Ioan Sonea
Ioan Sonea
Ședința Camerei Deputaților din 23 septembrie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.118/03-10-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
04-12-2019
02-12-2019 (comună)
27-11-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 23-09-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 23 septembrie 2003

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.25 Ioan Sonea - intervenție cu titlul: "Președintele Iliescu - un romantic?";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Ioan Sonea:

Președintele Iliescu - un romantic?

În urmă cu o săptămână avea loc întâlnirea în Ungaria a parlamentarilor maghiari din state vecine Ungariei, prilej de abordare a problemelor de interes pentru minoritatea maghiară, și în ce privește România, susținerea de către Ungaria a unor proiecte pentru învățământul în limba maghiară.

Chiar dacă de multe ori se depășesc limitele acordurilor între state și dacă se abuzează de ospitalitatea românească, acțiunile ungare nu pot fi decât lăudabile și posibile exemple pentru alte state " În acest timp reprezentanții noștri, musafiri printre românii din afara granițelor, iau note, fac rapoarte și se plâng. Nimeni altul decât domnul președinte Ion Iliescu spune " Noi n-am procedat foarte bine, pentru că am fost într-un fel de defensivă. Tot trebuia să răspundem la revendicările și solicitările părții maghiare sau ale UDMR. Despre soarta românilor din Ungaria noi nu prea am vorbit și e bine să vedem lucrurile in oglindă". Domnia Sa își amintește de "bombardamentul" la care era supus Bucureștiul, începând cu anii 90, de către Budapesta, cu probleme ce țineau de viața internă a României, în condițiile în care "românii din Ungaria o duc prost. Ei studiază limba maternă o oră pe săptămână, iar orele de istorie și literatura României sunt o dată la trei săptămâni. Biserica română o duce "mult mai greu" decât cele maghiare din România."Acestea după recenta vizită la Budapesta. S-a vorbit din nou despre Statuia Libertații din Arad: "Ei spun că amplasarea statuii va liniști comunitatea maghiară ". Dar domnul Iliescu a discutat problema monumentului "Libertatea" de la Arad și cu Marko Bela, care declara agenției ungare de presă MTI, că "nici în continuare nu există șanse ca în zilele următoare să continuie lucrările pentru reamplasarea monumentului "Libertatea" ridicat în memoriamartirilor de la Arad, lucrări sistate recent"

Dar președintele statului a declarat că "trebuie găsită o soluție pozitivă și constructivă care să corespundă, deopotrivă, și românilor și maghiarilor". existând ideea premierului Năstase ca monumentul "Libertatea" să fie reamplasat într-un Parc al Reconcilierii, în Arad. Totul spre liniștea maghiarilor și a PSD, pentru că din nou este pus în joc viitorul colaborării dintre organizația politică a maghiarilor și PSD aflat la guvernare. Marko Bela, considerând că s-a creat o situație de criză și dacă problema nu va fi rezolvată în cadrul convorbirilor lui Iliescu la Budapesta, atunci va fi abordată în cadrul vizitei la București, la 23 septembrie, a premierului Medgyessy Peter. Cunoscutul Tokes Laszlo, a declarat că"soarta frământată a grupului statuar "Libertatea" de la Arad arată, cu putere de exemplu, că în România nu există libertate. Această tărăgănare fără sfârșit, împreună cu alte cazuri, demonstrează că libertățile democratice, drepturile minorităților sunt numai probleme politice conjuncturale în slujba politicii naționaliste române care continuă neabătut". Cam așa vorbesc "aliații" neliniștiți despre cei pe care îi susțin.

Cine liniștește comunitatea română din Budapesta, căreia i se refuză Casa Gojdu din Budapesta, comunitate a cărei capelă ortodoxă este pe cale să se surpe, planul de reconstrucție necesitând 1 milion de euro. Oricum președintele poate vorbi cu liderii Autoguvernării pe Țară a Românilor din Ungaria. Ușor se lasă unii păcăliți. Pentru că, nu-i așa, și în România " autonomia trebuie înfăptuită încă înainte de aderarea la Uniunea Europeană" după cum se pronunță liderii UDMR. Acest obiectiv și-l propune Consiliul Național Maghiar din Transilvania, în curs de formare, care vrea " săcucerească autonomia culturală pentru maghiarimea dispersată și autonomia regională pentru maghiarimea care trăiește în bloc compact." Din nou ni se spune că în Comisia Europeană se vorbește despre autonomie ca despre cel mai potrivit mod dea trata situațiile conflictuale locale. Deci, este nevoie de provocări, de conflicte locale, care trebuie "tratate". Dar cine aude și cine vrea să înțeleagă aceste lucruri în România, din partea Puterii, a cărei aliat principal este tocmai UDMR?

Nu ne bucurăm de situația în care au intrat PSD și UDMR. Credem că marea majoritate a maghiarilor din România se confruntă cu aceleași probleme ca și românii, și că își dă seama de acțiunile provocatoare ale unor lideri UDMR. Dacă țara ar fi bine condusă ar exista pentru toți locuri de muncă și condiții decente de viață. Nu este cazul ca lupta pentru o existență mai bună să capete conotații etnice și manifestări sau intenții de separare, exclusivism, discriminare.

Domnule Președinte, după cele spuse de domnia voastră, logica elementară ne conduce spre un raționament diplomatic. Pornind chiar de la motivul romantic al "oglinzii", de ce elemente mai considerați că dispuneți în arsenalul politicii românești pentru a influența, de acum încolo, schimbarea în bine, a situației românilor din Ungaria? Le veți acorda maghiarilor din România condiții de folosire a limbii maghiare în învățământ, în administrație, în justiție, în biserici? Le veți accepta reprezentanți în legislativ, în executiv, în administrația locală, în conducerea unor instituții? Le veți da pe mână păduri, exportul de masă lemnoasă, IAS-uri, benzinării, stațiuni de odihnă, poliție, armată, diplomație?

Cu ce credeți să mai determinați, la Budapesta, o schimbare de tratament pentru români?

O politică și o diplomație care au epuizat toate mijloacele de influențare a partenerului de dialog, dacă nu cumva mai aveți ce să cedați, ne arată adevărata statură a oamenilor politici ai momentului istoric pe care îl trăim. Tare am dori să știm cu ce veți restabili echilibrul de șanse pentru minoritatea română din Ungaria. Ar fi de dorit să spuneți societății românești ce veți întreprinde pentru a determina predarea limbii române, în limba română de către profesori români, ca istoria românilor să fie predată măcar o oră pe săptămână în școlile zise românești din Ungaria. În final, d-le Președinte, cu multă tristețe, mă tem să nu rămâneți eternul agent constatator care observă pasiv că în țară unii practic profesează capitalismul de cumetrie, afișează o opulență sfidătoare în fața celor ce sărăcesc tot mai mult cu fiecare zi, fraudează fonduri publice, devalizează bănci, și că românii din Ungaria o duc prost.

Partidul România Mare o spune din nou: instaurarea puterii binelui se va realiza o dată cu instaurarea puterii legii în România.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 6 decembrie 2019, 8:10
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro