Plen
Ședința Camerei Deputaților din 7 octombrie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.126/18-10-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
12-11-2019
04-11-2019 (comună)
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 07-10-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 7 octombrie 2003

  1. Intervenții ale deputaților:  

 

Ședința a început la ora 8,25.

Lucrările au fost conduse de domnul Corneliu Ciontu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Constantin Niță și Nicolae Leonăchescu, secretari.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineața! O zi bună!

Ședința de astăzi este consacrată, în întregime, intervențiilor deputaților, după care va urma ședința comună a celor două Camere.

 
Ioan Timiș - sublinierea libertății de a spune Da, pentru Constituție;

Domnul Ioan Timiș are cuvântul, domnul Nicolae Leonăchescu va urma.

 

Domnul Ioan Timiș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Legea de revizuire a Constituției României își continuă drumul ei firesc spre aprobare prin referendum național.

Este dreptul poporului român să-și spună el însuși cuvântul asupra modificărilor aduse Legii fundamentale de către oamenii politici.

Fiecare partid politic parlamentar a contribuit într-un fel sau altul la actul politic și legislativ de revizuire a Constituției României.

În acest moment, Legea de revizuire a fost votată în fiecare dintre cele două Camere ale Parlamentului, a străbătut toate etapele legislative - de la proiect la lege. procedura legislativă s-a sfârșit, intervențiile oamenilor politici s-au încheiat.

Minoritatea a trebuit să se supună majorității. Actul procedural următor aparține poporului român, care se va pronunța prin referendum.

Îndemnul politic de a nu vota Legea de revizuire a Constituției, în condițiile în care a fost votată în Parlament cu o majoritate de două treimi, este un act iresponsabil și antidemocratic. Nimeni nu poate cere poporului român să facă ceea ce el nu dorește. Numai el este suveranul. Lăsați națiunea română să decidă în mod suveran! Libertatea de a spune "Da, pentru Constituție" este un drept suveran al singurului deținător al Puterii în România.

Dezbaterile politice asupra modificărilor aduse Constituției au fost finalizate, iar armistițiul politic propus de premierul Adrian Năstase este singura soluție înțeleaptă și rezonabilă în acest moment. Cetățenii trebuie să chibzuiască în liniște. Constituția se află acum în mâinile lor. Sprijiniți-i să-și facă un punct de vedere.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Nicolae Leonăchescu - semnalarea unor abuzuri ale primarilor unor comune din județul Argeș;

Domnul deputat Alexandru Stănescu a depus declarația la secretariat.

Domnul Nicolae Leonăchescu și va urma domnul Pavel Târpescu.

 

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Onorat auditoriu,

În fiecare săptămână îmi este dat să constat că activitatea unor primari de comune nu se mai raportează la vreun program de guvernare sau la vreunul politic, ci se încadrează din ce în ce mai mult în ceea ce am putea numi "programul personal" de administrare a vieții publice.

Primarul Marian Ibric din comuna Leordeni, județul Argeș, este mândru că în ziua de 29 august 2003 a inaugurat localul modern al primăriei; în fond, s-a renovat o clădire veche cu funcțiuni de cămin cultural. De atunci, sala de ședințe este deschisă numai prietenilor lui.

Pentru alte grupuri politice decât al lui, lacătul sălii de ședințe nu se deschide!

Inaugurarea s-a făcut în prezența parlamentarilor Puterii și atunci, în sală, au fost acceptați și oamenii locului. De atunci, sala s-a închis și probabil se va deschide când va da ordin Marian Ibric, primarul cu etaloane personale în primăria din Leordeni.

Un alt primar, Mircea Păuna din comuna Mușătești, județul Argeș, profesează actul de administrație publică tot după un program personal menit să-i onoreze interesele. Soția sa îi este subalternă la primărie și, dacă putea, își mai angaja și alte rude pentru că ... acum este momentul!

A reușit bietul primar Mircea Păuna să saboteze două referendumuri: pe cel din 21 aprilie 2002 și pe cel din 24 august 2003, pentru că interesele locuitorilor nu-l privesc; el își urmărește scopurile sale personale.

Populația comunei Mușătești este împărțită în zece sate, răspândite pe dealuri, de-a lungul a 22 de kilometri. Oamenii se chinuie parcurgând distanțe mari, vara și iarna, spre a ajunge la primăria amplasată într-un sătuc cu 432 de locuitori! În acest sătuc, Vâlsănești, a vrut un secretar al Partidului Comunist Român, Gheorghe Matei, să fie centrul comunei Mușătești și așa a fost! Ce contează că peste patru mii de locuitori doresc să se revină la structura administrativă optimă de dinaintea reformei din 1968?!

Primarul Mircea Păuna n-a auzit de "neutralitatea politică a administrației publice"! El și-a asigurat domnia lui, a soției sale și a clicii de profitori, prin sabotarea referendumurilor! Ca vechi instructor de partid, președinte de C.U.A.S.C, primar comunist creat la "Ștefan Gheorghiu" etc. știe să practice presiunea politică, șantajul, amenințarea și minciuna, spre a-și continua nestingherit realizarea programului personal la primărie. Ce contează că dansează pe umerii unei populații îmbătrânite și sărăcite?! El și ai lui să trăiască bine!

Ce contează că în comună infracțiunile silvice se țin lanț, că jaful din izlazuri este la ordinea zilei; că alcoolismul și decăderea morală pun în pericol viitorul comunei?! El și grupul lui să prospere!

Voința oamenilor de a-și exprima liber opțiunea este blocată cu amenințări de suprimare a ajutorului social, de parcă l-ar da din buzunarul lui. Ba, mai mult, intervine și pe la mânăstiri, interzicând călugărițelor să vină la vot, sub amenințarea că nu le mai ajută!

de parcă locul lui Dumnezeu l-a luat primarul Mircea Păuna!

Onorat auditoriu,

Suntem într-o situație limită. Alegătorii pun în scaunele primăriilor oameni care să le apere interesele și să le rezolve problemele; alegătorii speră ca doleanțele lor să fie auzite de către aleșii lor.

Iată, însă, că apar acești figuranți politici care au învățat bine arta disimulării, a tergiversării și a blocajului, cu singurul scop de a-și realiza programul personal de înavuțire pe spinarea celor mulți.

Iată că au apărut acești primari primitivi, fără cultură, care domnesc peste cimitire în devenire, dar nu renunță la minciună și la spolierea semenilor lor. Abuzul este metoda lor curentă de lucru.

Vorba lui Moș Ion Roată din Pitești: "Dragul moșului, copilul înțărcat la trei ani se urcă pe mă-sa și-i mușcă țâțele. Tu vrei să-i înțarci dintr-o dată, pe ăștia care au supt treizeci de ani?! Tu nu vezi că ne-au înșelat ca pe niște copii?!"

Chiar așa, oameni buni: de ce îi mai alegeți pe cei care v-au înșelat și altceva nu știu să facă?!

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Pavel Târpescu - declarație politică intitulată Da, pentru Europa;

Domnul deputat Pavel Târpescu. Va urma domnul Iulian Mincu.

Domnul Vasile Miron și domnul Aurel Daraban au depus la secretariat.

 

Domnul Pavel Târpescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează "Da, pentru Europa".

Referendumul din 19 octombrie 2003 are o importanță istorică, iar necesitatea votării noii noastre Constituții în formula revizuită echivalează cu acceptarea spiritului democratic european, acel model economic, social și spiritual față de care neamul nostru s-a simțit întotdeauna legat.

Eu cred că cetățenii României își vor dovedi din nou maturitatea și vor vota în favoarea Constituției revizuite. Toate partidele politice parlamentare, cu excepția partidului condus de Corneliu Vadim Tudor - PRM, s-au pronunțat pentru această revizuire, ceea ce demonstrează gradul de înțelegere superioară la care majoritatea clasei noastre politice a ajuns la 14 ani de la sângeroasa Revoluție din decembrie.

Suntem patrioți și europeni, în același timp, ne iubim patria, dar nu disprețuim alte neamuri. Iată modelul esențial spre care cu toții trebuie să tindem.

PSD-ul nu folosește momentul Referendumului din 19 octombrie pentru a-și face propagandă electorală, așa cum s-au grăbit unii adversari ai noștri să ne acuze. Noi dorim, însă, a-i informa și a-i responsabiliza pe cetățenii României, pentru a ști ce vor vota în mod real.

Credem în destinul european al patriei noastre, credem în șansa oferită României.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Iulian Mincu - analiză a situației nutriționale din România și reapariția pelagrei;

Dau cuvântul domnului deputat Iulian Mincu. Va urma domnul deputat Victor Bercăroiu.

 

Domnul Iulian Mincu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Declarația mea politică analizează situația nutrițională din România și reapariția pelagrei.

O cercetare foarte recentă, făcută în mediul rural din România pe trei eșantioane reprezentative, publicată de doctor Corina Zugravu în 2003, subliniază reapariția pelagrei în România, boală de nutriție ce a caracterizat țara noastră în secolele XIX și XX, astfel încât Golbergen a considerat-o ereditară și deoarece n-a întâlnit-o decât la prizonierii de război din România și din Italia.

Ea se datorează sărăciei, dezechilibrului alimentar, mai ales lipsei de proteine animale, și a fost eradicată definitiv în 1968. S-au găsit forme de pelagră clinic manifeste și diverse forme fruste, chiar în sate din apropiere de București.

Din analiza sistemului alimentar al populației respective, reies lipsuri grave de proteine animale - lapte, brânză, carne, ouă -, care sunt în general comercializate pentru a-și procura banii necesari supraviețuirii, chiar atunci când păsările și animalele respective nu lipsesc din gospodărie.

Consumul de pâine este din ce în ce mai scăzut și înlocuit cu mămăligă. Se cunoaște că un consum crescut de mămăligă, neînsoțit de proteinele animale menționate, provoacă pelagra.

De asemenea, de reținut: consumul de alcool crește în ultimul timp în mediul rural - alcoolul preparat în cazane proprii, din fructe. Consumul de fructe este în schimb foarte scăzut în aceste medii.

Consumul caloric mediu din aceste comune, deși este apropiat de normal, el este preponderent de origine vegetală - peste 80% - și scăzut în ceea ce privește originea animală, sub 20% pentru anul 2002.

Nu aș fi ridicat aceste probleme, dacă ele ar constitui un caz izolat, și nu răspândit, sub formă, mai ales frustă, în multe regiuni ale țării.

Într-un comunicat foarte recent al Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale, publicat în presă, se menționează situația alimentară și nealimentară la care populația, pe bază de cartele, va avea drept în caz de război.

Comparând aceste date cu cele publicate de Institutul Național de Statistică în 2003, pentru anul 2002, remarcăm că regimul de supraviețuire într-o astfel de situație de criză depășește actuala situație normală a populației din țara noastră.

Astfel, pentru comparație, în caz de război, se acordă pe cap de locuitor - menționez numai cifrele cele mai importante: 380 g de pâine pe zi, 106 g de carne pe zi/persoană, 36 g zahăr pe zi/persoană, 33 g grăsime/ulei pe zi/persoană, 185 ml lapte pe zi și 157 g cartofi pe zi/persoană.

În România anului 2002, - anul analizei -, s-au consumat în medie 325 g de pâine pe zi, în loc de 380; în schimb, s-a consumat - în mediul rural, mai ales, - 103 g mălai pe zi.

Carnea. Consumul mediu în România a fost de 101 g pe zi/persoană în anul 2002, în loc de 106 g pe zi/persoană, cât se recomandă, iar în mediul rural, de 19 g pe zi/persoană.

Consumul de lapte, necesar în caz de criză, este de 185 ml pe zi, în timp ce în România, în prezent, este de 197 ml zilnic.

Zahărul - recomandat în caz de crize - este de 33 g pe zi, în timp ce în România anului 2002 a fost de 30 g pe zi.

Consumul de cartofi recomandat în caz de criză este de 157 g/persoană, în timp ce în 2002 s-au consumat 145 g pe zi/persoană.

După recomandările institutului pentru cercetarea calității vieții, în 2002 acestea sunt: carne și preparate din carne - 214 g pe zi, și nu 106 g; lapte - 316 ml/zi/ persoană, plus brânzeturi - 112 g pe zi/persoană, ouă - 25 g pe zi, grăsimi - 45 g pe zi, pâine și produse cereale - 427 g pe zi, nu cât se consumă în momentul de față în România, 325 g pe zi, și cartofi - 227 g pe zi, nu cât se consumă în momentul de față, 157 g pe zi.

Consumul caloric - 2.700 de calorii, din care 40% calorii animale și 60% calorii vegetale, în timp ce în România anilor 2002 caloriile sunt formate din 79% de origine vegetală și restul de origine animală, demonstrează situația gravă în care ne găsim astăzi.

Consecințele: mortalitatea cea mai mare din ultimii 12 ani în România - 12,2 la mia de locuitori; cea prin boli cardiace - 771 la suta de mii -, ocupând primul loc în Europa; natalitate mică - 9,7 la mie; scădere demografică catastrofală, de minus 2,7.

Reapariția pelagrei este deosebit de semnificativă. Pe baza unei analize uniceF pe 35 de țări în Asia și Europa, printre care și România, efectuată în 2001 și publicată pe 23 ianuarie 2002, făcută pe 93 de milioane de tineri între 9 și 17 ani, reiese că o parte din tineretul din România dorește să plece definitiv din țară - și aceasta într-o proporție de 41%. Numai 48% vor să rămână în România. Motivațiile sunt multiple, dar nemulțumirea lor cea mai profundă este lipsa de preocupare a școlii pentru situația lor și nivelul de trai, care este, așa cum am arătat, cel mai scăzut din istoria României.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Victor Bercăroiu - declarație intitulată 500 de ani de atestare documentară a orașului Breaza, județul Prahova;

Dau cuvântul domnului deputat Victor Bercăroiu. Va urma domnul Adrian Moisoiu.

Deputații Cristian Sandache, Dan Brudașcu și doamna Liana Naum au depus la secretariat declarațiile.

 

Domnul Victor Bercăroiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea de astăzi se intitulează "500 de ani de atestare documentară a orașului Breaza, județul Prahova".

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Într-un cadru natural deosebit de pitoresc, de atractiv și odihnitor, la poalele dealurilor Burga și Sinoiu, în locul în care Prahova își liniștește apele după ce a învins încleștarea munților, se găsește localitatea Breaza, pe o terasă înaltă de 50-60 m deasupra râului și la o altitudine de 480-600 m deasupra mării.

Documentul incontestabil privind atestarea așezării provine din Arhivele Naționale Brașov. Registrele begesimale Brașov pe anul 1503 îl menționează pe Neagoe din Breaza cu afaceri comerciale. Acest Neagoe este amintit și în Hrisovul Domnesc din 27 mai 1510, semnat de Vlad cel Tânăr, care menționa: "Am dăruit domnia mea, acest de față hrisov, prea cinstitului jupân Neagoe al lui Drăghici cu fiii lui, să le fie Breaza toată".

Iată motivul pentru care înscrisul din 1503 poate fi socotit piatra de temelie pentru începuturile istoriei la Breaza.

Istoria a fost generoasă cu moșia Breaza, ajungând după anul 1892 în proprietatea lui Grigore Basarab Brâncoveanu, rămas în conștiința brezenilor cu numele de Prințul Brâncoveanu, care a avut soție pe Colette Cazianu, nepoata haiducului Iancu Jianu.

Pe plan cultural, începutul secolului XX este legat de activitatea "caselor naționale". Printre întemeietorii acestui lăcaș de cultură - trebuie să-i pomenim pe generalul Ion Manolescu, preotul Vasile Opriș, meșterul Ion Aldea.

Aici sunt de amintit conferințele ținute de mari personalități ale culturii naționale, precum: Gheorghe Țițeica, doctor Mina Minovici, Sextil Pușcariu, Ion Simionescu, Simion Mehedinți, Nicolae Iorga, Dimitrie Gusti, Tudor Vianu, George Călinescu, Gala Galaction, Ion Marin Sadoveanu.

Tradițiile și obiceiurile, arta populară s-au păstrat în Breaza și în a doua jumătate a secolului al XX-lea, grație activității desfășurate din anul 1948 până în prezent de Cooperativa Meșteșugărească "Arta casnică". Modele populare românești din Valea Superioară a Prahovei au fost redescoperite de inimoase brezence, precum fosta președintă a cooperativei, Victoria Vasilescu. Sub îndrumarea acesteia, instituția, cu rosturi meșteșugărești și etnografice, "Arta casnică", a obținut în anul 1986, la Târgul Internațional de la München, Medalia de Aur pentru produsele expuse.

Dacă Dumnezeu a înzestrat Breaza cu tot ce natura are mai fermecător, oamenii, la rândul lor, au ținut să dea așezării o viață deosebită. Ei au știut să-i îndrume Brezei, localitatea aceasta ascunsă într-o mare de verdeață și flori, un caracter cu totul românesc. Bărbații au păstrat din trecutul nostru obiceiuri de cinste și de respect, iar femeile au brodat pe ii stelele cerului și florile pământului.

Clima blândă, de adăpost, lipsită de viscol și geruri năprasnice, fără cețuri, cu umiditate moderată, reprezintă un potențial important pentru dezvoltarea climato-terapiei și turismului. Aerul de Breaza, comparat deseori cu cel al stațiunii Davos din Alpii Elveției, rezolvă, spun specialiștii, ceea ce nu rezolvă medicamentele.

Deci, ce-i Breaza? Este poarta Văii Prahovei, un oraș-grădină, al școlilor și sanatoriilor, este Davosul României, sectorul 7 al Bucureștiului, capitala golfului românesc, sau cel puțin câte ceva din toate.

La mulți ani, Breaza, la cei 500 de ani! - îți spune un brezean, de la înalta tribună a Parlamentului României.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Adrian Moisoiu - semnalarea lipsei de atitudine a autorităților române față de întâmplările de la Arad din zilele de 5 și 6 octombrie a.c.;

Dau cuvântul domnului Adrian Moisoiu.

Va urma domnul deputat Puiu Hașotti.

 

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

"Doamne, nu uita de noi,/ Suntem săraci, plini de nevoi,/ Doamne, ocrotește-I pe români!" - sunt versurile unui cântec popular deosebit de apreciat, dar, din păcate, și de actual.

Am impresia că ipocrizia a atins apogeul. Altfel, cum aș putea interpreta cuvintele de încheiere a spectacolului susținut la Chișinău în seara zilei de 31 august a.c., de către senatorul Adrian Păunescu: "Pentru România, până la capăt! Așa să ne ajute Dumnezeu!", iar a doua zi, în plenul Senatului României, vota, cu o ușurință specifică lui, fiindcă numai așa o pot numi, modificarea Constituției României. Și când te gândești că o vară întreagă, seară de seară, în emisiunea "Bătălia pentru România" de la Realitatea TV, luase atitudine împotriva transformării României într-un turn Babel, într-o țară cu mai multe limbi oficiale ...

Iată, maestre, de ce ai fost prezentat ca atare în revista "România Mare"! De ce te acuză românii ...

Dar nu acesta este scopul intervenției mele politice de astăzi, ci altul, generat de ceea ce spuneam mai înainte, mult mai important. Sunt consternat de lipsa de atitudine a autorităților române față de întâmplările de la Arad din zilele de 5 și 6 octombrie a.c. și efectiv speriat de ce se va întâmpla în perspectiva zilelor care urmează: la 12 octombrie, maghiarii doresc să înființeze Consiliul Național Secuiesc, adică acel corp care va avea ca sarcină principală acceptarea statutului autonomiei secuiești și, în continuare, până la 26 octombrie, să înființeze consilii naționale ale localităților, adică să forțeze proclamarea Țării Secuilor.

Cu alte cuvinte, la o săptămână după referendumul privind adoptarea modificărilor la Constituție, se va constitui atât un parlament secuiesc, cât și un guvern regional. Aceasta ar însemna că, datorită acțiunii radicalilor maghiari, România se va regionaliza sau federaliza înainte de a se integra în Uniunea Europeană.

Doresc să fac public un extras edificator dintr-un manifest-scrisoare al lui Pátrubány Miklós, președintele Uniunii Mondiale a Ungurilor: "Aici le mulțumesc tuturor celor care au răspuns la apelul meu din 10 iulie a.c., au înștiințat membrii comunităților lor despre Declarația de încheiere din Miercurea-Ciuc, care a fost tăinuită de presă, și au cerut semnăturile de sprijin celor care au fost de acord cu conținutul Declarației. Vă îndemn să continuați procesul de înștiințare și strângere a semnăturilor. În fiecare om din Ținutul Secuiesc care cunoaște conținutul Declarației de încheiere din Miercurea-Ciuc și care, pe deasupra, își dă acordul prin semnătură, pornește un proces psihic-spiritual, al cărui rod promovează înființarea și formarea consiliilor naționale care să obțină autonomia poporului secuiesc."

Și, deoarece autoguvernarea nu-l satisface pe Pátrubány, el face un apel către toți maghiarii din afara granițelor Ungariei să ceară dublă cetățenie, prin strângere de semnături printr-un referendum: "Cu acest referendum avem posibilitate, pentru prima oară după Trianon, ca poporul maghiar să decidă asupra propriei sale sorți. De aceea, trebuie să ne mișcăm acum cu toții. Fiecare are rude/cunoștințe în Ungaria. Trebuie să ne dăm cu toții silința să ne convingem cunoștința din Ungaria: acum trebuie să semneze chestionarele care cer referendumul, trebuie să meargă la vot, să voteze cu "Da". Rog fiecare profesor, preot, ziarist, primar să le scrie colegilor din Ungaria și să-i roage să-i influențeze pe cei din jur în sprijinirea inițierii referendumului".

Această scrisoare vine pe fondul tensiunilor create de etnicii maghiari, reprezentanții UDMR, dorind să repună statuia "Ungariei Mari" - altfel denumită "statuia Libertății" - în Arad, în actuala Piață a Pompierilor și despre care președintele Markó Bela spunea sâmbăta trecută:"Nu putem vorbi despre împlinirea spiritului libertății, egalității și fraternității, atât timp cât suntem împiedicați să repunem la locul său de cinste unul dintre cele mai frumoase simboluri ale noastre, statuia Libertății", iar deputatul Borbely Laszló afirmă: "Cei care nu permit reinstalarea statuii legitimează dictatura".

Manifestările de sâmbătă, 5 octombrie a.c., au constat dintr-un marș la care au luat parte peste 1000 de maghiari din toată Transilvania, finalizat cu o slujbă susținută de episcopul László Tökes și cu depuneri de flori și coroane pe soclul pe care trebuia să fie ridicată statuia. Manifestarea a fost întreruptă imediat după intonarea unui psalm intitulat "În Tine, Dumnezeul nostru, avem încredere" de o ploaie torențială, care a făcut ca întreaga piață să se golească în câteva minute. Dar dacă Dumnezeu a dat un semn că nu agreează această manifestare, întreb autoritățile române: "Ele ce fac?" Oare acesta este prețul integrării noastre în Uniunea Europeană? De ce s-a inițiat acțiunea de modificare a Constituției, dacă guvernanții sunt atât de siguri că vom fi admiși în Uniunea Europeană, fiindcă, în acest caz, oricum ar fi trebuit să acceptăm Constituția Uniunii Europene. Oare în spatele ușilor închise, acolo unde se face politica reală, și nu cea declarativă, ce variante de rezervă se iau în cazul unui eșec al negocierilor cu Uniunea Europeană?

După cum se vede, nu-i vorba de monument, fiindcă UDMR-ul va continua să-i șantajeze pe actualii guvernanți și vor continua să solicite fel de fel de favoruri, iar, din păcate, nota de plată o va suporta în final poporul obligat să asiste la terfelirea istoriei noastre, la pătarea numelui strămoșilor.

Domnule Președinte al României, Ion Iliescu, ce părere aveți? Vă invit să dați un răspuns clar.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Puiu Hașotti - intervenție cu titlul Statuia vrajbei noastre;

Îl invit pe domnul deputat Puiu Hașotti. Va urma domnul deputat Borbély László.

Domnul Vișinescu a depus la secretariat.

 

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

"Statuia vrajbei noastre"

Unul dintre cele mai mari și mai importante câștiguri ale Revoluției din decembrie 1989 a fost libertatea de mișcare.

Închis între granițele României, timp de 45 de ani, ca într-o imensă închisoare, cetățeanul român a putut, dintr-o dată, să vadă miraculosul Occident.

O dată cu eliminarea obligativității vizelor în Spațiul Schengen, ochii românilor s-au deschis și mai mult și milioane de români au văzut, cu ochii lor, ce înseamnă Europa. Cei mai mulți au văzut ce înseamnă Uniunea Europeană în realitate, dincolo de tratate și birocrație. Au privit-o mai întâi cu mari complexe, însă, apoi, mulți au realizat că România este, totuși, un stat european.

Din punct de vedere economic, distanța este imensă, din punct de vedere al mentalităților mai sunt foarte multe de schimbat, dar România este, orice s-ar spune, în Europa. Și, totuși, astăzi mai sunt oameni care folosesc imaginea Uniunii Europene ca pe o sperietoare. Mai există oameni care folosesc argumentul "așa este european", pentru a-și susține propriile idei, greșite, de altfel.

Cel mai recent exemplu este reinventarea disputei privind statuia celor 13 generali de la Arad. Ca de fiecare dată, argumentul reprezentanților, mai exact al unor reprezentanți ai minorității maghiare, este legat de așa-zisul exemplu al Europei și teamă-mi este că și majoritatea PSD va invoca, în urma tentației compromisului, acest lucru.

Astăzi, românii au fost în Franța și n-au văzut statuia lui Bismark sau a lordului Wallington, învingătorul lui Napoleon la Waterloo. Au fost în Anglia și n-au văzut nici o statuie a lui Napoleon, dar mai ales au fost în Ungaria. La Szeget nu există nici un monument dedicat lui Avram Iancu și niciodată vreun român nu și-a imaginat că la Budapesta să se ridice o statuie a generalului Mărdărescu, cel care în 1919, intrând în capitala Ungariei, a pus, practic, capăt încercării de bolșevizare a vecinilor noștri.

Când Ionel Brătianu a dispus demontarea statuii celor 13 generali, în 1924, nu a făcut-o pentru că era șovin. A fost un gest simbolic, care avea ca menire tocmai închiderea rănilor trecutului, pentru că această statuie comemorează oameni ce au luptat împotriva românilor și conține simbolurile Ungariei Mari, creată prin anexarea Transilvaniei. Reconcilierea celor două popoare în Transilvania nu putea avea loc atât timp cât simbolurile Ungariei Mari îndemnau la revanșă ambele comunități.

Rolul Guvernului României este, în primul rând, acela de reprezentare a intereselor României.

Rolul domnului Adrian Năstase nu este acela de a negocia orice, doar pentru a fi premier și, în visele lui frumoase, Președinte al României.

Guvernul României nu trebuie să sacrifice în permanență intereselor românilor și maghiarilor în fața orgoliilor unor reprezentanți ai UDMR și pentru visele domnului Adrian Năstase.

Și, dacă, într-adevăr, Adrian Năstase are în vedere doar aspecte culturale și istorice, de ce nu intervine pentru reamplasarea statuii Reginei Maria la Balcic? Regina Maria, mai mult, nu a făcut niciodată nimic împotriva statului sau poporului bulgar. Și, deci, intervenția statului român nu ar leza cu nimic sentimentele vecinilor noștri de la sud.

Exemplul european este exemplul pragmatismului și înțelepciunii, este astăzi o axiomă că trebuie să învățăm din greșelile trecutului, dar prea mulți refuză s-o facă.

Dacă dorim să învățăm din greșelile trecutului și să urmăm astăzi modelul european, dezbaterea privind amplasarea statuii celor 13 generali trebuie să înceteze. Locul acestei statui este în Ungaria prietenă, de a cărei istorie se leagă.

România și Ungaria trebuie să comemoreze ceea ce le-a apropiat, nu ceea ce le-a despărțit.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
László Borbély - critici la adresa unor emisiuni realizate de Adrian Păunescu la Realitatea TV;

Dau cuvântul domnului deputat Borbély László.

Va urma domnul deputat Ștefan Giuglea.

 

Domnul Borbély László:

Domnule vicepreședinte,

Stimați colegi,

Nu o să vorbesc despre statuia celor 13 generali - Statuia Libertății. Îmi exprim numai speranța și convingerea că această statuie va fi reamplasată la Arad, conform unei decizii legale a consiliului local, acolo unde-și merită locul, în piața respectivă. Și vă invit pe toți, atunci, la dezvelirea statuii, să participăm împreună, în spiritul toleranței și al libertății.

Domnule vicepreședinte,

Stimați colegi,

Nu mi-a plăcut niciodată atacul la persoană. Sunt genul de politician care discută principii, atitudini, luări de poziție.

Totuși, câteodată, tot de dragul unor principii, trebuie să mă refer la persoană, mai ales dacă aceasta încalcă principii de bază ale deontologiei profesionale și ale moralei sau ale bunului-simț. Și ca să nu vorbesc numai la general, precizez că o să iau atitudine față de un parlamentar al partidului de guvernământ, senator, președintele Comisiei pentru cultură din Senat - Adrian Păunescu, personaj cunoscut prin cenaclurile "Flacăra" dinainte de 1989 și, totodată, prin elogiile aduse cuplului dictatorial în multe din poeziile apărute înainte de 1989; multe scrise cu ocazia zilelor de naștere sau cu ocazia altor evenimente. De aici i s-a tras și porecla "poetul de curte" al soților Ceaușescu.

După 1990, după o perioadă în care nu a avut nici o șansă să apară în viața politică a găsit un partid, Partidul Socialist al Muncii, care l-a propulsat în băncile Senatului. Discursul antimaghiar naționalist i-a fost de multe ori de ajutor, fiind privit ca un bun român, care totdeauna este gata să sară atunci când este vorba de vreun pericol, venind îndeobște de la reprezentanții minorității maghiare. Dar toate luările de poziție și ieșirile senatorului Adrian Păunescu au fost eclipsate de "realizatorul" de emisiuni Adrian Păunescu (nu știu cum se împacă cu moralitatea, funcția de șef al Comisiei pentru cultură din Senat și calitatea de realizator de emisiuni).

Și acum să vorbesc despre fondul problemei.

Tema unor emisiuni avându-l ca așa-zis moderator pe Adrian Păunescu pe un post de televiziune particular, de fapt, senatorul s-a perindat la mai multe televiziuni de-a lungul anilor, în funcție de ospitalitatea unor posturi, felul în care au fost tratate unele teme, invitații moderatorului, pe baza unor criterii numai de Adrian Păunescu știute, felul cum a prezentat unele momente din istoria Transilvaniei și atitudinea tendențioasă și ostilă față de minoritatea maghiară, de unele personalități ale istoriei maghiarilor denotă o lipsă totală de respectare a minimelor reguli de deontologie profesională și reflectă o poziție partizană, subiectivă și antimaghiară. În concluzie, voi solicita Consiliului Național al Audiovizualului și postului de televiziune Realitatea TV să ceară suspendarea acestor emisiuni care aduc un clar deserviciu relației româno-maghiare și dezinformează pe cetățeni în mod conștient. Totodată voi solicita o analiză a incompatibilității dintre funcția de președinte al comisiei pentru cultură din Senat a lui Adrian Păunescu și calitatea lui de realizator de emisiuni.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulțumesc.

 
Ștefan Giuglea - intervenție intitulată Nepăsarea poate fi un handicap;

Dau cuvântul domnului deputat Ștefan Giuglea. Va urma domnul Ioan Miclea.

 

Domnul Ștefan Giuglea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Intervenția mea se numește "nepăsarea poate fi un handicap".

Prosperitatea oricărei societăți este determinată de respectarea și realizarea drepturilor omului, pentru fiecare dintre membrii săi, indiferent de statutul material și social, indiferent de prezența deficiențelor fizice, mentale sau senzoriale.

Având în vedere faptul că circa 10% din populație sunt persoane cu dizabilități, marginalizarea lor economică și socială devine o problemă extrem de serioasă.

Evident, este o datorie a colectivității de a garanta demnitatea umană, pentru a diminua dificultățile cu care se confruntă persoanele cu handicap, iar grija pentru aceste persoane trebuie să devină unul din obiectivele prioritare ale politicii sociale.

Neglijarea drepturilor persoanelor cu handicap are drept consecință devenirea multor persoane inutil dependente și incapabile pentru o activitate economică și socială productivă, distragerea multor persoane, în grija cărora se află acestea, de la o viață activă. Această dependență nu este doar de ordin financiar (pensii, compensații, indemnizații), ci și legislativ, informațional, cultural, arhitectural (scări, dimensiuni ale ușilor, rampe etc).

Rezolvarea acestor probleme este posibilă doar prin concentrarea eforturilor statului, comunității, organizațiilor neguvernamentale, în scopul realizării integrării economice și sociale a persoanelor cu handicap.

Iată de ce mi-am propus să aduc în atenție câteva din problemele persoanelor cu handicap din județul Constanța, care au reieșit dintr-o recentă întâlnire la care au participat: ANPH, conducătorii serviciilor publice descentralizate cu responsabilități în acest domeniu, reprezentații ONG-urilor și unităților protejate.

A fost subliniată necesitatea schimbării modului de abordare a fenomenului handicap și trecerea de la percepția medicală, către una socială, bazată pe modul în care trebuie să se schimbe politicile referitoare la handicap. Astfel, vorbim de:

  • egalitate de șanse;
  • viață independentă;
  • respectarea drepturilor cetățenești;
  • participarea persoanelor cu dizabilității la viața comunității;
  • implicarea acestora în procesul de adoptare a deciziilor;

De aceea, consider că este necesar să trecem de la vorbe la fapte, astfel încât să nu fim acuzați, după cum bine spunea o persoană cu dizabilități, că "Nepăsarea este adevăratul handicap care macină societatea noastră".

Sunt mari probleme, reclamate inclusiv de forumurile internaționale, legate de:

  • problema accesibilității în instituții publice, spații comerciale, hoteluri, restaurante, grupuri sanitare;
  • spații destinate parcării mașinilor persoanelor cu handicap;
  • acordarea tichetelor pentru însoțitori;
  • acordarea tratamentului pentru persoane cu handicap;
  • problema plății ajutoarelor sociale;
  • asigurarea suplimentului nutritiv pentru persoanele seropozitive spitalizate;
  • dreptul la muncă al persoanelor adulte cu probleme de sănătate mintală;
  • acordarea dreptului pentru persoanele nevăzătoare;
  • asigurarea unor tabere și tratamente în stațiuni, gratuit pentru copii și adulți.

Pe lângă măsurile ce trebuie luate pentru rezolvarea problemelor mai sus amintite doresc să fac câteva propuneri pentru îmbunătățirea condițiilor de trai pentru aceste persoane cu dizabilități care formează o grupă extrem de diversă, ce trebuie să înfrunte niște bariere extrem de variate și discriminări multiple.

1. Asigurarea unor locuințe protejate și găsirea unor soluții pentru integrarea în societate a persoanelor instituționalizate care depășesc vârsta de 18 ani și care trebuie să părăsească centrele de plasament unde au fost adăpostite până la această vârstă.

Aceste locuințe trebuie să reprezinte o alternativă socială pentru reintegrarea în comunitate a persoanelor cu probleme severe de sănătate mintală, care din motive sociale (lipsa unei locuințe, a unei surse de venit, a suportului din partea statului și familiei etc.) au fost nevoite să rămână în spitale de psihiatrie.

2. Atribuirea unor spații pentru desfacerea produselor realizate de persoane cu handicap, deoarece se percep taxe ridicate, pe care acestea nu le pot asigura.

3. Instituirea la nivelul fiecărui județ a 3 consilieri onorifici ai prefectului pe probleme ale persoanelor cu dizabilități, în vederea informării și soluționării mai eficiente a problemelor cu care se confruntă aceste persoane.

Anul 2003 este declarat "Anul European al Persoanelor cu Dizabilități". Din acest motiv, dar nu numai, este necesar ca toate persoanele cu handicap, organizațiile reprezentative din Europa, dar mai ales din țară, ONG-urile, Inspectoratele teritoriale, Guvern, Parlament să acționeze pentru rezolvarea tuturor problemelor acestei categorii de oameni, astfel încât anul 2003 să rămână în conștiința generațiilor viitoare drept anul în care s-a produs adevărata schimbare în materie de politici referitoare la persoanele cu dizabilități.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Ioan Miclea - declarație cu titlul În județul Cluj, subvențiile pentru căldură se repartizează pe criterii politice; Dau cuvântul domnului Ioan Miclea, va urma domnul deputat Ioan Oltean. Domnul deputat Lăpădat a depus la secretariat declarația.
 

Domnul Ioan Miclea:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Declarație mea se intitulează "În județul Cluj, subvențiile pentru căldură se repartizează pe criterii politice".

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 87/2003, adoptată recent, Guvernul României a acordat județelor sumele necesare pentru subvenționarea a 45% din costul energiei termice ce va fi livrată populației în această iarnă.

Fără doar și poate, măsura este una populistă, cu iz electoral, însă, deoarece ea ușurează mult greutățile financiare ale populației României în această iarnă, o aplaud și o aprob.

La Cluj-Napoca, Consiliul Județean, continuându-și tradiția de a repartiza localităților bani pe criterii politice, conform principiului "ești primar PSD primești, nu ești primar PSD nu primești" a văduvit de data aceasta cu o sumă considerabilă însă și municipiul reședință de județ.

Deci, în sus-zisa ordonanță se stipulează clar că fiecărei localități i se atribuie o sumă egală cu 45% din valoarea necesarului pentru energia termică, drept subvenție pentru consum.

La toate municipiile și localitățile din județul Cluj li s-au acordat procentul de 45%, prevăzut de ordonanță, numai municipiului Cluj-Napoca i s-a acordat doar un procent de 35%, respectiv cu 8,7 miliarde lei mai puțin decât necesarul. Acest lucru înseamnă că o mare parte a populației municipiului Cluj-Napoca nu va beneficia la iarnă de energia termică subvenționată, cu toate consecințele ce decurg din acest fapt.

Interpelat asupra motivului pentru care a făcut această discriminare, Consiliul Județean Cluj răspunde că în conformitate cu prevederile art.26 alin.2 din ordonanță subvențiile se împart în raport de puterea financiară a unității administrative. Desigur, municipiul Cluj-Napoca are o putere financiară mai mare decât Gherla, Turda sau Câmpia Turzii, dar și necesitățile sunt mult mai mari pentru energia termică.

În acest sens, Consiliul Local Cluj Napoca s-a pronunțat categoric: municipiul reședință de județ nu are resurse pentru acoperirea diferenței de subvenție neacordată.

Am relatat în extenso acest caz deoarece el confirmă practica Consiliului județean Cluj de repartizare a banilor pentru localitățile din județ pe criterii politice.

Am mai prezentat de la această tribună o interpelare, adresată atunci, defunctului Minister al Administrației Publice, referitor la asemenea practici, interpelare la care nu am primit răspuns.

Întrebarea pe care o pun și pe care vă rog să o rețineți ca foarte importantă, este aceea că dacă de exemplu primarul municipiului Cluj-Napoca ar fi fost PSD-ist, tot așa s-ar fi repartizat subvențiile?

Vă asigur că nici un municipiu reședință de județ din țară, care are primari PSD-iști, nu a primit cu nici un procent măcar sub cel prevăzut de Ordonanță.

Este un fapt, care vine și confirmă încă o dată, dacă mai era nevoie, politica PSD de dictat prin forța bugetului, care se repartizează în teritoriu după criterii politice. Dacă Guvernul, respectiv Ministerul Finanțelor, nu înțelege să pună la punct lucrurile pentru ca această practică nedemocratică și păguboasă a Consiliului județean Cluj să înceteze imediat, în calitatea mea de deputat voi sesiza forurile europene despre abuzurile pe care administrația românească le face, abuzuri care vizează oameni nevinovați. Nu cred că o asemenea sesizare ar fi de bun augur, în contextul pregătirilor ce le facem pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Deci, invit Guvernul să așeze lucrurile pe un făgaș normal și să-și strunească reprezentanții în teritoriu.

De ce oare, un asemenea abuz nu ar fi un criteriu de apreciere a activității unui prefect, care nu a atacat în contencios administrativ o asemenea măsură discriminatorie?

Puneți-vă întrebarea aceasta, domnilor guvernanți, dar să și răspundeți la ea.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Ioan Oltean - cerere de demitere a prefectului județului Bistrița-Năsăud, Pupăză Viorel;

Dau cuvântul domnului deputat Ioan Oltean, va urma domnul deputat Marton Arpad. Domnii deputați Andrei Chiliman și Radu Stroe au depus declarațiile la secretariat.

 

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

La 28 septembrie anul acesta, la Sala palatului a avut loc, sub auspiciile partidului de guvernământ, Consfătuirea cu aleșii locali, membri ai Partidului Social Democrat, consfătuire ocazionată de Referendumul ce va avea loc pe 19 octombrie pentru votarea legii pentru modificarea Constituției. Puțin timp după deschiderea lucrărilor conferinței, scopul acesteia este deturnat de chiar domnul președinte al Partidului, Adrian Năstase, prin discursul ținut, ce nu a avut nimic în comun cu obiectul anunțat, alocuțiunea domniei sale țintind cu înverșunare și dușmănie noua alianță politică, constituită între Partidul Național Liberal și Partidul Democrat. Tonul fiind dat, reprezentanții din teritoriu au urmat în scurt timp exemplul șefului, aventurându-se în declarații politice care de care mai vehementă, ce au darul de a ne aminti de regimul ceaușist, regim pe care îl dorim apus o dată pentru totdeauna. Pe această linie roșie, de altfel, s-a înscris și discursul președintelui organizației județene Bistrița-Năsăud și totodată prefect al județului, domnul Pupăză Viorel, care s-a hazardat în a afirma de la tribuna conferinței că a luat toate măsurile pentru a distruge organizația Partidului Democrat Bistrița-Năsăud și că, nici mai mult, nici mai puțin, domnia sa este o personalitate atât de marcantă, încât la intrarea în fiecare localitate a județului i se așterne un covor roșu.

Sper că domnul președinte Adrian Năstase a perceput gravitatea extrem de periculoasă și iresponsabilă a afirmațiilor făcute într-un cadru în care se discuta referendumul asupra Constituției și, de asemenea, ar trebui să-i dea de gândit modul în care auditoriul, în speță membrii partidului de guvernământ, a întâmpinat, cu aplauze și urale, dorința nerealistă a unui prea înflăcărat subaltern.

Înțelegem dorința elevului de a-și depăși profesorul, dar a te folosi de instrumentele conferite de lege în virtutea calității de reprezentant al Guvernului pentru a atenta la valorile democrației românești, atâtea câte sunt, constituie un abuz ce nu poate fi tolerat, ci trebuie în mod obligatoriu sancționat.

De altfel, urmărind dezbaterile ce au avut loc în cadrul acestei conferințe, este clar că scopul consfătuirii nu a fost acela de a face cunoscute noile prevederi ale Constituției, ci acelea de a pregăti încălcarea acesteia, din moment ce reprezentanții în teritoriu ai Guvernului nu cunosc prevederile minimale ale Constituției, referitoare la libertatea de asociere, libertatea de opinie sau pluralismul politic.

Mă adresez domnului Adrian Năstase nu în calitate de președinte al partidului de guvernământ, ci în calitate de prim-ministru și de garant că în România valorile morale și democratice sunt respectate și apărate chiar și de către acei toreadori nostalgici ai vremurilor trecute care, asemenea taurului spaniol în arenă, pentru a se înfierbânta, trebuie să vadă roșu în fața ochilor.

Este greu de crezut că partidul de guvernământ își poate realiza cu asemenea elemente angajamentele asumate față de societatea civilă și comunitatea internațională.

În calitatea mea de deputat de Bistrița-Năsăud, dar și de președinte al unei comisii parlamentare care ia în dezbatere legi vizând atribuțiile autorităților locale, inclusiv ale prefecților, vă solicit pe această cale, domnule prim-ministru Adrian Năstase, să demiteți de îndată pe domnul prefect Pupăză Viorel și să numiți în locul acestuia un om al noilor vremuri, capabil să cunoască, să recunoască și să aplice legea în spiritul și litera ei și să respecte în același timp valorile democrației moderne.

De asemenea, vă mai precizez că îmi rezerv dreptul de a mă adresa organismelor internaționale, și nu în ultimul rând Internaționalei socialiste, pentru a face cunoscută atitudinea reprezentanților Guvernului în teritoriu și cât temei se poate pune pe aceștia pentru respectul legii și construirea unei societăți moderne și democratice.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Marton Arpad Francisc - critici cu privire la punctul de vedere al Guvernului cu privire la Propunerea legislativă de modificare a Legii arhivelor naționale;

Dau cuvântul domnului deputat Márton Árpád-Francisc, va urma domnul Petre Posea.

 

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Împreună cu domnii deputați Becseck-Garda Dezideriu și Kelemen Hunor am depus o propunere legislativă de modificare a Legii arhivelor naționale, pentru că eram convinși că prin mici modificări din ea se poate face o lege care să corespundă cu legislația și practica țărilor democratice. Am primit avizul Consiliului Legislativ și punctul de vedere al Guvernului. Ambele negative. Dacă avizul Consiliului Legislativ conține observații de formă juste, pe care le vom lua în considerare și vom depune o nouă lege, făcând corecturile de rigoare, textul punctului de vedere al Guvernului suferă de o gravă superficialitate și incompetență. Astfel, punctul 6 declară că structura propusă de noi este o noutate pe plan internațional. Probabil experții care l-au conceput nu știu că în SUA arhivele funcționează într-un sistem de trust, a căror coordonare este realizată doar de un bord de conducere; că în Franța există arhive departamentale, iar fondul acestora este declarat în cod de comune ca făcând parte din patrimoniul comunităților departamentale, iar în Germania există o normă juridică specială pentru arhivele cultelor religioase. iată doar câteva state inexistente, iată doar câteva exemple despre existența cărora acești experți nu au aflat. Mai mult, nu cunosc nici legea și starea de fapt din România, pentru că textul incriminat ca fiind o noutate preia aproape integral textul articolului legii în vigoare, adăugând doar 3 sintagme: muzee, universități și cultele legale recunoscute. Or, cine cunoaște cât de cât situația actuală din România știe că atât muzeele, cât și universitățile, respectiv cultele legal recunoscute au arhive proprii, chiar dacă legea, în forma ei actuală, nu pomenește de ele. Sunt convins că dacă dorim o reală corelare a legislației noastre cu cea a Uniunii Europene, Guvernul trebuie să scape urgent de astfel de experți.

Vă mulțumesc.

 
Petre Posea - declarație politică privind desfășurarea Festivalului-concurs național de muzică populară Toamna Buzoiană;

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului deputat Petre Posea, va urma domnul Emil Rus.

domnii deputați Eugen Nicolăescu și Marin Anton depun la secretariat declarațiile.

 

Domnul Petre Posea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarație politică privind desfășurarea Festivalului - concurs "Toamna buzoiană", ediția a XXXIV-a, Nehoiu, 26-28.09.2003

Ca o consecință a obiectivelor strategice ale Partidului Social Democrat, pot afirma fără teama de a greși că la nivelul județului Buzău, dar și în alte localități, și m-aș referi aici predilect la orașul Nehoiu, comunitatea mea natală, și în domeniul cultural-artistic, ca de altfel în toate domeniile de activitate, s-a acumulat o nouă experiență, ce oferă parametri noi de consistență și calitate.

Aplicând consecvent unul din obiectivele guvernării noastre în domeniul amintit - "Satul românesc în viața spirituală", orașul Nehoiu a devenit beneficiarul unor proiecte culturale ample, începând cu creșterea rolului școlii, așezămintelor culturale, bibliotecii, instituțiilor de cult, care se dovedesc a fi pioni indispensabili în viața spirituală a localității, având ca nobil scop menținerea și promovarea civilizației tradiționale.

Anul acesta, sub patronajul unor organisme și instituții de marcă, numind astfel Consiliul județean Buzău, prin Centrul județean al creației populare, Primăria orașului Nehoiu, Casa orășenească de cultură Nehoiu, Direcția pentru cultură, culte și patrimoniul cultural național a județului Buzău și nu în ultimul rând Organizația locală a Partidului Social Democrat, în perioada 26-28 septembrie, s-a desfășurat cea de a XXXIV-a ediție a Festivalului-concurs național de muzică populară "Toamna Buzoiană".

Festivalul, organizat și desfășurat la Nehoiu, zonă cu bogate tradiții etnofolclorice, în maniera obișnuită și-a urmat menirea predestinată de a contribui în continuare la descoperirea și promovarea celor mai valoroși interpreți de muzică populară - amatori, la stimularea interesului publicului pentru receptarea creațiilor folclorice autentice, la valorificarea comorilor cântecului și portului popular românesc.

Nu-mi propun să intru în detalii tehnice de organizare, acestea sunt prevăzute în Regulamentul festivalului, dar totuși trebuie să amintesc că acesta se desfășoară pe două secțiuni, soliști vocali și instrumentiști, în cadrul unui spectacol cu public, iar în ultima zi are loc spectacolul de gală al laureaților și festivitatea de premiere.

Aprecierea concurenților se face de către un juriu alcătuit din personalități ale vieții culturale, specialiști în folclor și reprezentanți ai instituțiilor organizatoare, ținându-se seama de calitățile interpretării, autenticitatea și valoarea artistică a pieselor, ținuta scenică, frumusețea și originalitatea costumului popular.

Și la această ediție, concurenții, reprezentanți ai unor zone etnofolclorice de mare bogăție și frumusețe, sosiți la nobila confruntare a cântecului popular, au făcut dovada unor deosebite calități vocal interpretative, consfințind un adevăr incontestabil - folclorul nostru rămâne și astăzi un fenomen pururi viabil, nepieritor.

Încetând de a fi doar anotimpul frunzelor ruginii și al roadelor îmbelșugate, "Toamna Buzoiană", de-a lungul celor 34 de ediții neîntrerupte, și-a câștigat un bine meritat prestigiu în spațiul spiritual românesc, devenind tradiție.

Onorată de-a lungul timpului de prezența unor oameni de cultură și artă, personalități în domeniul etnomuzicologiei și folclorului românesc, ca prof.univ.Emilia Comișel, prof.dr. Gheorghe Oprea, cercetătorii Steluța Popa și Gruia Stoia și mulți alții, manifestarea noastră se poate mândri că a captat interesul celor mai de seamă specialiști ai genului, și nu puțini au fost aceia care, urcând pe scena Festivalului-concurs "Toamna Buzoiană" și câștigându-i laurii, și-au deschis drumul spre consacrare, ajungând vedete, și amintesc aici pe doamnele Floarea Calotă, Maria Dragomiroiu, Sava Negrean Brudașcu, Florica Zaha și foarte mulți alții.

În urmă cu 15 ani, "Toamna Buzoiană" părăsește orașul capitală de județ, Buzău, pentru a se desfășura mai în largul său în orășelul de munte Nehoiu, mai aproape de sufletul celor care au creat cântecul. Manifestarea este așteptată an de an cu aceeași bucurie, cu aceeași emoție, iar tinerii mesageri ai folclorului popular sunt întâmpinați cu aplauze și încurajări.

Pentru necunoscători, Nehoiu este o așezare de la munte, situată în partea de nord a județului Buzău, într-o zonă etnofolclorică deosebit de bogată și bine conservată, care și-a deschis larg porțile "Toamnei Buzoiene", iar edilii orașului sunt de fiecare dată gazde ospitaliere.

Cu mare plăcere sosesc aici toamnă de toamnă tineri talentați din toată țara, dornici să-și etaleze talentul, cântecele și costumele, dar mai ales cu speranța că toate acestea vor fi răsplătite nu numai cu aplauze, ci și cu premiile festivalului.

Nu mi-a mai rămas decât să evidențiez maniera profesionistă a recitalurilor susținute la această ediție, de nume și formații de marcă ale genului, și mă refer la Dinu Iancu Sălăjanu și grupul instrumental "Porolissum", Liviu Vasilică și Grupul "Teleormanul", Gheorghe Palcu, Nina Arbănaș Stamate, Gabriela Bolocan și alții, dar și de a lansa invitația pentru ediția viitoare, celor interesați, cu precizarea că orașul Nehoiu își deschide de fiecare dată larg și primitor porțile, urându-le tuturor "Bun venit!"

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Emil Rus - despre Constituție și referendum; Dau cuvântul domnului Emil Rus și va urma domnul Becseck-Garda Dezideriu.
 

Domnul Emil Rus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația pe care o fac în momentul de față este despre Constituție și referendum.

Atât de mult discutata și mediatizata Constituție, încât oriunde mergi și oriunde te uiți nu mai îndemnuri, "Votați Constituția" auzi, și vezi, și sus, și jos, și la dreapta și la stânga, încât oamenii mai uită de coșul zilnic, mai uită de necazuri și, firește, meditează și ei la amendamentele Constituției care ne va duce în Europa, așa după cum ne spune și domnul Valer Dorneanu.

Eu nu vreau să bagatelizez faptele și cunosc atât de bine că legea legilor trebuie să fie una cum nu se poate mai bună și să fie respectată cu sfințenie. Ea asigură dezvoltarea democratică a țării și cine poate fi împotriva unei asemenea legi fundamentale? Numai rău intenționații și numai cei ieșiți de sub controlul rațiunii, dar la noi, în cazul de față, cum stau lucrurile? Luați amendamentele la rând și veți vedea că nu sunt de primă importanță, ba, chiar mai mult, circulația liberă a terenurilor și introducerea limbii maghiare în justiție, de fapt ca a doua limbă de stat, lasă loc pentru capcane.

Și, ca om de bună credință, îmi pun problema, de ce trebuie făcută atâta risipă de fonduri materiale și de energie, în vreme ce spitalele nu au bani pentru a se menține, școlile nu au autorizație de funcționare, din cauza stării necorespunzătoare, pensionarii nu au mijloace de subzistență, iar bolnavii nu au medicamente, și criza locurilor de muncă este strigătoare la cer. Și, ca om, judec, dacă această Constituție este atât de amendată, și PSD-ul are 110% în sondaje, de ce atâta tapaj, atâta reclamă pe toate posturile de televiziune, la radio, în ziare și reviste? Se fac ședințe pe străzi, cartiere, pe tema "Votați Constituția". Se spune la școală copiilor să voteze părinții Constituția pentru viitorul lor, se opresc spectacolele și se cere publicului să voteze pentru, se întrerup jocuri sportive pentru a îndemna cetățenii să voteze Constituția, și la biserică începe slujba și se termină cu asemenea îndemnuri. Se amenință directorii de școli că dacă nu se va vota Constituția vor suferi repercusiuni.

De ce, domnilor de la Putere, e nevoie de toate astea, oare nu sunteți convinși că ceea ce ați făcut privitor la Constituție, ați făcut și bine?

De ce, domnilor liberali, puneți problema că dacă Puterea își face propagandă electorală nu mai sunteți prin vot pentru Constituție?

Cum, domnilor politicieni, ne jucăm cu soarta țării? Ne jucăm cu interesul național? Parcă ceva nu e bine.

Noi, Partidul România Mare, ne-am spus cuvântul, participăm la vot și suntem împotrivă. O dată că nu este cazul să se întâmple acum revizuirea Constituției și a doua oară că amendamentele susțin interese adiacente interesului național. Acesta este punctul nostru de vedere. Nu facem nici un fel de propagandă, nu scoatem afișe nici pe plan local, nici pe plan central, nu ieșim pe posturi media, de altfel nici nu avem posibilitatea, ne vedem de treburile noastre. Am dori atât de mult ca realitatea ulterioară să nu confirme punctul nostru de vedere, să fie bine, însă, pentru țară, pentru oameni, pentru democrație. Dar, este un dar!

Mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
Becsek-Garda Dezideriu Coloman - semnalarea unor nereguli în cheltuirea banilor primiți de la Banca Mondială și alte organisme ale Uniunii Europene;

Dau cuvântul domnului deputat Becsek-Garda Dezideriu. Va urma domnul deputat Ionel Olteanu.

 

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Noua Constituție a României introduce un nou concept privind proprietatea. Se pare, însă, că textele constituționale apar numai pe hârtie, fără a fi aplicate.

Cazul cel mai concret îl reprezintă proiectul-pilot din domeniul forestier, promovat de Banca Mondială și în România.

În cadrul acestui program, care vizează regenerarea sistemului ecologic, se estimează că se vor regenera circa 855.000 de tone de carbon pe o durată de 15 ani.

Spre mirarea mea, însă, acest acord nu s-a încheiat cu asociația proprietarilor privați din România, ci cu Regia Națională a Pădurilor.

Prin acest acord, Regia Națională a Pădurilor va primi de la Banca Mondială 3 milioane de dolari, sumă care va acoperi parțial costurile pentru împădurirea a 6.000 de hectare.

M-aș fi așteptat ca această sumă să fi fost folosită pentru reîmpădurirea acelor zone unde doborâturile de vânt au contribuit la distrugerea vegetației forestiere și unde, între anii 1995 și 2002, firmele protejate de Regia Națională a Pădurilor, în locul copacilor rupți de vânt, au exploatat pădurea sănătoasă.

Se pare, însă, că acest monstru al etatismului politic din România nu vrea să-și spele păcatele pe care le-a avut prin defrișarea unor munți întregi din zona Carpaților Orientali, în special în județele Mureș, Harghita și Covasna.

Acest proiect-pilot ne arată clar că banii primiți de la Banca Mondială și de la alte organisme ale Uniunii Europene nu sunt folosiți pentru întărirea proprietății private din domeniul forestier din România, ci pentru întărirea domeniului statului de tip centralizat.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Ionel Olteanu - menționarea unor repere în legătură cu primirea României în familia democrațiilor europene:

Dau cuvântul domnului deputat Ionel Olteanu. Va urma domnul Costache Mircea.

 

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În urmă cu 10 ani, după aproape 3 ani de la solicitare, România era admisă în Consiliul Europei ca stat membru cu drepturi depline, atașat valorilor statului de drept, ale democrației pluraliste și ale respectării drepturilor omului.

Deși participant la eforturile din etapa de preaderare și implicat activ în perioada care a urmat, nu am să încerc acum să vorbesc nici de ceea ce unii au numit "istoria celei mai lungi candidaturi la Consiliul Europei", iar alții "România sub înaltă supraveghere" - "Dernieres Nouvelles D'Alsace", Strasbourg, nici de cei 10 ani de cooperare a României în cadrul
Organizației Drepturilor Omului de la Strasbourg. Nu ar fi nici timpul, nici locul să o fac, chiar dacă o asemenea analiză a rămas, din păcate și astăzi, pe cât de necesară, pe atât de incompletă.

Menționarea unor repere cred că nu poate fi, totuși, evitată în legătură cu primirea României în familia democrațiilor europene, eveniment fără de care candidatura țării noastre la NATO și Uniunea Europeană nu ar fi fost de conceput.

Așadar, fără să uit că, prezentată în aceleași condiții, candidatura României a durat 3 ani, iar cea a Sloveniei, de exemplu, 3 luni, am să încerc să conturez aceste repere, amintind mai întâi câteva din titlurile din presa de acum 10 ani, semnificative prin ele însele pentru percepția evenimentului pe care îl aniversăm astăzi.

"Și Europa are nevoie de România" - Ziarul "Azi"; "Elixir pentru democrație" - France Presse și Reuter; "Greul de-abia acum începe" - "Evenimentul Zilei"; "Votul de încredere de la Strasbourg" - "Cronica Română"; "O zi istorică pentru România" - "Adevărul".

Continuând să comparăm, amintind declarația unui distins membru al delegației române la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, care menționa că: "Primirea României în Consiliul Europei este mai degrabă un premiu de încurajare, decât un premiu de bună purtare" - (ziarul "Azi"), dar și faptul, evident, de altfel, că practic admiterea statelor din Europa Centrală și de Est, începând cu Slovacia, în 1992, s-a făcut prin "încurajarea acestora de a-și asuma anumite angajamente".

Oricum, nu este de ignorat împrejurarea că, atât Slovacia, Cehia, Bulgaria, pentru a nu mai vorbi de Ucraina, Federația Rusă și alte state din zonă, se află încă sub procedura de post-monitorizare sau monitorizare a angajamentelor, în timp ce România a fost scoasă complet de sub o asemenea procedură, din 17 mai 2002, ceea ce înseamnă, în mod evident, succesul monitoring-ului față de țara noastră.

În al doilea rând, o altă precizare se impune. Procedura de monitorizare a angajamentelor asumate cu prilejul aderării a fost mai întâi exercitată la adoptarea avizului favorabil al Adunării Parlamentare, referitor la Slovacia, Directiva Halonnen din 1993, în baza celebrei directive care a inclus obligația specifică relativă la nu mai puțin cunoscuta Recomandare nr.1201/1993 privind recunoașterea unor drepturi colective pentru minoritățile naționale, instrument care avea să fie aplicat ulterior și cu prilejul admiterii României.

Tot astfel trebuie să recunoaștem foarte clar că, fie și după 10 ani, că românii au fost greșit informați, pentru că monitorizarea angajamentelor la Consiliul Europei nu a fost o procedură care a fost experimentată pentru prima dată cu prilejul aderării României la Consiliul Europei și nici cu prilejul primirii Slovaciei sau a altei țări din Europa Centrală și de Est în această organizație. Potrivit Recomandării nr. 820 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 1977, Spania s-a angajat la admiterea sa în Consiliul Europei cu privire la adoptarea unei constituții democratice, iar în 1978, Lichtenstein și-a asumat angajamentul de a lua măsurile necesare pentru eliminarea discriminării femeilor. Deci, monitorizarea a fost utilizată cu mult înainte.

Esențial este, însă, faptul că asumarea unor angajamente suplimentare cu prilejul aderării unui stat la Consiliul Europei, pe lângă obligațiile statelor decurgând din convențiile organizației, reprezintă desigur recunoașterea unui deficit democratic, perfectibil, de altfel, în raport cu standardele europene.

O poziție clară a Consiliului Europei privind standardele democratice a început să se contureze încă din 1977, o dată cu Rezoluția nr. 800, și s-a consolidat în 1996 prin Proiectul de declarații cu privire la democrația veritabilă. (CAHDD)

Un al treilea reper îl reprezintă, desigur, respectarea obligațiilor decurgând din calitatea de membru al Consiliului Europei, respectiv din normele statutare și din convențiile organizației, îndeosebi din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care reprezintă coloana vertebrală a spațiului juridic pan-european.

România a ratificat această convenție, practic fără rezerve semnificative, ceea ce nu a fost, de exemplu, cazul Ungariei, țară care a restrâns accesul la justiție în cazul contestațiilor împotriva deciziilor autorităților administrației locale, ori cel al Elveției, care de exemplu, după 40 de ani de la aderare nu a ratificat încă primul protocol adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului privind respectarea proprietății bunurilor.

De asemenea, țara noastră a fost primul stat care a ratificat, fără rezerve, convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale și care a dat forță juridică Recomandării nr.1201/1993, prin includerea prevederilor acestui instrument politic în tratatele bilaterale cu Ungaria și Ucraina. Iată ce a însemnat specificul acestei experiențe românești în cei 10 ani de cooperare la Consiliul Europei.

Deosebit de semnificativ pare și faptul că, din cele aproape 200 de instrumente juridice ale Consiliului Europei, România este în prezent parte contractantă la 75 de convenții și acorduri, în comparație cu Ungaria, care a ratificat doar 58 asemenea convenții, cu Polonia, care este legată de 65, Bulgaria, față de 49, și Federația Rusă, cu 46 de tratate. Aceasta demonstrează un nivel superior de integrare normativă a țării noastre, chiar față de alte state care au intrat în Consiliul Europei cu o vechime de aproape 3 ani înaintea admiterii României în această organizație.

Toate aceste date și fapte demonstrează că astăzi România este un membru respectat al Consiliului Europei, care acționează prin reprezentanții săi, printre care am onoarea să fiu, ca membru al delegației parlamentare al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, fără complexe și prejudecăți. Prin revizuirea Constituției, la care Consiliul Europei de asemenea a contribuit, prin expertiza Comisiei de la Veneția, statul de drept are șansa să se consolideze, iar democrația să se modernizeze în România. Aceasta, cel puțin, prin consacrarea dreptului la un proces echitabil, într-un termen rezonabil, decurgând din filosofia Curții Europene a Drepturilor Omului și, desigur, prin recunoașterea dreptului la un mediu sănătos și prin alte asemenea.

Un diagnostic lucid arată că, așa cum se exprima și profesorul Guy Carcassonne, care, referindu-se în anul 2000 la modernizarea democrației în Franța, spunea: "Democrația este mereu imperfectă. De altfel, tocmai acceptarea asumată a imperfecțiunii sale și refuzul corelativ și înțelept al oricărei forme de absolut o face atât de atrăgătoare și respectabilă. Dar, pentru că este mereu imperfectă, ea este întotdeauna susceptibilă de ameliorare".

Iată de ce, stimați colegi, cred că evenimentul de astăzi nu trebuie să fie doar o aniversare de care să ne bucurăm, cu legitimitate, toți românii, ci și un motiv de reflecție solidară și responsabilă, pentru încurajarea cetățenilor să-și exercite drepturile și libertățile și să-și asume responsabilități pe măsură. Și în acest sens, iată, referendumul din 19 octombrie 2003 este un prilej care nu trebuie ratat. Oricum, însă, trebuie să înțelegem că democrația se apără în fiecare zi și este datoria noastră să nu precupețim nici un efort să o facem.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
Costache Mircea - intervenție intitulată Toboșarii timpurilor noi;

Dau cuvântul domnului Costache Mircea. Va urma domnul Valentin Iliescu. Domnii deputați Ion Bozgă și Ion Mocioalcă au depus la secretariat.

 

Domnul Costache Mircea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Colegul vorbea anterior despre situația că uneori România nu a fost informată corect. Tot la felul cum sunt informați cetățenii români am să mă refer și eu în continuare, în intervenția intitulată: "Toboșarii timpurilor noi".

Noii propagandiști ai noului drum nou de după 1989 ne-au propovăduit insistent ideea că pentru a ne fi mai bine trebuie să ne fie întâi mai rău și că pentru a fi bani pentru ridicarea standardului de viață al cetățenilor trebuie să scăpăm cât mai repede de găurile negre din economie.

A început atunci atacul împotriva economiei românești, împotriva industriei, agriculturii, a cercetării și a tot ce rostuise un întreg popor, cu chin și cu trudă în zeci de ani.

La început mai timid, apoi în ritm din ce în ce mai alert, a început marele program de dezindustrializare a țării, de dezafectare și de vânzare la fier vechi a unor obiective industriale. Apoi s-a declanșat atacul împotriva pădurilor, care a dus la cea mai sălbatică exploatare forestieră din lume. Exportul de bușteni a îmbogățit pe mulți, dar pe cei mai mulți i-a lăsat într-o țară defrișată, deșertificată, supuși intemperiilor cauzate de stricarea ecosistemului.

S-au înstrăinat, o dată cu fabricile de ciment, până și munții de calcar, drept materie primă, ca să aflăm acum că străinii vând cimentul în România cu 90 de dolari tona, iar în țările lor, în Franța, în Elveția, cu doar 24 de dolari tona.

S-au închis uzine, s-au înstrăinat fabrici, sisteme de telecomunicații, urmându-se înfăptuirea înaltului ideal de a ne scăpa de găurile negre din economie. S-a repetat la televizor până la saturație, unei mulțimi buimăcite și televiziste care așteaptă cu sufletul la gură să i se spună că într-o zi le va fi mai bine, că vânzarea pe un EURO este o soluție ideală, că înstrăinarea către oricine și pe orice reprezintă culmea managementului politic, economic și social.

Se dau acum ultimele atacuri la baionetă pentru lichidarea industriei, dar și a altor obiective.

S-a reușit, zilele trecute, vânzarea pe un EURO a Uzinei de Autocamioane Brașov. S-a găsit un investitor pe măsură, venit tocmai din "buricul civilizației și dezvoltării", din Malaezia, pentru ARO Câmpulung. Pentru cele ce au mai rămas se așteaptă, probabil, investitori din Somalia, Biafra și Burchina fasso.

Dacă mai scăpăm zilele acestea și de găurile negre numite S.N. Petrom și B.C.R., gata cu chinurile românilor. Am scăpat de calvar! Conform motivației celor ce au confundat timp de un deceniu verbul "a guverna" cu "a jefui", poporul, scăpat de povara întreprinderilor care consumau mai mult decât produceau, va trăi ca în sânul lui Avraam.

Programul de dezindustrializare, de deșertificare și de subdezvoltare a României se apropie de final. Cei ce au trăit cu lumânarea în cană, în întuneric și în frig pentru a construi aceste obiective așteaptă cu sufletul la gură înfăptuirea marii minuni de a trăi mai bine într-o țară scăpată, în sfârșit, de pacostea minelor, a uzinelor de tractoare și de autocamioane și de tot felul, a IAS-urilor, a combinatelor zootehnice, chimice sau siderurgice.

Propagandiștii operei de dezindustrializare, despădurire și deșertificare și-au văzut visul cu ochii, iar acum își pregătesc, probabil, noile teme cerute de înaltele comandamente ale muncii de intoxicare și manipulare a opiniei publice, pentru desăvârșirea noului drum nou, spre lumea a treia.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
Valentin Adrian Iliescu - apel la asumarea integrală a responsabilității modificării legii fundamentale;

Dau cuvântul domnului deputat Valentin Iliescu. Va urma doamna Maria Lazăr.

 

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Momentul alegerilor din noiembrie 2000 reușea, după mai bine de zece ani de căutări prin oceanul promisiunilor și neîmplinirilor, să reaprindă în inimi speranțele de mai bine ale multor români. Pentru ei, mai bine însemna un loc de muncă, o pensie care să le asigure o viață liniștită, accesul la medicamente compensate și gratuite și, bineînțeles, un nivel de trai cât mai decent.

P.D.S.R.-ul a fost, la momentul alegerilor din noiembrie 2000, cel mai generos cu promisiunile făcute. Citez doar câteva dintre angajamentele asumate, atunci, de acest partid: "asigurarea gratuită a trei medicamente, precum și acordarea de facilități sporite la medicamentele scumpe și de gratuitate la medicamentele importante pentru salvarea vieții, pentru bolnavii cu pensie neimpozabilă, bolnavii ieșiți din șomaj și cei aflați în sărăcie extremă".

O altă promisiune: "eliminarea decalajelor existente, în prezent, între pensiile stabilite la date diferite pentru aceleași condiții de pensionare".

O altă promisiune: "Crearea a aproximativ 1.000.000 de noi locuri de muncă în perioada 2001 - 2004".

O altă promisiune: "Pentru sprijinirea familiilor tinere, în care soții nu depășesc 30 de ani, statul va acorda, o singură dată, o alocație sub forma unei sume nerambursabile, ca sprijin pentru cumpărarea locuinței și dotarea acesteia".

Nu în ultimul rând, o altă promisiune: "Aplicarea unei cote reduse de T.V.A. cu 2 - 9 procente, diferențiat, la produsele de bază, de strictă necesitate pentru consumul populației, cu prioritate la alimente, energie electrică, termică și combustibil de încălzit, medicamente, transport public și articole pentru copii".

Sunt doar câteva dintre sutele de promisiuni pe care P.D.S.R.-ul le-a făcut în campania electorală și cu care a câștigat alegerile.

Despre ce s-a întâmplat cu toate aceste promisiuni toată lumea știe. Au fost promisiuni neonorate, ba, mai mult, sunt domenii și probleme în care situația s-a deteriorat dramatic sub guvernarea P.S.D.

România se află într-o situație grea, dezastruoasă. românii se află, în imensa majoritate, într-o stare de sărăcie, de disperare și de lipsă a oricărei speranțe, situație ce va fi puternic amplificată și de venirea sezonului rece și de facturile de întreținere extrem de mari.

De mai bine de un an, în toate sondajele de opinie, majoritatea populației consideră că România, sub actuala guvernare, merge într-o direcție greșită.

România, sub actuala guvernare, a reușit să depășească bariere psihologice șocante pentru puterea de înțelegere a oricui: facturi de întreținere mai mari ca pensia și salariul, accesul extrem de limitat la medicamente gratuite și compensate și colapsul din sistemul sanitar, deteriorarea fără precedent a raportului pensionari-salariați, folosirea fără rușine a banului public în interes clientelar și propagandistic, în detrimentul unor domenii vitale, subfinanțate cronic: sănătate, învățământ, pensii.

Pe fondul oricărei speranțe de realizare, în România, în plan profesional, material și familial, mai mult de 2.000.000 de români lucrează în prezent în afara granițelor țării.

Din toate aceste motive, mulți dintre cetățenii României nu se vor prezenta la referendumul pentru votarea modificărilor din Constituția României. O asemenea atitudine sau un vot negativ pe tema modificării Constituției României reprezintă de fapt un vot negativ la adresa actualului partid de guvernământ și a Guvernului Adrian Năstase. Acest lucru a fost înțeles și de Guvernul României, care încearcă, în disperare de cauză, cu fonduri uriașe cheltuite din banul public, să dreagă, în ultima clipă, busuiocul.

Partidul Democrat consideră necesară și pozitivă votarea noii Constituții a României și apreciază că, în eventualitatea unui absenteism de proporții al electoratului la referendumul din 19 octombrie 2003 sau a unui vot negativ, cu atât mai mult cu cât imensa majoritate a cetățenilor nu cunoaște prevederile noii constituții, Partidul Social Democrat și Guvernul României trebuie să-și asume integral responsabilitatea pentru ratarea modificării legii fundamentale.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
Maria Lazăr - exprimare convingerii prezenței cetățenilor României la referendumul organizat pentru votarea Constituției;

Doamna Maria Lazăr. Va urma domnul Ion Mocioi. Domnii deputați Vasile Bleotu și Nechifor Cristian au depus la secretariat declarațiile.

 

Doamna Maria Lazăr:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La 19 octombrie a.c. cetățenii României au posibilitatea să-și exprime liber și democratic votul pentru noua formă a Constituției. Noile valori constituționale asigură garantarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor, creează cadrul juridic pentru integrarea noastră Euro-Atlantică.

Textul ce cuprinde revizuirea Legii fundamentale este rodul eforturilor tuturor formațiunilor politice, a organizațiilor civice, a instituțiilor democratice de drept ale statului, care au ajuns prin consens să propună cele mai importante reglementări, care să răspundă cerințelor actuale și de perspectivă ale actului constituțional fundamental al României.

Trebuie să înțelegem foarte clar că noile prevederi constituționale nu reprezintă dorința, scopul sau opera unui partid, ele reprezintă o necesitate fără de care garantarea drepturilor și libertăților cetățenilor, instituțiile statului de drept, statul român nu ar putea funcționa. Fac această subliniere de la tribuna Parlamentului, pentru a-mi exprima totalul dezacord față de atitudinea unor ONG-uri din țara noastră, chiar și unele sindicate, între care Uniunea "Vatra Românească", scor, Liga Studenților, Asociația Culturală "Pro Basarabia și Bucovina", Federația foștilor deținuți și luptători anticomuniști, Uniunea veteranilor de război din Ministerul de Interne, Asociația Națională a Pensionarilor, care au adresat un apel cetățenilor din România, îndemnându-i să voteze împotriva Constituției.

Motivul invocat de semnatarii apelului se referă la noua prevedere, cu privire la folosirea limbii materne în relațiile cu autoritățile administrative și în justiție, pe care le apreciază ca începutul federalizării României. De fapt, este vorba de acordarea unui tratament legal, democratic, care nu conduce la atingerea intereselor statului nostru.

Prin această completare, se conferă etnicilor din România dreptul de a se exprima în limba maternă, în relațiile cu instituțiile menționate, ca garanție a veridicității exprimării.

Este cu atât mai de neînțeles și de condamnabilă această poziție, întrucât scopul acestor organizații nonguvernamentale este de a reprezenta interesele anumitor categorii socio-profesionale, inclusiv drepturile cetățenești. Or, îndemnul lor contravine celor mai elementare norme democratice și civice.

Sunt convinsă că cetățenii României vor înțelege semnificația acestui eveniment, că nu se vor lăsa manipulați de purtătorii unor interese meschine și extremiste, că se vor prezenta la urne, votând pentru Constituție, pentru viitorul României.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
Ion Mocioi - declarație intitulată Discriminare în rândurile cadrelor didactice universitare;

Dau cuvântul domnului deputat Ion Mocioi. Va urma domnul Codrin Ștefănescu.

 

Domnul Ion Mocioi:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea de astăzi se intitulează "Discriminare în rândurile cadrelor didactice universitare".

Doamnelor și domnilor deputați,

promisiunea guvernanților făcută numai profesorilor universitari, de a li se mări substanțial salariile de la 1 ianuarie următor, reprezintă o reală discriminare în rândurile cadrelor didactice universitare. Care este rațiunea de a-i neglija, sub această formă, pe conferențiarii universitari, pe lectorii și ceilalți universitari? În general, toate cadrele didactice universitare trăiesc o viață foarte modestă, nu dispun de mijloace bănești pentru cercetarea științifică în folosul înnoirii continue a cursurilor universitare, nu pot să-și întregească bibliotecile personale cu noile apariții editoriale, nu-și pot permite vacanțe de odihnă și nici alte nevoi minime ale vieții.

Iată de ce, corpul profesoral universitar se pregătește ca în luna noiembrie, următoare, să protesteze în stradă, să picheteze instituțiile guvernamentale, pentru a le cere, lor și Ministerului Educației și Cercetării, să înlăture discriminarea inițiată fără discernământ și fără nici o explicație.

Să nu uităm că nici corpul profesoral preuniversitar nu o duce mai bine, ca și întreaga intelectualitate românească de astăzi. Pentru toți universitarii este nevoie de un tratament egal, nediscriminatoriu. Floarea minții românești, universitarii, așteaptă să fie tratată cu multă căldură și apropiere, altfel veștejirea ei nu este o carte de vizită a ministerului de resort și implicit a guvernării actuale.

Vă mulțumesc.

 
Gheorghe Marin - declarație cu tema Finalizarea marii privatizări în România;

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnul Codrin Ștefănescu văd că nu este momentan în sală. Dau cuvântul domnului Gheorghe Marin. Va urma domnul Dumitru Bălăeț.

 

Domnul Gheorghe Marin:

Mulțumesc, domnule președinte. Uitați-vă și mai în spate.

Tema declarației mele de astăzi este "Finalizarea marii privatizări în România".

În conformitate cu obiectivele privind privatizarea în România, cuprinse în programul de guvernare pentru perioada 2001 - 2004, astăzi suntem însă în măsură să spunem că APAPS a încheiat privatizarea societăților comerciale foarte mari din portofoliul său.

Enunțat pentru prima oară în programul de guvernare al P.S.D.-ului, conceptul de privatizare pentru relansare a fost încă de la începuturile anului 2001 principiul fundamental care a stat la baza privatizărilor din ultimii trei ani din România.

Efectele punerii lui în practică sunt deja vizibile, prin contribuția importantă adusă de procesul de privatizare la creșterea producției industriale și la creșterea ponderii sectorului privat în P.I.B.

Astfel, în această perioadă accentul a fost pus mai mult pe aspectul calitativ și mai puțin pe cel cantitativ.

Privatizarea nu a fost un scop în sine, ci un proces prin care transferul de proprietate trebuie să se regăsească în recapitalizare, modernizare, investiții, într-un management superior al societăților comerciale, cu efecte pozitive în ceea ce privește eficiența economică.

Pentru societățile mari și foarte mari din portofoliul APAPS, metoda de privatizare promovată a fost cea caz cu caz. Această metodă, deși dificilă și mare consumatoare de timp, a fost preferată, deoarece permite implicarea în acest proces a investitorilor strategici, investitori capabili să asigure relansarea economică a societăților și menținerea numărului de salariați.

Un fapt demn de subliniat este acela că la sfârșitul anului trecut, pentru prima oară după 60 de ani în România, ponderea capitalului privat a depășit ponderea capitalului deținut de stat, fapt ce are un impact deosebit în susținerea stabilizării și creșterii macroeconomice a României.

Acest lucru a fost posibil, pe de o parte, ca urmare a creșterii numărului de societăți comerciale noi, greenfield, înființate de investitorii privați, dar și ca rezultat al trecerii capitalului de stat în proprietatea privată, ca urmare a privatizărilor realizate de APAPS.

Începând cu anul 2001 și până în prezent, au fost abordate pentru prima dată în perioada post-decembristă și au fost finalizate privatizările coloșilor industriali cu un impact considerabil atât din punct de vedere social, cât și economic - Sidex, Cost, Tepro, Tractorul, Roman, Aro.

În prezent, se află în faze avansate procesele de privatizare ale ultimelor societăți comerciale foarte mari din portofoliul APAPS - Siderurgica, Petrotub, Turnu - cu șanse reale de a fi finalizate în cel mai scurt timp.

Pentru perioada ianuarie 2001 - octombrie 2003, bilanțul privatizărilor realizate de APAPS a fost de 595 de societăți. Prin privatizarea acestora, au fost trecuți în sectorul privat un număr de 141330 de salariați.

Valoarea capitalului social transferat în sectorul privat la cele 595 de societăți comerciale a fost de 881 milioane euro, iar valoarea totală a tranzacțiilor a fost de 1194 milioane euro. Prin acestea, au fost reduse pierderile generate de sectorul de stat în economie cu 470 de milioane euro, iar volumul arieratelor a fost redus cu 1646 milioane euro.

Efectele privatizărilor realizate în această perioadă se vor concretiza prin încasarea de către bugetul de stat și celelalte bugete a peste 315 milioane euro anual.

Având în vedere progresul înregistrat în derularea programului de privatizare, finalizarea procesului de privatizare în sucursalele regionale ale APAPS se va încheia la 1 noiembrie 2003, urmând ca, până la sfârșitul anului 2003, acest proces să fie finalizat și la nivelul sediului central.

În acest mod, la sfârșitul anului 2003, procesul de privatizare derulat de APAPS va fi finalizat, iar acesta va fi desființat, așa cum s-a angajat Guvernul Năstase prin programul de guvernare.

Validarea acestui proces prin acte normative va conduce la crearea unei structuri noi ale cărei atribuții principale vor fi orientate în principal pentru monitorizarea în bune condiții a procesului de postprivatizare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Mitică Bălăeț - semnalarea unui scandal politic de proporții;

Dau cuvântul domnului Mitică Bălăeț. Va urma domnul Cătălin Popescu.

 

Domnul Mitică Bălăeț:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Mă văd obligat moral să semnalez în fața dumneavoastră și a opiniei publice existența unui scandal politic de proporții care deocamdată încă mocnește în cutele aurite ale mantalei partidului de guvernământ.

Este vorba de comasarea, prin absorbție, a PSM de către PSD. Să nu uităm că PSM a fost și partid parlamentar de mare echilibru în legislatura 1992-1996.

Această comasare s-a făcut prin încălcarea Legii nr.14/2003 a partidelor politice, lege care prevede la art.38 (1): "Comasarea a două sau mai multe partide legal constituite se realizează prin aprobarea protocolului de comasare de către organele supreme de decizie ale fiecărui partid prevăzute la art.14." La art.14 (1) din aceeași lege a partidelor politice se precizează: "Adunarea generală a membrilor partidului politic sau a delegațiilor acestora la nivel național este organul suprem de decizie al partidului".

Ca atare, protocolul politic privind comasarea prin absorbție a PSM de către PSD trebuia aprobat prin congrese ale celor două partide, congrese care însă nu au avut loc. Prin urmare, protocolul de comasare prin absorbție a PSM de către PSD este, din punct de vedere legal, nul. Această nulitate este demonstrată și de alte aspecte ale protocolului respectiv. Nu stăruim aici asupra lor.

Din păcate, tribunalul din București, unde s-a depus plângere împotriva acestui protocol abuziv, s-a arătat obedient față de guvernanți. În aceste condiții, reprezentanții Partidului Socialist al Muncii, care au semnalat caracterul abuziv al protocolului, au convocat un congres extraordinar al Partidului Socialist al Muncii, congres la care au participat 31 de filiale ale partidului respectiv, cu delegați aleși statutar, conform normelor interne de reprezentare.

Toți acești delegați au denunțat caracterul abuziv al protocolului de comasare prin absorbție al PSM de către PSD și au cerut anularea lui. Din păcate, conducerea partidului de guvernământ al domnului Adrian Năstase se preface că nu aude acest strigăt împotriva protocolului abuziv de comasare.

Partidul de guvernământ, în loc să recunoască nulitatea acestui protocol, faptul că el s-a săvârșit în condiții de încălcare a Legii partidelor politice, se comportă în continuare abuziv, oferind posturi și avantaje materiale celor care au trădat și trădează Partidul Socialist al Muncii, exercitând presiuni și șantaje asupra filialelor PSM-iste care nu au recunoscut și nu recunosc "mârșavul protocol". Iată, domnilor deputați, unde s-a ajuns cu acest nefericit protocol.

"Ce ne interesează pe noi această chestiune?" vor spune unii. "Este o treabă internă a celor două partide".

Nu, domnilor, nu este doar o treabă internă a celor două partide, ci o dovadă dintre cele mai elocvente a încălcării de către partidul de guvernământ a normelor democrației și pluralismului, norme la care fiecare dintre noi trebuie și suntem obligați să veghem, pentru că, altfel, din abuz în abuz, se poate ajunge departe.

Societatea noastră democratică se arată a fi din ce în ce mai mult subminată de comportamentul partidului de guvernământ, partidul-stat, care deteriorează autoritatea Parlamentului prin potopul de ordonanțe de urgență, care supune Partidul România Mare unui embargou mediatic evident și scandalos, care înghite partide după partide, spre a-și consolida propria-i poziție politică în mod abuziv și fățarnic.

Fățărnicia, în cazul înghițirii Partidului Socialist al Muncii, devine evidentă dacă observăm că partidul de guvernământ vrea să-și prezinte o față cât mai de stânga, pe când el duce, în realitate, o politică de dreapta mascată. Pentru această mască asimilarea Partidului Socialist al Muncii i-ar fi deosebit de folositoare.

Iată însă că Partidul Socialist al Muncii refuză acest rol de mască a PSD-ului. El s-a reorganizat eliminându-i pe trădători și își revendică locul care i se cuvine în rândul partidelor politice ale țării.

El trebuie ajutat să-și recapete acest loc de către celelalte partide politice, de către presă, de către societatea noastră civilă. Altfel, democrația noastră rămâne o vorbă în vânt, fiind supusă tuturor vexațiunilor și abuzurilor celor de la putere.

Aceștia din urmă, în frunte cu domnul Adrian Năstase, ar trebui să urmeze sfatul unui participant la congresul extraordinar al PSM: "Nu ne dezamăgiți, domnule Adrian Năstase. Renunțați la protocol! Rupeți-l!"

Până nu este prea târziu, până nu vă compromiteți total imaginea în fața opiniei publice interne și internaționale!

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Kanty Cătălin Popescu - exprimarea bucuriei prilejuite de evenimentul religios petrecut la Focșani cu ocazia sfințirii temeliei viitoarei catedrale;

Dau cuvântul domnului deputat Cătălin Popescu. Va urma doamna Leonida Lari Iorga.

 

Domnul Kanty Cătălin Popescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Vreau, prin prezenta declarație politică, să mulțumesc atât în numele locuitorilor județului Vrancea, a administrației publice județene, cât și în numele meu personal, membrilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, personal Prea Fericitului Părinte Teoctist, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, pentru onoarea pe care a făcut-o cetățenilor județului, pentru extraordinarele cuvinte rostite la adresa realizărilor din județul Vrancea.

Prezenți în județul Vrancea la sfârșitul săptămânii trecute cu ocazia sfințirii temeliei viitoare catedrale din Focșani și canonizării sfinților Teodosie al II-lea al Moldovei și cuviosului Vasile de la Poiana Mărului, aflat la prima sa vizită în județul Vrancea, Prea Fericitul Părinte a fost profund impresionat de modul cum a fost primit, declarând printre altele: "Nu am visat niciodată că voi fi în situația de a fi astfel așteptat de așa o delegație" și "Vrancea este vestită ca unul din județele de elită ale țării noastre".

Alături de Prea Fericitul Teoctist, au fost prezenți Înalt Prea Sfințiții Mitropoliți Daniel al Moldovei, Teofan al Olteniei și Petru al Basarabiei, Înalt Prea Sfințiții Arhiepiscopi Teodosie al Tomisului și Nifon al Târgoviștei, Prea Sfințiții Episcopi Epifanie al Buzăului și Vrancei, Gherasim al Râmnicului, Casian al Dunării de Jos, Ioan al Covasnei și Harghitei, Laurențiu al Caransebeșului, Timotei al Aradului, Galaction al Teleormanului și Damaschin al Sloboziei și Călărașului, Prea Sfinții Arhierei Vicari Ambrozie Sinaitul, Gherasim Putneanu, Daniel Bartoșanu și Achim Gogoană, un mare număr de ierarhi, preoți și diaconi.

Prezența la mânăstirea Brazi de la Panciu a peste 10 mii de credincioși din toate colțurile țării, a reprezentatului Guvernului, ministrul culturii și cultelor, academicianul Răzvan Teodorescu, a academicianului Virgil Cândea, a arătat importanța momentului, a arătat că Vrancea, ținut de graniță între cele două țări, reprezintă și pe această cale un leagăn de cultură, credință și civilizație.

Vrancea este cunoscută nu numai în literatură, în istorie, în poezie, dar este cunoscută și în credință prin sfintele biserici și mânăstiri, prin curajul strămoșilor, iar acestea nu fac decât să ne bucurăm și să ne întărească credința într-un viitor luminos și prosper.

Mulțumim, de asemenea, înalților prelați pentru referirile făcute la adresa drumului bun pe care România îl urmează astăzi spre Europa, care ne vrea cu carte, cu știință, cu credința noastră, cu specificul nostru național.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu dumneavoastră.

 
Leonida Lari Iorga - comentariu asupra atmosferei create de apropiatul referendum din 19 octombrie 2003;

Dau cuvântul doamnei deputat Leonida Lari Iorga. Va urma domnul Mircea Bucur.

 

Doamna Leonida Lari Iorga:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Știm cu toții că abia în 2005 urmează să fie adoptată Constituția Europeană, că acum se fac negocieri între toată țările membre în vederea armonizării legislației.

Atunci, se pune întrebarea: de ce România a luat-o înaintea Uniunii Europene?

Făurind în pripă un proiect de Constituție, a dezlănțuit încă din toamna anului 2003 o isterie generală pentru venirea la vot a cetățenilor la referendumului din 19 octombrie.

Dacă lăsăm la o parte sutele de miliarde alocate pentru referendum și care puteau merge foarte bine către sărmanii români ajunși la ultimul grad de sărăcie, dacă trecem cu vederea și circul așa-zisor vedete, care se dau în stambă pe la toate posturile de televiziune, compromițându-se iremediabil pentru obrazul puterii, ne gândim logic: la ce bun toate acestea, când în 2005, România, deopotrivă cu celelalte țări candidate, va trebui să se conformeze Constituției adoptate de Uniunea Europeană?

Celelalte trei țări candidate pentru 2007 nu s-au apucat să-și modifice constituțiile încă din 2003 și așteaptă cu răbdare și înțelepciune să fie adoptată Constituția europeană. Dar de unde răbdare și înțelepciune în România, când unora le fuge pământul de sub picioare?

Este atât de clară spaima lor încât se impune de la sine raționamentul: actuala putere se teme să nu piardă scaunul și încearcă sondaje de opinie pe spezele unei populații înfometate și aduse la disperare.

Dacă PSD câștigă prin referendum, se presupune, câștigă și la alegerile din 2004, și, atunci, hai să dăm acestei populații, aduse din națiune la stadiu de turmă, circ și pâine, ba chiar bere și mici. Să o îndopăm vreo două-trei săptămâni, să o intoxicăm cu fraze care îți lasă un gust amar prin gurile strâmb căscate ale vedetelor de doi bani, și reușita este ca și asigurată.

Mereu și mereu, pe lumea asta se uită un lucru simplu: că nu este cum vrea omul, ci este cum vrea Domnul. Este o sfidare, pur și simplu, a bunului simț, a bunei credințe a românilor să-ți bați joc de ei fără nici o rușine, pătrunzând în casele lor prin radio, prin televizor sau păcălind tineretul cu niște concerte deșănțate, tatuându-i cu pecetea "Nicu" sau "Nimicu'", tot una!, mai zici că este o minicopie a apocalipsei cu pecetea lui Satan.

Stai câteodată și zici: nu mai sunt oameni cu capul pe umeri și în zona puterii în țara asta? Fără îndoială că sunt. Dar, dacă sunt, de ce tac? Oare nu-și dau seama de ridicolul situației?

În loc să fie preocupați de ridicarea nivelului de trai al populației din țara mamă, de românii chinuiți din Basarabia, nordul Bucovinei, Bulgaria, Banatul Sârbesc, care aspiră la limba și istoria românilor, la serviciul divin în limba maternă, la posibilitatea de a se întâlni cu frații de sânge fără vize, iar nu la mici și la bere, potentații vremii noastre merg, putem spune, din greșeală în greșeală, creând un haos general.

Da, haos, dacă nu chiar bulibășeală ordinară se poate numi atmosfera din ultimul timp din țară stârnită din PSD prin televiziunile aservite sieși - TVR 1, PRO TV și altele.

În loc să se pună accentul pe capacitățile spirituale ale omului, se face invers: se pune accentul pe bunuri materiale câștigate fără muncă.

Un asemenea sistem de educare și instruire a maselor nu poate duce decât la răsturnarea scării de valori, la formarea unor indivizi debusolați, fără un scop în viață, stând numai în așteptarea surprizelor; poate cade pară mălăiață în gura lui Nătăfleață!

Nu vi se pare, stimați domni și doamne, că s-a mers prea departe, că s-a depășit orice măsură în manipularea și îndobitocirea poporului român prin asemenea metode, prin asemenea manevre mediatice care colcăie de un politicianism ieftin?

Gândesc cei fără gândire? Preconizează? Programează? Cred că pot construi o societate mai bună? Este imposibil să faci o societate mai bună când mergi împotriva spiritului, când mergi împotriva ideilor novatoare!

Ei, iată că Summitul UE, care a avut loc la Roma zilele acestea, le-a cam dat peste gură tuturor acestor prognosticatori, programatori, animatori.

Nici cele 15 țări membre, nici cele 10 țări omoloage, odată cu extinderea UE din 2004, nu și-au modificat de urgență constituțiile, nicidecum țările candidate pentru 2007. Dar România a făcut-o!

România iarăși s-a grăbit cu modificările în Constituție, când, de fapt, nimeni nu i-a cerut-o din partea Uniunii Europene.

Așadar, încă odată se limpezește situația și devine clară cu totul. S-a organizat nu atât un referendum, ci un test, o repetiție a viitoarelor alegeri din 2004. Să ne așteptăm, atunci, la un al doilea referendum în 2005, după adoptarea Constituției Europene!

Păi cum vine asta, stimați colegi?! Două referendumuri pe aceeași temă? O nouă Constituție pentru a intra în Uniunea Europeană?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Mircea Bucur - afirmarea susținerii noului proiect al Constituției în numele Blocului Național al Revoluționarilor;

Dau cuvântul domnului Mircea Bucur. Va urma Corneliu Ciontu.

Deputații Codrin Ștefănescu, Ioan Sonea, Vlad Hogea și Nicolae Vasilescu au depus declarațiile la secretariat.

 

Domnul Mircea Bucur:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

În aceste momente deosebite în care se vede că visul nostru din Decembrie '89 este pe cale de a se realiza, integrarea în Uniunea Europeană și în structurile euro-atlantice, vreau să fac două declarații, ca deputat provenit din rândul revoluționarilor, prin Partidul PFD '89 și ca unul din liderii de necontestat ai Revoluției Române și în calitate de purtător de cuvânt al Blocului Național al Revoluționarilor ce cuprinde peste 90% din asociațiile de revoluționari din România.

În primul rând, vreau să spun că acest Bloc Național al Revoluționarilor există juridic, nu cum a afirmat săptămâna trecută de la această tribună un malefic revoluționar, ce afirma că, prin scoaterea dânsului din această structură, blocul s-ar fi desființat.

În al doilea rând, vreau să spun că această Constituție revizuită are la bază sau se suprapune peste idealurile din Decembrie '89 și, în acest sens, săptămâna viitoare, noi, vom avea un congres extraordinar în care unul din punctele congresului este susținerea revizuirii Constituției în faza în care este.

Vă mulțumesc.

 
Corneliu Ciontu - evocarea unui eveniment plin de semnificații - deschiderea anului universitar;

Domnul Corneliu Ciontu (de la tribună):

Stimați colegi,

Ferit de agitația politică cotidiană, luat în seamă doar când este onorat de prezența unor lideri politici, anul universitar a reînceput la 1 octombrie. Este, deși mulți dintre noi ignorăm adesea acest lucru, un eveniment plin de semnificații, unul din puținele momente care mai pot alimenta speranța în România.

Lumea universitară nu reprezintă o instituție formală, cochetă, ci principalul formator al tinerilor profesioniști. Societatea contemporană evoluează în mod evident spre informatizare și intelectualizare. Pe bună dreptate, ne dorim pentru copiii noștri o diplomă universitară, garanția reușitei lor în lumea de mâine. În plus, generația care se află acum în aulele universitare va fi singura în măsură să reformeze viața politică românească, profesionalizând-o.

Spuneam că debutul anului universitar este unul plin de semnificații. Ei bine, trebuie observat aici, fie și în treacăt, că civilizația europeană modernă este un produs al spiritului universitar. Renașterea europeană începută în secolul al XV-lea este în mare măsură efectul dezvoltării fără precedent a universităților la sfârșitul Evului Mediu. Marile orașe universitare medievale - Londra și Paris - sunt astăzi repere fundamentale ale spiritului european. Absolvenții universităților medievale și renascentiste au reprezentat primii mari diplomați europeni, fiind în același timp creatorii culturii europene moderne.

Pe scurt, ceea ce numim astăzi miracolul cultural european nu poate fi conceput în afara lumii academice și universitare. Imnul studenților absolvenți, "Gaudeamus igitur", este implicit un imn al Europei unite.

Iată suficiente motive pentru a ura tinerilor studenți, din partea Partidului România Mare, un an plin de succes, un an de acumulări și performanțe.

Desigur, societatea în care studenții români se pregătesc pentru viață nu este una prosperă și promițătoare. Atunci când acuză lipsa de perspective, tinerii au, neîndoielnic, dreptate. Totuși, chiar tinerii sunt principiul oricărei speranțe. Ei ne dau dreptul să sperăm. Pentru ei sperăm. Iar tinerii trebuie să ne ofere motive de speranțe, în ciuda tuturor promisiunilor neonorate la adresa lor de către guvernanți.

În acest moment, studenții români sunt găzduiți în cămine insalubre, înghesuiți în camere de câte cinci persoane. Este evident că un astfel de mediu nu poate fi decât neprielnic pentru studiu. Chiar și așa, camerele de cămin nu sunt accesibile tuturor, ele făcând obiectul unui trafic intens care are loc sub oblăduirea administratorilor.

Oricât ar părea de ciudat, în România chiar și obținerea unui loc într-un cămin a fost politizată prin responsabilii pentru distribuirea locurilor, prin reprezentanții unor organizații studențești afiliate partidului de guvernământ. În acest context, Partidul România Mare cere să fie făcut public circuitul banilor investiți de Ministerul Educației pentru îmbunătățirea condițiilor de cazare din cămine. Este deja cunoscut faptul că, deși acești bani au fost alocați din bugetul ministerului, starea căminelor a rămas neschimbată.

Un alt impediment cu care studenții din România trebuie să lupte este valoarea burselor și modul lor de distribuire. Bursele nu trebuie să reprezinte un bacșiș oferit de stat studenților meritorii, ci o sumă efectiv încurajatoare, care să poată susține cheltuielile necesare unui învățământ de performanță. În condițiile în care prețul unei cărți universitare se ridică la circa 5 euro, bursele de merit din acest moment nu fac decât să asigure subzistența studenților, nu dezvoltarea lor intelectuală. În plus, în nenumărate ocazii au fost semnalate întârzieri nepermise și abuzuri în procesul de distribuire a burselor, aflat la dispoziția unor funcționari cu responsabilitate îndoielnică.

Mergând mai departe, un obstacol pe care tinerii studenți vor fi nevoiți să îl depășească împotriva conducătorilor politici este instabilitatea legislativă extremă din cadrul procesului de învățământ. Aproape în fiecare an sunt modificate regulamentele pentru admiterea în învățământul superior. În fiecare an, sunt preconizate taxe pentru învățământul gratuit. În fiecare an numărul locurilor cu taxe este majorat, în dauna celor subvenționate. În acest moment, învățământul superior subvenționat din România a devenit unul semiprivat, trăind în plin paradox.

În fine, poate cel mai grav viciu al lumii universitare autohtone este incapacitatea guvernanților de a asigura studenților perspectiva unui loc de muncă după absolvire. Această incapacitate e cauzată de inerție și de o inexplicabilă lipsă de interes.

Partidul România Mare a demonstrat deja oportunitatea unui organism care să coordoneze eforturile studenților și ale angajatorilor pe piața forței de muncă, astfel încât colaborarea dintre tineri și firme sau instituții să înceapă încă din timpul studenției și să se finalizeze prin angajarea după absolvire. Dacă nu putem asigura tinerilor noștri perspectiva unui viitor elementar, este injust să le pretindem acestora performanță universitară.

În fapt, prin orientarea sa culturală, cât și pragmatismul abordărilor sale, Partidul România Mare a demonstrat faptul că este formațiunea politică din România care este alături de studenți.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 

(Următoarele declarații au fost consemnate conform materialelor depuse de către deputați la secretariatul de ședință.)

 
Gheorghe Eugen Nicolăescu - referire la efectele politicilor sociale ale actualului Guvern;

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Au început școlile, a început noua sesiune parlamentară și, odată cu aceasta, au început și grevele. Nici nu ne puteam aștepta la ceva mai edificator, având în vedere incompetența de care dă dovadă Guvernul Adrian Năstase, preocupat, mai nou, de politizarea până și a referendumului, din dorința de a-și crește imaginea electorală.

Și aceasta n-ar fi o mare problemă dacă n-am fi asistat în decurs de o săptămână la nici mai mult, nici mai puțin decât trei greve ale contribuabililor săraci, nemulțumiți, pe bună dreptate, de traiul mizer la care sunt condamnați, având în vedere taxele tot mai mari pe care trebuie să le plătească.

Se anunță o nouă criză în sistemul sanitar, generată de faptul că protocolul încheiat la 8 iulie 2003 nu a fost respectat de către Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, fapt ce dovedește că strategia guvernului actual de a soluționa problemele de ordin social și economic se rezumă la promisiuni deșarte, care nu au absolut nici un fel de acoperire.

Aceste proteste incipiente sunt doar o prefață la ceea ce va urma. Ne-am obișnuit cu "banalitatea" ca în România, la fiecare trei luni, să apară proteste și crize în sistemul sanitar. Însă, guvernanții par să trateze cu indiferență, nepricepând că, în realitate, ne aflăm de trei ani în fața unei nesfârșite crize care se repercutează asupra vieții cetățenilor români.

Cumva vă propuneți, domnilor guvernanți, să rezolvați aceste probleme prin diminuarea numărului de locuitori ai României?

Putem spune, în acest caz, că vă atingeți scopurile, în condițiile în care numai în iarna lui 2002-2003, în Bacău, din cauza politicilor "sociale" pe care le practicați, au murit de două ori mai mulți bătrâni decât în anul precedent.

Radu Stroe, Dan Coriolan Simedru - cererea demisiei unor cadre ale fostei securități, aflate astăzi în funcții de conducere;

Domnii Radu Stroe și Dan Coriolan Simedru:

Ministerul Justiției a cerut vineri, 3 octombrie, Consiliului Național de Studiere a Dosarelor Securității date despre generalul Marian Ureche, șeful Serviciului Independent de Protecție și Anticorupție din Ministerul de Justiție.

Povestea este veche și implică nume foarte importante din ierarhia fostei Securități din perioada Ceaușescu: Marian Ureche și Gheorghe Dan. Astăzi, cei doi generali fac parte din conducerea Serviciului Independent de Protecție și Anticorupție, serviciul secret din cadrul instituției conduse de doamna ministru Rodica Stănoiu.

Doamna ministru a cerut directorului CNSAS, Gheorghe Onișoru, "să-i fie puse la dispoziție, spre consultare, materialele pe care le deține Consiliul privind urmărirea informativă a domniei sale și dacă prof.univ.dr. Marian Ureche, director SIPA, a făcut poliție politică și care sunt cazurile concrete care demonstrează acest lucru, precum și dacă înainte de 1989 a avut în responsabilitate directă Institutul de Cercetări Juridice al Academiei".

Operațiunea cu nume de cod "Orient '89", cu caracter strict secret, a fost demarată la începutul lunii decembrie 1989 și avea ca obiectiv punerea în valoare a tuturor mijloacelor de tehnică informativ-operativă pentru preîntâmpinarea unui posibil atentat împotriva lui Nicolae Ceaușescu.

Izolat pe plan internațional și părăsit de cei care aveau obligația să-l apere, Nicolae Ceaușescu a fost judecat și condamnat, iar întregul staff securist a trecut de partea noului președinte Ion Iliescu, devenind oamenii de încredere ai acestuia.

Vă cerem, domnule Președinte Iliescu, domnule prim ministru și doamnă ministru al justiției, să dați explicații publice cu privire la numirea "tovarășului" Marian Ureche în această funcție, având în vedere dezvăluirile făcute de către Cosmin Gușă împreună cu Aurelian Pavelescu în cadrul unei conferințe de presă.

Vă rugăm să ne precizați în ce măsură a fost respectată sau nu legea la numirea lui Marian Ureche în funcția de director SIPA. Considerăm absolut necesare aceste precizări, având în vedere solicitarea adresată CNSAS a datelor despre activitatea informativă și de poliție politică a acestuia.

Este, într-adevăr, ministrul justiției o persoană vulnerabilă prin șantajul pe care aceste cadre ale securității îl pot expune?

Este într-adevăr pentru România atât de important ca aceste cadre ale securității să rămână în funcții importante, chiar dacă NATO și UE ne-au avertizat în privința secretelor documentelor NATO?

Dacă nu, cerem demiterea acestora în termen de 24 de ore sau demisiile dumneavoastră, considerând aceasta un act de minimă responsabilitate politică într-o societate democratică.

Marin Anton - confirmarea și întărirea unor suspiciuni legate de modalitățile de privatizare ale unor societăți comerciale;

Domnul Marin Anton:

Este bine că Guvernul României a înțeles că trebuie să accelereze procesul de privatizare, ca singura variantă de responsabilitate în raport cu prevederile propriului program de guvernare.

Cu toate că s-au străduit să transforme în mari succese și realizări ultimul val de privatizări, nu se poate admite totuși ideea de a face privatizare de dragul privatizării sau numai pentru a bifa îndeplinirea unor criterii în relațiile cu Uniunea Europeană sau cu organismele financiare internaționale.

Pană acum, acest guvern nu a găsit calea către acțiuni echilibrate în domeniu: ori nu privatizează, și e bine să se observe îndărătnicia care există în această privință in sistemul energetic, ori se grăbește și privatizează în condiții dubioase, lipsite de transparența. Așa credem că s-a întâmplat în cazul ultimelor privatizări, cu deosebire la ARO Câmpulung si la Roman Brașov.

Nu vrem să discutăm aici că e vorba de privatizări nerentabile a acestor societăți ținute în viață numai de dragul liniștii sociale, dar atragem atenția că modul acesta de a privatiza nu rezolvă problemele sociale și, pe bună dreptate, poziția critică a sindicatelor este de înțeles, cu atât mai mult cu cât și alte analize arată că sunt vânzări sortite eșecului pentru că nu au fost făcute la timp.

Confuzia întreținută de APAPS datorită lipsei de transparență referitoare la cele două privatizări, precum și modalitățile folosite confirmă criza și întăresc suspiciunile legate de aceasta; și instituie obligația să acționeze pentru a raporta organismelor europene "realizări si succese".

De aceea, apreciem că guvernul trebuie să prezinte public condițiile în care s-au privatizat cele două societăți și care sunt perspectivele pentru viitor, astfel încât orice interpretare să fie exclusă și să probeze cu documente reușita despre care vorbesc. Numai așa s-ar putea demonstra că ceea ce s-a obținut n-a fost decât tot un demers exclusiv de imagine.

Andrei Ioan Chiliman - declarație politică cu titlul Armistițiu politic - abia în 2004;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Declarație politică "Armistițiu politic - abia in 2004".

Cât de dragă îi este președintelui Iliescu teza armistițiilor politice pentru binele țării sau tema interesului național care trebuie să transcendă diferențele doctrinare și lupta politică a partidelor!

Ce patetic cheamă președintele și acum la uniune națională în jurul cutărui sau cutărui obiectiv național, certându-i pe liderii de partide (altele decât cel drag domniei sale) și expunându-i deschis oprobriului public, încât populația ajunsese să prefere din nou dictatura unui regim democratic!

Cel mai mult însă iubește președintele teza cu "sărac și cinstit" pe care o folosește ori de cate ori are ocazia, mai ales în fața cetățenilor săraci, cinstiți, umiliți și prostiți de foame.

Din păcate, președintele uită să militeze ascetismul în fața partidului său, ai căror baroni locali își îndeasă mâinile până la umăr în bugetul statului, ba chiar și în cel al Uniunii Europene.

Președintele nu-i oprește nici pe membrii Cabinetului Năstase să ofere un corn cu lapte cu miros de populism ieftin, asta, în timp ce învățământul românesc este în colaps, iar hemoragia creierelor românești peste hotare a luat amploare; nu îi oprește nici să serbeze fastuos aderarea României la valorile europene (precum "serbările" de azi ale Parlamentului), cheltuind sute de miliarde. În vreme ce road- mapul pentru integrare este compromis, anul 2004 pentru încheierea negocierilor de aderare încep să devină o himeră.

În sfârșit, nu îi oprește să aloce mii de miliarde de lei de la bugetul statului pentru un festivism deșănțat, ai cărui principali artizani sunt baronii centrali si locali PSD și clientela lor. Aceasta, în vreme ce sistemul de pensii este în faliment, bugetul asigurărilor sociale de sănătate este devalizat, iar ca mentalitate bugetară este încurajată nemunca, furtul, corupția, ineficiența în producție și indisciplina financiară.

Voința politică nu se manifestă numai prin speech-uri proletare și patriotarde împotriva celor bogați și, deci, fără discuție, hoți. În viziunea domnului președinte, ea mai trebuie să fie și demonstrată prin fapte.

În 1998, când eram vicepreședinte al Camerei Deputaților, am blocat desfășurarea în spațiile fastuos-ceaușiste ale Palatului Parlamentului a "Balului de Cristal". Am făcut atunci acest lucru în momentul când milioane de români se zbăteau - ca și astăzi - în sărăcie, pentru că mi se părea o nerușinare fără margini etalarea bogăției câtorva sute de miliardari de carton tipici atipicei tranziții dâmbovițene spre capitalism, îmbrăcați în fracuri care cu greu le cuprindeau talia și care se vedea că le stânjenesc mișcările și apucăturile, miliardari care se întreceau în mașini și bijuterii provenite din falimentul Bancorex, Bank Coop etc.

Din această cauză, nu sunt surprins de incredibila lipsă de jenă de care dă dovada actuala putere în risipirea banului public pe serbări, bairamuri, comemorări și aniversări, într-un moment când acest lucru este în totală contradicție cu sărăcia populației.

Când deficitul bugetar este cum este, cel comercial a atins cifre istorice, găurile din sistemul de sănătate afectează sănătatea întregii populații datorita lipsei nu numai de medicamente, dar până și de cele mai elementare materiale ca vata și spirtul, când pensionarii ajung să-și pună capăt zilelor pentru că nu mai au din ce și pentru ce să trăiască, fiind condamnați la moarte, când justiția împinge sute de români să-și caute dreptatea la Strasbourg, când toate acestea și multe altele ne duc în coada Europei și în inima Americii Latine, Guvernul își propune, cu seninătatea cu care Ceaușescu spunea că românii sunt fericiți și au tot ce le trebuie, să sărbătorească toate acestea de parcă ar privi realitatea printr-o altă oglindă.

Ar fi bine să vă întoarceți spre oameni, domnilor baroni de carton de la PSD, și să vedeți lucrurile așa cum sunt, iar armistițiul să-l propuneți populației de care vă bateți joc.

Măcar pensionarii, copiii și tinerii să beneficieze cu adevărat de un armistițiu politic al PSD, adică în loc de gargară să găsească ceva în farfurie sau să întrezărească măcar o raza de viitor.

Mă tem însa că nici acum, după zece ani la frâiele României, PSD nu a învățat cu adevărat decât cum să mintă cât mai credibil.

Ce nu știe PSD este că, spre deosebire de cadrele lui de nădejde, populația a învățat mult mai multe în acești ani.

Din partea populației, PSD va avea parte de un armistițiu peste aproximativ un an de zile - un armistițiu din care PSD va obține statutul de partid de opoziție.

Nicolae Vasilescu - declarație pe tema Privatizarea Combinatului Siderurgic Reșița - în favoarea României sau a Rusiei?;

Domnul Nicolae Vasilescu:

Declarație politică "Privatizarea Combinatului Siderurgic Reșița - în favoarea României sau a Rusiei?"

Unele dintre cele mai importante firme românești din domeniul metalurgic, precum Industria Sîrmei din Cîmpia Turzii, Republica SA București, ARTROM Slatina, Combinatul de Oțeluri Speciale Tîrgoviște, au fost cumpărate de investitori ruși care au, în primul rînd, un interes nedeclarat, dar perfect vizibil, pentru cunoscători: acela de a-și vinde produsele pe piața Uniunii Europene.

Uniunea Europeană limitează accesul produselor metalurgice rusești pe piețele europene din vest prin impunerea de taxe vamale și cote cantitative. Măsura luată de Uniunea Europeană este menită să protejeze producția europeană de oțel în fața oțelului rusesc.

În combinatele metalurgice românești, proprietate rusească, va fi prelucrat oțelul rusesc și introdus pe piața UE ca fiind oțel "made in Romania", țară care, începând cu anul 2002, nu mai este supusă taxelor vamale și a altor restricții, iar începând cu anul aderării la UE, produsele combinatelor rusești vor fi considerate produse europene.

Prin Grupul TMK, cel mai mare producător de țevi din Rusia și al doilea pe plan mondial, în vizorul rușilor intră și Combinatul Siderurgic Reșița în tandem cu Petrotub Roman, dar sunt la fel de interesați și de Combinatul Siderurgic Călan. Acestea ar putea fi achiziționate pe o sumă derizorie, așa cum s-a întâmplat cu alte mari societăți cu capital de stat, unde principala negociere s-a desfășurat în jurul comisioanelor.

Întreprinderea Metalurgică de Țevi - TMK, unul dintre cei mai importanți producători de țevi din Rusia, cuprinde combinatele rusești Seversky, Sinara, Volzhsky. Artrom Slatina a fost achiziționată prin firma de interfață SINARA Handel Gmbh, situată în Koln-Germania, constituită din acționari ruși, unii dintre ei având dosare penale pentru eludarea taxelor vamale și efectuarea de dumping pe piața germană.

Prin Ordonanța Guvernului nr.12/2002, s-a acceptat valorificarea creanței deținute de AVAB asupra SC ARTROM SA Slatina, prin cesionarea valorii nominale a creanței către firma SINARA Handel Gmbh, AVAB fiind singura autorizată să cesioneze creanța la valoarea de tranzacționare de 6 milioane USD.

De asemenea, din presă mai aflăm că cel mai mare acționar al TMK este grupul MDM (Mezhregionalny Delevoi MIR-Interregional Business World), grup de afaceri implicat în cea mai mare operațiune de spălare de bani a mafiei rusești.

Cred că autoritățile române ar trebui să se aplece cu atenție asupra acestor aspecte semnalate și să ia în calcul impactul pe termen lung al investițiilor prezentate. Avem și așa foarte multe experiențe triste legate de marile privatizări realizate în defavoarea statului român mult generatoare de corupție.

În acest sens, este de notorietate vânzarea Societății Naționale de Telecomunicații Romtelecom, poate cea mai mare escrocherie care a adus statului un prejudiciu de mai multe miliarde de dolari, privatizarea băncilor românești vândute sub valoarea reală, eșecul penibil al privatizării IMGB, vândută pe câteva sute de mii de dolari, privatizarea Comtim Timișoara, Romcim, Sidex Galați, Alro Slatina, Rulmentul Alexandria, Petromidia, Oltchim Rîmnicu Vîlcea, și exemplele pot continua.

Termenii și condițiile tranzacției sunt defavorabile statului român, ale cărui interese au fost lăsate la o parte de Guvernul României. Consecințele vânzării pe nimic a unor importante societăți strategice generează bani puțini la buget și, implicit, consecințe greu suportate de populație, poate singura care încearcă cu greu să acopere "găurile negre ale bugetului".

Ne aflăm de 13 ani într-o tranziție în care toată lumea este conștientă de faptul că este nevoie de o economie de piață, dar nu o economie "ca la piață" în care interesele de grup sunt puse aproape întotdeauna înaintea intereselor statului și a drepturilor cetățenilor.

Ioan Sonea - declarație politică intitulată Campanii paralele - ținta aceeași!;

Domnul Ioan Sonea:

"Campanii paralele - ținta aceeași!"

Multele miliarde alocate pentru propagandă în favoarea modificărilor Constituției devin fonduri de propagandă în favoarea PSD și aliatului la guvernare, UDMR.

Peste tot se vorbește de Constituția Guvernului PSD. Adevăr grăiește gura păcătosului; Constituția propusă nu este o Constituție a României, ci este o constituție de partid. Este Constituția care hotărăște ca baronii de partid și de stat care au dobândit bunuri și averi în mod ilicit le pot folosi fără griji de-acum, protejate fiind de noua lege. Nimeni și nimic nu se mai pot atinge de averi pentru că acești îmbogățiți peste noapte pot deveni duci, conți, prinți, și articolul nu permite să te atingi de cineva pe criterii de clasă.

Noua lege nu face decât să legalizeze proprietățile, în special în Ardeal, dobândite de către străini până acum în afara legii în România. La fel cum se cerea oficializarea prostituției pentru că bordelurile existau de mult. Nici o diferență.

După ce românii au fost "exilați" din Har-Cov și limba română considerată "obiect de tortură pentru maghiari", aproape exclusă de către o serie de cetățeni ai României, iată că vine legea supremă care legalizează exclusivismul și discriminarea.

Dacă astăzi "semnificativ" înseamnă 20 %, mâine poate fi 10%, apoi 5% etc. Miliardele pentru inscripții bilingve au fost înregistrate în buget ca și cheltuieli pentru siguranța circulației. Aflăm, astfel, că mașinile citesc ungurește cu farurile. Repede au uitat "românii verzi" din PSD că drapelul românesc a fost călcat în picioare și în locul lui înălțat drapelul ungar. Și tot timpul ni s-a cerut să fim îngăduitori și lași.

Prin Constituția nouă, cetățeni de oriunde din UE neromâni pot fi "aleși" conform legilor organice care vor veni din inspirația PSD-istă, pentru că tot se poate considera că România este Noul Babilon. Și se consacră acest lucru prin Constituție, la fel cum se legiferează deja că în România există economie de piață funcțională. Desigur, există piața drogurilor, a pilelor, piața relațiilor, capitalismul de cumetrie, vorba primului cetățean al României, care sunt cu adevărat funcționale și aduc mulți bani. Totul se târguiește în piața prostituției.

Astfel de exemple de înnoiri în prima carte a țării se mai pot da. Dar campania continuă. Prefecții amenință că "bugetul de anul viitor va fi împărțit între localități în funcție de prezența la vot", "acolo unde prezența la urne nu va fi satisfăcătoare, cei vinovați vor fi demiși","referendumul le oferă prefecților posibilitatea de a-și dovedi "capacitățile manageriale", directorii de școli care nu vor realiza planul la numărul de voturi de la părinții pe care copiii trebuie să-i lămurească de importanța votului vor fi sancționați. (Îmi amintesc de vremea când eram trimis acasă de la școală cu amenințarea că dacă nu-mi lămuresc părinții să se înscrie în întovărășire pot să-mi iau adio de la colegi). Azi, directorii vor acorda puncte în plus diriginților cu rezultate bune la votul părinților.

În același timp, "aliatul" nu doarme, nu se odihnește. Trebuie exploatată clipa. Reprezentanții UDMR declară peste tot marele pas spre vest, adică spre Budapesta, al românilor, prin votarea hibridului în care NU se înlocuiește cu DA, IAR prin ȘI, dar nu uită să spună că, de exemplu, în județul Mureș, unde maghiarii sunt în proporție de 40%, în justiție doar 10% dintre judecători și doar 1% dintre procurori vorbesc ungurește, lucru inadmisibil pentru maghiari și, deci, trebuie repede realizată norma de 40%. Afară cu românii care nu știu maghiara din justiție, par a spune, și propun rezervarea posturilor pentru vorbitori de maghiară, adică maghiari.

Tot acum se dă bătălia pentru statutul țării secuilor, prin care se dorește constituirea unor instituții administrative și politice pe criterii etnice în cadrul statului român.

Campania UDMR, în paralel cu cea a PSD, aduce în prim-plan mereu și mereu situația celor "13 generali ai libertății", altfel relațiile româno-ungare, respectiv dintre PSD și UDMR fiind împovărate în continuare. Nici o legătură cu șantajul politic.

Tot acum a fost pus la punct acordul de aplicare în România a legii facilităților pentru maghiari, îmbunătățit, o lege străină de România, și este în plină desfășurare bătălia pentru separarea universității clujene.

Iată deci, două tipuri de campanie pe banii contribuabilului român, care conduc la același rezultat: subordonarea majorității, atât economic, cât și social-politic unor interese obscure a două grupuri de interese care și-au dat mâna peste groapa României - PSD și UDMR.

Festivitatea de înmormântare are invitați speciali, foști și viitori? colaboratori ai UDMR la guvernare - PD și PNL, care țin isonul la sfințirea Constituției sub deviza "Constituția a murit! Trăiască Constituția!"

Ion Mogoș - tratarea unui subiect ce vizează legătura existentă între etică și autoritatea publică;

Domnul Ion Mogoș:

Unul dintre subiectele cele mai dezbătute atât de oamenii politici, cât și de presă și societatea civilă se referă la legătura existentă între etică și autoritatea publică. Pe scurt, se subliniază imperativul responsabilității, răspunderii, solidarității și conformității acțiunilor statului față de realitățile sociale.

Consider că această dezbatere este mai amplă și are în vedere, în fapt, rolul statului și al guvernării. Numai în momentul în care acest rol va fi pe deplin înțeles atât de către autoritatea publică, cât și de către oricare cetățean al României se va putea pune într-adevăr problema eticii și a responsabilității în politică.

Deoarece timpul acordat nu îmi permite, nu voi detalia perspectiva teoretică asupra statului și guvernării într-un sistem democratic. Doresc totuși să subliniez faptul că trebuie să înțelegem că statul nu reprezintă o entitate naturală, ci una creată artificial de către indivizi. Individul este fundamentul originii autorității publice și indivizii sunt cei care compun instituțiile autorității publice. Prin urmare, trebuie înțeles că nu putem vorbi despre etică și responsabilitate în mod abstract, ci despre etica și responsabilitatea individului.

Numai printr-o bună înțelegere a acestei realități, măsurile legislative, precum Legea funcționarului public, adoptate în acest scop, vor avea aplicabilitate efectivă.

Atâta timp cât angajatul public, pentru că astfel trebuie definit funcționarul public, va considera că dispune de privilegiul de a nu își îndeplini obligațiile profesionale și de a afișa o aroganță demnă de Orașul Interzis, de asemenea atâta timp cât cetățeanul român va tolera, în neștiință de cauză sau cu bunăvoie, aceste sfidări, înseamnă că rolul statului nu a fost bine înțeles.

Chestiunea este mult mai complicată decât pare la prima vedere, pentru că o astfel de situație oferă indicii clare despre informarea insuficientă a societății civile, dar și despre slaba pregătire a angajaților din domeniul public.

Responsabilitatea și etica politică nu reprezintă ceva natural, înnăscut, ci ceva care trebuie dobândit, cultivat sau impus fie prin educarea funcționarului public în acest sens, fie prin constrângeri de către o societate mai bine informată și mai bine educată în sensul democrației participative.

Vă mulțumesc.

Vasile Miron - declarație - pamflet pe tema alianțelor politice;

Domnul Vasile Miron:

Un urs bătrân rămas pe dinafara bârlogului, în urma catastrofei electorale din anul 2000, trăgând să moară, încearcă disperat să supraviețuiască rugându-se de doi urși ștrulubatici ce țin cu labele tavanul bârlogului care riscă să se dărâme în urma aceleași catastrofe.

Ursul bătrân: - Măi băieți, primiți-mă și pe mine în alianța voastră căci și eu v-am primit în convenția democratică nu cu mulți ani în urmă.

Urșii ștrulubatici: - Asta-i bună, când cineva trage să moară, nu poți decât să-i ții lumânarea. Și apoi ce-ar zice lumea, că am refăcut întreaga convenție?

Ursul bătrân: - Eram convins că voi, cei care ne-ați stricat ciorba (pardon, Ciorbea) când ne era lumea mai dragă, voi, care ați rămas în bârlog la căldurică culegând roadele inactivității voastre din guvernarea noastră, voi nu veți fi de acord cu reprimirea noastră într-o nouă alianță CDR.

Urșii ștrulubatici: - Ei, dacă ne-ai fi scăpat și nouă mai multă miere, nu numai cât ți s-a scurs printre gheare, ai fi fost acum cu noi la căldurică. Ai preferat în 2000 să te aliezi cu armeanul, și iată unde ai ajuns.

Ursul bătrân: - Electoratul n-o să înghită strategia voastră de a-l duce din nou în eroare. Nu-i mai amăgiți. Împreună am dus țara de râpă în perioada 1996-2000.

Și nu vă mai dați grande, că veți veni după noi cât de curând.

Alexandru Octavi Stănescu - declarație cu tema Restructurarea Ministerului Apărării Naționale - prezent și perspectivă;

Domnul Alexandru Octavi Stănescu:

Tema: "Restructurarea Ministerului Apărării Naționale - prezent și perspectivă".

De peste un deceniu, România își concepe și își construiește viitorul pe o singură opțiune vitală pentru securitatea sa - integrarea europeană și euroatlantică.

Dintre toate țările candidate, România deține, în rândul populației și armatei, cel mai mare procentaj al orientării pro NATO. Explicația adeziunii naționale ferme la această opțiune politică și militară este de înțeles: fiecare cetățean al României consideră că locul nostru este în NATO, alături de toate țările de care se leagă trecutul și prezentul românesc și de care va depinde într-o mare măsură și configurarea viitorului, pentru că forța Alianței, unitatea și securitatea continentului european se bazează pe un sistem de valori care sunt și ale noastre.

Ca țară care niciodată în existența sa nu a generat conflicte și tensiuni în jur, ci s-a afirmat ca un factor generator de securitate, România este, prin armata sa, un garant al păcii și stabilității în regiune.

După momentul Praga din noiembrie 2002, România se prezintă ca un partener puternic și unitar care a îndeplinit standardele euro-atlantice fixate care acționează deja nu doar ca partener, ci și ca un veritabil membru al Alianței.

Procesul amplu de formare și dezvoltare a unei armate moderne, suple, flexibile, cu capacitate operațională de acțiune, interoperabilă cu armatele statelor membre NATO, gata de a îndeplini misiuni de orice gen, inclusiv de menținere a păcii, a atins un stadiu avansat.

În urma analizei resurselor disponibile, Ministerul Apărării Naționale a decis concentrarea eforturilor pe 13 direcții prioritare pentru a accelera procesul de reformă al armatei. Aceste obiective pe termen scurt ale domeniului militar au inclus: managementul carierei militare; reconversia personalului; sistemul integrat de planificare; ASOC (Sistemul de supraveghere a spațiului aerian); sistemul de bugete multianuale; STAR (Sistemul de transmisiuni al Armatei României); participare la PfP; învățarea limbii engleze; pregătirea subofițerilor; restructurarea forțelor; concepția privind achizițiile și strategia coerentă în domeniul înzestrării; forțe pentru misiuni și exerciții NATO/PfP.

Restructurarea armatei este o necesitate și nu trebuie motivată ca o cerință pentru intrarea în NATO. Obiectivul ei constă în transformarea instituției militare dintr-o forță de apărare într-una de securitate și cooperare, care să poată contribui la stabilitatea părții de sud-est a Europei. De aceea, așa cum am arătat, reforma în armată a cuprins întregul spectru al fenomenului militar.

În ceea ce privește structura forțelor, finalitatea reformei va consta în crearea unei armate 100% profesionistă, compusă, la sfârșitul anului 2007, din 75 mii de militari și 15 mii de civili.

În prima fază, care a debutat în anul 2000 și se va încheia la sfârșitul acestui an, se urmărește restructurarea și operaționalizarea structurii de forțe la nivelul cerințelor minime impuse de necesitatea asigurării unei capacități defensive credibile și a nivelului de interoperabilitate planificat și asumat de România.

Faza a doua (2004-2007) se referă la modernizarea înzestrării și continuarea realizării capacității operaționale a structurilor armatei. În această etapă se va pune accent pe finalizarea unor programe majore de înzestrare și inițierea de programe noi, în scopul modernizării înzestrării cu tehnică de luptă și echipamente de sprijin specifice câmpului de luptă al secolului XXI.

Aderarea la Tratatul Organizației Atlanticului de Nord, anul viitor, va reprezenta pentru Armata României o nouă provocare și, totodată, asumarea de noi responsabilități. Una dintre acestea constă în reprezentarea Armatei României în cadrul structurilor de conducere ale NATO la Bruxelles, Mons, Napoli și altele. În acest sens, a fost demarat deja un amplu proces de selecție a celor mai buni profesioniști care vor încadra cele aproximativ 160 de posturi repartizate țării noastre.

De asemenea, în Planul de acțiuni prioritare pentru pregătirea aderării la NATO a fost inclusă, ca prioritate, participarea la operațiuni în sprijinul păcii, acțiuni care vor continua și în calitate de membru al Alianței.

Apreciat astăzi ca bun de evaluatorii Alianței, stadiul restructurării armatei ne confirmă că Parteneriatul pentru Pace a reprezentant o șansă unică de valorificare la maximum a resurselor colaborării cu statele membre NATO și partenere, de apropiere a armatei noastre de standardele armatelor Alianței.

Este impresionant efortul general al Armatei României din întreaga perioadă 1990-2003, în condițiile austerității bugetare și alocațiilor cel mai adesea insuficiente. Factorii de decizie politică din armată au reușit cu succes implementarea măsurilor privind reforma structurală.

Conducerea politică a țării își asumă răspunderea costurilor aderării, înțelegând și explicând, totodată, populației că, pe termen lung, o asemenea investiție în propria armată, ca membră a unui sistem colectiv de securitate, este eficientă din punct de vedere al costurilor și benefică în planul dezvoltării economice și sociale.

Aurel Daraban - calificarea acțiunilor opoziției drept neproductive pentru politica țării;

Domnul Aurel Daraban:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Într-o democrație în construcție, cum este cea românească, reprezentanții opoziției noastre ar trebui să-și strângă rândurile, să se manifeste constructiv, să dovedească imaginație, dar și pragmatism, pentru a accede la cota de credibilitate care să o impună în fața electoratului. Măcar aceste minime cerințe ar trebui să le evidențieze și să nu se manifeste politicianist, acuzând mereu partidul de guvernământ.

După ce au strigat luni în șir către guvernanți pentru te miri ce, iată că acum firava noastră opoziție, prin reprezentanții PD-ului și ai PNL-ului, au găsit, zic ei, o nouă găselniță de acuzare - partidul de guvernământ își face în perioada referendumului și a votării noii Constituții în 19 octombrie a.c. campanie electorală.

Este, dacă vreți, o concluzie aiuritoare și neserioasă care dovedește încă o dată, cu claritate, că actuala opoziție nu numai că are semnele echivocului, manifestării infantile și crizei de identitate, dar dovedește de departe că nici nu poate emite pretenții pentru o alternativă politică.

La urma urmei, este o misiune politică a partidului de guvernământ să asigure succesul referendumului, care să confirme noua Constituție, iar strategia de pregătire riguroasă a acesteia, de informare a cetățenilor, de organizare a acțiunii în sine, este în răspunderea și gestionarea Guvernului.

Evident, obiectivul PSD și al Guvernului este foarte clar: acela de a folosi banii pe care îi are la dispoziție pentru a realiza mobilizarea la vot, pentru a transmite informațiile necesare, astfel încât cei mai mulți dintre cetățenii României cu drept de vot să se poată prezenta pentru a-și exprima punctul de vedere în legătură cu acest text.

Asemenea lucruri nu înseamnă nici pe departe campanie electorală, ci reprezintă, pur și simplu, intrarea în normalitate, căci, odată adoptată, Constituția va permite trecerea la o nouă etapă în dezvoltarea României și apropierea sa de Uniunea Europeană.

Din păcate, încă odată opoziția noastră dovedește că este slabă și că nu are nici un fel de soluții, fiind, deocamdată, total neproductivă pentru politica țării.

Dacă în asemenea momente cruciale, opoziția se manifestă cum se manifestă, putem conchide că atitudinea ei este descalificantă, fiind demnă, în schimb, pentru tăietorii de panglici preelectorale.

Dan Brudașcu - relatarea unei situații incredibile petrecute la Cluj - Napoca;

Domnul Dan Brudașcu:

Întreaga presă locală și o parte a celei centrale a prezentat vineri, 3 octombrie a.c., pe larg, o situație incredibilă care se petrece la Cluj Napoca.

Vasile Soporan, prefectul județului Cluj a proferat public amenințări la adresa domnului Gheorghe Funar, primarul municipiului reședință de județ. Nici mai mult, nici mai puțin, crezându-se probabil că nu este prefect într-un stat democratic, ci prim-secretar într-un regim de dictatură, Vasile Soporan a decis să îl aresteze pe cel pe care clujenii l-au ales de trei ori consecutiv ca primar.

Vasile Soporan și clica PSD sunt extrem de supărați pentru că nu l-au putut determina pe edilul șef al municipiului să închidă ochii la hoțiile repetate, precum și la încălcările grave și sfidările legii din partea reprezentanților puterii. Totodată, aparent exigentul prefect al județului Cluj este un plagiator dovedit, dar și unul dintre cei care sfidează și încalcă legea, aplicând-o după bunul plac și potrivit comenzilor de partid.

Având în vedere aceste fapte grave, fără precedent într-un stat democratic, vom sesiza organismele internaționale, precum și ambasadele statelor membre ale Uniunii Europene și NATO pentru a le face conștiente că se fac părtașe la reinstaurarea dictaturii partidului unic în România.

Atacurile nedemne și amenințările directe, fără rușine, pe care le face reprezentantul Guvernului în județul Cluj sunt posibile numai datorită sprijinului politic fățiș de care se bucură Vasile Soporan.

Fapt la fel de grav considerăm și modul slugarnic în care comandantul Inspectoratului județean de poliție Cluj, personaj corupt, în strânsă legătură cu lumea interlopă, în special cu valutiștii și vânzătorii de aur, care și-a arătat disponibilitatea de a aplica amenințările proferate de prefect.

O țară în care persoanele alese în mod democratic în demnități publice, ca și cea de primar, pot fi amenințate de persoane iresponsabile doar pe motivul că partidul de guvernământ s-a remarcat prin subminarea democrației, încălcarea legilor și corupție, este o țară care se condamnă singură la marginalizare, sacrificându-și interesele în privința integrării europene și euro-atlantice.

Cer primului-ministru să facă dovada că partidul pe care îl conduce nu tolerează asemenea apucături de prim-secretar comunist, dispunând demiterea, în cel mai scurt timp, atât a prefectului Vasile Soporan, cât și a lui Teodor Pop-Pușcaș, umila sa slugă din fruntea Inspectoratului Județean de Poliție.

Cristian Sandache - declarație politică cu titlul Fanteziile domnului Varujan Vosganian;

Domnul Cristian Sandache:

"Fanteziile domnului Varujan Vosganian".

Recent, domnul Varujan Vosganian, membru în Biroul Național al PNL, afirma la Cluj că PSD ar avea interesul să mențină marea masă a electoratului în sărăcie și că, nu în ultimul rând, formațiunea condusă de către domnul Adrian Năstase nu ar fi de acord cu formarea unei clase de mijloc în România, întrucât aceasta nu ar fi ușor de păcălit.

Apar surprinzător de simpliste asemenea alegații venite din partea unui politician, altminteri articulat și bun cunoscător al fenomenelor economice, unul dintre actorii scenei politice românești actuale în care, pe bună dreptate, regretatul critic literar Laurențiu Ulici vedea un practicant al unui discurs ce nu lasă nici o șansă limbajului de lemn.

Febrilitatea luptei politice i-a anulat (se pare) domnului Vosganian orice urmă de obiectivitate, iar, în cazul de față, domnia sa s-a dovedit a fi prizonierul unor clișee ce amintesc de lozincile proletcultiste ale anilor '50.

Nimeni nu mai poate avea asemenea scopuri, domnule Vosganian, întrucât așa ceva nu mai poate fi posibil, dat fiind contextul socio-economic european și nu numai. Asistăm la o cu totul altfel de dinamică, iar PSD-ul ar fi un partid împotriva vremurilor dacă ar avea asemenea planuri.

Cum nu este (decât în viziunea dumneavoastră voit catastrofică), ce-ați spune dacă, de pildă, vi s-ar reaminti faptul că, în perioada 1997-2000, răstimp în care ați deținut funcția de senator de Iași, ales pe listele CDR, v-ați remarcat mai mult prin absență și unele interviuri televizate?

Dar, probabil că ați fost mult prea ocupat cu elaborarea celebrului program economic pentru Moldova - program CDR - de care însă nu s-a mai auzit nimic... Sau s-o fi aplicat, dar cu efectele pe care le cunoaștem.

În rest, să auzim numai de bine.

Liana Elena Naum - declarație intitulată Împreună pentru Europa;

Doamna Liana Elena Naum:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

"Împreună pentru Europa".

Intervenția mea de astăzi semnalează faptul că întreaga clasă politică românească este responsabilă în aceste zile de viitorul țării noastre.

România se află într-un șir de transformări reale și într-un intensiv proces de integrare în structurile euro-atlantice. Am reușit să dovedim până în prezent că ne dorim cu adevărat să fim alături de marile democrații ale lumii și suntem convinși că acolo ne este locul.

Eu, ca deputat al Partidului Social Democrat, sunt mândră că fac parte din partidul care se află la guvernare și cred că putem fi luați drept exemplu de maturitate în gândire și fapte politice prin ceea ce am reușit să realizăm până în prezent.

Nu vreau să spun că am rezolvat toate problemele țării și am făcut toate reformele, dar statisticile arată clar că în România există o stabilitate și o evoluție în toate domeniile.

Stimați colegi,

Anul 2007 nu este departe, iar noi, aleșii oamenilor, avem obligația față de țară și față de colegii noștri din Uniunea Europeană să demonstrăm că dorim cu adevărat să fim împreună. Împreună pentru Europa. Acesta este îndemnul meu pentru întreaga clasă politică, și nu cred că putem să ratăm această șansă; nu avem dreptul să o irosim, pentru că atunci când vom ajunge în toamna lui 2007 va trebui să privim în urmă cu demnitate, nu cu regrete și dezamăgiri că nu am făcut ceea ce trebuia.

Reforma constituțională este o responsabilitate a întregii societăți românești, nu numai a PSD. De aceea, vă îndemn, încă odată, stimați colegi, să explicați oamenilor de ce este important ca pe 19 octombrie să fie prezenți la referendum și să voteze pentru noua Constituție a României.

Absenteismul la referendum nu ar fi problema unui singur partid politic, ci mai degrabă un dezinteres pentru integrare. În două săptămâni, va trebui să demonstrăm dacă suntem pregătiți pentru integrare, idee care cred că ne unește pe toți, indiferent din ce partide facem parte, cu atât mai mult cu cât noua Constituție stă sub semnul integrării.

Un vot pentru noua Constituție înseamnă și un vot pentru Europa, și numai așa vom demonstra că ne dorim cu toții să mergem împreună pentru Europa.

Codrin Ștefănescu - referire la declarațiile dintre cele mai oportuniste ale domnului Cosmin Gușă referitoare la Revoluția din 1989;

Domnul Codrin Ștefănescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Deseori mi-a fost dat să asist la declarații dintre cele mai oportuniste, însă cea a domnului Cozmin Gușă, referitoare la Revoluția din Decembrie 1989, excelează în imoralitate, inconsistență, fantezism și profan.

Este inadmisibil ca un neinițiat, asemenea membrilor așa-zisei formațiuni pe care o conduce, "Inițiativa 2003", care nu are nici un fel de personalități, cu atât mai puțin dintre cele legate de momentul Decembrie 1989, să abordeze un subiect despre care nu deține nici cele mai elementare cunoștințe.

Dacă domnul Gușă era un empirist în subiectul Revoluție 1989, atunci poate că informațiile sale, acum, la 14 ani de la Revoluție, aveau titlu de revelație, putând vorbi de un subiect nou, însă simpla calitate de fost secretar general al PSD nu îl califică nici măcar să se pronunțe și cu atât mai puțin să denigreze acel moment.

În calitate de lider al unei uniuni de revoluționari, am întrebat organizația de revoluționari din Câmpia Turzii dacă, printre membrii săi, se regăsește și revoluționarul Cozmin Gușă. Mi s-a răspuns scurt și fără ezitare că numele acestuia le este complet necunoscut și că nu a fost prezent pe baricadele din acea zonă.

În altă ordine de ide, mă așteptam ca la desprinderea din PSD, domnul Gușă să abordeze subiecte "tari", dar nu aș fi prevăzut ca acesta, în dorința de a face simțită prezenta pe arena politică, să filozofeze în acest mod pe teme care îl descalifică direct.

De aceea, cererea sa de a primi scuze din partea domnului președinte Ion Iliescu este total nejustificată, cel care ar trebui să fie absolvit de inepțiile aruncate în mass-media fiind chiar autorul acestora, Cozmin Gușă. Cu această ocazie, el trebuie să ceară scuze în mod public participanților la revoluție, părinților care și-au pierdut copiii, copiilor rămași orfani, invalizilor, tuturor celor care au crezut și au luptat cu inima deschisă pentru schimbarea regimului comunist.

Ajung astfel la concluzia că fostul meu coleg râvnește doar consolidarea unei imagini publice, vandabile proaspătului cuplu Stolojan - Băsescu, adică noului CDR 2003.

Regret să constat involuția unui fost coleg pe care îl consideram un lider al generației tinere și care a dezamăgit prin promovarea unor atitudini neprincipiale corelate cu abordarea subiectelor menite să aducă exclusiv publicitate.

Ștefan Lăpădat - intervenție cu tema Ștefan Odobleja, întemeietorul ciberneticii teoretice generalizate;

Domnul Ștefan Lăpădat:

"Ștefan Odobleja, întemeietorul ciberneticii teoretice generalizate".

Întemeietorul ciberneticii teoretice generalizate, medicul Ștefan Odobleja, autorul lucrării "Psychologie consonantiste", s-a născut la 14 octombrie 1902 în comuna Izvorul Aneștilor, județul Mehedinți. Urmează clasele primare în satul natal, iar cursurile liceale la "Traian", Drobeta Turnu Severin.

Între anii 1922 și 1928 a fost student al Facultății de medicină din București, ca bursier al Institutului medico-militar, după care funcționează ca medic militar în garnizoanele Brăila, Turnu Severin, Lugoj et.c

Colaborează la diferite reviste medicale din țară și publică în limba franceză "La Phonoscopie" editura G. Dion, Paris, 1925, apoi "Psyghologie consonantiste", două volume - 887 pag, 300 figuri, editura Maloine, Paris, 1938 (al doilea volum în primele luni ale anului 1939), tot în limba franceză, evident.

Fonoscopia este o nouă metodă de explorare clinică, aplicabilă la delimitarea cordului și ficatului, la delimitarea uterului gravid și în special indicată pentru depistarea și urmărirea colecțiilor pleurale și pericardice.

După numeroase experiențe de fizică acustică și după un mare număr de verificări clinice, mediul militar mehedințean a pus la punct tehnica metodei. În cartea sa "Fonoscopia", pag.136-140, doctorul Odobleja și-a expus constatările asupra procedeului Iacobson-Danielopolu, și să menționăm că îndrăzneala de a spune adevărul i-a atras tânărului medic militar, chiar în limitele condescendenței, o ripostă și represalii puțin academice din partea savantului profesor care, precum se pare, se considera și dorea să fie infailibil.

Doctorul Odobleja a căutat să stabilească și principiul fizic pe care se întemeiază metoda sa de explorare, ajungând la concluzia că propagarea sunetelor nu este în funcție numai de mediul preferențial, selectiv printr-una numit mediu. Există, așadar, o electivitate de propagare care implică un fel de acord între sunetul propagat și mediul propagator.

Faptul merită a fi menționat fiindcă același principiu al acordului selectiv se găsește la temelia "Psihologiei consonantiste" pe care medicul mehedințean o publică în 1938, cu zece ani înaintea "Ciberneticii" lui Norbert Wiener.

Fonoscopia este aceea care a îndrumat gândirea doctorului Odobleja spre consonanță și consonantism. Lucrarea "La Phonoscopie" a primit premiul "Medic general Dr. Papiu Alexandru" pe anul 1935 (premiul era acordat cele mai meticuloase lucrări elaborate de un medic militar pe o perioadă oarecare de ani).

La congresul internațional al medicilor militari ținut la București în iunie 1937, Ștefan Odobleja a făcut o comunicare cu demonstrații practice asupra fonoscopiei și, în același timp, printr-un prospect distribuit participanților, a anunțat apariția iminentă a lucrării "Psihologia consonantistă" care, la acea dată, era sub tipar.

"Psihologia consonantistă" (1938) este axată pe teoria consonanței. Autorul aduce dovezi; prudent și rezervat, el concede totuși că, pentru moment, teoria are nevoie de o verificare mai amplă. El susține însă cu tărie realitatea faptelor concrete, cristalizate în jurul și cu ajutorul teoriei consonantiste; dualitatea riguroasă, simetria, dihotonomia, binaritatea, bivalența, bipolaritatea, corelativitatea cu opoziția, alternarea, circularitatea sau reversibilitatea, selectivitatea, specificitatea, transformări și retrasformări, acțiuni și reacțiuni, atracții și repulsii, acorduri și dezacorduri, unificări și dedublări etc.

Psihologia consonantistă conținea toate principiile, toate ideile mai importante ale "Ciberneticii", care, cu acest titlu, se publică sub semnătura lui N. Wiener cu zece ani mai târziu, în patria lui Edison. Medicul român a preconizat mașinizarea și mecanizarea gândirii.

S-a întâmplat ca, din miile de specialiști care au răsfoit cartea doctorului Ștefan Odobleja, cu atitudine de scepticism și indiferentism, să se găsească și unul - numai unul singur - care nu numai că a înțeles-o, ci i-a sesizat și importanța. Ba încă a preluat de la medicul mehedințean și întreg entuziasmul și elanul acestuia.

Acesta nu era nici psiholog și nici medic. Era matematicianul Norbert Wiener. Convins de importanța procesului clinic în activitatea conștiență, Norbert Wiener ia în serios indicația autorului român de a folosi reversibilitatea ca mijloc esențial pentru mașinizarea gândirii. El apoptă și multe alte idei din psihologia consonantistă printre care: fizicismul, mașinismul etc.

Două din cele mai marcante și mai originale idei ale doctorului Odobleja devin două din ideile centrale, fundamentale ale lui N. Wiener și ale ciberneticii sale, cu ajutorul cărora realizează mașinile de calcul electronic. În orice caz, experiențele lui Norbert Wiener, mașinile cibernetice, aduceau în 1948 o strălucită confirmare experimentală pentru cele mai multe din ideile inedite și îndrăznețe, avansate în anul 1938 de Ștefan Odobleja. Mașinile cibernetice au venit la timp în ajutorul ideilor consonantiste.

Cibernetica este teoria care a condus la realizarea mașinilor de calcul electronice; teoria care, la rândul ei, fusese extrasă din psihologie și neurofiziologie, extrasă nu din orice fel de psihologie, și anume din psihologia fizicizată, mecanizată și mașinizată, fundamentată clar și categoric pe dualitate și circularitate. Și acest fel de psihologie nu era decât într-o singură carte a unui autor care se întâmplase să nu fie american, ci român, un european. Excepție făcând de latura tehnică, cibernetica lui N. Wiener, privită ca știință fundamentală și teorie generală aplicabilă la mașini, om și animale, este o reluare și o dezvoltare sui generis a ideilor lui Ștefan Odobleja, o reluare atât de fidelă, încât se poate spune că nimic nu este în "Cibernetica" din 1948 care să nu fi fost mai înainte cu zece ani în "Consonantica" din 1938. Chiar homeostaza, modelul telecomunicațiilor sunt inițiate în cartea mediului român. Iată o pagină senzațională în Cartea științei și un motiv de mândrie pentru noi.

Admirăm crezul științific al doctorului Odobleja care, în 1938, în "Psihologia consonantistă" a afirmat: "Grație reversibilității psiho-fizice, noi putem să materializăm actul creației. Fără îndoială, mașina de inventat încă nu a fost creată, dar noi putem întrevedea crearea ei pe curând".

Gânditor profund, logician de talie universală, Ștefan Odobleja a fost și un subtil poet al ideilor. Iată-l pe filozoful - poet în acest distih:

"Primul gând ce-l are Gândul/
E Gândirea s-o-ntâlnească".

Ion Bozgă - declarație politică privind dezvoltarea învățământului superior în municipiul Slatina, județul Olt;

Domnul Ion Bozgă:

Declarație politică privind dezvoltarea învățământului superior în municipiul Slatina, județul Olt.

În ultimii trei ani de zile, în municipiul Slatina, județul Olt, învățământul superior, sub cupola Universității Slatina, s-a dezvoltat foarte mult.

Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București și-a mutat la Slatina Facultatea de Management Agricol și Inginerie Economică. Scopul acestei specialități îl reprezintă formarea de specialiști agricoli pentru zona de sud a țării și, în special, pentru județul Olt.

Mulțumim pe această cale Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București pentru efortul financiar și profesional depus pentru județul nostru.

Mulțumim Guvernului României și Primăriei municipiului Slatina pentru efortul material depus, prin asigurarea spațiilor necesare, dotărilor și, în primul rând, prin implicarea și realizarea acestui proiect.

Suntem convinși că Guvernul României va sprijini în continuare învățământul superior din Slatina, conform programului de guvernare.

Le mulțumesc tuturor celor implicați în acest impresionant proiect.

Marinache Vișinescu - despre protecția socială și efectele Legii 416/2001;

Domnul Marinache Vișinescu:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

În Programul de guvernare, PSD a promis că va asigura protecția socială a familiilor și persoanelor singure defavorizate.

În acest sens a fost adoptată Legea nr. 416/2001, cu modificările și completările aduse de mai multe acte normative, privind venitul minim garantat lunar și ajutoare pentru încălzirea locuințelor pe timp de iarnă.

Au fost inventariate aceste familii care fac obiectul prevederilor legii și așa cum prezenta șeful Guvernului în expunerea de motive la aprobarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul în curs, beneficiind de acest ajutor aproximativ 590.000.

S-a făcut o propagandă ca o mare victorie a politicii social-democrate privind efectele acestei legi. Fostul ministru al muncii și solidarității sociale, Marian Sârbu, în vizitele care le făcea în județe, le spunea primarilor că prin efectul acestei legi, nu au cum să mai piardă alegerile și că vor rămâne în funcții până la dispariția lor pe cale naturală. Până aici, toate bune și frumoase, teoretic au considerat-o ca pe o mare victorie și atractivă pentru beneficiari, mai ales că această lege încurajează nemunca.

Aplicarea legii este un calvar pentru cetățenii defavorizați de soartă, ei fiind la cheremul primarilor PSD, care interpretează legea după bunul plac. Deși beneficiarii ajutorului social își prestează obligațiile de a lucra 72 ore în interes local, drepturile le primesc cu întârziere de 4-5 luni.

În localitățile în care baronii locali sunt acționari la societățile comerciale, reprezentanți ai Partidul Social Democrat, în înțelegere cu primarii, au folosit beneficiarii ajutorului social să presteze obligațiile în societățile lor (cazul Horticons Fetești - proprietatea unui grup de acționari, printre care se numără și fiul președintelui PSD Ialomița, Gheorghe Savu).

Plata ajutorului social către cetățenii ajunși în situația de asistați social, s-a făcut adeseori în natură (conserve de diferite tipuri, unele din ele alterate). Cazul a fost semnalat la cabinetul meu de cetățeni ai Municipiului Fetești. Protestele oamenilor nu au fost luate în seamă.

Distribuirea ajutorului social este un calvar, se amână de la o săptămână la alta, ajungându-se la intervale de luni de zile. Beneficiarii, pe bună dreptate, au recurs la proteste, unele chiar violente, de fiecare dată folosesc forțele de ordine să-i alunge de la primării, iar în disperare de cauză vin la noi și ne imploră să-i scăpăm de aceste "Satane", care i-au adus în această situație.

Audiențele la primari sunt imposibile, nu se poate ajunge la ei sub nici o formă. În toate localitățile din județ, în zilele planificate (deși sunt diferite) se invocă plecarea lor la județ (Prefectura, Consiliul Județean). Cei care sunt puși să aplice legea ajutorului social, au ajuns și ei la concluzia că ea a fost bună doar pentru imagine.

De altfel, președintele Consiliului Județean Ialomița, Gheorghe Savu, a făcut o declarație politică în presă, că renunță la voturile celor defavorizați, decât să mai plătească ajutorul social.

Atunci, cum rămâne cu declarația exministrului muncii și solidarității, care spunea că această lege le aduce "eternizarea" la funcția de primari și consilieri?

Adevărul este că aroganța și disprețul reprezentanților puterii actuale vizavi de populația din ce în ce mai săracă, adusă la limita subzistenței de guvernarea Năstase, conduce PSD-ul la înmormântare, nu numai la figurat, ci și la propriu.

Nu ducem noi grija PSD-ului, însă nu putem sta deoparte când este vorba de interesele cetățenilor, de aceea cerem respectarea legii.

Iosif Armaș - evenimentul de la 19 octombrie 2003 - consfințirea rezultatelor unui proces politic profund democratic;

Domnul Iosif Armaș:

Domnule președinte,

Stimați colegi deputați,

Ne despart mai puțin de două săptămâni de ziua de 19 octombrie, dată la care este programat să aibă loc Referendumul de aprobare de către cetățenii României a modificărilor incluse în noua Constituție.

Premierul Adrian Năstase a apreciat, pe bună dreptate, că miza politică a referendumului de la 19 octombrie este asemănătoare cu aceea a referendumului din cele 10 țări candidate pentru integrarea în Uniunea Europeană, proiectul de revizuire a legii noastre fundamentale având prevederi armonizate pe deplin cu cerințele legislației europene. Primul ministru a precizat că acțiunea de promovare a referendumului național este pusă sub semnul "Da pentru Europa", votul pentru Constituție fiind similar sondajelor care au arătat că cetățenii României sunt pentru integrarea în Uniunea Europeană.

Consultarea populară de la 19 octombrie va consfinți rezultatele unui proces politic profund democratic. Este nevoie de această revizuire pentru a pune de acord prevederile constituționale cu obligațiile și responsabilitățile care revin României, ca urmare a dobândirii, în ultimii ani, a unui nou statut: acela de membru al NATO și de viitor membru al Uniunii Europene.

Dacă în 1991, cetățenii români au aprobat prin referendum o Constituție a libertății și democrației regăsite după aproape o jumătate de secol de regimuri totalitare, acum românii sunt chemați să aprobe, tot prin referendum, consecințele în plan constituțional ale evoluțiilor pozitive din viața politică, economică și socială a României, precum și proiectul de viitor al țării, în dimensiunea sa europeană și euro-atlantică.

De ce trebuie votată noua Constituție? Cu toate că întrebarea pare a fi retorică, răspunsul se impune: deoarece modificările aduse Constituției au rezolvat o serie de probleme extrem de importante, care țin de separarea puterilor în stat, de independența justiției, de drepturile și libertățile cetățenești și multe altele.

Proiectul noii legi fundamentale aduce completări și prevederi noi, în spirit european, în ceea ce privește garantarea proprietății, protecția socială, drepturile minorităților, atribuțiile în domeniul politicii externe și al apărării. Recomandări ale Uniunii Europene se regăsesc în noua formulă constituțională și în domenii cum sunt restrângerea imunității parlamentare și reevaluarea principiului extrădării.

Dacă dorim, cu adevărat, să ne integrăm în Europa, atunci este nevoie de o prezență masivă a cetățenilor la referendum, care să legitimeze, prin voința lor, ceea ce s-a afirmat în toate sondajele de opinie: locul românilor este alături de Europa, de democrațiile occidentale avansate. Sunt, desigur, mulți sceptici care consideră că noua Constituție nu este o prioritate, dar acestora trebuie să le spunem că nimic nu poate fi mai important decât să acceptăm consecințele, în plan constituțional, ale negocierilor pe care le derulăm cu Uniunea Europeană, de mai mulți ani, care trebuie să se încheie la sfârșitul anului 2004.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Vlad Gabriel Hogea - aducerea în atenție a ultimelor afaceri murdare patronate de primarul Iasilor, Constantin Simirad;

Domnul Vlad Gabriel Hogea:

Ne vom opri astăzi asupra ultimelor afaceri murdare patronate de primarul Iașilor, Constantin Simirad, și a legăturilor acestuia cu bandiții din mass-media locală și regională. Aflăm din presă că Primăria Municipiului Iași i-a acordat, în august 2002, o locuință socială (de fapt, un ultraluxos apartament cu trei camere) unui director de bancă (Dorinel Radu de la BRD Iași) care mai poseda o vilă în cartierul Tudor Vladimirescu și un apartament în zona Dacia. Această manevră ordinară are loc în contextul în care mii de familii de tineri ieșeni proaspăt căsătoriți așteaptă de ani de zile obținerea unui spațiu de locuit cât de mic, însă fără vreun răspuns favorabil din partea autorităților locale. "E o găinărie!", vor zice cârcotașii. Nu-i nimic, să mergem mai departe.

Tot public este și conflictul izbucnit între Simirad și Corneliu Rusu-Banu (omul senatorului Solcanu, fost prefect, actual subprefect, figură sinistră de extracție stalinistă, făcând parte, probabil, din noua generație de politicieni cu care se laudă PSD-ul), pentru 97 de hectare din zona Moara de Vânt. Primul l-a acuzat pe cel de-al doilea că "vrea să mai transfere niște teren pentru prietenii lui" și l-a somat practic să-i semneze titlurile de proprietate pentru respectiva suprafață, amenințând că, în caz contrar, va face plângere penală. Are dreptate și primarul - de ce să profite prietenii lui Rusu-Banu de domeniul public, și nu prietenii lui, ai lui Simirad, care așteaptă cu gura căscată hălcile de oraș pe care tartorul le aruncă, în mărinimia lui, în stânga și-n dreapta?! În demersurile sale megalomanice, Simirad prejudiciază grav bugetul local, și așa sărăcit de hoțiile din ultimii ani. Recent, după efectuarea recepției tehnice a clădirii Ateneului Tătărași (proiect în care Consiliul Local a investit fabuloasa sumă de 70 de miliarde lei!), primarul s-a trezit că nu știe ce destinație să dea edificiului și cum să-l folosească. După ce bietul Ateneu (contra căruia eu nu am nimic, în principiu, mai ales că s-a ridicat în cartierul copilăriei mele, dar poate erau alte priorități!) a fost amplasat într-un perimetru cu spitale de pediatrie și neurochirurgie, piețe, linii de tramvai, circulație intensă etc., acum beneficiarul lucrării nici măcar nu e în stare să inaugureze și să rentabilizeze chinuita instituție de cultură, care, anterior dărâmării din perioada comunistă, era una extrem de populară în rândul ieșenilor.

Și, dacă la cultură nu se pricepe, se pare că Simirad nici la regulile de bună-purtare nu stă mai bine. Primarul a decretat ziua de 22 septembrie 2003 "Zi fără mașini", ordonând închiderea circulației pe majoritatea arterelor din Iași, oraș cu 350.000 de locuitori care și-așa era sufocat de sindromul "mașini multe, străzi puține și strâmte". Condamnându-i la nervi și oboseală pe concitadinii săi, Simirad nu s-a sfiit, însă, să vină la primărie cu autoturismul de serviciu, gest incalificabil care, pe bună dreptate, a stârnit mânia cetățenilor. Tot în bătaie de joc au fost reparate și bordurile de pe carosabilul din cartierul Alexandru cel Bun. După ce s-au cheltuit 4 miliarde de lei (la nivelul anului 1999) pentru montarea acestora, ulterior s-a constatat că, la fiecare ploaie, liniile de tramvai erau în mod sistematic inundate, așa că s-au mai băgat 6 miliarde în operațiunea de înălțare a șinelor - tot din banii municipalității, evident.

Acum, după patru ani de investiții păguboase, Simirad și ciracii lui au hotărât să mai arunce niște bani pe fereastră, după ce au decis să înceapă demontarea bordurilor! Bineînțeles, de ochii presei, a declarat că va găsi vinovatul pentru toată brambureala și că îl va pedepsi. Nici n-avea nevoie să caute: vinovatul este chiar el, cel care, în interes personal, pune în pericol și banii publici, și siguranța circulației!

Un foarte interesant material care ne-a parvenit zilele trecute este o "Scrisoare deschisă" a avocatului ieșean Mihail Vlasov, președintele ales al Camerei de Comerț și Industrie, prin care acesta îi atacă dur pe mafioții de la "Ziarul de Iași". Se impune să precizăm că echipa care patronează și editează această publicație cu un tiraj apreciabil (Alexandru Lăzescu, Cezar Caluschi, Gabriel Rusu, Dan Radu, Toni Hrițac) este aceeași care a înființat, în 1991, "Monitorul de Iași". Trustul s-a extins, treptat, în vreo 20 de orașe ale țării, prin crearea unei rețele de cotidiene locale, simultan cu implicarea în tot felul de afaceri dubioase. După aventura cu SAFI, în care monitorișii (mai exact Trustul Nord-Est, umbrela lor) au ieșit șifonați rău de tot, ei au intrat într-un parteneriat cu Sorin Ovidiu Vântu, care devenea, astfel, acționarul majoritar al rețelei de presă. La rândul său, Vântu i-a predat ștafeta lui Mihai Iacob, care, acum un an și ceva a rupt contractul de franchising cu echipa amintită, încredințând altor firme dreptul de a utiliza titlul și sigla "Monitorul", în toate orașele unde exista un ziar local al trustului respectiv. Mafioții au înființat imediat "Ziarul de Iași", care a reușit, din fericire pentru ei, să preia cam 80-90% din cititorii fostei publicații. Există, așadar, o continuitate, așa că referirile pe care le vom face privesc întreaga perioadă 1991-2003, răstimp în care tot ce a fost corect, cinstit și patriotic în Iași și în țară a fost bălăcărit în această imundă fițuică antinațională.

Partidul România Mare a reprezentat una dintre țintele predilecte ale campaniilor denigratoare declanșate de acest ziar, culminând cu publicarea pe pagini întregi (între turul I și turul II al prezidențialelor din 2000) a unor fotomontaje însoțite de sloganuri otrăvite, cum ar fi: "Stadioanele trebuie păstrate pentru sport, nu pentru execuții" și altele asemenea.

Dacă ne aducem bine aminte, prima personalitate a Mișcării Naționale atacată într-o manieră bestială, primitivă, în "Monitorul", chiar în primele numere ale ziarului, în 1991, a fost marele istoric Gheorghe Buzatu, care trebuia cu orice preț demolat pentru curajul de a publica, în acei ani, volume precum "Istorie interzisă", "România cu și fără Antonescu", "Mareșalul Antonescu în fața istoriei", opere științifice care restabileau marile adevăruri ale devenirii noastre în secolul XX. "Monitorul" s-a aflat în solda lui Soros și, în general, a celui care plătea mai mult. Stăpânii s-au schimbat (CDR - prin Vasile Lupu și Varujan Vosganian, apoi PSD - prin Ion Solcanu și Paul Neamțu), dar slugile au rămas aceleași, mereu gata să ucidă pentru câteva mii de dolari "..

Cu Simirad au fost, 12 ani, părtași la jecmănirea patrimoniului local. Destinul primarului s-a împletit cu destinul haitei de la "Monitorul" (azi "Ziarul de Iași"). Toate celelalte ziare ("Evenimentul", "Ziua de Iași", "24 Ore", "Jurnalul de Est", "Lumea Ieșeanului", "Flacăra Iașului") încearcă să mențină echilibrul și obiectivitatea jurnalistică, dar ce folos, pentru că pe tarabe se revarsă acest ziar de scandal și de șantaj, oglindă a lumii interlope cu pretenții de onorabilitate...

Să revenim la textul avocatului Vlasov. Nu avem afinități politice sau doctrinare (domnia sa este un vechi membru al PNL) și nici nu ne-am cunoscut vreodată personal, dar unele pasaje din "Scrisoarea deschisă" merită să fie reproduse, pentru că sunt de-a dreptul senzaționale.

Vlasov se dezlănțuie împotriva a doi dintre mafioții de presă de la "Ziarul de Iași", Dan Radu (director general al SC Grupul de Presă Medianet SRL, care editează publicația, fost director al TVR Iași pe vremea CDR) și Toni Hrițac (redactorul șef al cotidianului), pe care îi numește "avortoni intelectuali", afirmând, totodată, că "sunt cei mai buni ziariști dintre bețivi și cei mai mari bețivi dintre ziariști". După un aspru rechizitoriu făcut politicii de șantaj practicată de "Ziarul de Iași", avocatul le adresează celor doi câteva întrebări retorice, din care spicuim: "Este adevărat că l-am întrebat pe redactorul șef al "Ziarului de Iași", Toni Hrițac, cum de a fost posibil ca din fonduri publice ale Consiliului Local Iași să se cheltuiască 2 miliarde de lei anul trecut, pentru repararea acoperișului clădirii unde funcționează "Ziarului de Iași"?(...) Este adevărat că am fost vizitat de directorul executiv Gabriel Rusu, pentru a-mi solicita încheierea unui contract de publicitate cu ziarul lor, ceea ce am refuzat categoric?(...) Este adevărat că există o înțelegere între teroriștii de presă Radu și Hrițac cu pesedistul Nichita ca, în schimbul sprijinului oferit în campania electorală, prin intermediul unui alt patron al "Ziarului de Iași", Cezar Caluschi (asociat în afaceri și cu beizadeaua (Bogdan) Solcanu, care va fi șeful de campanie al lui Nichita) să primească în schimb concesiunea pe 50 de ani pentru afișajul stradal în tot municipiul Iași, dreptul de a participa, prin interpuși, la privatizarea "Salubris", precum și actul de proprietate pentru sediul redacțional din strada Smârdan nr. 5? (...) Este adevărat că sunt unele instituții descentralizate ale Guvernului, precum și firme cu capital de stat din Iași, unele în faza de restructurare a personalului, care plătesc anunțuri publicitare la "Ziarul de Iași" la prețul de listă, fără nici o negociere sau licitație, fără să solicite o ofertă de preț din partea celorlalte publicații, din dispoziția puterii locale pesediste (vezi cazurile Fortus, RAJAC etc.)? Este adevărat că există firme cu capital privat în Iași plătitoare de publicitate în "Ziarul de Iași", fără a avea nevoie de așa ceva în contextul realității economice actuale, numai pentru ca să înceteze unele campanii de presă referitoare la presupuse ilegalități săvârșite de aceste firme? (...) Este adevărat că (patronii de la "Ziarului de Iași") au datorii la bugetul de stat de multe miliarde de lei? Este adevărat că, în decursul timpului, au lucrat cu angajați pe care îi plăteau la negru, fără nici un contrat?" Istoria "Ziarului de Iași": 12 ani de trădare, minciună, corupție, șantaj, huliganism mediatic, prejudicierea gravă a patrimoniului public și privat.

Mafia politică și mafia presei - iată două racile care, peste un an, atunci când PRM va ajunge la putere, vor fi definitiv eradicate.

Cristian Nechifor - despre efectele conducerii economiei cu metode de extremă stângă;

Domnul Cristian Nechifor:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Copreședintele Convenției Democratice 2003, Theodor Stolojan, cel pe care românii într-o anumită perioadă al tulburilor ani 1991 - 1992 îl considerau un geniu al finanțelor, a condus economia României cu metodele lui Constantin Dăscălescu sau Manea Mănescu.

Zilele trecute, un prieten apropiat care a înregistrat una dintre primele firme private din România, cu numărul de înregistrare situat între 100-110, îmi povestea plin de mâhnire, cum în acea perioadă de tristă amintire, i-au fost confiscate din cont câteva sute de mii de dolari americani și câteva sute de mii de mărci germane, în urma măsurii de tip bolșevic; pierderile au fost inestimabile.

Mai grav este faptul că, pentru prima dată în viața sa, a depus cerere de emigrare, obținând și aprobarea pentru Canada, revenind ulterior când situația se normalizează, datorită presiunilor interne și externe.

Că un liberal conduce economia unei țări cu metode de extremă stângă, nu este pentru prima oară în biografia exponenților Convenției Democratice 2003.

Vasile Bleotu - declarație politică privind efectele concentrării producției de sodă calcinată din România în proprietatea unui singur agent economic;

Domnul Vasile Bleotu:

Declarație politică privind efectele concentrării producției de sodă calcinată din România în proprietatea unui singur agent economic.

Urmare materializării programelor APAS de trecere în proprietate privată a uzinelor de sodă calcinată din România, în cursul anului 2001 a fost vândută Uzina de Produse Sodice Ocna Mureș (UPSOM) către o firmă aparținând Grupului de firme Bega din Timișoara. Ulterior, în cursul acestui an au fost privatizate și Uzinele Sodice Govora (U.S.G.). Cumpărătorul a fost tot grupul Bega.

Prin finalizarea celei de-a doua tranzacții, grupul Bega a devenit singurul producător de sodă calcinată din România, cu precizarea că acest produs este indispensabil industriei sticlei. Deși în legătură cu această concentrare a producției la un singur agent economic a fost sesizat Oficiul Concurenței cu privire la posibila încălcare a unor prevederi din legea concurenței, în final vânzarea U.S.G. a avut loc în condițiile menționate mai sus.

Pe lângă efectele negative ale monopolului producției de sodă calcinată față de producătorii interni de sticlă, vânzarea U.S.G. către Bega Grup a condus la un lanț de consecințe negative în relațiile cu furnizorii de materii prime și utilități. Astfel, fiind singurul producător din țară de sodă calcinată și având posibilitatea de a muta producția alternativ de la Ocna Mureș la Govora, firma Bega creează presiuni asupra furnizorilor pentru a obține reduceri de prețuri, amenințând cu închiderea U.S.G. Acest fapt ar avea consecințe extrem de negative în plan economic și social asupra platformei chimice de la Râmnicu Vâlcea, platforma care include U.S.G., Oltchim, C.E.T. Govora și Exploatarea Minieră Râmnicu Vâlcea.

În final, oprirea producției Uzinelor de Sodă Govora va conduce la închiderea de capacități de producție la toți agenții economici de pe platforma și disponibilizări masive de personal la toate cele patru unități economice cu implicare directă în calitate de furnizor sau beneficiar al acestei uzine. În același timp, nu vor mai putea fi recuperate datoriile pe care U.S.G. le are față de furnizorii de materii prime și utilități.

În concluzie, apreciem că privatizarea U.S.G. s-a făcut cu mare întârziere, într-un moment în care unitatea acumulase datorii foarte mari, și în aceste condiții, singurul cumpărător interesat a fost Grupul Bega, consecințele acestei privatizări fiind prezentate mai sus.

Ion Mocioalcă - prezentarea unor aspecte ale atacurilor opoziției împotriva PSD.

Domnul Ion Mocioalcă:

Deși termenul confruntării electorale este departe, asupra Partidului Social Democrat se revarsă o ploaie de lovituri, multe nimerind sub centura minimei onestități.

"Marșul" alianței forțate P.N.L.-P.D. este surogat pe care electoratul ar trebui să-l înghită, în lipsa unui produs (polițe) veritabil.

Sigur, regulile democratice presupun o opoziție organizată, puternică, menită să monitorizeze puterea. Este un mecanism absolut firesc, de autocontrol și autoreglare. Dar, poate fi numită această "lipitură la ananghie", Opoziție puternică, garanție a unei alternative trainice propusă electoratului?

Pentru că, este un fapt îndeobște cunoscut: numita alianță este, la urma urmelor, un pact trecător între doi lideri de partide, un "tandem" (cum le place să li se spună), Stolojan - Băsescu. Vacarmul creat în jurul lor, valul de energii negative răspândit de cei doi, spiritul agresiv comun - susținut mediatic cât s-a putut, toate acestea se estompează aproape până la tăcerea liderilor din județe, orașe sau comune.

Asupra organizațiilor din teritoriu ale celor două partide, conducerile lor centrale au dezlănțuit o adevărată agresiune. Amintiți-vă că cei doi lideri amenințau că demisionează dacă nu sunt susținuți de organizațiile din teritoriu. Zilele acestea, tot ei amenințau cu măsuri aspre pe cei care nu încheie protocoalele (citiți "târgul"!) la nivelul județelor (vezi Constanța sau Brașov).

În județul Caraș-Severin, conducerea locală a P.N.L. a și declarat public - cu câtva timp în urmă - că refuză o alianță cu P.D.! Reacția unei însemnate (și valoroase) părți din organizația P.D. Caraș-Severin, care a demisionat din P.D., aderând la P.S.D., este nemijlocit legată de această împrejurare. Căci, pentru a fi credibilă, social-democrația trebuie să-și păstreze autenticitatea, să nu se îndepărteze de imaginea pe care o reprezintă, nici în plan doctrinar și nici prin atitudinea și faptele celor care conduc mișcarea.

Cei consecvenți acestui principiu au simțit pasul înapoi pentru democrație și pasul înainte spre dictatură, evident pentru oricine. Contrar aparențelor neelegante exprimate de unii "elitiști" privind "incultura politică" a populației, aceasta simte intuitiv lipsa de autenticitate și falsul în politică. S-a văzut limpede la alegerile din 2000 că este imposibil să acoperi cu vorbe goale o realitate deformată prin fals și uz de fals. Ni se propun trucuri și trocuri. "Eu Președinte, tu Prim Ministru". Nu întâmplător, după ieșirea din sala Conferinței lor naționale, delegații P.D. scandau pe străzile Capitalei: "România înainte, cu Băsescu Președinte..."

Scopul alianței, vede oricine, nu este unul constructiv, bazat pe un program credibil, politic și social ca alternativă a programului P.S.D., ci unul destabilizator: cu orice preț, jos P.S.D.! Restul, după ce ne împărțim cumva funcțiile, mai vedem... Este o manevră neloială de deturnare a atenției (și a eforturilor) opiniei publice de la marile probleme cu care se confruntă și pe care se străduiește să le rezolve P.S.D. Este un spectacol politic care nu ține nici de foame, nici de cald! Până și denumirea pompoasă a acestei ciudate alianțe - "Dreptate și Adevăr" - sună fals, ca o petardă. Ca și cum, tuturor celorlalți competitori politici li s-ar confisca dreptul de a folosi aceste cuvinte, pentru triumful cărora s-au făcut atâtea jertfe!

Este și aceasta o șmecherie, ușoară ca toate șmecheriile celor doi "lideri maximi", menită să inducă în eroare. Ca și mult trâmbițata "disciplină de alianță" (desigur alta decât la defuncta C.D.R.!), care va domni - chipurile - în toate acțiunile.

Avem toate motivele să fim sceptici, la fel ca în morala unei celebre fabule a lui Topârceanu: "Cine crede tot ce-i spui/ Este vai de capul lui!".

 

Domnul Corneliu Ciontu:

Cu aceasta, ședința noastră de astăzi a luat sfârșit.

Vă mulțumesc.

Ședința s-a încheiat la ora 10,15.

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 12 noiembrie 2019, 20:14
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro