat Liana Naum, vă rog poftiți. Se pregătește domnul deputat Doru Dumitru Palade.

   

Doamna Elena Liana Naum:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Intervenția mea semnalează existența, la Constanța, a Grupului de inițiativă pentru reactivarea Mitropoliei Tomisului, grup ce își propune să facă demersuri către forurile superioare, adică Sinodul Bisericii Ortodoxe Române, Guvernul României, Președinția României, pentru ca, în acest an, cu ocazia împlinirii a 125 de ani de la realipirea Dobrogei la cadrul statal românesc, să fie reactivată Mitropolia Tomisului.

În ziua de 10 septembrie 2003, la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța, a avut loc întrunirea unui colectiv de istorici, clerici și oameni de cultură care fac parte din Grupul de inițiativă pentru reactivarea Mitropoliei Tomisului, cu scopul de a demonstra științific legitimitatea reactivării unei mitropolii în spațiul dobrogean. Acest grup își propune să militeze pe căile puse la dispoziție de mass- media, pentru a convinge Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de dorința dobrogenilor ortodocși, ca pământul românesc dintre Dunăre și Marea Neagră să-și afirme, și pe această cale, identitatea sa, în cadrul unității în diversitatea civilizației poporului român și să-i pună în valoare moștenirea lui specifică și semnificativă, în contextul efortului nostru de integrare în Europa unită.

Consider că înalta ierarhie a Bisericii Ortodoxe Române ar trebui să recunoască importanța unei asemenea hotărâri care impune adevăruri ale istoriei și să demonstreze solidaritatea față de inițiativa creștinilor dobrogeni. "Dobrogea este provincia prin care a trecut și a propovăduit Sfântul Apostol Andrei. Dobrogea este provincia cu cea mai mare densitate de bazilici și de biserici de epocă romană și pot să vă spun că, din acea perioadă, numai în Oltenia s-a mai găsit una singură. Dobrogea este îndreptățită să aibă un mitropolit, o mitropolie, de vreme ce, în antichitate, mai exact la începutul secolului al VI-lea, au existat 14 eparhii, 14 episcopii, o episcopie la Pârjoaia, la Adamclisi, la Xiopolis, la Capidava, la Hârșova, la Isaccea și în alte câteva locuri". Astfel își exprimă punctul de vedere profesor doctor Petre Diaconu, președintele Grupului de inițiativă, privind prin prisma argumentelor istorice, fără de care baza acestei idei nu ar putea fi susținută.

O semnificativă remarcă a făcut și domnul prefect Gheorghe Martin care arată că: "Această mitropolie nu a fost desființată, în fapt, nu există un fapt de desființare a ei, cum nu a fost desființată biserica, nici pe timpul ateismului, în perioada de aproximativ 50 de ani. Deci noi, practic, nu susținem înființarea, ci reactivarea".

Am convingerea că ideea reactivării Mitropoliei Tomisului este întemeiată, atât de dovezi istorice și teologice de necontestat, cât și de morala europeană care încurajează inițiativele de asociere religioasă într-un cadru legal. "Dobrogea este o demonstrație românească în Europa creștină. Am dat acestei civilizații a Europei creștine pe Dionisie Exigul, cu celebra sa cronologie, am dat pe Ioan Casian și ne recomandăm ca cei mai vechi creștini, tocmai prin Dobrogea, actul nostru de identitate europeană în același timp", a afirmat domnul Dan Zanfirescu, membru al Grupului de inițiativă pentru reactivarea Mitropoliei Tomisului. De asemenea, domnul profesor doctor Mihai Eremia, decan al Facultății de istorie din Constanța, este de părere că "Există o justificare morală, științifică, scrisă pentru a accepta ideea unei mitropolii".

Grupul de inițiativă pentru reactivarea Mitropoliei Tomisului va readuce în discuția Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române argumentele lor susținute de un amplu material documentar, în care va fi subliniat rolul pe care îl are reactivarea Mitropoliei Tomisului, în actualul context național și internațional, motivând printre altele că acum, la împlinirea a 125 de ani de la integrarea Dobrogei în cadrul statal românesc, este momentul prielnic pentru reafirmarea valorilor culturale dobrogene.

Dobrogea este un spațiu românesc în care creștinismul a existat neîncetat de-a lungul secolelor. De aceea susțin ceea ce este dovedit istoric, susțin ortodoxia pe acest teritoriu, susțin în slujba adevărului, acordarea statutului meritat Bisericii Ortodoxe Române din Dobrogea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc.

 
  Victor Bercăroiu - evocarea unui eveniment sportiv desfășurat în perioada 11-14 septembrie 2003 în comuna Brebu, județul Prahova;

Domnul deputat Doru Dumitru Palade își va face săptămâna viitoare declarația politică. Domnul deputat Marinache Vișinescu. Ultimul înscris este domnul deputat Victor Bercăroiu.

Poftiți.

   

Domnul Victor Bercăroiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am să evoc astăzi un eveniment deosebit petrecut în comuna Brebu, județul Prahova, în perioada 11 - 14 septembrie 2003, și anume Festivalul internațional "Etnofair-play Balcanuralsport" eveniment patronat de Comitetul Olimpic Internațional, Comisia "Sportul pentru toți", care s-a desfășurat la inițiativa unui inimos profesor pe nume Nicolae Drăgan.

Pentru reușita celor trei zile au contribuit, în egală măsură: Comitetul Olimpic Român, Agenția Națională pentru Sport, Federația Română "Sportul pentru toți", Comisia Națională pentru Promovarea Toleranței și Fairplay-ului prin Sport, Societatea Română de Radiodifuziune, Consiliul județean Prahova, Direcția pentru sport a județului Prahova, Primăria municipiului Câmpina și, nu în ultimul rând, Primăria comunei Brebu, gazda acestor manifestări. Au participat copii, tineri și adulți din Bulgaria, Serbia și Muntenegru, Grecia, dar și naționalități din România: maghiarii de la Miercurea Ciuc, turco-tătarii de la Constanța, romi de la Mărginenii de Jos, județul Prahova, precum și din zonele geografice ale țării, maramureșeni de la Baia Mare, bănățeni din Brad - Hunedoara, ardeleni de la Cugir, moldoveni de la Piatra Neamț, olteni de la Caracal.

Pe parcursul celor trei zile, într-o atmosferă greu de redat în cuvinte, s-au întrecut, atât pe terenul de sport din comună, cât și pe scena amenajată în incinta Complexului muzeal Matei Basarab, aducându-ne aminte de jocuri sportive și dansuri populare de mult uitate: țurca, plinta, culea, din zona Cugirului; oina, săritura cu sacul, baba oarba, lapte gros din zona Piatra Neamț; huna și fuga din zona Maramureș, Baia Mare; nouă pietre, sport ritual țigănesc, întreceri pe cilindri, întreceri pe papainoage din zona Brebu, Prahova; nunta la români, dansuri de curtoazie a tinerilor din zona continentală a Greciei, dansuri populare turco-dobrogene, dans țigănesc stilizat.

Doamnelor și domnilor, această manifestare, cu o încărcătură emoțională deosebită, a demonstrat, încă o dată, că prin sport și cultură inimile tinere se unesc, trecând peste barierele de multe ori artificiale ale unor zone geografice românești și că, prin acești minunați anonimi, sportul pentru toți, dar și jocurile populare românești nu vor muri niciodată.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumim, și noi, domnule deputat.

 
   

Vă mulțumesc, încă o dată, pentru atenția de care ați dat dovadă și, în aproximativ 10 minute, încep lucrările în plen cu ordinea de zi anunțată, dezbaterea unor proiecte de lege.

Vă mulțumesc.

(Următoarele intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la secretariatul de ședință.)

 
  Andrei Ioan Chiliman - intervenție cu titlul P.S.D-ul, Ataturk și Brătianu;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

"PSD- ul, Ataturk și Brătianu"

PSD-ul a călcat din nou în străchini, încercând, prin repetate pusee de naționalism fanfaronard, dedicat 100% opiniei publice interne, să îi ia fața Vadim-ului PRM-ist pentru a-și apropia electoratul acestui partid. Probabil că au început antrenamentele cu public pentru campania electorală în care candidatului PSD îi va fi imposibil să scape de atacurile lui Vadim Tudor. Însă tot mai mult, în acești trei ani de guvernare PSD-istă, se demonstrează că tricolorul prins obligatoriu la rever sau cravatele imprimate cu stema țării pe care toți oficialii PSD sunt obligați să le poarte, nu reprezintă decât o cale ieftină de a distrage atenția populației de la adevăratele ei probleme, ale căror soluții partidul de guvernământ nu le are și, în trufia sa suverană, nici nu le acceptă pe cele oferite de opoziția democratică.

Este bine știut că singurele și cele mai importante scopuri ale românilor, finalizate după 2001 sub Cabinetul Năstase și cu care PSD-iștii se laudă peste tot, sunt intrarea României în NATO și eliminarea vizelor pentru cetățenii români în spațiul Schengen. Ambele performanțe țin însă de munca și eforturile concertate ale tuturor guvernelor României din ultimii 13-14 ani, pentru integrarea României în spațiul euro-atlantic și sunt reușite clare ale politicii externe românești.

Paradoxal, cele mai virulente atacuri naționaliste ale PSD-ului sunt orientate tocmai împotriva diplomaților occidentali care au dat credit guvernării PSD din ultimii trei ani. Când însă aceștia au început să critice stagnarea evidentă a procesului de reforme din justiție, administrație și economie, când au catalogat România ca top-list al corupției europene și au definit economia românească ca neatingând criteriile unei piețe libere și funcționale, PSD-ul a lăsat manierele a la Titulescu, apelând la ironia grosieră. În loc să se războiască cu baronii săi, care au năpădit moșiile patriei psd-iste cu faptele lor de corupție și au vărsat din belșug sângele mass mediei locale, conducerea PSD preferă o întrecere în pilde patriotarde ieftine cu oficialii europeni și americani, care însă nu mai prind nici măcar la publicul neavizat. Mai mult, acest public neavizat știe mult mai bine care e realitatea din spatele vorbelor și reacționează adecvat: un ziar austriac raporta ieri circa 25.000 de români, cei mai mulți fără acte în regulă, care își terminaseră "vacanța" acasă și se întorceau în Occident la muncă, semnificația cuvântului mergând de la furat și cerșit, până la angajatul la negru în construcții, servicii și agricultură. Acești români, unii dintre ei romi fără nici o șansă de integrare în comunitate, au simțit din plin "binefacerile" reformei psd-iste, eșecul luptei anticorupție, respectarea selectivă a drepturilor minorităților sau "creșterea" nivelului de trai în iarna ce vine până într-atât, încât au preferat să beneficieze de corupția întreținută la granițe de mai marii PSD, pentru a evada din... România păstorită de păvălachi și priboi. Ministrul de Interne al Austriei, Ernst Strasser, este hotărât să ceară Uniunii Europene reintroducerea vizelor obligatorii pentru cetățenii români, lucru care reflectă pe deplin situația reală a "realizărilor" Cabinetului Năstase.

Guvernarea PSD dorește a mai bifa în campania electorală ca realizare proprie și votarea modificărilor la noua Constituție, uitând că făcut totul ca să amâne acest proces cu aproape doi ani. Dacă pe romi îi "exportă" în Occident, sau îi mituiesc cu o sumă fixă per copil sau cu câteva conserve expirate oferite ca ajutoare sociale, pentru comunitatea maghiară, parteneră la guvernare, s-au găsit soluții de compromis pe care nici CDR, atât de hulită de PDSR între 1996 și 2000 pentru alianța cu UDMR, nu a avut puterea să le aplice. De data asta, naționalismul PSD-ist a pălit in fața intereselor UDMR, făcându-se că nu aude protestele minorității românești din Har-Cov, care acuză segregarea promovată fățiș de comunitatea maghiară.

Cea mai recentă dovadă a naționalismului ieftin al PSD: zilele trecute treceam prin fața teatrului Odeon, acolo unde se află statuia părintelui Turciei moderne; pentru Kemal Ataturk s-a găsit un loc fermecător din centrul Bucureștiului. Nu pot însă să uit că actuala conducere PSD-istă a Camerei Deputaților a atârnat, în ciuda protestelor noastre, portretul torționarului comunist Alexandru Drăghici, în vreme ce nicăieri în capitală, în centru sau la periferie, nu poți găsi măcar un simplu bust cât de mic, al părintelui României moderne, făuritorul României Mari și al Constituției de la 1923, marele om de stat Ion I.C. Brătianu.

  Alexandru Stănescu - despre situația trupelor românești din Afganistan;

Domnul Alexandru Stănescu:

"Situația trupelor militare românești din Afganistan"

Probabil că nu este, acum, momentul bilanțurilor, dar o evaluare globală a contribuției României la eforturile internaționale de a impune și menține pacea în lume este de natură să ne întărească convingerea că viitoarea integrare în structurile euro-atlantice nu este un cadou, ci o măsură pe deplin justificată și meritată.

România a participat, până în prezent, cu peste 9000 militari la 8 operații în sprijinul păcii sub conducerea NATO, 13 misiuni de pace sub egida ONU, 1 misiune sub egida Uniunii Europene, 3 misiuni sub egida OSCE, precum și la alte două coaliții internaționale (una împotriva terorismului în Afganistan, respectiv una împotriva Irakului) în teatre situate atât în spațiul european, cât și pe alte continente. Aceasta a însemnat un efort financiar considerabil și noi responsabilități la nivelul Ministerului Apărării Naționale pentru comanda și controlul forțelor și mijloacelor dislocate în afara teritoriului național.

Cu câteva zile în urmă, am comemorat tragedia care a lovit poporul american, în urmă cu doi ani, consecință a escaladării fenomenului terorist la nivel mondial.

Parlamentul României s-a angajat atunci, prin Hotărârea nr.21 din 19 septembrie 2001, că România, în calitate de partener strategic al Statelor Unite ale Americii și de membru al Parteneriatului pentru Pace, va participa, ca aliat de facto al NATO, împreună cu statele membre ale NATO și cu ceilalți parteneri și aliați ai acestora, la combaterea terorismului internațional prin toate mijloacele, inclusiv militare.

Consecvent acestor angajamente, prin Hotărârea nr.15 din aprilie 2002, Parlamentul României a aprobat participarea la Operația "Enduring Freedom" din Afganistan, în cadrul căreia Ministerul Apărării Naționale a deplasat, la data de 1 iulie 2002, un contingent de 425 de militari împreună cu tehnica de luptă necesară. Finanțarea misiunii este asigurată până la sfârșitul anului 2004, efectivele fiind rotite din 6 în 6 luni.

În prezent, în Afganistan acționează Batalionul 151 Infanterie din Iași, dislocat la Kandahar, cu un efectiv de 405 militari, având următoarele misiuni: asigurarea pazei și securității aeroportului Kandahar; patrulare, ziua și noaptea, în munții din apropierea Kandaharului, în scopul realizării unui dispozitiv de blocare a zonei unde se distruge muniția colectată; organizarea de puncte de control fixe și mobile; asigurarea securității unor operațiuni.

De asemenea, dislocat la Kabul, acționează un pluton de poliție militară, cu un efectiv de 25 de militari, având ca misiune patrularea, recunoașterea și marcarea prezenței în zonă, controlul traficului, escortarea unor delegații, controlul antitero și monitorizarea activităților criminale în Kabul. Totodată, în cadrul Comandamentului forței multinaționale, activează, în prezent, 6 ofițeri români de stat major.

Misiunile executate au demonstrat că militarii români pot face față cu succes multitudinii de obstacole și situații neprevăzute din Afganistan, în pofida condițiilor vitrege de climă și relief. Pe perioada derulării conflictului din Afganistan, comunitatea internațională a acționat ferm în identificarea celor mai viabile căi pentru stoparea ostilităților și a acțiunilor teroriste. Una dintre soluțiile adoptate în sprijinul păcii în zonă o reprezintă constituirea și operaționalizarea noii armate afgane, cu rol important în menținerea stabilității regionale.

România s-a implicat activ și în această inițiativă, participând cu 10 ofițeri și 15 maiștri militari și subofițeri la procesul de organizare și instruire a armatei afgane, în perioada mai 2003 - iulie 2004. De asemenea, conducerea Comandamentului Central American pentru coordonarea acțiunilor militare în cadrul Coaliției internaționale de combatere a terorismului a aprobat conceptul Echipe pentru reconstrucția provinciilor din Afganistan, care se bazează pe constituirea unei structuri predominant militare, fără a fi exclusă prezența civililor.

Și, pentru acest program, Parlamentul României a aprobat participarea cu 6 ofițeri specialiști în domeniul cooperării civili - militari și 10 specialiști în construcții din Ministerul Apărării Naționale. Așa cum arătam și la începutul intervenției mele, după ce Afganistanul a reprezentat o primă provocare adresată militarilor români, asumată și, până acum, trecută cu brio, profesionalismul și competența acestora i-a recomandat și pentru participarea la alte misiuni. Ca urmare, la această dată, contribuția României se materializează în participarea simultană la misiuni în mai multe teatre de operații: Irak, Afganistan, Bosnia-Herțegovina, Kosovo.

Efortul considerabil pe care îl presupune o angajare de asemenea amploare este apreciat pe măsură de comunitatea internațională. Suntem datori, la rândul nostru, să recunoaștem meritele Ministerului Apărării Naționale, ca unul dintre principalii artizani ai integrării României în structurile euroatlantice. Iar recunoașterea noastră se poate materializa cel mai bine prin adoptarea unor legi care, pe de o parte, să permită armatei urgentarea procesului de compatibilizare cu armatele statelor membre NATO iar, pe de altă parte, să ofere militarilor o motivație corespunzătoare îndeplinirii, și pe mai departe, a sarcinilor deosebite care îi așteaptă.

*Notă: până în prezent, personalul menționat nu a fost solicitat de partenerul de coaliție.

  Ion Rădoi - atenționare în privința situației create în sistemul feroviar din România;

Domnul Ion Rădoi:

Vă supunem atenției situația creată în sistemul feroviar din România, prin inițierea unui proces de disponibilizare haotică a personalului, la presiunea Fondului Monetar Internațional, fără a se ține cont de condițiile obligatorii necesare funcționării în condiții de siguranță a căii ferate.

În decursul timpului, calea ferată a pierdut mai mult de jumătate din personal. Astfel, în 1991, SNCFR număra circa 215.000 de angajați din care, în prezent, în sistemul feroviar se mai regăsesc 83.470 de salariați implicați în activități specifice feroviare (marfă, călători, infrastructură). Dintre aceștia, după 15 septembrie 2003, vor mai rămâne 73.000 de salariați. Este un greu sacrificiu făcut de feroviari, în speranța ameliorării situației căilor ferate și implicit a condițiilor de muncă și viață, lucru care nu a avut loc, ci din contră veniturile reale ale feroviarilor au scăzut continuu, ajungând la ora actuală la circa 60% din valoarea din 1991.

După 1998, când 27.000 de salariați au părăsit sistemul, personalul feroviar este suprasolicitat datorită faptului că tehnologia folosită la căile ferate are o vechime de 40 de ani sau chiar mai mult. Concedierea suplimentară a încă 19.000 de salariați de la calea ferată și metrou amenință să afecteze siguranța circulației feroviare sau chiar să provoace un colaps al întregului sistem.

Sistemul feroviar este guvernat de reguli stricte privind siguranța circulației, reguli impuse pe parcursul a 130 de ani de evoluție a acestei industrii. Metroul funcționează după aceleași principii și se supune acelorași reglementări, fiind de fapt o cale ferată la scară mai redusă și funcționând în subteran. Diminuarea la nesfârșit a personalului nu se poate face fără a afecta grav siguranța circulației în condițiile în care aportul de tehnologie modernă este insesizabil.

Administrațiile feroviare europene pun un accent deosebit pe îmbunătățirea siguranței feroviare, investind continuu atât în echipamente și material rulant noi și performante, cât și în perfecționarea personalului. Astfel s-a ajuns ca transportul pe calea ferată să fie pe locul întâi în Europa, din punct de vedere al siguranței integrității călătorilor și mărfurilor transportate, comparativ cu celelalte moduri de transport. Un transport sigur este un real barometru al prestigiului și încrederii publice și, evident, al succesului într-un mediu competițional.

Astfel, în contrast total cu solicitările FMI de restructurare a sistemului feroviar din România, Johannes Ludewig, specialist feroviar de notorietate, directorul executiv al Uniunii Internaționale a Căilor Ferate (UIC), recomandă să nu se urmeze tendința generală europeană de reducere a activității feroviare, ci să continue dezvoltarea căilor ferate din România, prin efectuarea de investiții masive.

În sistemul nostru feroviar, unde majoritatea echipamentelor și materialul rulant au o vechime între 40 și 70 de ani (de exemplu instalațiile de centralizare mecanică sunt din anul 1950), este clar că operarea în condiții de siguranță este posibilă grație măiestriei profesionale a feroviarilor și a reglementărilor stricte în domeniul siguranței circulației. Aceste reglementări pot fi modificate numai ca urmare a introducerii de noi tehnologii și nicidecum pentru a justifica nevoia de a reduce personalul. Neglijarea reglementărilor de siguranță va determina, în timp, producerea de accidente feroviare care pot fi de mai mică importanță, dar pot fi și catastrofale. O diminuare nesăbuită a personalului implicat în siguranța circulației este echivalentă cu încălcarea reglementărilor de siguranță și va avea aceleași efecte. Având în vedere că pe calea ferată se transportă zilnic milioane de călători, iar la metrou în perioadele de vârf traficul este de un milion de călători zilnic este foarte clar că nimeni nu are dreptul să se joace cu viețile și sănătatea oamenilor, indiferent dacă aceasta se întâmplă intenționat sau nu consecințele fiind la fel de grave.

În spiritul celor arătate mai sus, se impune în mod evident o altă abordare a negocierilor pe care Guvernul României le poartă cu FMI referitor la sistemul feroviar. Nu trebuie să fim împotriva acordurilor cu această instituție financiară, dar trebuie să combatem categoric acceptarea de către autoritățile române a unor condiționări privind numărul personalului din societățile feroviare, impuse fără a exista nici cea mai mică analiză tehnică a impactului reducerii personalului asupra siguranței circulației feroviare și a bunului mers al sistemului.

Având în vedere cota ridicată de piață, semn că poziția căii ferate în transporturile din țara noastră este solidă și de viitor, este de datoria statului român și a instituțiilor sale să se implice în mod responsabil în vederea susținerii și dezvoltării unei activități care a fost motorul dezvoltării industriei în întreaga Europă și care este în prezent sprijinită puternic în statele de pe vechiul continent.

  Marin Anton - exprimarea unui punct de vedere în ceea ce privește ajutorul acordat de stat pentru încălzirea locuințelor;

Domnul Marin Anton:

Din rapoartele organizațiilor internaționale realizate în ultimii trei ani, a reieșit faptul că s-au acordat subvenții de cca 372 milioane de dolari pentru sistemul de termoficare și agent termic.

În această toamnă, Guvernul României ne anunță că va crește ajutoarele acordate ca subvenție pentru încălzirea locuințelor, ceea ce, la prima vedere, pare un lucru bun și menit să scadă îngrijorarea oamenilor legată de plata întreținerii pe timpul iernii.

Numai că, adevărata problemă este cu totul alta: creșterea ajutoarelor semnifică lipsa de restructurare și blocajul existent la nivelul sistemului energetic. Felul defectuos în care lucrează regiile din acest domeniu, nu mai trebuie ocrotit de stat. Eficiența subvențiilor este nulă, atâta timp cât oamenii plătesc de multe ori un serviciu pe care nu-l primesc.

De doi ani de zile, Guvernul tot încearcă să găsească un mecanism sau să instituie un sistem prin care să se acorde aceste ajutoare dar, din nefericire, nu a reușit să găsească o modalitate eficientă și transparentă în ceea ce privește atribuirea subvențiilor, indiferent cărui sector social sau de activitate i se adresează.

Nu trebuie să uităm nici o clipă că aceste ajutoare constituite, e adevărat, din solidaritate socială, reprezintă bani publici, iar cei care au rolul de a distribui aceste subvenții și ajutoare trebuie să ne informeze pe noi toți cum sunt acestea distribuite: căldura, pensionari, familii aflate în dificultate, țărani...

Din punctul nostru de vedere, este necesară crearea unui mecanism riguros capabil să asigure eficiența distribuirii ajutoarelor, precum și o mai mare transparență în derularea acestor programe sociale, pentru că deja există multe situații și s-a creat impresia că banii se dau cu nemiluita și că încurajează nemunca. Realizarea unui sistem coerent de ajutorare a persoanelor aflate în nevoie este mai mult decât utilă, pentru că s-a ajuns în situația ca banii publici să fie cheltuiți prea ușor și orice ajutor a ajuns cu un vot politic pentru PSD.

  Vlad Gabriel Hogea - relatarea unui scandal de presă la iași;

Domnul Vlad Gabriel Hogea:

Zilele trecute, Mihai Giubernea, directorul SC Autobuzul SA (Societatea publică de transport în comun) a fost surprins de către ziariștii din presa locală într-un Internet Cafe din centrul orașului jucând Counter Strike pe computer în timpul serviciului, la orele 14,45. Pentru cine nu este familiarizat cu jocurile de acest gen (mărturisesc că și eu sunt un novice în domeniu, preferând să folosesc calculatorul la alte activități mai folositoare!), Counter Strike este dominat de violență, teroriști, explozii, împușcături, cadavre, adică tot felul de aiureli care zdruncină nervii.

Pe scurt, Giubernea (unul dintre ciracii primarului Constantin Simirad), în loc să-și facă treaba pentru care e plătit din buzunarul ieșenilor cu vreo 18.000.000 pe lună (ca să nu mai punem alte sporuri, prime, facilități etc.), se distra de minune, ca un copil, cu căștile pe urechi, în fața unui ecran de calculator. Cu timpul său liber, orice om poate face ce vrea, însă directorul de la Autobuzul era în timpul programului de lucru!

A doua zi după izbucnirea scandalului în mass media ieșeană, el și-a luat un binemeritat concediu de odihnă, fiind, probabil, epuizat de eforturile depuse pentru a trece de nivelul I al jocului tâmpit cu care-și mânca timpul. Viceprimarului Vasile Munteanu nu i s-a părut defel un lucru grav, întrebându-i pe ziariști, vizibil deranjat: "De ce atâta hăituială pe Mihai Giubernea?". Chiar, de ce atâta zgomot pentru irosirea banului public, pentru bătaia de joc la adresa plătitorilor de taxe și impozite, că tot face Simirad ce vrea! De altfel, primarul le-a spus cinic redactorilor publicației care și-a "permis" să insiste asupra acestui subiect: "Nu voi lua măsuri. De ce? Pentru că așa vor mușchii mei. Eu nu țin cont de ceea ce scrie în ziarul vostru. Pe cei care îi critică ziarul vostru, eu îi avansez" (sic!).

Ne lămurisem, de multă vreme, ce primar avem, nefiind prima oară când debitează asemenea inepții. Fotografia cu directorul Giubernea jucându-se pe computer există și a fost redată în presă. Mai mult, se vede clar pe ecran numele jocului, dar, cu toate acestea, Simirad nu-l destituie, în secunda imediat următoare, pe superficialul său colaborator, care are pe mână, între altele, executarea unui contract dubios în valoare de peste un milion de euro (închirierea unor autobuze de la SC Bursa Moldovei SA, problemă asupra căreia am zăbovit acum câteva săptămâni)...

Tot așa, senatorul Solcanu îl ține în brațe pe deputatul Paul Neamțu, câștigător, prin firmele din Grupul Moldrom, a numeroase licitații de construcții și consolidări de școli, proiecte finanțate de Banca Mondială. Un ziar central s-a oprit numai asupra banilor tocați în județul Iași. Ramificațiile sunt, de fapt, mult mai profunde, pentru că Neamțu și-a extins tentaculele și în județul Bacău, unde a călcat teritoriul controlat de frații Sechelariu. Consecința: presa locală din Iași și Bacău a scris, acum două - trei luni, despre nerespectarea condițiilor contractuale privind repararea unităților de învățământ respective. Că firmele lui Paul Neamțu, în ciuda milioanelor de dolari primite de la Banca Mondială, se pretează să emită cecuri sub acoperire e foarte grav, dar cel puțin la fel de gravă este folosirea unei metode de tip mafiot pentru a stoarce bani nemeritați din țară și din străinătate: Moldrom se prezintă la licitație, câștigă în mod dubios o lucrare și, la scurt timp, încheie un contract de antrepriză cu o altă firmă, căreia, în schimbul unui comision de 10%, îi dă pe mâini executarea proiectului. Cel puțin așa susțin gurile rele.

Și dacă stăpânul Solcanul ("ieminentul derector" de filială de partid!) e străin de toate aceste manevre murdare, atunci înseamnă că degeaba ne batem gura de ani de zile. Totul e atât de simplu: "Îmi dai, îți dau! - Cât costă o imunitate parlamentară, cât costă niște facilități fiscale, cât costă un liber la licitații? - Atât. - Bine, s-a făcut!" Și PSD merge înainte, iar maestrul Solcanu își primenește echipa de afaceriști o dată la patru ani. Nu de alta, dar intră în monotonie, ce Dumnezeu, oameni suntem, chiar nu se înțelege atâta lucru?! Parcă-l vedem, peste vreo două luni, ambasador în Mexic, că în Cuba nu se poate, postul s-a ocupat deja...

  Corneliu Ciontu - intervenție cu titlul Implicațiile politice ale unui cumplit asasinat;

Domnul Corneliu Ciontu:

"Implicațiile politice ale unui cumplit asasinat"

Tragicul eveniment petrecut la sfârșitul săptămânii trecute - când un jandarm și-a omorât patru colegi și și-a pus capăt zilelor folosind armele și muniția din dotare - a adus în atenția opiniei publice o problemă cu ample semnificații și consecințe: reforma armatei, a poliției și a jandarmeriei.

Ca părți integrante ale societății românești, aceste instituții nu pot evita criza economică si morală a societății românești; nu pot evolua în disonanță cu durerosul proces de tranziție pe care țara noastră îl cunoaște. În fond, drama petrecutăla Baia Mare nu face decât să reflecte drama unui popor debusolat, frustrat, rupt de valori, care resimte dureros disoluția autorității și a ordinii sociale. Totuși, menirea forțelor armate este tocmai capacitatea de a-și păstra coeziunea și organizarea în momentele de criză. Clasa politică și societatea civilă pot face posibile și traversa momente de anomie, de dezorganizare. Dar este misiunea forțelor care asigură securitatea publică sa rămână lucide în astfel de momente. In anul 1917, de pildă, jumătate din România era ocupată de forțele Puterilor Centrale; Bucureștiul era pierdut, bolile făceau ravagii și instituțiile statului se prăbușeau; ei bine, tocmai în acele clipe, Armata României a știut să rămână ferm în picioare, evitând disoluția, respectând ierarhiile si organizând rezistența de la Mărăști, Mărășești și Oituz. Desigur, comparația este forțată; România anului 2003 nu trece printr-o situație similară celei din 1917; totuși, ne aflăm în epicentrul unei crize profunde, și, din acest motiv, atenția pe care o acordăm forțelor armate trebuie să se afle la cote ridicate. Din acest motiv, putem spune cu deplină îndreptățire că modul în care a fost efectuată reforma în armată, poliție și jandarmerie este lipsit de responsabilitate. Politicienii români au ezitat îndelung asupra noii formule de organizare a forțelor armate; au pendulat la nesfârșit între formula armatei de profesioniști si cea a recrutării. În această privință, punctele de vedere sunt împărțite, existând argumente de ambele parți. Însuși Partidul România Mare a acordat parlamentarilor săilibertatea de a-și exprima puncte de vedere proprii, chiar și contradictorii, pe această temă, considerând că o dezbatere ideatică este necesară. Dar guvernele de după 1989, liderii Ministerului Apărării, ai Ministerului de Interne, conducătorii Jandarmeriei nu puteau rămâne la stadiul simplei dezbateri de idei. Ei erau mandatați de electorat să ia decizii și să aleagă în mod tranșant care este cea mai oportună formă de organizare a armatei române: profesionistă sau "de mase". Ei bine, în locul unei decizii clare și operaționale au existat doar ezitări și amânări. De-a lungul a treisprezece ani s-a perpetuat refuzul de a răspunde la întrebarea: își permite România o armată modernă, cu tehnologie avansată, cu oameni puțini și perfect instruiți? Sau procesul de reformă trebuie sa aibă loc în interiorul unei armate bazate pe serviciul militar obligatoriu? Putem să preconizăm o Jandarmerie profesionistă? În cazul în care am fi găsit la timp un răspuns responsabil, reforma armatei și jandarmeriei ar fi luat o formă mult mai definită, s-ar fi aflat intr-un stadiu mult mai avansat. Și daca admiterea in Alianța Nord-Atlantică i-a obligat pe politicienii români să opteze, în perspectivă, pentru armata de profesioniști, ezitările privind organizarea jandarmeriei continuă. Iar aceste ezitări fac posibile tragedii precum cele de la Baia Mare.

Flaviu Pop, jandarmul care și-a împușcat colegii, este un produs al deficiențelor sistemului de recrutare din Jandarmeria Română. El nu este un simplu accident, atâta timp cât numeroși soldați și jandarmi dezertează cu arma în mână sau își iau viața în mod sângeros. Numai un sistem prost organizat poate pune o pușcă în mâinile unui bolnav psihic. Și numai o instrucție iresponsabilă, efectuată de persoane lipsite de vocația autorității, poate transforma un tânăr de 20 de ani, abia ieșit din copilărie, într-un nebun sângeros. Adevărul este acesta, în cruda lui nuditate: mulți tineri care ajung în armată normali din punct de vedere psihic devin, în urma prostului tratament la care sunt supuși, vulnerabili în fața afecțiunilor nervoase. Există, în armata și jandarmerie, corupție, favoritism, comandanți brutali și incompetenți, abuzuri de putere, pedepse nedrepte. Aceste vicii nu sunt caracteristice militarului român; dar, din pricina crizei sociale generalizate, ele există. Ori, în fața unui astfel de sistem nedrept, un tânăr sensibil, cu carențe emoționale, își poate pierde luciditatea. Se poate transforma, pentru câteva fatidice ore, într-un monstru înarmat. Iată motivul pentru care jandarmeria română trebuia sa aibă deja pus la punct un corp perfect organizat de psihologi și psihiatri. Atunci când optezi pentru serviciul militar obligatoriu, psihologii capătă o importanta covârșitoare, deoarece posibilitatea unor afecțiuni nervoase ale recruților e mult mai mare decât în cazul militarilor profesioniști. Or, ne întrebăm legitim, de câți psihologi de valoare beneficiază Jandarmeria română? Cum sunt ei plătiți și motivați pentru a nu trece în sistemul privat? Cu câți jandarmi este obligat să lucreze un singur psiholog? Poate el sa facă față la câteva sute de dosare? Nu cumva munca sa se transformă într-o formalitate lipsită de orice conținut?

Iată doar câteva întrebări la care conducătorii Ministerului de Interne trebuiau deja să răspundă. Nu era necesar un cvadruplu asasinat pentru ca șefii Jandarmeriei și cei ai Ministerului de Interne să discute în contradictoriu despre neajunsurile procesului de recrutare. Această situație demonstrează, în fond, faptul că, în România actuală, o problemă nu există decât în momentul în care creează victime, afectând astfel imaginea partidului de guvernământ. Dar, o astfel de gestionare a Interesului Național este, în ultimă instanță, iresponsabilă. Din punctul de vedere al Partidului România Mare, procesul de reformă din armată, poliție și jandarmerie trebuie efectuat grabnic si ferm. Partidul nostru militează pentru necesitatea unui aparat de păstrare a ordinii publice profesionist și organizat strict, pe baza unor regulamente care să traseze responsabilități clare și imediate. Atâta timp cât există voința politică în acest sens, pot fi identificate fonduri și surse de finanțare pentru dotarea armatei, poliției și jandarmeriei cu tehnologie avansată. În plus, este imperativa, măcar în al doisprezecelea ceas, formarea unui corp de psihologi de elită, care să prevină derapajele oamenilor care, fiind înarmați în numele ordinii publice, au misiunea de a ne asigura liniștea. Insă numai cu responsabilitate, luciditate și pragmatism astfel de reforme pot fi întreprinse.

  Costache Mircea - declarație intitulată Legendarul Domn Năstase;

Domnul Costache Mircea:

Declarație politică: "Legendarul Domn Năstase"

Asaltat și vizibil iritat de tot mai desele referiri ale unor înalți demnitari europeni dar și de unele condeie gazetărești autohtone pe tema incomodă a flagelului corupției, care paralizează întreaga viață economico-socială a țării, periclitând șansele de integrare în lumea civilizată, domnul prim-ministru parează în stil personal: "legende. S-a extins mult legenda corupției din România." Așadar, legenda s-a extins, nu corupția! Că românii au talent la mituri și legende e drept, dar să-i acuzi pe pragmaticii funcționari europeni de exces de ficțiune și taifas pe tema fraudării fondurilor publice și, în general, a hoției generalizate este o afirmație cel puțin riscantă. Străinii aceștia s-au săturat până peste cap de statul de tip mafiot, urcat pe culmi nebănuite de actualul executiv și consolidat în timp de toate guvernările post-decembriste. Unde s-a mai văzut și unde s-a mai auzit să-ți dai cetățenii nevoiași pe drumuri, scoțându-le cu forța apartamentele la licitație pentru acumularea unor datorii la întreținere, de 20-30 milioane de lei, în timp ce mii de societăți sunt scutite de datorii la buget, cu zecile de mii de miliarde? Legendă o fi, domnule prim-ministru, scutirea, amnistierea ori reeșalonarea unor sume fabuloase? Sau vreți să spuneți că iertarea de datorii se face gratis? Asta da legendă! Apropo, știți ce spun puținii investitori străini care, în virtutea obiceiurilor de acasă, își mai plătesc datoriile? "Domnilor, dacă în țara dvs. își plătesc dările la stat numai proștii, nici noi nu mai înțelegem să le plătim. Vom plăti când va plăti toată lumea", a spus administratorul Trustului Kvaerner, cumpărătorul IMGB.

Există firme care ar mai vrea să-și achite din datorii, măcar de ochii lumii, dar vine gheara neagră și uscată a mafiei care-i oprește, cerându-și, bineînțeles, partea pentru serviciile aduse. Legenda creată de dvs. și de predecesorii dvs. i-a stricat și pe cei mai cinstiți oameni din țară, și chiar și pe străini. Au luat și ei năravurile de pe aici, fiindcă le erau favorabile. Nu cred că ați putea să ne replicați că și pe la ei se practică evazionismul fiscal. Știu și copiii că pe acolo faci pușcărie chiar dacă te numești Loren sau Graff. Ori este și aceasta o legendă? Averile acumulate în cei 13 ani "legendari" ai României de după 1989, pădurile de vile, limuzinele și conturile stau mărturie că nici o țară din lume nu cunoaște un asemenea ritm al investițiilor în mijloace de huzur în locul mijloacelor de producție, generatoare de locuri de muncă și creștere economică reală.

Dacă vreți să cunoașteți adevărata legendă a îmbogățirii prin fraudă, publicați, în locul eternei și fascinantei Românii fictive, atlasul averilor și titularilor lor reali, precum și lista datornicilor către bugetul statului. Atunci s-ar vedea de ce au ajuns unii datori la întreținere și aruncați pe drumuri, iar cheful de vânătoare, de libații, de emisiuni de divertisment cu Teo și Leana lu`Pârțag, de bășcălie ieftină și de legende cinice poate vi s-ar mai domoli. Eu, unul, vă doresc sincer o trezire la realitate fără incidente majore în planul imaginației și al spiritului ludic, care vă leagănă visele. Și pentru că toate acestea trebuiau puse la adăpost, și să poarte un nume, un singur nume, li s-a spus, simplu, "garantare de către stat" a averilor realizate prin rapt în cei 13 ani apocaliptici, prin modificarea Constituției.

  Ioan Sonea - intervenție cu titlul: Președintele Iliescu - un romantic?;

Domnul Ioan Sonea:

Președintele Iliescu - un romantic?

În urmă cu o săptămână avea loc întâlnirea în Ungaria a parlamentarilor maghiari din state vecine Ungariei, prilej de abordare a problemelor de interes pentru minoritatea maghiară, și în ce privește România, susținerea de către Ungaria a unor proiecte pentru învățământul în limba maghiară.

Chiar dacă de multe ori se depășesc limitele acordurilor între state și dacă se abuzează de ospitalitatea românească, acțiunile ungare nu pot fi decât lăudabile și posibile exemple pentru alte state " În acest timp reprezentanții noștri, musafiri printre românii din afara granițelor, iau note, fac rapoarte și se plâng. Nimeni altul decât domnul președinte Ion Iliescu spune " Noi n-am procedat foarte bine, pentru că am fost într-un fel de defensivă. Tot trebuia să răspundem la revendicările și solicitările părții maghiare sau ale UDMR. Despre soarta românilor din Ungaria noi nu prea am vorbit și e bine să vedem lucrurile in oglindă". Domnia Sa își amintește de "bombardamentul" la care era supus Bucureștiul, începând cu anii 90, de către Budapesta, cu probleme ce țineau de viața internă a României, în condițiile în care "românii din Ungaria o duc prost. Ei studiază limba maternă o oră pe săptămână, iar orele de istorie și literatura României sunt o dată la trei săptămâni. Biserica română o duce "mult mai greu" decât cele maghiare din România."Acestea după recenta vizită la Budapesta. S-a vorbit din nou despre Statuia Libertații din Arad: "Ei spun că amplasarea statuii va liniști comunitatea maghiară ". Dar domnul Iliescu a discutat problema monumentului "Libertatea" de la Arad și cu Marko Bela, care declara agenției ungare de presă MTI, că "nici în continuare nu există șanse ca în zilele următoare să continuie lucrările pentru reamplasarea monumentului "Libertatea" ridicat în memoriamartirilor de la Arad, lucrări sistate recent"

Dar președintele statului a declarat că "trebuie găsită o soluție pozitivă și constructivă care să corespundă, deopotrivă, și românilor și maghiarilor". existând ideea premierului Năstase ca monumentul "Libertatea" să fie reamplasat într-un Parc al Reconcilierii, în Arad. Totul spre liniștea maghiarilor și a PSD, pentru că din nou este pus în joc viitorul colaborării dintre organizația politică a maghiarilor și PSD aflat la guvernare. Marko Bela, considerând că s-a creat o situație de criză și dacă problema nu va fi rezolvată în cadrul convorbirilor lui Iliescu la Budapesta, atunci va fi abordată în cadrul vizitei la București, la 23 septembrie, a premierului Medgyessy Peter. Cunoscutul Tokes Laszlo, a declarat că"soarta frământată a grupului statuar "Libertatea" de la Arad arată, cu putere de exemplu, că în România nu există libertate. Această tărăgănare fără sfârșit, împreună cu alte cazuri, demonstrează că libertățile democratice, drepturile minorităților sunt numai probleme politice conjuncturale în slujba politicii naționaliste române care continuă neabătut". Cam așa vorbesc "aliații" neliniștiți despre cei pe care îi susțin.

Cine liniștește comunitatea română din Budapesta, căreia i se refuză Casa Gojdu din Budapesta, comunitate a cărei capelă ortodoxă este pe cale să se surpe, planul de reconstrucție necesitând 1 milion de euro. Oricum președintele poate vorbi cu liderii Autoguvernării pe Țară a Românilor din Ungaria. Ușor se lasă unii păcăliți. Pentru că, nu-i așa, și în România " autonomia trebuie înfăptuită încă înainte de aderarea la Uniunea Europeană" după cum se pronunță liderii UDMR. Acest obiectiv și-l propune Consiliul Național Maghiar din Transilvania, în curs de formare, care vrea " săcucerească autonomia culturală pentru maghiarimea dispersată și autonomia regională pentru maghiarimea care trăiește în bloc compact." Din nou ni se spune că în Comisia Europeană se vorbește despre autonomie ca despre cel mai potrivit mod dea trata situațiile conflictuale locale. Deci, este nevoie de provocări, de conflicte locale, care trebuie "tratate". Dar cine aude și cine vrea să înțeleagă aceste lucruri în România, din partea Puterii, a cărei aliat principal este tocmai UDMR?

Nu ne bucurăm de situația în care au intrat PSD și UDMR. Credem că marea majoritate a maghiarilor din România se confruntă cu aceleași probleme ca și românii, și că își dă seama de acțiunile provocatoare ale unor lideri UDMR. Dacă țara ar fi bine condusă ar exista pentru toți locuri de muncă și condiții decente de viață. Nu este cazul ca lupta pentru o existență mai bună să capete conotații etnice și manifestări sau intenții de separare, exclusivism, discriminare.

Domnule Președinte, după cele spuse de domnia voastră, logica elementară ne conduce spre un raționament diplomatic. Pornind chiar de la motivul romantic al "oglinzii", de ce elemente mai considerați că dispuneți în arsenalul politicii românești pentru a influența, de acum încolo, schimbarea în bine, a situației românilor din Ungaria? Le veți acorda maghiarilor din România condiții de folosire a limbii maghiare în învățământ, în administrație, în justiție, în biserici? Le veți accepta reprezentanți în legislativ, în executiv, în administrația locală, în conducerea unor instituții? Le veți da pe mână păduri, exportul de masă lemnoasă, IAS-uri, benzinării, stațiuni de odihnă, poliție, armată, diplomație?

Cu ce credeți să mai determinați, la Budapesta, o schimbare de tratament pentru români?

O politică și o diplomație care au epuizat toate mijloacele de influențare a partenerului de dialog, dacă nu cumva mai aveți ce să cedați, ne arată adevărata statură a oamenilor politici ai momentului istoric pe care îl trăim. Tare am dori să știm cu ce veți restabili echilibrul de șanse pentru minoritatea română din Ungaria. Ar fi de dorit să spuneți societății românești ce veți întreprinde pentru a determina predarea limbii române, în limba română de către profesori români, ca istoria românilor să fie predată măcar o oră pe săptămână în școlile zise românești din Ungaria. În final, d-le Președinte, cu multă tristețe, mă tem să nu rămâneți eternul agent constatator care observă pasiv că în țară unii practic profesează capitalismul de cumetrie, afișează o opulență sfidătoare în fața celor ce sărăcesc tot mai mult cu fiecare zi, fraudează fonduri publice, devalizează bănci, și că românii din Ungaria o duc prost.

Partidul România Mare o spune din nou: instaurarea puterii binelui se va realiza o dată cu instaurarea puterii legii în România.

  Gheorghe Popescu - despre Sistemul Educațional Informatizat în liceele vocaționale;

Domnul Gheorghe Popescu:

"Sistemul Educațional Informatizat în liceele vocaționale"

În anul școlar care abia a început, Sistemul Educațional Informatizat și-a găsit continuarea încă din primele zile.

Acest program a fost făcut în acest mandat de către actualul Guvern și el a permis dotarea a 1.100 de licee cu platforme informatice și cu programe educaționale informatizate.

Nu numai locația informatică, hardul este o reușită, ci și programul educațional este extraordinar.

În acest an programul a continuat prin pregătirea tuturor cadrelor didactice pentru utilizarea AEL-ului, iar Guvernul a adoptat și o hotărâre de Guvern în acest sens.

Se va continua sprijinirea acestui program în cele 200 de licee pentru acest an și se vor acoperi și toate liceele vocaționale.

Acest program este de 10 milioane de dolari.

Costul celor două faze ale programului a fost de 57 milioane de dolari.

În anul școlar următor există posibilitatea ca beneficiari ai programului "Sistemul Educațional Informatizat" să fie și școlile de gimnaziu.

  Codrin Ștefănescu - comentariu legat de cota unică de impozitare;

Domnul Codrin Ștefănescu:

Schimbarea sistemului de impozitare prin introducerea cotei unice de 23% a provocat, încă de la început, discuții aprinse, susținute de argumente pro și contra, menite să convingă asupra necesității sau, dimpotrivă, a inutilității acesteia.

Din păcate, acestea nu au lămurit nici pe departe pe chiar beneficiarii noului sistem de impozitare, în legătură cu avantajele, dezavantajele sau rațiunea pentru care s-a optat în acest sens.

De aceea, trebuie menționat aspectul absolut necesar al alinierii legislației fiscale la standardele europene, legislație care prevede cote cu mult reduse față de cele prevăzute de legea românească.

Impozitarea veniturilor la cote mai mici nu poate aduce decât beneficii la nivelul tuturor păturilor sociale. Este un fapt constatat de specialiști că impozitarea cu sume mai mici a veniturilor salariale, conduce în mod automat la o mai bună valorificare a economiilor, reinvestirea acestora constituind sursă de profit la nivel micro și macroeconomic. În acest fel, datoriile către stat nu vor mai reprezenta o problemă pentru cetățean, iar gradul de colectare a veniturilor bugetare se va îmbunătăți considerabil.

În aceeași ordine de idei, introducerea unui sistem simplificat de impozitare poate conduce, după cum a subliniat însuși premierul Adrian Năstase, și la "scoaterea la suprafață a economiei subterane", această adevărată mașină de spălat bani, de dezavantajare a acelora care nu beneficiază de contracte de muncă sau de furt de la bugetul de stat prin neplata impozitelor și a celorlalte taxe de către angajatori.

Utilitatea introducerii cotei unice se regăsește astfel, atât la aspectul trecerii în legalitate a zonei "negre" a economiei și reducerea evaziunii fiscale, cât, mai ales, la cel al stimulării muncii și a creșterilor veniturilor la bugetul de stat.

În acest sens, trebuie să susținem, stimați colegi, schimbarea sistemului de impozitare actual, introducerea cotei unice reprezentând garanția constituirii unui sistem fiscal modern, adaptat legislației europene, menit și capabil să îmbunătățească nivelul de trai al tuturor românilor, nu așa cum în mod greșit s-a preconizat, doar al unora.

  Constanța Popa - despre sănătatea sistemului sanitar;

Doamna Constanța Popa:

Sănătatea constituie bunul cel mai de preț pentru fiecare om, dar și pentru societate, deoarece costurile redobândirii ei sunt foarte mari.

Este motivul pentru care, indiferent de regimul politic și situația economică, fiecare țară investește în sistemul sanitar pe care dorește să-l facă cât mai performant.

De 14 ani, factorii de decizie din România experimentează modele și propun soluții pentru a asigura sănătatea națiunii române. În realizarea ei doi factori sunt extrem de importanți: specialiști bine pregătiți și aparatura medicală performantă.

Care este situația din România de azi?

În ceea ce privește specialiștii, salariile foarte mici, nemotivante, îi îndepărtează pe elevi de facultățile de medicină, ceea ce a făcut ca în ultimii ani să scadă continuu numărul de candidați la admitere, dar și dorința de învățare a celor care se pregătesc să devină medici.

În ceea ce privește aparatura medicală, în perioada 1997-2000, în condițiile blocării finanțării externe pentru economia reală, s-au contractat credite în valoare de 500 de milioane de dolari, din care, până la sfârșitul anului 2000 au fost semnate contracte în valoare de 280 milioane de dolari.

Nimeni nu contestă nevoia de modernizare și dotare a sectorului sanitar cu aparatura performantă, dar aceasta trebuie făcută în condiții de fundamentare realistă pentru fiecare unitate sanitară.

Considerând achizițiile făcute în anul 2000 de Guvernul CDR insuficiente, noua conducere PSD a mai semnat în anul 2001 două contracte de finanțare cu două bănci (Deutsche Bank din SUA și ABN Amro), în valoare totală de 63,2 milioane de dolari pentru dotarea spitalelor cu aparatura medicală. Creditul a fost semnat pe o perioadă de 5 ani cu o rambursare în 10 rate.

Multe unități sanitare din București și din țară nu au fost pregătite să primească aparatele medicale și nu au nici în momentul de față condițiile de punere în funcțiune (lipsesc fie spațiile adecvate, fie fondurile necesare punerii în funcțiune, fie specialiștii care să le folosească).

În multe unități sanitare aparate medicale achiziționate și plătite cu bani grei din buzunarul cetățenilor, s-au degradat fizic și moral, au ieșit din perioada de garanție, transformându-se în aparate bune de aruncat la gunoi, toate datorându-se unei proaste planificări. Cine plătește pentru risipirea banului public? Ministerul Sănătății și Familiei a promis de 2 ani că va realiza o situație centralizată a acestei aparaturi medicale pentru a le putea redistribui în funcție de posibilitățile unităților sanitare de amenajare și folosire eficientă a acestora.

Această redistribuire a aparaturii nu s-a realizat până azi, deși ar fi trebuit să fie o prioritate; spitale care au posibilitatea să utilizeze în condiții de performanță această aparatură nu o au, în timp ce ea zace în spitale care nu au posibilitatea să o utilizeze.

Cine are de pierdut în această situație? Cetățeanul, care este de două ori păgubit: când se risipesc banii proveniți din credite rambursate cu greu și când nu poate beneficia de servicii medicale performante.

  Mihai Baciu - o analiză a promisiunilor guvernamentale la nivel educațional;

Domnul Mihai Baciu:

O țară fără tradiții și instituții culturale solide și, mai ales, fără un sistem educațional stabil, modern și finanțat corespunzător nu poate pretinde că aparține lumii civilizate și nici nu poate cere să fie primită în rândul țărilor acestei lumi.

Acest gând mi-a revenit în minte cu ocazia studierii și dezbaterii recentei Ordonanțe a Guvernului nr.87/2003 privind rectificarea bugetului de stat pe anul 2003.

Să privim mai întâi Capitolul "Educație" din Programul de guvernare al PSD. Este un capitol mare, întins pe multe pagini, în care obiectivele, țintele, scopurile și promisiunile copleșesc prin numărul lor, iar partea pe care am putea-o numi ideologic doctrinară are chiar însușiri poetice; să privim apoi Capitolul "Educație" din Cartea Albă a guvernării PSD-UDMR-PUR, după doi ani de la învestire, și ne vom veseli de multele și grozavele succese ale PSD și mărunților săi aliați în câmpul învățământului și cercetării.

De asemenea, deschiderea anului școlar de la 15 septembrie a fost, de fapt, un prilej pentru PSD de a acoperi țara cu adunări festiviste și cuvântări înălțătoare despre succesele învățământului românesc.

Privind însă spre educația și cercetarea științifică din România reală, nu mai avem nici un motiv să fim veseli, ba dimpotrivă.

Multe, mari și grave sunt durerile învățământului românesc. Nu este nici locul și nu am nici timpul necesar să prezint în fața dumneavoastră fișa de observație completă a acestui bolnav, cu anamneză, diagnosticul, bolile și cauzele lor.

Găsiți această fișă - deși incompletă - în Cartea Neagră a guvernării PSD, redactată și editată de către un grup de specialiști ai PD.

Deocamdată, să ne îndreptăm atenția spre O.G. nr.87/2003 privind rectificarea bugetului de stat, pentru a vedea atenția reală de care se bucură educația din partea Guvernului actual, cel care o declară în Programul său "prioritate națională".

Cel mai vitregit dintre toate marile sisteme sociale ale României în Ordonanța de rectificare a Bugetului este tocmai învățământul. Lui i se acordă o sumă de doar 446,4 miliarde de lei, adică mult mai puțin decât nevoile sale reale; și când spun nevoi reale nu mă refer la acele cerințe care, odată realizate, ar face din învățământul nostru unul european, ci la acele cerințe minime care să asigure supraviețuirea atât a infrastructurii sale, cât și a slujitorilor săi.

Ordonanța a fost respinsă în Comisiile de învățământ ale Senatului și Camerei Deputaților tocmai pentru că ignoră nevoile reale ale sistemului nostru educativ. Nu avem nimic împotriva acordării unor sume importante agriculturii, sau asigurărilor sociale - dimpotrivă - vrem ca acestea să fie și mai mari decât apar în ordonanță, dar nu putem lăsa nesancționat Disprețul cu care Guvernul tratează învățământul și pe slujitorii săi.

De altfel, O.G. nr.87/2003 încalcă și Legea, în speță, art.44 din Legea nr.631/2002 (Legea bugetului de stat) care prevede în mod explicit că la o posibilă rectificare a Bugetului se vor aloca cu prioritate fonduri pentru finanțarea învățământului.

PD a declanșat deja campania intitulată "Recursul educației", iar la Consiliul Național de Coordonare din 28.09.2003, se va adopta o rezoluție pe tema educației. La rândul său, Organizația Cadrelor Didactice a PD a inițiat încă de săptămâna trecută dezbateri în toată țara - la care participă elevi, profesori și părinți - pe tema crizei grave care afectează, în prezent, sistemul educației din România.

  Emil Boc - despre un fenomen deosebit de grav: folosirea banilor publici în interes personal;

Domnul Emil Boc:

Doresc să atrag atenția asupra unui fenomen deosebit de grav, devenit practică curentă a partidului de guvernământ: transformarea bugetului de stat și a bugetelor locale în bugete de campanie electorală proprii. Banii publici sunt folosiți, practică curentă a PSD, doar în beneficiu personal.

În toată țara, PSD, aflat în campanie electorală, se străduiește să repare greșelile guvernării și inabilitățile în actul de administrație prin alocări financiare dirijate, pe criterii exclusiv politice, numai către localitățile conduse de reprezentanții săi.

De exemplu, în județul Cluj, sumele destinate implementării unui sistem informatic județean, a căror valoare se ridică la peste 7 miliarde de lei, au fost împărțite între 12 comune conduse de PSD și 4 comune conduse de UDMR, fără a exista vreun criteriu obiectiv de repartizare.

Lista a fost întocmită efectiv după bunul plac al consilierilor PSD și UDMR, fără a se ține cont de prioritățile populației, în fond ale alegătorilor.

Nici o comună condusă de un reprezentant al opoziției sau de un primar independent nu a fost inclusă pe lista întocmită de consiliul județean. Comune importante, precum Apahida, Gilău, Cojocna, Vultureni, Mărgău, Călățele, Săndulești și așa mai departe au fost excluse din start, pentru simplul fapt că sunt administrate de primari ai opoziției.

Alocarea fondurilor pe criterii strict politice este un nărav mai vechi al PSD, care nu conștientizează că prin această atitudine nu îi "pedepsește" pe reprezentanții opoziției, ci pe contribuabili, care plătesc taxe și impozite indiferent de opțiunile lor politice.

Din aceste impozite, până la urmă, vor fi achiziționate cele 16 sisteme informatice performante, în valoare de 6.000 de euro fiecare, pe care PSD le face, de fapt, cadou primarilor săi și nu alegătorilor, toate acestea fiind făcute din bani publici și nu din bugetul de campanie al partidului de guvernământ.

PSD este darnic doar pe banul public, doar când este vorba despre banii contribuabililor, iar confuzia permanentă dintre buzunarul public și buzunarul partidului este din ce în ce mai emblematică pentru acest partid.

Partidul Democrat solicită Guvernului să renunțe la această politică a mitei electorale, pe care o practică sfidând țara și cetățenii ei. De asemenea, PD solicită Guvernului să acorde mai multă atenție priorităților cetățeanului, și nu priorităților sale politice și celor ale clientelei sale.

Din respect față de cetățean, Guvernul trebuie să renunțe la împărțirea fondurilor publice pe criterii politice, pe criterii de cumetrie.

  Scarlat Iriza - comentariu legat de necesitatea dezbaterii publice a noii cote de impozitare;

Domnul Scarlat Iriza:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Mi-am intitulat intervenția de astăzi "O contribuție pentru dezbaterea publică a cotei unice de 23% privind impozitul pe veniturile persoanelor fizice".

Guvernul Adrian Năstase a adoptat o hotărâre de principiu privind introducerea unei cote unice de impozitare pentru veniturile persoanelor fizice de 23%, în locul treptelor de impozitare în vigoare în prezent de 18%, 23%, 34% și 40%.

Introducerea cotei unice de impozitare are câteva avantaje evidente: reducerea birocrației și simplificarea metodelor de calcul; o mai bună bază de colectare și verificare a impozitelor pe salarii, respectiv creșterea veniturilor Bugetului de stat; încurajarea unei munci mai intensive pentru obținerea unor salarii mai mari și a cumulului de locuri de muncă; se combate evaziunea fiscală și piața neagră a forței de muncă.

În convorbirile pe care le-am avut cu cetățenii din județul Gorj, am putut constata că în foarte multe cazuri unii au înțeles că prin sistemul propus se vor reduce veniturile, întrucât cei care în prezent au o cotă de impozitare de 18% vor trece la cota de 23%.

Cauza acestor neînțelegeri provine din insuficienta explicare a sistemului de deduceri personale, pentru cei cu venituri salariale mici sau modeste. Măsurile prevăzute au în vedere ca nimeni să nu piardă din salariu, ci, dimpotrivă, să aibă un anumit câștig.

Important este, de asemenea, să se înțeleagă că numărul celor ce realizează venituri salariale de 30, 50 sau 100 milioane de lei reprezintă o pondere foarte redusă în numărul total al salariaților, sub 1%. Impozitarea progresivă a acestor venituri nu ar fi în măsură să aducă venituri semnificative la buget, care să contribuie la ameliorarea nivelului mediu al salariilor.

Cred că măsura luată de Guvernul României de a pune în discuție publică introducerea cotei unice de impozitare este binevenită. Practica dovedește că în momentul în care am explicat cetățenilor cu care am venit în contact conținutul real al unei astfel de decizii, aceștia au înțeles și s-au declarat de acord cu inițiativa Guvernului.

Totodată, ar fi în interesul adoptării unei hotărâri cât mai fundamentate în această privință ca parlamentarii, în circumscripțiile lor electorale, să-și aducă o contribuție notabilă pentru dezbaterea publică a cotei unice de impozitare prin explicarea conținutului real al acestei inițiative.

Pe baza propunerilor reținute din astfel de dezbateri îmi propun să formulez unele elemente de îmbunătățire a conținutului acestei inițiative.

  Iosif Armaș - punctarea elementelor definitorii ale celor două constituții comuniste;

Domnul Iosif Armaș:

După cum se știe, procedurile parlamentare de revizuire a Legii fundamentale - Constituția - s-au încheiat de curând, iar referendumul ce se va organiza la mijlocul lunii viitoare ar trebui să valideze, fără doar și poate, adoptarea unei Constituții moderne, europene, o lege care garantează libertățile fundamentale ale omului.

Dar nu despre modernitatea și actualitatea acestui demers politic vreau să vă vorbesc acum. Îmi permit să subliniez că astăzi se împlinesc 51 de ani de la adoptarea Constituției din 1952.

Să ne reamintim, chiar dacă nu ne face plăcere.

La 23 septembrie 1952, Sesiunea Marii Adunări Naționale adoptă noua Constituție, caracterizată ca "reprezentând bilanțul cuceririlor istorice dobândite până în pragul adoptării ei de poporul muncitor din țara noastră, pe calea construirii socialismului".

Constituția din 1952, prima de la preluarea puterii de către comuniști, statuează la art.1 că "Republica Populară Română este un stat al oamenilor muncii de la orașe și sate", iar la art.3 că "Republica Populară Română s-a născut și s-a întărit ca rezultat al eliberării țării de către forțele armate ale Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste de sub jugul fascismului și de sub dominația imperialistă, ca rezultat al doborârii puterii moșierilor și capitaliștilor de către masele populare de la orașe și sate, în frunte cu clasa muncitoare, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român".

De asemenea, în Constituția din 1952 este înscris pentru prima dată rolul partidului comunist ca forță conducătoare în viața politică și de stat a țării. Constituția din 1952 exprimă etapa de maximă sovietizare a țării.

Peste 13 ani, într-o altă Sesiune extraordinară a Marii Adunări Naționale, la 21 august 1965, se adoptă în unanimitate o nouă Constituție, care consfințește pe plan juridico-statal victoria deplină și definitivă a socialismului și proclamă Republica Socialistă România ca "stat al oamenilor muncii de la orașe și sate, suveran, independent și unitar". La fel, Constituția din 1965 consacră rolul clasei muncitoare, de clasă conducătoare în societate, și proclamă rolul conducător al partidului în viața întregii societăți.

Ca redactare, Constituția din 1965 revine la unele formulări mai tradiționale. În fond, se consacră monopolul puterii politice, preponderența absolută a proprietății statului și a colectivizării agriculturii.

  Gheorghe Roșculeț - declarație pe tema adoptării noii Constituții;

Domnul Gheorghe Roșculeț:

Declarația mea are ca temă "Adoptarea noii Constituții".

Săptămâna trecută s-a consemnat un eveniment politic important pentru evoluția viitoare a societății românești. Parlamentul României a adoptat Proiectul de revizuire a Constituției. Este o victorie a democrației parlamentare, o victorie bazată pe consensul politic, dacă nu luăm în calcul votul PRM, în ciuda numeroaselor dificultăți și divergențe apărute de-a lungul dezbaterilor. Consens realizat de partidele politice, ce a dus la clarificarea unor probleme dezbătute de-a lungul ultimilor ani.

Nu trebuie uitat faptul că inițiativa de revizuire a Constituției a fost lansată în urmă cu doi ani de PSD. Această inițiativă a apărut ca o necesitate, mai ales în perspectiva integrării României în structurile euro-atlantice. Trebuie precizat însă că nu numai integrarea României în structurile euro-atlantice a stat la baza acestui important demers politic. Pe fondul schimbărilor profunde din societatea românească, la care se adaugă evoluțiile apărute pe plan european, Constituția României, adoptată în anul 1991, trebuia să suporte anumite modificări. Modificări care, prin votul dat în plenul celor două Camere ale Parlamentului, au fost incluse în noua formă a celui mai important act legislativ.

Sigur că și această nouă formă a Constituției mai poate fi îmbunătățită. Tot eșichierul politic este conștient de acest lucru. Dar, ținând cont de situația actuală, credem că s-a ajuns la o formulă care va contribui la evoluția pozitivă a societății românești.

Atât adversarii politici ai revizuirii Constituției, dar și populația se întreabă pentru ce a fost necesar acest demers politic. Deși de-a lungul timpului au clamat pentru modificarea Constituției, dând dovadă de fariseism politic, adversarii revizuirii Legii fundamentale se fac că uită că această inițiativă s-a bazat pe cererile provenite atât din interiorul societății românești, dar și din exteriorul ei. Cert este că în ultimii ani s-a conturat necesitatea modificării Constituției, ca un pas înainte pe scara transformărilor profunde prin care trece țara noastră.

Practic, ce aduce nou acest Proiect de revizuire a Constituției? În primul rând, este vorba despre garantarea proprietății. Este o precizare necesară care întărește statutul de proprietate privată. La fel de importantă este și prevederea prin care se consacră principiul separației puterilor în stat. Este enunțat principiul egalității de șanse și al accesului egal al femeilor și bărbaților pentru ocuparea funcțiilor și demnităților publice. De asemenea, trebuie amintit și textul din lege în care se prevede principiul egalității de șanse a persoanelor cu handicap. Alte prevederi importante se referă la reformarea Consiliului Superior al Magistraturii și întărirea independenței puterii judecătorești, restrângerea imunității parlamentare, posibilitatea cetățenilor români cu dublă cetățenie de a candida la funcții și demnități publice în România, eliminarea stagiului militar obligatoriu, restrângerea practicii ordonanțelor de urgență.

Am amintit doar câteva modificări adoptate prin proiectul de revizuire a Constituției. Ținând cont de importanța acestui act politic, avem datoria de a depune toate eforturile necesare pentru a convinge populația să participe la referendum și să voteze, în cunoștință de cauză, noua formă a Constituției.

  Eugen Gheorghe Nicolăescu - despre fermitatea unor decizii politice actuale;

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Introducerea cotei unice de impozitare pe venit și a preconizatului Cod Fiscal a trezit interesul analiștilor, mediului de afaceri, patronatelor și sindicatelor, dar și clasei politice. Interesant este faptul că de peste două săptămâni reprezentanții Guvernului au anunțat această măsură, însuși Guvernul a analizat și adoptat o poziție de acceptare a acestei noi modalități de impozitare a venitului personal. Cu toate acestea, de-abia acum PSD a anunțat că va lua o decizie politică cu privire la cota unică de impozitare a veniturilor.

Asta înseamnă că ori Guvernul nu a consultat partidul, ori Guvernul ia decizii politice fără să aibă acceptul partidului care-l susține în Parlament. Adrian Năstase, președintele PSD și premier, se pare că are dileme și probabil de aceea lipsă de fermitate în discutarea și adoptarea unei decizii politice pe această temă; este dansul pe sârmă, exersat și în alte situații, așa că nu trebuie să mire pe nimeni această atitudine marcată de incoerență.

Secretarul general al PSD a anunțat că departamentul de specialitate al partidului va începe o analiză asupra intenției de a introduce cota unică de impozitare, ceea ce ne arată că măsura, deși de apreciat din punct de vedere economic, nu are gir politic.

Ca să nu mai vorbim că din nou intervențiile populiste ale Președintelui Iliescu blochează și de această dată o modificare fundamentală în legislația românească și introduce controverse politicianiste care întârzie orice tentativă de reformă reală.
Este o dovadă că în PSD deciziile se află după ce au fost discutate în Guvern, că partidul reacționează și el ulterior și-și aduce aminte că este responsabil pentru un guvern, de aceea propaganda guvernamentală pentru nimic nu are cum să fie altceva decât nimic.

  Cristian Nechifor - îndemn la adoptarea noii Constituții;

Domnul Cristian Nechifor:

Mă voi adresa astăzi celor care nu vor vota și vor îndemna în teritoriu populația să nu se prezinte la vot și care în plenul Parlamentului au votat împotriva modificărilor la Constituție.

La nivel declarativ sunteți pro-europeni și pro NATO, dar faptic, modificările aduse Constituției care ne apropie de aceștia, dumneavoastră le blamați.

Voi exemplifica doar cu măsura arestării preventive care în noua Constituție se specifică clar că o ia judecătorul, în ce condiții și doar pentru o perioadă limitată. Poate deranja pe cineva? Există oare nostalgici pentru vremurile când miliția aresta, ancheta și, metaforic spus, "judeca"? când oamenii stăteau ani de zile în închisorile comuniste după care cei care scăpau cu viață părăseau penitenciarul sau lagărul de muncă fără să fi fost văzuți de vreun judecător?

Nevotarea Constituției este echivalentă cu un vot de blam dat democrației, așa că, stimați colegi, mai sunt câteva săptămâni de reflecție și nutresc speranța că veți reveni la sentimente mai bune.

  Aurel Gubandru - declarație intitulată Administrând de pe tușă.

Domnul Aurel Gubandru:

Declarația politică se intitulează "Administrând de pe tușă".

În data de 8 septembrie 2003, domnul deputat PRM Mircea Costache adresează o interpelare ministrului administrației și internelor, cu aspect de telenovelă.

Despre ce este vorba? Un amalgam de probleme la care a primit deja răspunsul de la organele abilitate, altele la care a participat direct, dar și probleme pe care le înțelege în stil propriu.
Cum să soliciți date despre "manevra vânzării" CET Buzău de către Agrana Zuccker și cumpărarea acesteia de la aceeași firmă, când: vânzarea de către FPS s-a făcut în 1999 în timpul altei guvernări, iar atunci, PSD Buzău a protestat prin mitinguri de stradă ca CET-ul să nu fie vândut odată cu Fabrica de Zahăr (unde erai, domnule Mircea Costache?); răscumpărarea s-a realizat în anul 2000 prin hotărârea Consiliului local municipal Buzău, din care și dumneavoastră făceați parte.

Cum să te face "frate" cu "comercianții care ni s-au adresat cu scrisoare", când Primăria Buzău dorește modernizarea Pieței Centrale, cheltuind 25 miliarde lei, întrucât actualele dughene nu mai corespund, neavând canalizare, instalații sanitare și altele?

Cum să soliciți PSD-ului relații despre "scurgeri de bani publici" la cantina de ajutor social, când directorul acesteia are dosar penal și va răspunde pentru neregulile care au existat acolo?

Sigur, alegerile locale "bat la ușă", actuala administrație trebuie compromisă "cu orice preț", dar nu uitați, stimați colegi, că lipsa argumentelor va fi un handicap sever pentru cei care râvnesc la conducerea obștei.

Edilii care au realizări în favoarea cetățenilor, cumpărarea CET-ului, modernizarea piețelor, modernizarea rețelei de canalizare, asfaltarea străzilor etc., vor obține, din nou, votul alegătorilor.

Domnule deputat, nu mai regizați telenovele, știți că ele au un final fericit pentru personaje și acest lucru nu v-ar fi pe placul dumneavoastră.

Aprobarea componenței comisiilor de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la:  

(În continuare, ședința a fost condusă de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Tudor Mohora și Borbély László, secretari.)

   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

V-aș invita pe toți în sală și să vă luați locurile dumneavoastră pentru a putea începe lucrările ședinței de astăzi destinate dezbaterii proiectelor normative înscrise pe ordinea de zi.

Vă anunț că din cei 344 de deputați și-au înregistrat prezența 286, 58 sunt absenți, 18 participă la alte acțiuni parlamentare.

Înainte de a relua dezbaterile la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței nr. 71/2003, dați-mi voie să vă supun aprobării câteva Comisii de mediere.

 
  proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice; Prima vizează proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice, comisie în care sunt propuși: Gheorghe Ana, Ion Oltei, Timotei Stuparu, Marcu Tudor, Dănuț Saulea, Radu Stroe, Metin Cerchez.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite;

A doua Comisie de mediere se referă la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite. Sunt propuși: Minodora Cliveti, Ionel Olteanu, Ioan Timiș, Angela Bogea, Emil Boc, Cornel Știrbeț, Ervin Székely-Zoltan.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 56/1997 pentru aplicarea prevederilor Convenției privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării și folosirii armelor chimice și distrugerea acestora.

A treia Comisie de mediere care vi se propune spre adoptare este aceea cu privire la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 56/1997 pentru aplicarea prevederilor Convenției privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării și folosirii armelor chimice și distrugerea acestora. Sunt propuși: Dumitru Octavian Mitu, Virgil Popescu, Alexandru-Octavi Stănescu, Constantin Bucur, Marius Iriza, Ráduly Róbert Kálman, Metin Cerchez.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

   

V-aș ruga să mai aveți puțină răbdare până vine și domnul secretar Borbély.

Începem, stimați colegi, dezbaterile textelor la care ați ajuns.

 
Aprobarea unei modificări în componența nominală a Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind exercitarea profesiunii de biochimist, biolog, chimist, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Național al Biochimiștilor, Biologilor și Chimiștilor din sistemul sanitar din România.  

Înainte de a relua dezbaterile la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței nr.71, v-aș ruga să fiți de acord cu o schimbare în componența unei Comisii de mediere, aceea la Proiectul de Lege privind exercitarea profesiunii de biochimist, biolog, chimist; în locul doamnei Iulia Pataki să fie domnul Kerekes Károly, da?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dezbateri asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2003 pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune (amânarea votului final).  

Trecem la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2003. Doamna deputat Mona Muscă.

   

Doamna Monica-Octavia Muscă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă vă aduceți aminte, stimați colegi, ieri s-au încheiat dezbaterile pe această ordonanță cu o propunere din partea unui coleg de al nostru, ca această ordonanță să fie retrimisă la Comisia pentru cultură. Cred că există o soluție ca această ordonanță să nu fie retrimisă la Comisia pentru cultură, și această soluție este acceptarea de către dumneavoastră a amendamentului propus de domnul deputat Ioan Onisei, și anume: "Persoanele juridice cu sediul în România, precum și reprezentanțele din România ale persoanelor juridice străine au obligația să plătească pentru sediul social o taxă lunară pentru serviciul public de radiodifuziune și o taxă pentru serviciul public de televiziune, în calitate de beneficiari ai acestor servicii".

Deci, vedeți că intră în corelare cu amendamentul admis, care vizează plata doar de către beneficiarii acestor servicii continuu, cu excepția celor care declară pe proprie răspundere că nu dețin receptoare radio, respectiv receptoare TV. În felul acesta, suntem coerenți cu amendamentele deja acceptate, și anume acelea care impun plata unei taxe celor care beneficiază de servicii radio-TV, deci, cei care au aparate radio-TV, în felul acesta nu sunt discriminate persoanele fizice și persoanele juridice prin faptul că îi obligăm și pe cei care nu au aparate radio-TV să plătească o taxă, când ele sunt reprezentate de persoane juridice, cred că în felul acesta..., nu mai insist asupra întrebării: cum putem să cerem ceva în plus persoanelor juridice fără să avem nici un motiv pentru aceasta, drept urmare, neexistând nici un motiv pentru această discriminare, nu este cazul să o facem.

Dacă, atât Comisia pentru cultură, cât și dumneavoastră, acceptați acest amendament, lucrurile pot să meargă mai departe. Mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul președinte Mihai Mălaimare.

 
   

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

În primul rând, îmi fac o datorie din a-i semnala distinsei mele colege că nu pot fi de acord cu această formulare, nu o trimitem la comisie, dacă acceptați cumva un amendament. Pare un fel de relație de tip troc și nu putem accepta acest lucru, dar eu semnalez că un amendament cu acest text, este vorba de pct.4 la "Amendamente respinse", a fost respins încă o dată în plen ieri. Dacă doamna Mona Muscă face vorbire despre amendamentul de la pct.6, încă nu am ajuns în acel moment pentru a-l discuta.

Îmi fac însă o datorie din a vă semnala că noi, comisia, vă propunem să scoatem din alin.2 și 3 formularea "în calitate de beneficiari ai acestor servicii" pentru a lămuri mai bine lucrurile și pentru a nu lăsa loc unei interpretări speciale, noi înțelegând că la comisie am lămurit foarte clar ce înseamnă a fi beneficiar al acestor servicii, dar în plen se pare că se dă un alt tip de înțelegere. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Onisei.

 
   

Domnul Ioan Onisei:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Trei precizări. Prima: ieri nu s-a votat nimic, s-au dezbătut amendamentele respinse, dar nu s-a dat vot nici la... (Vociferări.) Îmi pare rău, consultați stenograma!

Noi am cerut retrimiterea la comisie în condițiile în care din dezbaterile de ieri au rezultat o serie întreagă de alte propuneri decât cele conținute în amendamentele admise și respinse, și eu însumi am insistat asupra faptului că, în alineatul la care făcea referire și domnul deputat Mihai Mălaimare, este o contradicție în termeni, pentru că obligi persoanele juridice, filialele, sucursalele acestora să plătească taxa radio și respectiv taxa TV, indiferent dacă dețin sau nu receptoare și în același timp vorbești despre ele ca fiind beneficiare ale unui serviciu.

Iată că domnul Mihai Mălaimare vine astăzi și spune, nu suntem de acord să fie retrimis raportul la comisie, dar, într-adevăr, realizează și domnia sa și probabil și ceilalți colegi că în cadrul alineatului respectiv este o flagrantă contradicție în termeni, care poate să determine consecințe juridice deosebit de grave. După părerea mea, am spus-o și ieri, eu dacă aș fi managerul unei societăți cu capital privat și aș fi obligat la taxă, aș ataca-o în justiție și sunt convins că aș putea câștiga, pentru că aș demonstra că nu sunt beneficiarul unui serviciu, câtă vreme nu dețin receptor radio sau TV pe de o parte, invocând, pe de altă parte, faptul că, așa cum definește inclusiv Legea finanțelor publice, taxa este o contraprestație pecuniară la un serviciu ce este prestat celui care plătește taxa.

Ținând cont de ceea ce a spus și domnul Mihai Mălaimare, mi se pare rațională argumentația domniei sale, cred că o dată în plus se impune fie retrimiterea la comisie, fie acceptarea amendamentului despre care v-a vorbit și doamna deputat Mona Muscă. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat Mona Muscă.

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

Doar atât vreau să adaug la ce spunea domnul Onisei, că ceea ce dorește domnul președinte Mihai Mălaimare, cu toată stima și chiar prietenia, pot să-i spun că ar trebui întâi modificată Legea finanțelor publice, pentru că, chiar dacă noi scoatem din această ordonanță "beneficiar", rămâne în picioare faptul că o taxă, repet definiția din Legea finanțelor publice, înseamnă o sumă plătită de o persoană fizică sau juridică pentru serviciile prestate acesteia de către un agent economic, o instituție publică ori financiară.

Drept urmare, tot nu se rezolvă problema. Rămân în aceeași situație, ca să spun așa, ilegală, aceste taxe impuse persoanelor juridice care nu dețin aparate radio-TV.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Vă propun să începem... Doriți și dumneavoastră să interveniți? Poftiți.

 
   

Domnul Márton Árpad Ferenc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Foarte multe dintre susținerile de la acest microfon sunt adevărate. Mai mult, mai apăsat ca până acum în discuțiile de la acest microfon, unde nu întotdeauna am reușit să depistez care este apartenența ideologică a unui partid sau a altuia, aici este o diferență clară, într-adevăr, de doctrină între Partidul Liberal și Social Democrat. Una merge pe așa-zisa egalitate, indiferent de posibilitatea fiecăruia, iar social-democrația încearcă să vadă o contribuție la cheltuielile comune ale noastre, ale tuturor, prin prisma ce poate, ce nu poate cetățeanul, persoana juridică etc.

Deci, este clar o diferență între o doctrină social-democrată și una liberală, este clar, și mi se pare că este justă susținerea ambelor idei.

Iarăși este destul de justă susținerea diferitelor concepte prin care o televiziune publică poate să fie susținută, însă trebuie să clarific un lucru. Din moment ce un post public de radio și televiziune funcționează, emite emisiuni, deci are emisiuni pentru întreaga populație, aceasta este ceea ce este obligația lui, este prestația lui, iar cetățeanul, chiar activând în cadrul unei persoane juridice, are dreptul să acceseze la aceste servicii care există, aceste prestări de servicii care există zilnic către toți cetățenii.

Acuma se pune întrebarea cum depistăm noi cine folosește aceste servicii? Și aici putem discuta care este modalitatea prin care găsim noi soluția cea mai corectă încât să plătească aceia care folosesc aceste servicii și, în funcție de modul în care folosesc, de cantitatea pe care o folosesc. Este greu de măsurat. Și atunci se propun diferite metode, și una dintre metode este aceea, cel care are aparat. Am discutat aici și ieri, mulțumesc colegilor din Partidul România Mare care au mai adăugat încă niște alte aparate pe care eu nu le-am pomenit, prin care pot fi receptate aceste emisiuni. Deci, arătându-se că practic nu există o soluție obiectivă prin care să spunem: ăsta are acces la acest program, într-adevăr este beneficiarul lui, iar pe celălalt nu îl interesează. Și atunci, trebuie să găsim o formulare pe care, oricare am da-o, este arbitrară. Formularea care a fost dată este următoarea: plătesc persoanele fizice, mai puțin cele care nu au aparat, deci, obiectivitatea reiese din faptul că ele declară că nu au aparat, lucru care poate fi verificat, minus acele persoane fizice care nu au posibilități financiare de a contribui la acest bun comun care este al tuturor și ar trebui să facem să fie, într-adevăr, al tuturor, programul de radio și TV public, respectiv iarăși un fapt obiectiv, cine are personalitate juridică, filialele și sucursalele acestora, și iarăși este un fapt obiectiv. Cât se plătește, iarăși se spune o sumă de... pentru asta, o sumă de... pentru ailaltă, așa cum la impozit, de exemplu, cel care are un salariu mai mic, plătește un impozit mai mic.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, vă atrag atenția că nu suntem la dezbateri generale să vorbim despre toate și despre tot.

 
   

Domnul Márton Árpad Ferenc:

Vă mulțumesc, domnule președinte, dar trebuie să vă spun că despre această problemă s-a discutat foarte mult ieri, tocmai pe această filosofie a legii, și în filosofia acestei legi constă esența rezolvării acestei probleme. Am și încheiat.

Deci, este o soluție posibilă dată de această lege, o soluție obiectivă, care poate fi verificată și sper că cei care au vorbit de exemplu egalitatea dintre persoane fizice și persoane juridice nu s-au gândit că un pensionar care are 3 milioane de lei pensie trebuie să plătească o sumă egală cu McDonald's-ul din România. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Pentru că s-a propus o chestiune de procedură care poate face inutilă continuarea discuțiilor, respectiv restituirea proiectului la comisie, sunt dator să supun această propunere votului dumneavoastră.

Cine este pentru restituire? 32 de voturi pentru restituire.

Împotrivă? 69 de voturi împotrivă.

Deci, propunerea de restituire a fost respinsă cu 69 voturi împotrivă, 32 pentru.

Stimați colegi,

Pentru că observ cum se dorește a se desfășura în continuare dezbaterea și pentru că au avut loc largi dezbateri generale, eu supun ca modalitate de desfășurare a dezbaterilor în continuare, aprobării dumneavoastră, ca pentru fiecare amendament, pentru fiecare articol, să se vorbească de către un singur reprezentant al unui grup parlamentar și 3 minute, în deplin consens cu prevederile Regulamentului.

Cine este pentru această modalitate? 71 de voturi pentru această procedură.

Împotrivă? 31 de voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu 71 voturi pentru, 31 împotrivă, s-a adoptat procedura de dezbatere potrivit căreia, la fiecare amendament ia cuvântul un singur reprezentant a unui grup parlamentar pentru o durată de 3 minute. Domnule Dobre, înțeleg că aveți o problemă de procedură. Poftiți.

 
   

Domnul Victor Paul Dobre:

Având în vedere nivelul discuțiilor de până acum, cred, domnule președinte, și solicităm, în numele Grupului parlamentar al PNL, o pauză de consultări.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă consultați dumneavoastră sau vreți să vă consultați și cu celelalte grupuri. Poftiți? Bun. 5 minute în sala Biroului permanent, liderii grupurilor parlamentare.

(Se acordă o pauză pentru consultări.)

 
   

- După pauză -

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, îmi permiteți să continuăm dezbaterile. Sunt nevoit să vă spun că nu am reușit o mediere pe fondul soluțiilor, astfel încât vom continua dezbaterile. Vă aduc aminte că suntem în procedură de urgență, abătându-ne de la această procedură care a epuizat timpul aprobat de dumneavoastră de dezbatere, v-am supus aprobării dumneavoastră o modalitate mai largă totuși decât procedura de urgență, care presupune ca în legătură cu fiecare amendament, un reprezentant al unui grup parlamentar să ia cuvântul 3 minute.

Cu privire la art.40 alin.1, acesta înțeleg că a fost votat ieri.

La alin.2 sunt... Poftiți?

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă (din bancă):

S-a votat ieri.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Bun. Stimați colegi, ca să nu existe asemenea dispute, titlul legii și textul articolului unic al legii a fost adoptat. Și aceasta contestați? Nu.

Titlul ordonanței de urgență. Nu sunt obiecțiuni.

Adoptat în unanimitate.

La art. I, partea introductivă din ordonanță, dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art. 40 alin.1, potrivit amendamentului 2 din raport.

Cine este pentru? Vă rog să fiți atenți.

Stimați colegi, chiar dacă l-ați mai votat odată, s-a contestat că s-ar fi votat sau nu s-ar fi votat, deci, participați toți la vot, art. 40 alin.1, potrivit amendamentului 2 din raportul Comisiei pentru cultură.

113 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Deci, alin.1 de la art.40 a fost votat potrivit amendamentului 2 din Raportul comisiei.

La alin.2 au fost amendamente susținute de către colegi și aveți amendamentul 3 al comisiei. Amendamentele practic sunt alternative, astfel încât, potrivit Regulamentului, supun votului întâi amendamentul comisiei și, dacă acesta pică, atunci voi supune votului amendamentele respinse. La amendamentul comisiei, comisia ne propune să eliminăm sintagma "în calitate de beneficiari ai acestor servicii". Supun întâi votului eliminarea acestei sintagme.

Poftiți, domnule Onisei.

 
   

Domnul Ioan Onisei:

Domnule președinte,

Nu putem să introducem amendamente în plen. Deci, vă rog, ori votăm textul așa cum a fost aprobat de comisie, ori nu îl votăm.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Márton Árpad Ferenc:

Parțial are dreptate domnul Onisei, deși se mai votează și amendamente în plen, dar este o uzanță ca atunci când se vine cu amendamente la un alineat, din partea comisiei, auzind susținerile în amendamentele propuse, să se vină cu o altă contrapropunere de mediere între varianta comisiei și varianta susținută de cei care fac amendamentul. Aceasta este o astfel de soluție. Deci, nu este un amendament nou, ci o ascultare a propunerii domnului Onisei care a susținut că tocmai nu ar fi beneficiarii acestor servicii.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, care ar fi rostul dezbaterilor asupra unui amendament dacă el nu ar putea fi cât de cât corectat, fie respins, fie admis. Aveți cuvântul, doamna Mona Muscă.

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

Dacă ar fi vorba de o modificare gramaticală, lingvistică, dar este o modificare care ține de încălcarea Legii finanțelor, este o modificare care este de fond, nu s-a întrunit comisia pentru a-și da girul pentru această modificare, este doar o propunere a unui parlamentar, drept urmare, nu poate fi din punct de vedere procedural admisă. Noi putem admite un amendament respins, putem să rămânem la amendamentul admis, dar nu putem veni cu modificări de fond, atâta vreme cât nu s-a întrunit comisia pentru a-și da girul.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am votat o dată, distinse coleg, că un reprezentant al unui grup parlamentar vorbește o singură dată și vă rog să respectăm această chestiune. (Domnul deputat Onisei dorește să vină la microfon.)

Domnule Onisei, vreți drept la replică? Nu am încotro.

 
   

Domnul Ioan Onisei:

Pentru că mi-a pronunțat numele colegul Márton, vreau, o dată în plus să-i aduc aminte, și dumneavoastră, tuturor, că eu am propus această schimbare în sensul că, în legătură cu ea, să fie trimis raportul la comisie. Deci, să se reunească comisia în plen, așa cum este normal procedural și să vedem dacă, în plenul ei, comisia susține această modificare sau nu.

Repet, suntem în fața unei ordonanțe de urgență și nu putem să acceptăm un amendament formulat în sală fără ca, în plenul său, comisia să-și spună punctul de vedere. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Mihai Mălaimare.

 
   

Domnul Mihai-Adrian Mălaimare:

Domnule președinte,

Stimate coleg,

Vă semnalez faptul că am intervenit pe amendamentul dumneavoastră, sesizând faptul că se dă o interpretare, alta decât aceea în spiritul căreia am lucrat la comisie. Acestea fiind spuse, retrag amendamentul.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei, în formularea prezentată în raport la pct.3.

Cine este pentru? 127 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Cu 127 voturi pentru, nici un vot împotrivă, nici o abținere, alin. 2 de la art. 40 a fost adoptat.

În consecință, amendamentele care s-au făcut în legătură cu același text, sunt respinse.

La alin.3, la amendamentul comisiei dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt. Adoptat... Poftiți?

 
   

Domnul Văsălie Moiș și doamna Lia Olguța Vasilescu (din bancă):

Avem observații.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog. Doamna Olga Vasilescu.

 
   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Avem un amendament respins care, de altfel, a fost votat și de câțiva colegi din PSD, se referă la următoarea chestiune: "Persoane juridice cu sediul în România, precum și reprezentanțele din România ale persoanelor juridice străine posesoare de aparate de recepție radio și/sau TV capabile să recepționeze emisiunile SRR și/sau SRTV au obligația să plătească o taxă pentru serviciul public de radiodifuziune și/sau pentru serviciul public de televiziune, în calitate de beneficiari ai acestor servicii, pentru receptoarele înregistrate în patrimoniul lor, diferențiate în funcție de numărul de receptare și obiectul lor de activitate".

Încercăm, de fapt, să evităm situații când marile concerne care au, să zicem, 100 de receptoare TV, plătesc aceeași sumă de bani ca și firmele care au sau nu au un aparat radio-TV.

Acesta este amendamentul și vă rog să-l votați. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Este vorba de amendamentul notat la nr.5, da, doamna Vasilescu?

 
   

Doamna Lia Olguța Vasilescu (din bancă):

La nr. 7.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nr. 7, al domnului Bolcaș?

 
   

Domnul Dragoș Ștefan Șeuleanu (din loja ministerială):

Nu, nu, 4 de la "respinse".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Dacă la acest amendament, notat în raport la "Amendamente respinse" la pct.7, dorește cineva să intervină? Nu.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de către comisie, al doamnei deputat Lia Olguța Vasilescu și al domnului deputat Bolcaș.

Cine este pentru? 32 voturi pentru.

Împotrivă? 97 voturi împotrivă.

Abțineri?

Amendamentul a fost respins deci, cu 97 voturi împotrivă și 32 voturi pentru.

La alin.3 de la art.40 supun votului dumneavoastră amendamentul 4 al comisiei.

Cine este pentru? 98 voturi pentru.

Împotrivă? 31 voturi împotrivă

Abțineri? Nu sunt.

Amendamentul comisiei nr.4 referitor la art.40 alin.3 a fost admis cu 98 voturi pentru, 31 împotrivă, nici o abținere. (Doamna deputat Mona Muscă dorește să vină la microfon.)

Procedură sau ce aveți?

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă (din bancă):

Am amendament respins.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Da, doamna Mona Muscă își susține amendamentul de la pct.8, care a fost respins de către comisie. De fapt, este amendamentul domnului Onisei. Nu?

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

Îmi pare rău, aici nu.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Așa este notat la mine, amendamentul 8.

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

Este vorba de alin.3 art.40, unde am propus două alineate, 31 și 32 cu privire...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să le motivați.

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

... cu privire la valoarea taxei pe care o plătește o persoană juridică. Mi se pare absolut normal ca valoarea taxei plătite de o persoană juridică să fie echivalentă cu valoarea taxei plătite de o persoană fizică.

Nu vedem nici mai multe programe ale TVR-1, nici emisiuni mai multe, de asemenea, nici la radio. Drept urmare, nu există nici un motiv pentru a plăti o altă taxă decât persoanele fizice. Cele două alineate sună în felul următor: "Valoarea taxei de abonament pentru serviciul public de radio difuziune plătite de categoriile de persoane prevăzute la alineatele 2 și 3 este aceeași" (2 și 3 persoanele fizice și persoanele juridice). Și alin.32 "Prevederile alin.31 se aplică în mod corespunzător acelorași categorii de persoane pentru taxa de abonament pentru serviciul public de televiziune". Încă o dată, nu văd nici un motiv pentru care persoanele fizice să plătească o taxă, iar persoanele juridice, o altă taxă. Dacă există un asemenea motiv doresc ca cei care nu au fost de acord și au respins amendamentul să explice motivul pentru care luăm o altă taxă de la ceilalți.

Nu am vorbit aici, atenție mare, nu am vorbit despre nivelul taxelor pentru că motivul respingerii a fost "...nivelul taxelor urmează să fie stabilit prin hotărâre a Guvernului". Categoric, da. Sigur că da, sunt de acord că nivelul taxelor trebuie prin hotărâre de guvern stabilit, dar în același timp cer ca acest nivel al taxelor să fie același la taxele pentru persoanele fizice și pentru persoanele juridice. Drept urmare, motivația nu corespunde intenției acestor amendamente.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Marton.

 
   

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am venit aici să dau un motiv, pentru că o pensionară care are o pensie de 2 milioane de lei are un venit mult mai mic decât orice societate comercială profitabilă. Or, legea, dacă citiți cu atenție, cere această taxă, de fapt, de la societățile comerciale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimată doamnă Mona Muscă, am convenit și chiar am votat că un reprezentant al grupului parlamentar ia cuvântul o singură dată. Poftiți.

 
   

Doamna Octavia Monica Muscă:

Sunt una și aceeași.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Deci ați vorbit o dată în numele grupului parlamentar al PNL-ului.

 
   

Doamna Octavia Monica Muscă:

Îmi pare rău, noi am votat, domnule președinte, dacă îmi dați voie, noi am votat nu că vorbim o singură dată, ci că vorbește o singură persoană, ori eu sunt una și aceeași și acum 3 minute, și acum.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Având în vedere că nu am cronometrat cele 3 minute, cred că mai aveți un minut. M-ați prins, deci dacă spuneți că o singură persoană, m-ați prins.

 
   

Doamna Octavia Monica Muscă:

Sunt aceeași, sper.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Da, mai aveți un minut, că ați vorbit 4 minute, vă spun eu.

 
   

Doamna Octavia Monica Muscă:

Nu, nu, nici nu-mi trebuie un minut. Vreau doar atât să spun că nu cred că noi facem aici o taxă progresivă sau, mă rog, în funcție de veniturile pe care le au societățile comerciale sau personal fizice. Este vorba de o taxă unică pentru persoanele fizice, indiferent de veniturile lor, drept urmare, eu mă refeream aici că aceeași taxă trebuie să fie și la societățile comerciale. Nu e un motiv pentru că societățile comerciale se presupune că au mai mulți bani, să le luăm mai mulți bani. Pentru că nu asta este filozofia legii. Dacă nu aplicăm o taxă progresivă la persoanele fizice, nu văd de ce să o aplicăm la persoanele juridice.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Numai puțin, pentru că între timp s-a acreditat o televiziune nouă la noi în Camera Deputaților, care nu cunoaște regulile pe care împreună cu celelalte televiziuni le-am stabilit. V-aș ruga, stimate reporter, să vă consultați cu colegii mai vechi și să ne respectăm.

Domnul Moiș.

 
   

Domnul Văsălie Moiș:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Doamnelor colege,

Susținem amendamentul propus de către grupul PNL, pentru un considerent foarte simplu. Potrivit Constituției, subiectele de drept nu pot fi tratate diferențiat. Trebuie să aibă același regim juridic.
Așadar, nu putem face o diferențiere între plătitorii persoanei fizice și plătitorii persoanei juridice. Din această perspectivă, considerăm că textul propus de către colegii noștri liberali este corect și trebuie adoptat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Onisei.

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Ioan Onisei:

Îmi pare rău să spun, cred că pentru a treia sau pentru a patra oară, mulți dintre colegii noștri probabil gândesc ordonanța aceasta, în sine, fără să fi făcut relaționarea ei cu o hotărâre de guvern date în baza și în aplicarea ordonanței. Mi se pare, nu mi se pare, am convingerea că acest amendament ar trebui să fie votat pentru că aceste taxe sunt taxe unice la persoane fizice și taxe unice pe două categorii mari și late, dacă îmi îngăduiți expresia, la persoane juridice. O dată în plus, de asemenea, vreau să subliniez că facem un tratament juridic diferit atât în privința taxării, cât și în privința posibilității ca și persoanele juridice să poată declara pe proprie răspundere că nu se țin receptoare, radio, respectiv tv, și deci să nu plătească taxa.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Supun amendamentul doamnei deputat Mona Muscă, de la poziția 8, votului dumneavoastră.

Cine este pentru? 36 de voturi pentru. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 109 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Amendamentul a fost respins cu 109 voturi împotrivă, 36 pentru.

La art.40 alin.4 vă rog să urmăriți amendamentul 5 al comisiei. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 5. Nu sunt. Adoptat amendamentul 5 al comisiei, modificat alin.4, potrivit acestui amendament.

La alin.5, vă rog să urmăriți amendamentul 6 din raportul comisiei. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 6. Nu sunt. Admis amendamentul, modificat alin.5.

După alin.5 vă rog să urmăriți amendamentul 7 al comisiei care introduce un nou alineat, 6. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 7. Nu sunt. Admis amendamentul 7, se introduce alin.6.

Prin amendamentul 8, comisia mai propune un alineat nou, 7, dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 8? Nu sunt. Votat în unanimitate. Introdus alin.7.

Pentru art.II, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră? La art.II? Vă rog.

 
   

Domnul Văsălie Moiș:

Domnule președinte,

Este vorba de un amendament respins, pct.10 de la amendamentele respinse. Grupul parlamentar al PRM v-ar propune acceptarea acestui amendament de la pct.10 pentru un considerent foarte simplu.

Prin modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71 ajungem în situația că unii care au plătit taxele de radio și de televiziune să nu mai apară printre plătitorii acestor taxe. Și, atunci rămân cu banii dați. Dacă nu avem un astfel de text, prin care să obligăm pe cei care au încasat ilegal aceste taxe, din moment ce se modifică ordonanța, să le restituie. Știți la fel de bine ca și mine, în cazul unui delict și cvasi delict sau în situația în care se face o plată nedatorată, trebuie să existe posibilitatea restituirii sumelor încasate pe nedrept. Dacă nu acceptăm acest text înseamnă că oamenii au plătit niște sume în baza unei ordonanțe care va fi modificată, sigur, dacă va fi modificată, dar care rămân cu banii dați. Este o chestiune de inechitate socială pe care trebuie să o rezolvăm. Aceasta este rațiunea pentru care vă propunem să acceptați art.10 care poate să suporte modificări de ordin stilistic sau de tehnica redactării, dar pe fond este o chestiune socială care trebuie reglementată.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Marton din partea comisiei.

 
   

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule Moiș, vă rog să observați la amendamente admise, comisia a aprobat un articol 21, care este o variantă la cele propuse de dumneavoastră. Deci, nu s-a ajuns acolo suntem încă la 2, fără nici un indice, ca atare, dacă nu aveți la acesta observații, atunci cred că se poate considera adoptat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Distinsul meu coleg m-a completat pe mine. Constat că la art. II nu există obiecții, da? A fost adoptat în unanimitate.

La art. 21, domnul deputat Moiș dorea să formuleze un amendament, dar l-a retras. Dacă sunt alte obiecțiuni la 21, al comisiei, amendamentul 9? Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

La art. III. Nu sunt obiecțiuni. Adoptat în unanimitate.

Vă rog, stimați colegi, să constatați că am parcurs textele și ale legii de aprobare și ale ordonanței de urgență. O vom supune votului final la data când vom putea desfășura votul final, dacă o să avem cvorum și astăzi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea taxei de notificare a prelucrărilor de date cu caracter personal, care cad sub incidența Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (amânarea votului final).  

La pct. 20, Proiectul de Lege pentru aprobare a taxei de notificare a prelucrărilor de date cu caracter personal, care cad sub incidența Legii nr. 667/2001.

Cine sunt inițiatorii? Poftiți.

   

Domnul Gheorghe Iancu (adjunct al Avocatului Poporului):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să-mi permiteți, foarte scurt, să vă prezint acest proiect de lege.

Prin Legea nr. 667/2001 s-a prevăzut că toate entitățile publice sau private vor plăti o taxă dacă vor prelucra date personale. Prelucrarea de date personale se face însă numai după ce o asemenea prelucrare este notificată autorității de supraveghere care, în concepția legii sus amintite, este Avocatul Poporului. Această taxă este prevăzută de art. 22 alin. 7 din Legea nr. 667, iar potrivit Constituției, art. 138, această taxă, ca și impozitele, se aprobă la acest nivel de către Parlament prin lege. Pentru o asemenea situație s-a întocmit acest proiect de lege a cărui inițiativă o are Guvernul și care este pe masa dumneavoastră. Proiectul, sigur, că printre altele cuprinde valoarea taxelor diferențiată și care a avut drept bază de calcul o anumită valoare a muncii prestate în vederea verificării notificărilor de către experții instituției.

Tot proiectul respectiv are în vedere și o serie de scutiri pe care, în concepția proiectului, noi le-am reglementat, sau noi le-am propus în sensul că o anumită serie de persoane fizice care sunt deja scutite prin alte legi de impozite și taxe ar trebui să fie scutite și aici și, de asemenea, o serie de persoane juridice, mai bine zis, instituții și autorității publice, care deja sunt finanțate de la buget, iar taxa mergând tot la buget, ar fi absolut inutil să o plătească.

De asemenea, taxa, și cu asta închei, se actualizează de către Guvern o dată cu modificări în ceea ce privește inflația sau alte elemente și se plătește anticipat la Trezoreria Statului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, domnule Iancu.

Domnul Virgil Popescu din partea Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor.

 
   

Domnul Virgil Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Comisia de tehnologia informației și comunicațiilor a fost sesizată pentru dezbatere și avizare în fond cu proiectul de lege în procedura obișnuită. Am beneficiat, de avizele favorabile de la Consiliul Legislativ, Comisia juridică, de disciplină și imunități, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale și Comisia pentru apărarea, ordine publică și siguranță națională.

Raportul întocmit de către comisie a fost aprobat în unanimitate de toți deputații prezenți, la comisie participând și reprezentantul Avocatului Poporului.

Supunem spre adoptare Camerei raportul cu modificările anunțate anterior.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să participe la dezbateri generale?

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege. La titlu, dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

La art. 1? Preambul și lit. a), dacă aveți obiecțiuni? Comisia n-a avut. Votat textul inițial în unanimitate.

Pentru literele b) și c), vă rog să urmăriți amendamentul 2 al comisiei de la pag. 2. S-au modificat limitele sumelor prevăzute pentru notificări. Sunt obiecțiuni? Nu sunt. Admis amendamentul de la pct. 2 pentru lit. b) și c).

La art. 2 dacă aveți obiecțiuni? Comisia n-a avut. Adoptat în unanimitate textul în formularea inițială.

La art. 3 și 4 nu sunt obiecțiuni. Adoptat în forma inițială.

Unanimitate.

Vă mulțumesc.

Vom supune proiectul votului final la data care va fi stabilită în acest sens.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.73/2000 privind Fondul pentru mediu (amânarea votului final).  

La pct. 21, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 73/2000. Domnul deputat Bara, în numele grupului de inițiatori.

   

Domnul Radu Liviu Bara:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Din partea comisiei doresc să iau cuvântul și, din partea grupului, dacă dumneavoastră spuneți. Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată în fond cu propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 73/2000, prin fondul pentru mediu.

Propunerea legislativă a fost dezbătută și avizată în fond în procedură obișnuită la data de 3 septembrie și are ca scop eliminarea discriminării privind plata cotei la fondul de mediu de persoanele, fie și juridice, care cumpără masă lemnoasă. La lucrările comisiei au fost prezenți 25 de deputați și s-a votat în unanimitate, din cei 23 de deputați prezenți. Propunem aprobarea propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Deci ați prezentat și în numele inițiatorilor și al comisiei, dacă dorește cineva să intervină în dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acestuia, dacă aveți obiecțiuni? Nu. Adoptat în unanimitate.

Cuprinsul art. unic, dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Vom supune legea votului nostru final în ședința de vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.61/2003 pentru modificarea alin.(2) al art.9 din Legea nr.203/2003 privind realizarea, dezvoltarea și modernizarea rețelei de transport de interes național și european (amânarea votului final).  

La pct. 22. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 61/2003 pentru modificarea alin. 2 și 9 din Legea nr. 203/2003. Comisia pentru industrie să ia loc și din partea inițiatorilor, poftiți, domnule ministru să susțineți pe scurt acest proiect.

   

Domnul Dan Banciu (consilier, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ordonanța, în speță, are un singur punct și anume modificarea termenului de apariție a normelor la Legea nr. 203, având ca bază transformările și evoluțiile pe plan european privind stabilirea metodelor de analiză a coridoarelor paneuropene. Este știut că Uniunea Europeană este, în momentul de față, în prag de a definitiva aceste norme, noi trebuie, prin normele noastre, să aplicăm aceleași metode, având în vedere că finanțările pentru integrarea rețelei noastre de transport în cadrul Rețelei Trans - Europene (TEN) trebuie să corespundă acelorași norme pentru a fi posibile finanțările.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei, domnul vicepreședinte Bivolaru.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Textul acestei ordonanțe se referă la intenția de a proroga un termen pentru a ne încadra cu momentul integrării. Până la acest moment, sigur că ministerul trebuie să supună aprobării Guvernului anumite norme la care se lucrează acum chiar la nivel european. Deci vom aștepta și noi aceste norme pentru a le adapta la sistemul nostru.

Supuneți, vă rog, aprobării acest raport al comisiei care este în forma adoptată de Guvern.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege și a ordonanței. La titlul proiectului de lege, aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Cuprinsul art. unic care conține dispoziția de aprobare a Ordonanței Guvernului nr.61. Nu sunt obiecțiuni. Adoptat în unanimitate.

Titlul ordonanței. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Cuprinsul art. unic. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul votului dumneavoastră final la data când acest lucru va fi posibil.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale (amânarea votului final).  

La pct. 23, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale. Rog inițiatorul să-l prezinte și să se prezinte.

   

Doamna Marta Țărnea (secretar de stat, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă cer îngăduința să prezint ordonanța privind serviciile sociale ca parte a reformei administrative privind asistența socială și politicile familiale, reformă pentru care prevederile ordonanței alcătuiesc un prim pas important. S-a considerat că este necesară această reformă administrativă, pentru că starea socială din România nu este atât consecința reformei politice și economice, cât, înainte de toate, consecința subdezvoltării. De foarte multe decenii ne confruntăm cu o subdezvoltare a politicilor privind asistența socială și a celor privind familia, ne confruntăm cu o societate civică care abia învață regulile participării. Cuvintele cheie sunt țintirea nevoilor prin testarea veniturilor, accesibilitate, responsabilitate, respect față de beneficiar și lege. Ne-am baza pe două alegeri: menținerea solidarității sociale la nivel județean, acolo unde se va concentra decizia și responsabilitatea în implementarea deciziei și dezvoltarea solidarității de proximitate la nivel local, acolo unde cunoșteau nevoile și se pot testa veniturile. La sfârșitul reformei administrative, la nivelul ministerului se vor decide doar marile direcții ale politicilor de asistență socială și ale celor privind familia, elaborarea legislației necesare și responsabilitatea monitorizării respectării drepturilor sociale. Costurile de administrare vor scădea prin informatizarea întregului sistem, satisfacția beneficiarilor de asistență socială și politici familiare va crește pentru că redistribuirea va fi mai echitabilă și mai eficientă social. Cheltuielile sociale vor deveni investiție socială cu efecte măsurabile.

Ordonanța privind serviciile sociale a fost elaborată în concordanță cu această reformă administrativă și cu angajamentele asumate de România în procesul de integrare europeană, fiind o continuare a reformei generale din domeniul asistenței sociale, după cum s-a menționat și în documente programatice, și anume: Planul național de aderare a României, documentul de poziție Capitolul XIII - politica socială și ocuparea forței de muncă, documentul de poziție complementar, planul național de dezvoltare, planul de măsuri prioritare în anul 2000 pentru integrarea europeană, prioritatea 8 și 11, planul economic de preaderare. Aceste documente stipulează în mod expres pentru Ministerul Muncii și Solidarității Sociale o serie de măsuri urgente concretizate în: întărirea capacității instituționale pentru a crea premisele accesibilității populației la serviciile sociale, dezvoltarea competențelor resurselor umane și organizarea perfecționării continue, garantarea resurselor financiare suficiente, dezvoltarea și diversificarea serviciilor sociale existente pentru a răspunde priorităților naționale, identificate prin strategiile județene, în funcție de nevoile particulare ale fiecărei colectivități.

Proiectul are ca scop creșterea capacității organizaționale a administrațiilor publice locale în activitatea de planificare, conducere și acordare a serviciilor sociale, în sensul prevederilor Legii nr.715/2001 privind sistemul național de asistență socială.

Ca alcătuire a proiectului de act normativ, puteți constata că s-a stabilit cu maximă atenție care sunt responsabilitățile ministerului, care sunt responsabilitățile autorității locale și cu foarte, foarte multă atenție modul de monitorizare și modul de control al aplicării. S-a dat mare atenție tuturor personajelor implicate în acordarea serviciilor sociale, s-a dat la aceeași importanță asigurării și garantării resurselor financiare.

Înainte de a încheia, vă mărturisesc că acest act normativ secundar din Legea de asistență socială este un prim pas într-o secvență de acte normative care sunt în elaborare în cadrul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și Familiei, astfel ca la sfârșitul reformei administrative pe care am pornit-o cu ajutorul a 5 programe internaționale, România să poată răspunde tuturor angajamentelor pe care și le-a asumat în domeniul asistenței sociale și a politicilor privind familia.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna președinte Smaranda Dobrescu.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cu acest proiect de ordonanță a Guvernului au fost sesizate în plen atât Comisia de sănătate și familie, cât și Comisia de muncă și protecție socială. Comisiile reunite au propus plenului aprobarea proiectului de lege întrucât s-a considerat necesară organizarea unui sistem coerent de servicii sociale și dezvoltarea acestuia în raport cu necesitățile și cu posibilitățile existente. În urma dezbaterii, comisiile reunite propun adoptarea proiectului de lege cu următoarele amendamente pe care vi le supunem atenției dumneavoastră.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să se înscrie la dezbaterile generale?

Doamna Paula Ivănescu. Poftiți.

 
   

Doamna Maria Paula Ivănescu:

În câteva cuvinte am să exprim opinia grupului Partidului Democrat din Camera Deputaților.

În sfârșit, o lege care face ordine în ceea ce este absolut necesar pentru orice comunitate, și anume serviciile dedicate persoanelor aflate în dificultate la un moment dat sau pentru totdeauna.

A fost Legea asistenței sociale, Legea nr. 705 care a indus mari deficiențe în ceea ce se numește atitudinea socială a administrației locale și mă refer la cele județene și locale. Această lege vine să detalieze ce înseamnă servicii de asistență socială, ce înseamnă servicii de îngrijire socio-medicală și este un lucru extrem de favorabil că începe să se facă ordine și începe să conteze individul cu nevoile sale și nu atât ceea ce a însemnat până acum izolarea persoanelor cu dificultăți în diverse instituții.

Deci, este o lege binevenită. Sperăm să se și pună în aplicare. Noi vom vota pentru.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, doamna deputat.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege și a ordonanței.

La titlul proiectului de lege dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Cuprinsul art. unic. Vă rog să urmăriți amendamentul 1. Admis amendamentul 1. Modificat textul art. unic.

La titlul ordonanței dacă aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Cap. I și art.1, 2, 3, 4, 5, 6. Dacă aveți obiecțiuni. Votate în unanimitate în formularea inițiatorului.

La art.7 urmăriți, vă rog, amendamentul 2, pentru litera j). Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Admis amendamentul, modificat lit. j).

Dacă la celelalte texte din art.7 aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votate în formularea inițiatorului.

La art.8 urmăriți pentru alin.2 amendamentul 3. Dacă aveți obiecțiuni. Admis amendamentul, modificat alin.2.

Pentru art.8 la alin.1 și celelalte texte nemodificate de către comisie. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votate toate în formularea inițiatorului.

Art.9, 10. Titlul Cap. II și art. 11. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votate în formularea inițiatorului.

Prin amendamentul 4 de la pag. 3, comisia propune un nou alineat. Dacă aveți obiecțiuni. Admis amendamentul. Introdus alineatul.

Art. 12, 13, 14, 15, 16 și 17. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Titlul Cap. III, cu art. 18, 19, 20, 21, 22. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Titlul Cap. IV, art. 23, 24, 25, 26, 27. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Titlul Cap. V, art. 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39. Nu sunt obiecțiuni. Votate în formularea din ordonanță.

Titlul Cap. VI și art. 40. Nu sunt obiecțiuni. Votat textul din ordonanță.

La art. 41, urmăriți vă rog la alin.3 amendamentul 5 de la pag.4. Dacă aveți obiecțiuni. Admis amendamentul. Modificat alin.3.

La art. 41 pentru alin. 1 și 2, comisia n-a mai avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră. Votate în formularea din ordonanță.

Titlul Cap. VII și art. 42, 43. Votate textele din ordonanță.

Titlul Cap. VIII, art. 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50. Adoptat textele din ordonanță.

Titlul Cap. IX. Adoptat textul din ordonanță.

La art. 51 alin.1, comisia n-a avut obiecțiuni. Votat textul din ordonanță.

Pentru alin.2 urmăriți amendamentul 6. Admis amendamentul, modificat alineatul 2.

După alin. 2, comisia ne propune, prin amendamentul 7, un text nou. Nu aveți obiecțiuni. Admis amendamentul 7. Se introduce textul respectiv.

Pentru art. 51 alin. 3, comisia n-a mai avut obiecții. Dacă aveți dumneavoastră. Votat în unanimitate.

La art.52, lit. a), b), c), comisia n-a avut obiecții. N-aveți nici dumneavoastră. Votat textul din ordonanță.

Pentru alin. 2, urmăriți amendamentul 8. Admis amendamentul 8, modificat lit. d).

Art. 53, 54. Nu sunt obiecțiuni. Votat textul ordonanței.

Titlul Cap. X. Votat textul ordonanței.

Art. 55 alin.1, urmăriți amendamentul 9. Admis amendamentul 9, modificat alin.1.

La art. 55 alin. 2, comisia n-a mai avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră. Votat textul din ordonanță.

Art. 56, 57. Votate textele din ordonanță.

Titlul Cap. XI și art. 58, 59, 60, 61, 62 care este ultimul. Nu sunt obiecțiuni. Votate textele din ordonanță.

Stimați colegi, dați-mi voie să vă propun să salutăm la balcon o delegație a Senatului din Spania, alcătuită din membri ai Comisiilor de politică externă și de apărare. (Domnii deputați s-au ridicat pentru a aplauda prezența în sala a delegației spaniole)

Vă mulțumesc foarte mult pentru dovada dumneavoastră de apreciere și de prietenie.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura (amânarea votului final).  

Ultimul proiect pe care vă propun să-l parcurgem astăzi este cel de la pct. 24, propunerea legislativă pentru completarea Legii 192/2001 privind fondul piscicol.

Comisia pentru agricultură dacă este. Și inițiatorul dacă este.

Domnul Antal István este? Da. Aveți o propunere legislativă, ați renunțat la ea?

Domnul Antal Istvan nu-și reneagă proiectul, și-l susține chiar. Poftiți!

   

Domnul Antal István:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Această propunere legislativă depusă în primăvara acestui an este un rod al colaborării cu sfera civilă, având în vedere faptul că am fost sesizați de cei vizați, în mod direct, de problemele pescuitului.

Este vorba de Legea pentru completarea Legii nr. 192 din 2001 privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura.

Odată cu aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76 din 2002 privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura a fost modificat și conținutul art. 61 respectiv 62, care se referă la prezentarea și sancționarea infracțiunilor din domeniul acvaculturii și pescuitului. Este adevărat că textul art. 62 al Ordonanței de urgență nr. 76 din 2002 a fost completat în sensul creșterii minimului amenzilor de la 2 la 5 ani, respectiv maximul amenzii de la 7 la 10 ani pentru unele infracțiuni săvârșite de braconieri prin metoda de înțepare, grevare sau harponare, folosind șiruri de cârlige. Textul art. 61 a fost modificat, de asemenea, în sensul: o dată cu adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.76/2002, pescuitul cu unelte de plasă sau pripoane nu mai constituie contravenție, ci infracțiune și se sancționează mult mai drastic.

Practic, au fost reformulate aceste două articole de lege, art. 61 și 62 și în locul textului din Legea 192 din 2001 care sancționa pescuitul cu ostia, cu japca și cu orice alte unelte înțepătoare și agățătoare, a fost introdus un text la art. 62 al Legii de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76 din 2002 care se referă numai la interzicerea pescuitului cu unelte de plasă, monofilament, pescuitul neautorizat în timpul nopții cu unelte de plasă.

Din cele prezentate mai sus rezultă că nu se sancționează în nici un fel nici ca contravenție infracțiunile săvârșite prin metoda de înțepare, grevare sau harponare, cu toate că art. 42 al Legii nr. 192 din 2001 prevede clar că se interzice pescuitul cu ostia, sulița, țepoaia, japca și orice astfel de unelte înțepătoare, iar această scăpare legislativă poate duce la distrugerea faunei piscicole.

Pentru a corecta această scăpare a legii, s-a întocmit prezenta propunere legislativă pe care doresc să o supun atenției dumneavoastră cu rugămintea să o aprobați.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru agricultură, domnul președinte Bâldea.

 
   

Domnul Ioan Bâldea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea alin. 1 al art. 62 din Legea nr.192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura.

Prin proiect, se propune ca pescuitul cu unelte agățătoare, înțepătoare, harponare să constituie infracțiuni. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice potrivit prevederilor art. 72 din Constituție. Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate în ședința din 9 septembrie 2003. În urma dezbaterii, comisia propune admiterea cu modificări a proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să intervină în dezbateri. Nu.

Trecem la dezbaterea textului proiectului de lege.

La titlul acestuia dacă aveți obiecțiuni față de amendamentul comisiei care modifică ușor titlul acesteia. Urmăriți amendamentul. Adoptat amendamentul, modificat titlul proiectului de lege.

La art. I, urmăriți vă rog amendamentul 2. Dacă aveți obiecțiuni. Admis amendamentul 2. Se modifică textul art. I care devine art. unic.

Urmăriți v-aș ruga cu privire la lit.a1, comisia, prin amendamentul 3, modifică ușor acest text. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 3. Admis amendamentul, modificată lit.a1.

Prin amendamentul 4, comisia propune eliminarea art. II. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Admis amendamentul, eliminat art. II.

Am parcurs textele proiectului de lege. Îl vom supune votului final în ședința destinată acestui scop.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind susținerea agriculturii prin cupoane atribuite gratuit și prin suspendarea impozitului pe terenul agricol (amânarea votului final).  

Stimați colegi, la pct. 25, pentru că tot este Comisia de agricultură prezentă aici, are o propunere de respingere a unei propuneri legislative. V-aș ruga să susțineți, domnule Nicolescu, raportul comisiei.

   

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Comisia pentru agricultură a analizat propunerea legislativă. Aceasta are ca obiect de reglementare susținerea agriculturii prin cupoane atribuite gratuit și prin suspendarea impozitului pe terenul agricol. Face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 72 din Constituție.

În urma dezbaterii, comisia propune respingerea inițiativei legislative pe o serie de considerente. Ministerul Agriculturii a elaborat strategii și programe care au vizat prin actele normative promovate sprijinul direct al statului pentru producătorii agricoli, atât prin susținerea pe produs și producția marfă, cât și prin subvenții pentru importuri din agricultură.

Potrivit art. 15 din Legea nr. 500 era nevoie să se indice sursele de finanțare și potrivit art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/2003 privind scutirea de la plata impozitului pe terenuri din extravilanul localităților, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 167 din 17.III.2003, se scutește de la plata impozitului datorat pentru terenurile din extravilan prevăzute în Anexa IV la Ordonanța Guvernului nr. 36/2002 privind taxele și impozitele locale, republicată cu modificările și completările ulterioare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Inițiatorul dacă dorește să ia cuvântul. Nu.

Vom supune propunerea de respingere votului final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative privind activitatea comercială (amânarea votului final).  

Dacă din partea Comisiei de industrii este cineva. Domnul Bivolaru aveți o propunere de respingere la pct.26, Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative privind activitatea comercială.

   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Acest proiect de lege prevedea modificarea prevederilor unor acte normative și țin să informez Camera că, prin Legea 161 din 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției care a fost adoptată pe 31 martie 2003 în urma angajării răspunderii, toate aceste prevederi au fost preluate în această lege nr. 161 și în condițiile acestea, proiectul de lege nu mai are obiect.

În consecință, propunem respingerea acestui proiect de lege.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă inițiatorul dorește să intervină. Nu.

Vom supune votului final această propunere.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea art.198 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (amânarea votului final).  

La pct. 27, Comisia pentru muncă, doamna Smaranda Dobrescu.

Pct.27, propunerea de modificare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, art.198.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Comisia de muncă propune plenului respingerea acestei propuneri legislative din următoarele considerente: asupra pensiei de serviciu pentru magistrați introdusă în anul 1997 și a pensiilor militare, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat în cursul anului 2000 fiind de acord din punct de vedere juridic, fundamentând foarte serios această problemă.

Printre elementele care au stat la baza respingerii prezumției de neconstituționalitate este acela că se asigură un tratament juridic specific celor două categorii de asigurați care însă nu reprezintă un privilegiu, ci este justificat în mod obiectiv constituind o compensație parțială a inconveniențelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună magistrații și militarii.

Mai mult, prin abrogarea acelui articol pe care ni-l propune inițiatorul, pensiile militare rămân fără temei legal nemaiputând fi acordate.

Având în vedere toate acestea, Comisia de muncă vă propune respingerea proiectului.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul. Nu. Vom supune propunerea de respingere votului dumneavoastră final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Egalitatea de Șanse (amânarea votului final).  

Trecem la punctul următor - Propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Egalitatea de Șanse.

Din partea Comisiei juridice.

   

Doamna Carmen Dumitriu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Comisia juridică după ce a analizat proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Egalitate de Șanse, a respins această propunere legislativă în vederea evitării dublei reglementări. În acest sens, a constatat că această materie este deja reglementată de Legea 202/2002 și că Autoritatea Națională pentru Egalitatea de Șanse propusă prin proiectul de lege a se înființa, ar urma să aibă atribuții similare cu actualul Consiliu Național pentru Combaterea Discriminării, ceea ce ne-a îndreptățit să respingem acest proiect de lege, drept pentru care v-o supun aprobării dumneavoastră.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește inițiatorul să intervină. Vom supune votului final această propunere de respingere.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind declararea zilei de 16 decembrie - ziua Iertării, a Împăcării și a Ajutorării Aproapelui (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă privind declararea zilei de 16 decembrie - Ziua iertării, împăcării și ajutorării aproapelui. Tot Comisia juridică. Poftiți, doamna secretar!

   

Doamna Carmen Dumitriu:

Mulțumesc.

Și în acest caz, după analizarea proiectului de lege, Comisia juridică a respins propunerea legislativă pentru declararea zilei de 16 decembrie, Ziua iertării, a împăcării și a ajutorării aproapelui, având în vedere că există deja Legea 230/1998 conform căreia s-a instituit ziua de 11 decembrie 1998, Ziua solidarității naționale împotriva dictaturii, zi în care autoritățile și instituțiile publice arborează drapelul României, organizează acțiuni educative în favoarea ideilor de solidaritate, libertate, democrație, ceea ce de fapt se propunea și prin acest proiect de lege.

Drept pentru care vă rugăm să susțineți acest raport întocmit de comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă dorește inițiatorul să ia cuvântul. Nu.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind declararea Complexului muzeal Casa memorială Octavian Goga de la Ciucea, județul Cluj, drept obiectiv de patrimoniu de importanță națională (amânarea votului final).  

La pct. 30, Comisia de cultură dacă este. Da. Poftiți, domnule președinte Mihai Mălaimare. Cu privire la declararea Complexului muzeal "Octavian Goga", obiectiv de patrimoniu de importanță națională.

Aveți cuvântul!

   

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Domnule președinte,

Propunerea legislativă privind declararea Complexului muzeal Casa memorială "Octavian Goga" de la Ciucea, județul Cluj, drept obiectiv de patrimoniu de importanță națională, a fost transmisă Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, cu adresa nr. 289/25.VIII.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă fiind sesizată în fond, propunerea legislativă a fost trimisă spre avizare Comisiei juridice, de disciplină și imunități și Comisiei pentru buget, finanțe și bănci care, până la redactarea prezentului raport, nu au transmis avizele lor.

În redactarea raportului, comisia noastră a ținut cont de avizul emis de Consiliul Legislativ. Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Ea a fost dezbătută în ședința comisiei din ziua de 10 septembrie 2003.

În conformitate cu prevederile art.52, la dezbaterea proiectului a participat ca invitat domnul deputat Dan Brudașcu, în calitate de inițiator.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritatea voturilor celor prezenți în sală în momentul votării, 9 voturi pentru și un vot contra. În urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune respingerea proiectului legislativ privind declararea Complexului muzeal Casa memorială "Octavian Goga" de la Ciucea, județul Cluj, drept obiectiv de patrimoniu de importanță națională. Iar noi vă rugăm să aprobați raportul comisiei așa cum a fost el redactat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Dan Brudașcu, inițiatorul.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Așa cum am precizat și colegilor din Comisia de cultură, motivul pentru care am inițiat această propunere legislativă este faptul că după circa 35 de ani de la momentul deschiderii oficiale a Muzeului memorial "Octavian Goga" de la Ciucea, starea acestuia a cunoscut an de an o situație din ce în ce mai îngrijorătoare, fapt determinat inclusiv de dispariția unor obiecte de patrimoniu aflate inițial în dotarea lui.

Pe de altă parte, vreau să spun că până la realizarea acestei inițiative, am parcurs toate etapele recomandate, de altfel, în raportul comisiei, în sensul de a determina Consiliul județean Cluj și Ministerul Culturii să aprecieze importanța culturală de excepție pe care o are această casă memorială și, prin urmare, să procedeze atât la o reclasificare a acestuia cât și mai ales pentru materializarea uneia dintre obiectivele pe care și le-a propus în testamentul său Octavian Goga.

Pentru că, așa cum am informat comisia cu prilejul dezbaterii, Octavian Goga a cerut ca această moștenire să fie lăsată în administrarea bisericii ortodoxe române, mai precis a unei mânăstiri de călugări intelectuali. Acesta este de fapt fondul acestei propuneri legislative: transferul administrării acestui patrimoniu cultural de importanță națională indiferent că el este sau nu recunoscut ca atare, în administrarea Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului.

Unul dintre argumentele care a fost ridicat de reprezentantul unei minorități etnice prezent în comisie a fost acela că în felul acesta s-ar interveni și s-ar încălca Constituția care elimină posibilitatea amestecului instituțiilor statului în activitatea cultelor. Nimic mai fals pentru că există și alte exemple de instituții de cultură în România care sunt administrate cu succes și sunt conservate cu competență și cu dăruire, oferite fiind spre admirare atât publicului cât și generațiilor care urmează.

Dacă dumneavoastră veți persista în a menține o asemenea situație nefirească pentru că una dintre cele mai importante lăcașuri de cultură, la intrarea dinspre Occident în România, condamnați acest lăcaș de cultură la distrugere lentă și, în felul acesta, ne facem cu toții vinovați de faptul că nu am oferit o șansă ca Muzeul memorial "Octavian Goga" să fie bine administrat și să perpetueze memoria nu numai a poetului Octavian Goga, ci și a unui alt mare om de cultură din spațiul transilvan, poetul de limbă maghiară Adi Endre.

Poate că cineva a dorit să moară și capra noastră neștiind că în felul acesta distruge și șansele de afirmare a urmelor de trecere pe acolo a acestui mare poet al secolului XX.

Regret că s-a ajuns la o asemenea situație. Nu am dorit decât să atrag atenția, să trag un semnal de alarmă asupra iminenței necesității de rezolvare a acestei probleme prin transferul ei, păstrându-se dreptul de proprietate, păstrându-se sursele de finanțare, nefiind implicate surse de finanțare suplimentare, doar transferul ei către Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, care arhiepiscopie, printr-o scrisoare adresată de arhiepiscopul Bartolomeu Anania, este de acord să preia spre administrare în condițiile menționate acest patrimoniu memorial și de cultură a neamului românesc.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Ce este, domnule deputat?

 
   

Domnul Paul Magheru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Susțin întru totul inițiativa legislativă făcută de colegul nostru Dan Brudașcu și împărtășesc aceeași amărăciune în legătură cu propunerea de respingere a acestei inițiative legislative. Aș vrea să atrag atenția după ce am citit și raportul că se încearcă să se argumenteze aceste respingeri prin argumente de multe ori nu numai incredibile, dar și false.

În ceea ce privește schimbarea administratorului acestui muzeu, în ceea ce privește ridicarea lui la rang de monument cultural, aș vrea să vă spun că ar fi bine să nu trecem cu vederea peste ceea ce ne place să numim și pe bună dreptate să considerăm "poetul pătimirii noastre", a ardelenilor, poetul nostru național, poetul care ne-a învățat pe toți, indiferent că suntem români sau maghiari ce înseamnă patriotismul sincer și profund. Deci, este vorba despre un complex muzeal al unui poet patriot care i-a învățat patriotismul pe toți oamenii inclusiv pe maghiari, prin prietenul lui Adi Endre. Dacă Adi Endre în România este sub acest aspect mai bine conservat, aș spune chiar mai bine eternizat, și mă bucur pentru politica noastră națională bună, sănătoasă, chiar în orașul meu, în orașul Oradea, Adi Endre este venerat, are o casă memorială, are un muzeu, are o cafenea, are inscripții, tot, tot, e bine ca românii să dea dovadă de adevărat respect al culturii, indiferent că este ea națională sau a minorităților. În acest caz, dați-mi voie să consider că se trece prea ușor, cu indiferență, și dacă vreți, cu mare vină de ceea ce înseamnă obligația noastră față de adevăratele valori românești, patriotice și internaționale.

Eu vă îndemn, pentru că nu ne costă nimic decât respectul față de valorile noastre, să votăm împotriva respingerii acestui proiect de lege și să încercăm să-i dăm lui Octavian Goga, ceea ce lui Octavian Goga i se cuvine, nu numai de la catedră, nu numai între noi, dar realmente ceea ce acestui poet național i se cuvine. Vă mulțumesc, și mă aștept la un vot în conformitate cu conștiința și cu datoria noastră de român...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul președinte Mihai Mălaimare.

 
   

Domnul Mihai-Adrian Mălaimare:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Sunt absolut de acord cu gradul de emoție pe care l-au introdus în dezbatere colegii noștri, numai că astfel de situații se regăsesc cu zecile în fiecare județ, or, problema pe care o ridicăm noi aici, motivațiile respingerii se regăsesc în faptul că există un act normativ care privește exact lucrurile despre care vorbește propunerea legislativă.

Există Legea muzeelor și colecțiilor publice, și acolo se stipulează foarte clar, se vorbește foarte clar și despre clasificare, și despre schimbarea clasei din care fac parte muzeele și colecțiile publice, și se spune că această transformare se face prin hotărârea Guvernului. Nu cred că este cazul ca noi, aici, să facem lege de aplicare a unei alte legi, în sensul acesta.

Pe de altă parte, există, și cu toată prietenia, indiferent dacă la Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă s-a constatat o lipsă a pregătirii juridice, și este posibilă, dar noi ne sfătuim cu colegii noștri, există în acest proiect de lege sumedenie de lucruri care nu prea stau în picioare.

Este foarte complicat să treci o instituție în subordinea alteia, în timp ce, în același timp, propui ca ea să fie administrată de Arhiepiscopie, care este de fapt o instituție de drept privat. Sunt lucruri extrem de complicate, care ar fi trebuit gândite mai bine de inițiatori. Dar, repet, oricât de drag mi-ar fi subiectul în sine, avem o lege pentru asta, avem un ministru, și el este obligați prin lege să rezolve acest lucru. Vă mulțumesc.

 
Supunerea la votul final:  

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Timpul afectat dezbaterilor s-a epuizat. Este ora votului final. V-aș ruga să urmăriți lista pe care am parcurs-o ieri și astăzi.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.54/2003 privind interzicerea realizării de clădiri pe suprafețele din fondul forestier național afectate de incendii (adoptat);

La pct.16 era proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.54/2003 privind interzicerea realizării de clădiri pe suprafețele din fondul forestier național afectate de incendii, lege care, având caracter ordinar, urmează să fie supusă votului dumneavoastră în condițiile art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc. 226 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nici un vot contra.

Abțineri? 6 abțineri.

Poftiți, domnule Brudașcu!

   

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte,

Permiteți-mi să explicăm votul nostru: așa cum am încercat să arăt și în intervenția făcută cu prilejul dezbaterilor, această lege este foarte importantă, dar îi lipsește esențialul, pentru că tot este vorba de legi imperfecte. Această lege nu rezolvă chestiunea celor care până la data adoptării ei au făcut abuzuri, au defrișat zone întregi de teren pentru a-și construi locuință. Ei rămân în continuare protejați printr-o asemenea lege. Deci, noi facem legi, se pare, nu pentru rezolvarea chestiunilor foarte grave, precum cea semnalată prin apariția acestei, ci pentru protejarea celor care încalcă, cu bună-știință, orice lege a României.

Dacă această lege ar fi prevăzut sancțiuni și pentru cei care, până la data apariției ei, au încălcat-o, atunci noi, cei de la Partidul România Mare am fi fost printre primii care să o susținem cu toată tăria, ca fiind o necesitate a momentului.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2003 pentru modificarea art. 15 alin. (8) din Ordonanței Guvernului nr. 102 din 31 august 2000 privind statutul și regimul refugiaților în România (adoptat);

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.76/2003 pentru modificarea art.15 alin.8 din Ordonanța Guvernului nr.102/2000 privind statutul și regimul refugiaților în România. Are caracter ordinar, îl supun votului potrivit art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr.390/2002 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Române pentru Investiții Străine (adoptat);

La pct.18 - proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr.390/2002 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Române pentru investiții străine. Are caracter ordinar, îl supun votului potrivit art.74 alin.2 din Constituție.

Cine-i pentru? 178 voturi pentru.

Împotrivă? 20 voturi împotrivă.

Abțineri? 8 abțineri.

Proiectul a fost adoptat cu 178 voturi pentru, 20 împotrivă și 8 abțineri.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea taxei de notificare a prelucrărilor de date cu caracter personal, care cad sub incidența Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (adoptat);

La pct.20 - proiectul de lege pentru aprobarea taxei de notificare a prelucrărilor de date cu caracter personal, care cad sub incidența Legii nr.677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date. Are caracter ordinar, îl supun votului potrivit art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

  Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.73/2000 privind Fondul pentru mediu (adoptată);

La pct.21 - propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.73/2000 privind fondul pentru mediu. Are caracter ordinar, o supun votului potrivit art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.61/2003 pentru modificarea alin.(2) al art.9 din Legea nr.203/2003 privind realizarea, dezvoltarea și modernizarea rețelei de transport de interes național și european (adoptat);

La pct.22 - proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.61/2003 pentru modificarea alin.2 al art.9 din Legea nr.203/2003 privind realizarea, dezvoltarea și modernizarea rețelei de transport de interes național și european. Are caracter ordinar, îl supun votului potrivit art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale (adoptat);

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.68/2003 privind serviciile sociale. Are caracter ordinar, îl supun votului potrivit art.74 alin.2 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

  Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura (adoptată);

Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura. Are caracter organic, o supun votului potrivit art.74 alin.1 din Constituție.

Cine este pentru? Mulțumesc. 181 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Multe voturi neexprimate.

  Propunerea legislativă privind susținerea agriculturii prin cupoane atribuite gratuit și prin suspendarea impozitului pe terenul agricol (adoptată propunerea de respingere);

Propunerea legislativă privind susținerea agriculturii prin cupoane atribuite gratuit și prin suspendarea impozitului pe terenul agricol.

Comisia a propus respingerea.

Cine-i pentru soluția respingerii? 176 voturi pentru respingere.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? 16 abțineri.

S-a respins propunerea.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative privind activitatea comercială (adoptată propunerea de respingere);

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative privind activitatea comercială.

Comisia pentru industrii și servicii a propus respingerea.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți pentru respingere.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art.198 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (adoptată propunerea de respingere);

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art.198 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Comisia a propus respingerea.

Cine este pentru? Mulțumesc. 178 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 14 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu acest scor a fost respinsă propunerea.

  Propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Egalitatea de Șanse (adoptată propunerea de respingere);

Propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea autorității naționale pentru egalitatea de șanse.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a propus respingerea.

Cine este pentru? Mulțumesc. 187 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nici o împotrivire.

Abțineri? 3 abțineri.

Majoritatea celor prezenți.

  Propunerea legislativă privind declararea zilei de 16 decembrie - ziua Iertării, a Împăcării și a Ajutorării Aproapelui (adoptată propunerea de respingere);

Propunere legislativă privind declararea zilei de 16 decembrie - Ziua iertării, a împăcării și a ajutorării aproapelui. S-a propus respingerea de către Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

  Propunerea legislativă privind declararea Complexului muzeal Casa memorială Octavian Goga de la Ciucea, jud. Cluj drept obiectiv de patrimoniu de importanță națională (adoptată propunerea de respingere).

Propunerea legislativă privind declararea Complexului muzeal "Casa memorială Octavian Goga" de la Ciucea, județul Cluj drept obiectiv de patrimoniu de importanță națională. S-a propus respingerea.

Cine este pentru? Mulțumesc. 176 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 32 voturi împotrivă.

Abțineri? Nici una. O abținere, îmi cer scuze.

Informare privind depunerea la secretarul general al camerei deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea constituțională, a următoarelor legi:  

V-aș ruga să ascultați, după dezbaterile pe care le-am făcut și după votul final, o notă cu legile care sunt depuse la secretarul general, pentru ca dumneavoastră să vă exercitați dreptul de sesizare a Curții constituționale.

  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.107/2002 privind înființarea Administrației Naționale "Apele Române";
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2003 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991;
  • Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/2002 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum și pentru stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării acesteia și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 501/2002;
  • Legea privind modificarea și completarea Legii audiovizualului nr.504/2002;
  • Legea pentru ratificarea Acordului de Comerț Liber între România și Republica Albania, semnat la Tirana la 21 februarie 2003;
  • Legea pentru ratificarea Acordului de Comerț Liber între România și Bosnia și Herțegovina, semnat la Sarajevo la 8 aprilie 2003;
  • Legea pentru ratificarea Acordului de Comerț Liber între România și Republica Macedonia, semnat la Skopje la 7 februarie 2003;
  • Legea pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea în domeniul militar, semnat la Budapesta la 7 aprilie 2003;
  • Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.8/2002 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru realizarea Proiectului de finanțare rurală, semnat la Washington DC la 30 aprilie 2001;
  • Legea pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 31 ianuarie 2003, pentru finanțarea Proiectului de dezvoltare forestieră;
  • Legea pentru ratificarea Amendamentului convenit prin schimb de scrisori, la Bruxelles la 30 ianuarie 2003 și la București la 28 martie 2003, între Guvernul României și Comisia Europeană, la memorandumurile de finanțare ISPA pentru proiectele aprobate de Comisia Europeană în anii 2000, 2001, 2002 și încă nefinalizate;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.50/2003 pentru ratificarea Acordului-cadru de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la București la 14 mai 2003 și la Paris la 22 mai 2003.

Astăzi și mâine se va lucra în comisii.

Miercuri o să vă anunțăm programul pentru joi.

Cu aceasta declar închisă ședința de astăzi.

Ședința s-a încheiat la ora 12,50.

     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 11 decembrie 2019, 15:51
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro