Ion Rădoi
Ion Rădoi
Ședința Camerei Deputaților din 23 septembrie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.118/03-10-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
04-12-2019
27-11-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 23-09-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 23 septembrie 2003

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.20 Ion Rădoi - atenționare în privința "situației create în sistemul feroviar din România";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Ion Rădoi:

Vă supunem atenției situația creată în sistemul feroviar din România, prin inițierea unui proces de disponibilizare haotică a personalului, la presiunea Fondului Monetar Internațional, fără a se ține cont de condițiile obligatorii necesare funcționării în condiții de siguranță a căii ferate.

În decursul timpului, calea ferată a pierdut mai mult de jumătate din personal. Astfel, în 1991, SNCFR număra circa 215.000 de angajați din care, în prezent, în sistemul feroviar se mai regăsesc 83.470 de salariați implicați în activități specifice feroviare (marfă, călători, infrastructură). Dintre aceștia, după 15 septembrie 2003, vor mai rămâne 73.000 de salariați. Este un greu sacrificiu făcut de feroviari, în speranța ameliorării situației căilor ferate și implicit a condițiilor de muncă și viață, lucru care nu a avut loc, ci din contră veniturile reale ale feroviarilor au scăzut continuu, ajungând la ora actuală la circa 60% din valoarea din 1991.

După 1998, când 27.000 de salariați au părăsit sistemul, personalul feroviar este suprasolicitat datorită faptului că tehnologia folosită la căile ferate are o vechime de 40 de ani sau chiar mai mult. Concedierea suplimentară a încă 19.000 de salariați de la calea ferată și metrou amenință să afecteze siguranța circulației feroviare sau chiar să provoace un colaps al întregului sistem.

Sistemul feroviar este guvernat de reguli stricte privind siguranța circulației, reguli impuse pe parcursul a 130 de ani de evoluție a acestei industrii. Metroul funcționează după aceleași principii și se supune acelorași reglementări, fiind de fapt o cale ferată la scară mai redusă și funcționând în subteran. Diminuarea la nesfârșit a personalului nu se poate face fără a afecta grav siguranța circulației în condițiile în care aportul de tehnologie modernă este insesizabil.

Administrațiile feroviare europene pun un accent deosebit pe îmbunătățirea siguranței feroviare, investind continuu atât în echipamente și material rulant noi și performante, cât și în perfecționarea personalului. Astfel s-a ajuns ca transportul pe calea ferată să fie pe locul întâi în Europa, din punct de vedere al siguranței integrității călătorilor și mărfurilor transportate, comparativ cu celelalte moduri de transport. Un transport sigur este un real barometru al prestigiului și încrederii publice și, evident, al succesului într-un mediu competițional.

Astfel, în contrast total cu solicitările FMI de restructurare a sistemului feroviar din România, Johannes Ludewig, specialist feroviar de notorietate, directorul executiv al Uniunii Internaționale a Căilor Ferate (UIC), recomandă să nu se urmeze tendința generală europeană de reducere a activității feroviare, ci să continue dezvoltarea căilor ferate din România, prin efectuarea de investiții masive.

În sistemul nostru feroviar, unde majoritatea echipamentelor și materialul rulant au o vechime între 40 și 70 de ani (de exemplu instalațiile de centralizare mecanică sunt din anul 1950), este clar că operarea în condiții de siguranță este posibilă grație măiestriei profesionale a feroviarilor și a reglementărilor stricte în domeniul siguranței circulației. Aceste reglementări pot fi modificate numai ca urmare a introducerii de noi tehnologii și nicidecum pentru a justifica nevoia de a reduce personalul. Neglijarea reglementărilor de siguranță va determina, în timp, producerea de accidente feroviare care pot fi de mai mică importanță, dar pot fi și catastrofale. O diminuare nesăbuită a personalului implicat în siguranța circulației este echivalentă cu încălcarea reglementărilor de siguranță și va avea aceleași efecte. Având în vedere că pe calea ferată se transportă zilnic milioane de călători, iar la metrou în perioadele de vârf traficul este de un milion de călători zilnic este foarte clar că nimeni nu are dreptul să se joace cu viețile și sănătatea oamenilor, indiferent dacă aceasta se întâmplă intenționat sau nu consecințele fiind la fel de grave.

În spiritul celor arătate mai sus, se impune în mod evident o altă abordare a negocierilor pe care Guvernul României le poartă cu FMI referitor la sistemul feroviar. Nu trebuie să fim împotriva acordurilor cu această instituție financiară, dar trebuie să combatem categoric acceptarea de către autoritățile române a unor condiționări privind numărul personalului din societățile feroviare, impuse fără a exista nici cea mai mică analiză tehnică a impactului reducerii personalului asupra siguranței circulației feroviare și a bunului mers al sistemului.

Având în vedere cota ridicată de piață, semn că poziția căii ferate în transporturile din țara noastră este solidă și de viitor, este de datoria statului român și a instituțiilor sale să se implice în mod responsabil în vederea susținerii și dezvoltării unei activități care a fost motorul dezvoltării industriei în întreaga Europă și care este în prezent sprijinită puternic în statele de pe vechiul continent.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 8 decembrie 2019, 10:00
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro