Plen
Ședința Camerei Deputaților din 11 noiembrie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.146/21-11-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
11-12-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 11-11-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 11 noiembrie 2003

Intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,25.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Corneliu Ciontu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua parte, domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților.

   

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineața!

Să aveți o zi deosebită. Ați fost foarte matinali!

Începem ședința dedicată intervențiilor deputaților.

 
  Ioan Timiș - declarație politică intitulată Raportul de țară, între realitate și interpretare;

Dau cuvântul domnului Ioan Timiș. Va urma domnul Lucian Bolcaș.

   

Domnul Ioan Timiș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Declarația mea politică de astăzi are ca titlu "Raportul de țară, între realitate și interpretare".

Doamnelor și domnilor,

Opoziția românească, întocmai ca vechii filosofi, suferă de o meteahnă fără leac, cu iz metafizic. Ea interpretează politica, nu o face. Este o tipică pierdere de vară să aștepți după orice colț faptele unei puteri în ofensivă și acțiune, pentru a o lovi cu târnăcoapele și apoi să transferi dilema shakespeareană "A fi sau a nu fi!" fiecărui atom al realității românești.

Îngrijorarea metafizică a Opoziției, pentru soarta României, a atins limita metaforei de turn Babel. "Puterea a realizat în cascadă proiecte și evenimente încât comentariile observatorilor filosofi nu se mai aud și, mai ales, nu se înțeleg. Buimăceala acestora asupra ultimului eveniment de anvergură - Raportul de țară al Comisiei Europene - se manifestă și încurcă în zgomotoase traduceri. Și fiecare traduce în limba lui.

Michael Guest afirmă că după standardele americane, România are o economie de piață funcțională. Americanii ne-au acordat acest statut acum doi ani.

Raportul de țară al Comisiei Europene declară că România poate avea o economie funcțională de piață dacă..., și totul este cunoscut.

Opoziția, în schimb, traduce și comentează în fel și chip. Singura ei concluzie este că România nu are o economie de piață. În pofida realității și aprecierilor europene și internaționale, Opoziția se străduiește metodic și îndărătnic să demonstreze că România nu este competitivă cu Uniunea Europeană. Se pare că bucuria ei ar fi imensă dacă România nu ar fi angajată ferm și iremediabil pe drumul integrării europene și P.S.D. nu ar fi actorul principal.

Dincolo de comentarii, revenind la realitatea românească, este sigur că numai P.S.D. muncește să o schimbe, pe când Opoziția, filosofând și cârcotind, se îndreaptă neîntârziat spre iremediabila ei înmormântare.

Mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Lucian Augustin Bolcaș - susținerea înființării unei comisii interparlamentare pentru restituirea proprietăților evreiești;

Dau cuvântul domnului Bolcaș. Va urma domnul Petre Posea.

   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Partidul România Mare propune înființarea unei comisii interparlamentare pentru restituirea proprietăților evreiești. Această comisie va fi formată din reprezentanți ai Parlamentului României și ai Knesset israelian și va analiza solicitările cetățenilor evrei originari din România pentru restituirea dreptului de proprietate.

Din partea Partidului România Mare au fost desemnați să fie membri ai acestei comisii profesor univ.dr.Radu Ciuceanu și avocatul Nicolae Iorga, președinții Comisiilor de abuzuri din Camera Deputaților și, respectiv, din Senat.

Partidul România Mare este hotărât ca, în măsura posibilităților existente și analizând probele prezentate de solicitanți, de la caz la caz, să rezolve ceea ce n-au putut sau n-au vrut să facă regimurile Ion Iliescu și Emil Constantinescu.

Legile de retrocedare nr.112 și nr.10 și, mai ales, interpretările date acestora, departe de a crea un cadru egal și echitabil pentru soluționarea problemelor restituirilor, au deschis larg poarta abuzurilor și escrocheriilor de toate felurile.

Față de această situație, Partidul România Mare consideră că evenimente istorice speciale determinate de cel de-al doilea război mondial și consecințele acestuia au creat situații de multe ori dramatice pentru minoritatea evreilor din România, situații deosebite care cer un tratament deosebit. Greutățile inerente în procurarea actelor pentru restituire au fost speculate atât pentru împiedicarea unor restituiri echitabile, cât și pentru a permite anumitor persoane să abuzeze de dispoziții legale în detrimentul adevăraților proprietari.

Regimurile Iliescu și Constantinescu s-au preocupat mai mult de restituirea unor bunuri ocupanților imperiali și fasciști ai Transilvaniei, restituind etnicilor maghiari și ceea ce a trebuit și ceea ce ne-a trebuit, de multe ori împotriva tratatelor internaționale.

P.R.M. se ocupă de acei care au avut într-adevăr de suferit, de acei care au dreptate și care trebuie ajutați în promovarea dreptății lor. Aceasta este rațiunea pentru care se instituie o asemenea comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Petre Posea - declarație politică intitulată S.C. Foresta - S.A. și orașul Nehoiu, două entități inseparabile;

Invit la microfon pe domnul deputat Petre Posea. Va urma domnul Dan Brudașcu.

   

Domnul Petre Posea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi se intitulează "S.C. - Foresta - S.A. și orașul Nehoiu, două entități inseparabile".

Certificatul de naștere al așezărilor care alcătuiesc azi orașul Nehoiu se pierde în negura anilor, încrustat în slove sau păstrat în memoria pământului, el atestându-și viața îndelungată.

Așezat în zona de interferență cu muntele, unde spinările sure se arcuiesc asemenea unor curcubeie să soarbă apele Buzăului și pârâului Nehoiu, orașul de astăzi s-a rostuit în perimetrul unor vechi sălașuri. Nehoiu s-a ridicat parcă spre vegherea veleaturilor sale, muntele Monteoru, Câmpenile, vârful Plopi și vârful Strungilor, Cătiașul, Pitica și Ștevia.

Între acești străjeri de cremene, cu platoșe de fag și de brad, avea să-și făurească Nehoiu istoria existenței sale. Chiar dacă săpăturile arheologice efectuate în împrejurimi au scos la suprafață obiecte preistorice, mărturii ale vechimii existenței omului pe aceste meleaguri, totuși numai o dată cu trecerea timpului Nehoiu apare mai frecvent în documentele vremii.

În anul 1476, Vlad Țepeș înștiințează pe brașoveni că a deschis drumul Buzăului, Teleajenului, prahovei și Rucărului. se menționează așadar pentru prima oară existența drumului comercial de-a lungul văii Buzăului.

Din alte documente se desprinde faptul că Nehoiu apare în anul 1745 ca localitate care participă activ la negoțul dintre Țara Românească și Brașov, iar harta stolnicului C. Cantacuzino - 1700 - reprezintă primul document etnografic în care se menționează existența localității Nehoiu.

Extinderea creșterii animalelor, intensificarea exploatării și prelucrării lemnului, date fiind bogăția în esențe lemnoase și forța motrice a apelor, ca și înscrierea în circuitul schimburilor economice cu zonele cerealiere din sud fac ca populația Nehoiului să crească necontenit, reflectând substanțialele transformări socio-economice petrecute în viața localității în acea vreme.

Departe de mine pretenția de a vă ține o lecție de geografie sau de istorie, dar altfel îmi era imposibil să tratez un subiect în care am fost implicat 40 de ani, și fac referire aici la Întreprinderea forestieră de exploatare și transport Nehoiu (I.F.E.T.), în acest an împlinindu-se 96 de ani de la înființarea acesteia.

Prezent în ansamblul economiei naționale ca important centru forestier, Nehoiu se identifică cu sensul acestei industrii. înconjurat de munți și de dealuri împădurite, el se lasă în valea adâncită ca o căldare, în care aurul verde capătă dimensiuni și i se caută întrebuințări dintre cele mai nobile.

Aici, în această căldare, lemnul ascultă supus de mâna omului, se lasă măsurat cu rigle și priviri, ascultându-și liniștit destinul rostit în calcule și în planuri. Pe locul acesta, unde lemnul își conturează forma și destinul, fabrica a împlinit de curând 96 de ani, un fir de epopee, tors de atâtea generații din caierul timpului.

În anii 1907-1910, firma austriacă Goetz construia în această palmă verde pe care se întindea pământul Nehoiului, o firmă gigant pentru acele vremuri. Înzestrată cu 25 de gatere, avea să fie cotată drept cea mai mare fabrică de acest gen din Europa.

Acționată de o mașină cu aburi de 1600 cai putere, deservită de specialiști străini și de mâna de lucru necalificată a țăranilor din împrejurimi, fabrica și-a câștigat în scurt timp un renume. Paralel cu construcția sa, înaintau atunci și lucrările căii ferate Buzău-Nehoiașu, finanțate de Marmorosch-Bank, care s-au terminat simultan, pentru a asigura transportul produselor spre piețele de desfacere din țară și din străinătate.

Prețurile derizorii cu care societatea vieneză cumpăra pădurile proprietatea moșierului D.Maican sau chiar ale statului, înlesneau obținerea de beneficii impresionante. Durata timpului de lucru era în fabrică de 10 ore, iar în pădure din zori și până în noapte, salarizarea muncii rămânând pe seama antreprenorilor, care o făceau după criterii pur personale.

În anii ce au urmat primului război mondial, printr-o tranzacție ilicită, capitalul firmei austriace Goetz a fost transferat unei firme elvețiene, pentru a fi ferit de blocare drept despăgubiri de război, ce urmau a ne fi date de către Austro-Ungaria. Cu timpul, locul acesteia a fost luat de către o altă societate străină, sub denumirea de Foresta-Italo-română.

În anul 1919, se semnalează primele încercări de organizare a proletariatului într-o organizație sindicală, dar acțiunea a eșuat și abia peste doi ani se reușește acest lucru, luând ființă primul sindicat, sub denumirea de sindicatul muncitorilor din Fabrica Nehoiu și munții Buzăului, care o bună perioadă de timp obține anumite revendicări pentru muncitori.

Contradicția dintre patronat și sindicat se acutizează, culminând cu anul 1923, când administrația, refuzând să mai facă concesii, incendiază fabrica, în scopul spargerii unității sindicale. Pericolul muncitoresc fusese înlăturat, iar incendiul constituise un mijloc specific de transformare a capitalului, prin răscumpărarea valorică a fabricii de la societățile de asigurări.

Cu un potențial mult mai scăzut, în anul 1924 fabrica se reface, pentru ca în anul 1929, pentru a sparge din nou unitatea muncitorilor, administrația să incendieze casa mașinilor și sala cazanelor, muncitorii fiind lăsați pe drumuri. După refacerea din anii 1924-1931, patronii instituie o serie de măsuri preventive, prin punerea unor condiții la angajare, respectiv muncitorul trebuia să declare neparticiparea la activitatea sindicală.

Condițiile de lucru devin din ce în ce mai inumane, se înmulțesc accidentele mortale de muncă, cele cu invaliditate rămân necompensate material, iar timpul de lucru crește, cuprinzând și copiii de la 10 - 12 ani în sus.

După 23 august 1944, un grup de muncitori luptă eroic sub ploaia gloanțelor fasciste, pentru stingerea incendiului declanșat la depozitul de cherestea, pentru salvarea fabricii. Peste 14.000 de metri cubi de cherestea s-au mistuit atunci în flăcări. Totuși, au fost salvate mașinile prelucrătoare și grupul energetic. Reutilarea și reprofilarea fabricii în anii ce au urmat actului de la 11 iunie 1948 au crescut premisele creșterii producției în exploatări; s-au introdus mijloacele mecanizate de doborâre a arborilor, de scoatere și apropiere a materialului lemnos.

Este evident că valorificarea superioară a masei lemnoase rezidă în ultimă instanță în creșterea randamentului folosirii materiei prime. După anul 1989, activitatea I.F.E.T-Nehoiu s-a desfășurat pe următoarele domenii de activitate: exploatarea pădurilor, transportul masei lemnoase și prelucrarea și valorificarea lemnului.

Din păcate, după privatizare, în anul 1997, obiectivul s-a divizat în mai multe societăți, confruntându-se și în prezent cu mari greutăți financiare. Dar despre acestea, într-o viitoare declarație politică.

Cu speranța că nu v-am plictisit, vă mulțumesc fiindcă m-ați ascultat și nu pot încheia fără a vă transmite salutul urbei mele natale, Nehoiu, care se arămește sub sărutul toamnei târzii, purtând pe umeri o mantie policromă și unde se aude limpede cântecul stins al codrilor așternut sub frunze.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Dan Brudașcu - intervenție cu titlul Subminarea democrației - prioritate absolută a Partidului Social Democrat; Dau cuvântul domnului deputat Dan Brudașcu. Va urma domnul Metin Cerchez. Doamna Maria Lazăr a depus la secretariat; domnul Ștefan Păscuț, de asemenea, a depus la secretariat.

Rog concentrare, că la ora 9,30 trebuie să încheiem ședința de declarații.

   

Domnul Dan Brudașcu:

Intervenția mea este intitulată "Subminarea democrației - prioritate absolută a Partidul Social Democrat."

Urmăresc, cu atenție, evoluția scenei politice după evenimentele din 1989. Aceasta pentru că am sperat, sincer, că sacrificiile de atunci nu au fost zadarnice și că, în sfârșit, România va intra în rândul țărilor democratice, că instituțiile statului de drept vor putea funcționa corespunzător. Desigur, privind retrospectiv, m-am înșelat zadarnic. Și asta pentru că în România nu s-a produs o revoluție autentică, în pofida marilor pierderi de vieți omenești, ci doar aducerea în prim-planul vieții politice a eșaloanelor doi și trei ale vechiului regim comunist. Spun toate aceste lucruri ca unul care a cunoscut din interior situația de dinainte de 1989. Nu mă refer doar la persoane, ci mai ales la practici și mentalități. Cei care s-au instalat la Putere, furând Revoluția cea adevărată, sunt cei mai înverșunați dușmani ai democrației, ai reformării României în sensul valorilor democrației și statului de drept. Din acest punct de vedere, din păcate pentru poporul român, cele întâmplate în decembrie 1989 nu s-au vrut o schimbare autentică, renunțarea definitivă la dictatură, abuz, încălcarea drepturilor omului etc. Dimpotrivă, prin menținerea, vreme de 11 ani, ca șef al statului a uneia și aceleiași persoane - legată profund de regimul comunist și de practicile acestuia - avem dovada incontestabilă că nu s-a dorit și nu se dorește ca poporul român să scape, după aproape 60 de ani, de dictatura comunistă.

Aparent, cele spuse de mine pot fi contestate. Doar aparent. Căci viața politică a anului 2003 este, în linii mari, dominată de aceleași figuri, cu legături strânse cu perioada de dinainte de 1989. Prim-ministru al României este ginerele unui important aghiotant al lui Ceaușescu, iar președintele țării este eternul secretar general al UTC-ului. Năpârlirea lor, politic vorbind, nu le va putea curăța suficient biografiile cu pretenții europeniste. În structura Guvernului, Parlamentului, Înaltei Curți de Casație, a tuturor instituțiilor semnificative ale statului se găsesc inadmisibil de mulți indivizi legați de trecut și de racilele lui.

Atât până în 1996, PDSR, cât și după 2000, PSD, a luptat pentru subminarea democrației și a instituțiilor statului de drept. În acest sens, este de evidențiat ofensiva împotriva Parlamentului României. Nu cred că există cetățean al acestei țări care să nu fi văzut un deputat sau senator dormind sau scobindu-se în nas. De asemenea, opinia publică românească a fost bombardată, la comandă guvernamentală, cu informații nenumărate privind atâtea și atâtea costuri, inutile, în opinia sa, legate de Parlament.

Puterea a reușit să compromită aproape total imaginea Parlamentului și a parlamentarului român. Astăzi, cetățeanul de rând consideră că Parlamentul - instituția care garantează funcționarea statului de drept, deci asigurarea drepturilor democratice - este o instituție total inutilă, consumatoare doar de fonduri. Grație concursului obedientei mass-media - mai ales a televiziunii - deputatul sau senatorul român este un dobitoc, un somnoros, un incompetent.

Despre parlamentarul român cetățeanul român nu știe altceva. În cel mai bun caz, doar că e un om corupt, incompetent, leneș. Care merită întregul dispreț al contribuabilului sărman.

Dacă ar fi să insistăm, poate ar trebui să mai arătăm că Puterea nu a urmărit doar compromiterea Parlamentului și a componenților lui, ci și a activității sale. La fel au procedat toate regimurile dictatoriale. În viziunea acestora, parlamentarismul e o inutilitate costisitoare.

Nimeni, însă, n-a avut curiozitatea să compare parlamentarismul, sub aspectul costurilor, cu executivul. Îndrăznim noi să vă aducem în atenție acest aspect.

Parlamentarul român, disprețuit și ridiculizat, se deplasează în interesul mandatului său, în mașinile marca Dacia. În cel mai bun caz, dispune de un birou parlamentar. Pretutindeni, în România, acest aspect este la cheremul Consiliilor locale. Dacă parlamentarul este membru al vreunui partid din Opoziție, el nu beneficiază nici măcar de un spațiu pentru birou parlamentar.

Deputatul sau senatorul român are la dispoziție suma forfetară, din care trebuie să asigure salariile personalului angajat, plata chiriei, acoperirea tuturor costurilor de funcționare. dacă are simțul datoriei, el trebuie să străbată, la sfârșitul fiecărei săptămâni, zeci și chiar sute de kilometri pentru ca oamenii să mai aibă cui semnala viața grea pe care o au. Și, totuși, în viziunea guvernanților, parlamentarul român este inutil. Demn de dispreț. Pentru că, în comparație cu un deputat sau senator, oricare reprezentant al executivului din teritoriu se deplasează cu mașini străine. Parlamentarul este privit cu dispreț, la comanda actualei Puteri, și pentru că el nu are ca mijloc de transport decât disprețuita Dacie. Guvernul, Prefecturile sau Consiliile județene mai folosesc Dacii doar pentru transport de mărfuri. Orice subprefect sau vicepreședinte de Consiliu județean, din acest punct de vedere, este mult superior oricărui parlamentar.

Dar când e vorba de necazurile unui județ, responsabil nu mai e prefectul, subprefectul, președintele sau vicepreședinții Consiliului județean, ci deputații sau senatorii județului respectiv.

Asta pentru că, în mod concret, Puterea trebuie să convingă că, în concepția sa, capitalismul multilateral dezvoltat se poate realiza și în lipsa Parlamentului.

Mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Metin Cerchez - declarație referitoare la situația dezastruoasă în care a fost adusă ordinea publică în județul Constanța; Dau cuvântul domnului Metin Cerchez. Va urma domnul Napoleon Pop.
   

Domnul Metin Cerchez:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se referă la situația dezastruoasă în care a fost adusă ordinea publică în județul Constanța, și nu numai, și nepăsarea ministrului administrației și internelor, Ioan Rus, această nepăsare crasă care demonstrează încă o dată că domnul Rus este o păpușă, o păpușă malefică în mâinile altora.

De multe ori am făcut interpelări peste interpelări pentru a demonstra că, la Constanța, mafia conduce întreg județul Constanța. Am spus că se fură combustibil cu sute de tone și, iată, acum două zile, s-a demonstrat din nou că mii de tone de motorină Euro 3 au dispărut și nimeni nu a luat nici o măsură.

Am spus că sunt polițiști care merg în fața hoților, în fața cisternelor hoților și nimeni n-a luat nici o măsură.

Am spus că șeful crimei organizate stă la masă cu traficanții de droguri și nimeni n-a luat nici o măsură.

Am spus că dosarele sunt dosite și, iată, 55 de dosare penale au fost dosite de un inspector, Beatrice Popescu, și nimeni nu a luat nici o măsură, dosare foarte grave, care efectiv, în mod normal trebuiau să ducă la arestarea capilor poliției din județul Constanța. Mai mult, chestorul Traian Jipa a declarat că nu sunt dosare grave și, iată, stimați deputați, ce înseamnă dosare care nu sunt grave, erau dosare de crimă, de violuri.

La Constanța, au fost cele mai mari returnări de t.v.a. Numai într-un singur caz, 39 de milioane de dolari.

Răspunsul pe care-l primesc de la domnul Rus: "Nu e nici o problemă!"

S-au spălat 69 milioane de dolari numai într-un caz: Keser Fatih, prin Banca "Miser Bank". Răspunsul ministrului de interne Rus: "Nu este nici o problemă!"

Cu acești bani, 100 milioane de dolari, adică 4000 de miliarde de lei, se puteau relua din nou plățile rețetelor compensate pentru toți cetățenii României, nu numai pentru cei din județul Constanța.

Am semnalizat, în calitate de președinte al Subcomisiei de control a Direcției penitenciarelor, că în penitenciarele din România sunt închiși numai amărâții, numai cei care fură de foame. Îi întrebam: "Pentru ce sunteți aici?" și răspunsul era invariabil același: "O roată de rezervă, un casetofon".

Keser Fatih a furat 54 milioane de tone de carne, 94 tone de orez, 20.000 de perechi de blugi contrabandă. Răspunsul ministrului de interne Rus: "Nu se scoate de sub urmărire penală!"

Să vă mai spun că este apărat de avocatul Ion Neagu? Să vă mai spun că în casa avocatului Ion Neagu, din Str.Dragalina nr.14, a fost făcută firma SC"FleTcHer Group SRL", cea care a privatizat în mod fraudulos Nitramonia Făgăraș?

Până unde va merge nepăsarea, de fapt nu mai e nepăsare, sunt sigur, e deja complicitate. Să sperăm că într-o viitoare guvernare va veni cineva, asemeni domnului Blănculescu, care îi trage la răspundere pe cei care găuresc stratul de ozon cu acele frigidere amărâte, și îi va aresta cu adevărat pe cei vinovați! Dacă acum se va întâmpla acest lucru, va trebui să se aresteze între ei, guvernanții!

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Mulțumesc.

 
  Napoleon Pop - intervenție intitulată Realitatea ne obligă, până la urmă, la reforme liberale;

Dau cuvântul domnului deputat Napoleon Pop.

Va urma doamna Liana Naum.

Domnii deputați Aurel Gubandru, Cristian Nechifor, Emil Rădulescu, Victor Dobre, Gheorghe Valeriu și Gheorghe Dinu au depus la secretariat declarațiile.

   

Domnul Napoleon Pop:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Intervenția mea de astăzi se intitulează "Realitatea ne obligă, până la urmă, la reforme liberale".

România, cu actualul guvern social-democrat, a realizat performanța încheierii, în sens de finalizare, a unui acord stand-by cu FMI și se pregătește să negocieze o nouă înțelegere cu această organizație financiară internațională.

Mai mult, avem un recent raport de țară, făcut de U.E., obiectiv și îmbunătățit pe baza îndeplinirii unor angajamente asumate la presiunea Bruxelles-ului. Criteriile dure și angajamentele presante au fost îndeplinite, nu neapărat în limitele lor inițiale, dar trebuie să consemnăm că tranșele de împrumut au fost eliberate, după cum suntem apreciați că ne aflăm pe drumul spre economia de piață funcțională.

Dincolo de încercarea unei abordări disciplinate și relativ coerente a unui segment de tranziție și reformă, guvernul ar trebui să tragă unele concluzii valabile atât pentru el, cât și pentru cetățeni.

Astfel, succesul acordurilor cu FMI și obținerea unui raport de țară obiectiv nu are nici o legătură cu monoculoarea lui social-democrată și, cu atât mai puțin, cu politicile sociale promovate; acestea din urmă au fost măsurile de acompaniere a reformelor îndelung întârziate și parțial îndeplinite.

Lucrurile bune realizate au legătură exclusiv cu reformele adevărate, făcute cu instrumente liberale. Privatizarea sectorului de stat, sinonimă cu retragerea statului din economie, restructurarea sectorului utilităților publice sinonimă cu nevoia unui management performant al statului sunt exemple care au asigurat acest succes la care am făcut referire.

Aprecierile bune sunt fundamentate pe reformele realizate exact acolo unde era nevoie de mult timp de schimbări profunde, acceptate, din păcate, numai sub presiunea externă, în timp ce politica socială a guvernului este mai puțin lăudabilă dacă avem în vedere situația din sistemul național de sănătate, cel al asigurărilor sociale, al învățământului și educației, al salariului minim pe economie și altele.

Numai o evaluare obiectivă a ceea ce se va face bine poate să consolideze pentru totdeauna - atât în mintea politicienilor, cât și în cea a cetățenilor - ideea că avem nevoie în primul rând de o economie generatoare de resurse, și nu de pierderi, iar pierderile nu mai pot fi justificate nici de cele mai presante probleme sociale dacă pentru acestea nu există resurse regenerabile.

Aș vrea să cred că România este pe drumul corect, fără întoarcere, spre o societate mai deschisă, mai performantă în beneficiul cetățenilor, iar Constituția modificată să garanteze ireversibilitatea acestui drum.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Liana Elena Naum - declarație politică intitulată O a doua șansă pentru viață!;

Invit la microfon pe doamna Liana Naum. Va urma domnul Iulian Mincu.

   

Doamna Liana Elena Naum:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează "O a doua șansă pentru viață!"

Fiecare om merită o a doua șansă. Fiecare om merită un gest de omenie din partea semenilor săi. Cred în demnitatea umană și știu că în imensitatea unui univers ostil sau indiferent, unica soluția pentru om este de a rămâne cu înverșunare fidel lui însuși, de a rezista fricii de abis, de a se bate împotriva necunoscutului și de a câștiga teren pentru ordinea lui umană.

Pornind de la acest lucru, am inițiat, împreună cu Oficiul județean de consultanță agricolă din Constanța, un program prin care tineri, actualmente deținuți în Penitenciarul de la Poarta-Albă, au urmat cursurile de legumicultori și horticultori.

Astfel, pentru 21 de tineri, viitorul va arăta altfel. Ei vor avea un alt destin de acum înainte, căci în ciuda tuturor slăbiciunilor, trebuie să credem că există în noi ceva nobil, ceva care poate reuși, care să poată trece peste complexele create de anumite perioade din viață.

De acum înainte, ei vor poseda un certificat de absolvire care, pe lângă faptul că le oferă posibilitatea de a se integra sau mai bine zis, reintegra, într-o societate pe care până nu de mult o considerau aproape străină, le redă și încrederea în sine, sentimentul că sunt cineva și că pot face ceva.

Mai mulți oameni s-au gândit la ei în clipe în care se simțeau singuri și cu toate că trebuie să știm să stăm drepți fără a ne sprijini pe cineva, uneori, în anumite momente din viață, un simplu gest, o mână întinsă la timp poate salva o viață. Sunt tineri, au tot viitorul în față, totuși, pentru că soarta nu le-a zâmbit, printr-o direcție greșită ar putea să le fie deturnat întreg sensul prezentului dar și al viitorului.

Am decis să investesc încredere în tineri, mai ales în tinerii defavorizați. Fiecare merită să i se acorde o a doua șansă. Și, precum justiția română care prevede de drept reabilitarea, gesturile omenești trebuie să încerce mai mult și ei să ajungă la acea satisfacție deplină de a vedea că o persoană care a avut cândva nevoie de un cuvânt de încurajare, este acum pe deplin realizată și integrată în propria-i viață.

Legumicultura este o meserie frumoasă și acești tineri au arătat o adevărată pasiune pentru tot ceea ce înseamnă ea. Pentru acești tineri, deținuți pentru moment la Poarta-Albă, agricultura nu mai este o simplă profesie, iar acel certificat de absolvent al cursurilor de legumicultură și horticultură nu este doar o mândrie sau un succes oarecare, ci este însăși speranța și posibil împlinirea în ziua de mâine.

Sunt pe deplin convinsă că asemenea programe vor îmbunătăți situația tinerilor defavorizați și cred că vor contribui pe deplin la dezvoltarea unor societăți civilizate.

Menționez că nu este singura acțiune desfășurată în județul Constanța la Poarta-Albă și, pe lângă pictură și sculptură, agricultura și-a găsit și ea adepți la fel de mult interesați.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Iulian Mincu - declarație politică referitoare la corupția din România, așa cum e văzută din exterior; Dau cuvântul domnului deputat Iulian Mincu. Va urma domnul Puiu Hașotti.
   

Domnul Iulian Mincu:

Domnule președinte ...

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

O secundă, domnule profesor.

Domnii deputați Codrin Ștefănescu și domnul Ștefan Giuglea au depus la secretariat declarațiile.

 
   

Domnul Iulian Mincu:

Domnilor deputați,

Declarația mea politică de astăzi se referă la corupția din România, așa cum este văzută ea din exterior.

John Fisher se exprima, nu demult, în New York Times despre extraordinara mocirlă a corupției din România, considerată de unii ca fiind cea mai gravă dintre toate țările ce doresc să adere la Europa.

Organizația Transparency International declara, pe 7 octombrie 2003, că România ocupă locul 3 în Europa și locul 83 în lume în ceea ce privește corupția. De asemenea, se clasează pe primul loc în topul corupției din rândul statelor europene, membre și candidate ale Uniunii Europene.

Valoarea indicelui de percepție a corupției din țara noastră a fost de 2,6 puncte în 2001 și este de 2,8 în 2002, nivel apropiat de cel al corupției endemice.

Acest punctaj s-a elaborat pe baza a 12 sondaje independente, realizate de organizații internaționale ca: Banca Mondială, Open Society Institute, Comisia Europeană, Headon House, Societatea Academică Română.

Indicele de corupție pornește de la valoarea 10, care este considerat maximum de integritate. Statele care au un scor mai mic de 2, sunt percepute ca fiind atinse de corupție endemică.

Acesta este primul an când indicele României înregistrează o creștere ușoară, de la 2,6 la 2,8, după ce în ultimii 4 ani valoarea era așa cum am menționat-o. Dăm câteva exemple de corupție din viața politică recentă a României: situația care a generat eliminarea din Guvern a celor 3 miniștri; referendumul pentru noua Constituție; situația existentă la Constanța (furtul de combustibil).

Dintre cele care sunt considerate cele mai corecte state sunt statele nordice. Cel mai mare punctaj îl are Finlanda, cu 9,7 puncte, urmată de Danemarca, Suedia, Olanda, Norvegia. Germania se află pe locul 9, la egalitate cu Franța, Spania pe locul 12, Italia pe locul 18.

Printre statele candidate ale Uniunii Europene, ca să dăm exemple câteva, cel mai bine plasat este Ciprul, cu 6,1; Bulgaria la egalitate cu Cehia, pe locul 22; ultimele 5 sunt Letonia, Slovenia, Polonia, Turcia și, bineînțeles, România.

România este sigurul stat dintre candidatele Uniunii Europene care a obținut mai puțin de 3 puncte. La nivel mondial se află Bangladesh cu 1,3 puncte și țări din Asia și America Latină.

Cât timp va exista corupția la noi, șansele pentru Uniunea Europeană vor fi tot mai mici, așa cum s-au exprimat, nu demult, oficialitățile Uniunii Europene. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Puiu Hașotti - declarație cu titlul Un bizantin sub acoperire la poarta Europei secolului XXI; Îl invit la microfon pe domnul deputat Puiu Hașotti.

Va urma domnul Tiberiu Sbârcea.

   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc.

Declarația ea politică se numește "Un bizantin "sub acoperire" la Poarta Europei secolului 21".

Noiembrie 2003. 550 de ani de la căderea Constantinopolelui. O jumătate de mileniu s-a scurs din ziua ce marchează, în istorie, sfârșitul Evului Mediu, numit și Evul Întunecat. Timpul a trecut, societatea omenească a evoluat, harta Europei s-a schimbat fundamental, statele lumii sunt sau, în general, tind a fi "democrații".

Dar, pentru unii, o jumătate de mileniu nu poate schimba complet o mentalitate. Evoluția civilizației, cultura lumii, uneori doar șlefuiesc, poleiesc, îmbrăcând în costume moderne și elegante un produs al îmbinării civilizației bizantine cu cea orientală. Două civilizații ce s-au contopit, oferind unei zone a Asiei și a Europei caracteristici distincte din punct de vedere al comportamentului social, politic sau economic, al culturii, al atitudinii față de viață în general. Această zonă culturală a fost numită Levant sau, dându-i-se o dimensiune geografică aproximativă, Balcani.

De 10 ani, România bate la porțile Europei. România vrea să devină membră a unei comunități ale cărei valori și principii sunt diametral opuse celor ale Levantului, ale Balcanilor de acum câteva secole. Dar iată că există oameni a căror inerție comportamentală îi face să păstreze și să pună în aplicare valorile și principiile Balcanilor bizantini. Și astfel cel care a ajuns prin alegeri să conducă guvernul, partidul, tot ce mișcă în țara asta este o minunată bijuterie levantină, ascunsă într-o poleială de Bruxelles. Un personaj aparent distins, îmbrăcat în costume elegante, europene ca preț și ca aspect, un profesor universitar la nenumărate facultăți de drept, un colecționar de artă de talie europeană, unul dintre cei mai mari vânători ai Europei (prin excelență o ocupație regală, nobilă).

România și-a trimis primul ministru să bată la porțile Europei. L-am trimis la Bruxelles, la Paris, la Londra, la Berlin ...Dar unde nu l-am trimis?! Văzut zilnic la televizor, premierul-președinte de partid arăta bine lângă liderii europeni. Era îmbrăcat la fel cu aceștia, vorbea aceeași limbă, poate că le-au plăcut aceiași pictori, sau au împușcat împreună mistreți.

Dar a venit fatidica zi de 5 noiembrie 2003. Prietenii europeni și-au prezentat raportul și, în ciuda atâtor lucruri comune, care păreau că îi apropie de premierul-președinte PSD, i-au spus adevărul în față. Premierul, produs autentic al civilizației levantine, a explodat. Poleiala a crăpat și bizantinul de la periferia Constantinopolelui s-a arătat. Profesorul universitar a început să vorbească despre președinți căutători în gunoaie, despre "idei stupide", despre adversari cu nivel de inteligență scăzut și cu aplecări spre voyeurism după ce, cu câtva timp în urmă, distinsul colecționar de artă a vorbit în Parlament despre anumite ouă și despre asemănările dintre o femeie și o relicvă. Mai recent, nobilul vânător s-a apucat să ia urma "mutanților politici".

Adrian Năstase și-a dat jos costumul Armani pentru a regăsi caftanul neguțătorului marelui bazar din Stambul. Și-a amintit de vremurile bune când erau suficiente pungile cu galbeni pentru a păstra domnia pe malurile Dâmboviței. Dar și-a adus aminte și că, la un semn al sultanului, cădea capul bietului fanariot. Așa s-a născut reacția "domnului" Năstase, înspăimântat de invitația adresată de liberalii europeni președintelui PNL, Theodor Stolojan, la Parlamentul European. Se și vedea mazilit sau, eventual, îmbătrânind în temnițele de la Edikule.

Treziți-vă și liniștiți-vă, domnule Năstase! Trăim în 2003, secolul 21, iar Bruxelles nu este Stambul. Uniunea Europeană nu este Poarta haraciului și bacșișului, bazarul unde totul se vinde și se cumpără. Doar România condusă de PSD mai constituie azi un material de studiu pentru istoricii specializați în Bizanț și Levant.

Ziua de 5 noiembrie ne-a arătat tuturor românilor cum stăm. Raportul de țară a făcut un tablou fidel al societății românești. Dar reacțiile ce au urmat ne-au arătat și cine sunt cei ce conduc guvernul României. O privire asupra premierilor României și Bulgariei ne arată și care este principala deosebire între cele două guverne. Unul este condus de arogantul Adrian Năstase, celălalt de modestul rege Simeon de Saxa Coburg-Gotha. Levantul și Occidentul. Pe cine ar prefera oare Occidentul?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Tiberiu Sergius Sbârcea - intervenție cu titlul Producătorii de aur verde aniversează; Îl invit pe domnul deputat Tiberiu Sbârcea. Va urma domnul Costache Mircea.
   

Domnul Tiberiu Sergius Sbârcea:

Intervenția mea se numește "Producătorii de aur verde aniversează".

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Silvicultura este disciplina forestieră care rânduiește sistematic regulile care ne învață a folosi forțele naturii, în așa fel ca pe o suprafață de teren să producem susținut, cu cea mai mică cheltuială de timp, muncă, capital, cel mai mare venit în bani sau în materie, fără a degrada terenul, ba chiar ameliorându-l cu timpul.

Pe data de 2 noiembrie 2003, am participat la aniversarea a 110 ani de la organizarea învățământului profesional de pădurari din Transilvania, respectiv la Gurghiu, în județul Mureș, în clădirile castelului Bornemisza, când la 9 aprilie 1893, în Principatele Române, a fost promulgată Legea pentru organizarea învățământului profesional. "Școala de paznici de pădure" avea să funcționeze până în anul 1914 și se reia pe 15 noiembrie 1919, sub denumirea de Școala Silvică Inferioară, iar din anul 1920 devine Școala de Brigadieri Silvici. După terminarea celui de-al doilea război mondial, în iunie 1945, se reînființează Școala de Brigadieri Silvici, după care trece prin următoarele reorganizări: 1947-1948 - Școala Forestieră Profesională; 1963 Centrul Școlar Forestier; 1970 Liceul Silvic de 4 ani; 1990 Grupul Școlar Silvic Gurghiu; 2003 Colegiul Silvic Gurghiu.

Specializările Colegiului Silvic Gurghiu: Liceu: 1. Silvicultură; 2. Matematică-informatică; Școala de arte și meserii: Silvicultură; Școală postliceală: 1. Tehnician silvic.

Baza materială: 16 săli de clasă; 4 laboratoare; 5 cabinete; atelier mecanic; muzeu de vânătoare; bibliotecă cu 19.300 volume; sală de sport; internat și cantină; bază sportivă; pepinieră didactică; parc dendrologic; fond de vânătoare; cadre didactice de înaltă profesionalitate.

Împreună cu cele încă 4 școli silvice de tradiție din Brănești, Năsăud, Câmpulung Moldovenesc și Timișoara se pot asigura cadrele necesare silviculturii pentru producerea aurului verde din România.

Din cuvântările și discursurile de la această întâlnire a distinșilor participanți, am reținut două precepte:

1) Marii admiratori ai naturii și forțelor ei zic: "natura are grijă să regenereze pădurile, mai curând sau mai târziu; vom avea același rezultat la care ajungem cultivându-le pe cale artificială". Insă, nu trebuie să uităm: timpul înseamnă bani, că natura lăsată să lucreze singură, lucrează arbitrar, leneș, și de multe ori contra intereselor noastre. În aceste împrejurări trebuie să punem noi, silvicultorii, energic mâna și să completăm și să dirijăm opera ei.

2) O regulă de aur a silvicultorului spune: să recoltăm astfel un arboret, ca întotdeauna solul să se acopere din nou, din momentul exploatării și, uneori, chiar anticipat, în tot cazul fără întârziere, cu arbori de valoare. Prin urmare, actului exploatării pădurii trebuie să-i urmeze, și uneori chiar să-i preceadă actul regenerării ei.

Să urăm silvicultorilor sănătate, putere de muncă și multe succese. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Costache Mircea - despre originalitatea social - democrației românești; Îl invit pe domnul deputat Costache Mircea. Va urma domnul Tamas Sandor.
   

Domnul Costache Mircea:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Una din temele care mă preocupă, ca și cetățean român, este ce tip de societate se construiește în zilele noastre, ce tip de societate se edifică în România de astăzi. Și pentru că am aflat prin intermediul televiziunilor, radiourilor și ziarelor, care au prezentat ca pe un eveniment epocal intrarea Partidului Social Democrat din România în Internaționala Socialistă, am încercat să pun în relație directă ceea ce se întâmplă prin alte țări conduse de social-democrații și ceea ce se întâmplă în țara noastră și în viața noastră, a românilor.

Am încercat să văd care este diferența dintre doctrine și ideologii, și demersul practic al partidului de guvernământ din România.

Social-democrațiile care conduc prin alte țări nu distrug muncitorimea, nu vând fabrici la fier-vechi.

Social-democrații din alte țări nu acordă ajutoare sociale și venit minim garantat, cu condiția de a nu avea cetățeanul respectiv, țăranul sărac nimic în jurul casei. Dacă un țăran român, și cu toții mergem prin sate și ne confruntăm cu această realitate, dacă are o capră sau o vacă și dacă muncește s-o hrănească, să-și întrețină copiii, el este considerat nedemn de a primi venitul minim garantat. Dacă are o căruță sau televizor, i se suspendă automat dosarul de venit minim garantat.

În această situație, pentru că celelalte mijloace, un animal, o căruță, o frământare zilnică de a supraviețui, nu-i aduc echivalentul nici măcar a venitului minim, atunci tendința este de a abandona animalele, de a abandona mijlocul de transport, rudimentar și așa, de a abandona orice strădanie și orice frământare, pentru că, oricum, nu ar câștiga mai mult. Și atunci o importantă pătură socială reazemă primăriile, așteptând venitul minim garantat, care în traducere românească nu înseamnă nici mai mult, nici mai puțin, decât o mită electorală. Oameni pe care îi avem la cherem, care nu pot trăi pe picioarele lor, pentru că acesta este mediul social care li s-a construit cu premeditare.

Întrebați fiind, oamenii își plâng amarul, dar în același timp sunt dispuși să muncească pe proprietatea primarului, să meargă la prașilă la funcționarii primăriei sau la cules porumbul, la culesul viei, ca să li se acorde venitul minim. Cu acest venit minim asigurat, din care își mai pot plăti și micile datorii, se consideră eterni dependenți de cei aflați la putere (cei care sunt aflați vremelnic la putere, prin alte părți ale lumii).

Dacă această viziune asupra unei societăți rurale, dacă viziunea actuală asupra societății urbane din care muncitorimea migrează, negăsindu-și rostul, și devine automat beneficiara venitului minim în mediul rural, dacă aceasta este o viziune despre social-democrație și dacă așa se edifică o societate armonică, de la care avem pretenția perspectivei viitorului pentru generațiile de tineri de astăzi, cred că este cazul ca unii oameni cu pretenții de normalitate să își pună serioase probleme despre ceea ce înseamnă demersul politic, ce înseamnă actul guvernării în România. Dacă societățile conduse de social-democrați pe mapamond nu cunosc discrepanțe uluitoare între proprietarii, deținătorii de averi și cetățenii care își duc existența muncind pe proprietățile altora, ceea ce se întâmplă la noi este strigător la cer. Din jeep-uri, din limuzine luxoase coboară cetățence cu fuste crețe, care n-au plătit în viața lor un leu statului român; de bunuri și de averi, de palate cu turnuri și turnulețe beneficiază cetățeni cu pălării cu boruri largi și mustăți, care n-au plătit în viața lor nici energia electrică. Sunt astfel de palate și de proprietăți.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Nu este cazul domnului Sandor.

 
   

Domnul Costache Mircea:

Dumneavoastră sunteți o altă categorie: nu aveți borurile largi.

Domnule Szilagyi Zsolt, cu dumneavoastră ...

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Nu este domnul Szilagyi Zsolt, este domnul Tamas.

 
   

Domnul Costache Mircea:

Domnule Tamas, este o discuție pe care am putea s-o avem în alt context și cu o altă temă decât cea profund socială.

În țara noastră proprietarii unor palate cu turnuri și turnulețe care și-au adus marmora din străinătate nu plătesc nici energia electrică. Sunt datori cu zecile de miliarde la curent electric. Ei nu știu să-și ia bilet în autobuz pentru că nu au nevoie de autobuze. Ei merg în Mercedesuri să-și ridice ajutorul de la primărie. Pentru ei este posibil orice. Pentru omul nevoiaș, care umblă cu pălăria în mână, din ușă în ușă, nu se prea găsește dreptatea nicăieri.

O astfel de societate nu poate să poarte amprenta social-democrației, fără ca cineva să ne considere pe toți inconștienți, capabili să înghițim orice. Îi rog pe cei care se ocupă de transpunerea în viață a doctrinei social-democrate să privească mai atent la societatea românească și să ne creeze condiții să mai putem dialoga cu cetățenii satelor, cu lumpenii orașelor, cu marea masă de cetățeni dezmoșteniți ai sorții în România.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Tamas Sandor - pledoarie pentru îmbunătățirea legislației privind casele de ajutor reciproc; Dau cuvântul domnului deputat Tamas Sandor.

Va urma domnul Ioan Sonea. Concentrați, ca la ora 9,30 încheiem.

Doamna deputat Daniela Bartoș, domnii deputați Cristian Sandache, Vlad Hogea și Dan Coriolan Simedru au depus la secretariat declarațiile.

   

Domnul Tamas Sandor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Vinerea trecută, ca de obicei, am avut audiență cu cetățenii din circumscripția mea, Covasna. Cu această ocazie am fost contactat de reprezentanții locali și județeni ai caselor de ajutor reciproc ale salariaților. Împreună cu distinsele doamne reprezentante, am avut plăcerea să cunosc și un reprezentant al World Council of Credit Unions' Corporation.

Spre mirarea mea, mi-a fost înmânată o serie de scrisori, o serie de proteste împotriva Ordonanței de urgență nr.74/2003, și mai ales împotriva variantei de proiect de Lege pentru modificarea și completarea Legii privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariaților și al uniunii acestora, proiect de lege votat de plenul Senatului, variantă deja intrată în Camera Deputaților.

Cu permisiunea dumneavoastră, aș vrea să subliniez că aceste amendamente nu promovează interesele membrilor CAR, și nici a CAR-urilor. Astfel, posibilitatea democratică de asociere permisă, prin sintagma de "se pot asocia" este îngrădită prin înlocuirea sintagmei cu "se asociază", care este desigur imperativă și totodată neconstituțională.

Este, cred eu, inacceptabilă această variantă, pentru că încalcă dreptul constituțional la libera asociere. Nemaivorbind că varianta votată de Senat nu permite retrageri de fonduri parțiale din depunerile proprii acumulate fără pierderea calității de membru. Ca urmare, membrii CAR se vor retrage dacă nu au acces la banii lor proprii, atunci când au nevoie.

Este clar că sunt în fața unui act legislativ al cărui scop este altul decât cel declarat. Se dorește, de fapt, anularea sistemului CAR funcțional și atragerea fondurilor la alte instituții de credit. Să nu mă înțelegeți greșit: personal nu am nici o legătură cu CAR și nici nu doresc să fiu purtător de cuvânt al instituției, dar nu putem să trecem cu vederea distrugerea unui sistem funcțional.

Mi-a fost înmânat un set de proteste, nu numai din județul Covasna, ci și din alte localități și județe cum ar fi: Cluj, București, Bistrița, Dej, Brașov, Moinești, Tg.-Mureș, Comănești ș.a.

Aș vrea să menționez că 26 de CAR-uri din sistemul CAR din România au fost monitorizate timp de 4 ani de către Consiliul Mondial al Uniunilor de Credit, și pregătite pentru a îndeplini condițiile impuse de directivele europene pentru instituțiile de credit. Aceste CAR-uri îndeplinesc deja aceste condiții și sunt capabile să devină instituții de credit.

Permițând acestor CAR-uri să funcționeze în continuare trebuie să creăm posibilitatea ca membrii CAR să aibă acces la cele mai bune servicii financiare. Am totodată încrederea în dezbaterile din Camera Deputaților pentru a ajuta crearea unui sistem de creditare eficient și, desigur, pentru ajutarea membrilor lui. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Ioan Sonea - declarație intitulată Abuzuri de limbaj; Îl invit la microfon pe domnul Ioan Sonea. Va urma domnul Ion Bozgă. Domnul Eugen Nicolaescu va depune la secretariat.
   

Domnul Ioan Sonea:

Mulțumesc.

Am intitulat declarația "Abuzuri de limbaj".

Nu ne bucurăm de refuzul îmbrăcat în fraze diplomatice frumos meșteșugite și tradus liber, la voia Puterii, zilele trecute. Este tot un act de respingere. Din nefericire, acest act pune România într-o lumină confuză, mai degrabă într-o umbră, și derutează un popor care va percepe ceea ce s-a întâmplat ca o mare victorie a Guvernului României, pentru că așa este prezentat totul de către agenții de propagandă ai Puterii de la București.

Formularea cu folosirea lui «poate» reflectă mai degrabă batjocorirea limbii române și a realității. De ce s-ar mai angaja românul într-o luptă dacă, la fel ca în fotbal, victoria îi este refuzată atunci când o obține, iar pentru înfrângeri se acordă premii. Cum se traduce în engleză o formulare de forma «este dacă va fi»; ne-o pot spune demagogii politici. Totul este de domeniul farselor proaste făcute de șefi subalternilor, care trebuie să râdă.

Adevărul este că ceea ce se întâmplă este un eșec al Puterii și nu al României, dar cum Guvernul nu poate râde singur, trebuie să râdă și contribuabilii, și bine fac, că doar pe banii lor o fac. Este suprema satisfacție. De ce nu ni s-a spus adevărul pe care îl știm cu toții: că țara este în criză, că realitatea este prezentată trucat, că putem exporta corupție, că polarizarea socială este catastrofală etc? Dacă acest calificativ tot nu ar fi influențat procesul de aderare, de ce trebuia să fie mincinos? De ce trebuie considerați tâmpiți românii?

Două atitudini, citez: "Au fost făcute progrese și în alte domenii, precum reforma economică, iar în altele, precum reforma justiției, și administrației publice, progresele sunt de abia la început, deci multe eforturi trebuie depuse aici. Primirea statutului de economie de piață funcțională mai poate fi amânată, dar reformele trebuie să continue. " - Martin King - negociator. Alt citat: "Toată clasa politică este vinovată, și toată clasa politică trebuie să și-l asume, deoarece aceasta trebuie văzută ca o întreagă evoluție a Romaniei până azi", spune un lider PSD.

La laude doar PSD, la critici cu toții. Este stilul cunoscut clasic. Din glumă în glumă, minciuna este la ordinea zilei, devine forma «normală» de exprimare. S-a mințit în campanie, s-a mințit după, s-a mințit asupra Constituției, asupra calificativului privind statutul de țară cu economie de piață funcțională. De ce nu s-ar minți și în ce privește președintele Partidului România Mare? Din nou falsuri, invenții, acuzații. Toate acestea reflectă teama, dar și paleta nelimitată pe care o pot folosi partidele puterii (PSD și UDMR) pentru a intimida, înspăimânta și teroriza un partid sau altul, pe conducătorii acestuia.

Am văzut de ce sunt în stare cu prilejul referendumului, de parcă nu era destul pentru acest popor. Trei sute de mii de dolari, reprezentând costul deplasării la Reuniunea Internaționalei Socialiste, vor fi plătiți și de Guvern și de partid, după ce a fost prins cu mâța în sac. Dar nu toți au simțit ghearele, așa că de bucurie dăm dolarii. Nu ne putem dumiri cum poate omul nostru să râdă, uitându-se în ochii celui care râde, când îl arde cu țigara? O enigmă a adaptării la formele viitorului? Se pare că ne apropiem cu pași repezi de statutul unei țări sub control militar, în care pe lângă militarizarea instituțiilor civile din subordinea guvernului, este adevărat, prin numirea în funcții importante a foști militari,apare armata președintelui în loc de armata țării. După ce administrația locală a fost «cuplată» cu fostul minister de interne, iată că acum un om poate dispune de soldați țării ca de propria lui gardă personală. Pentru ce o mai fi fost nevoie de revoluție, numai Dumnezeu poate să știe. Sperăm că țara va trece cu bine peste aceste hopuri, dându-și seama de jocurile politice interne și internaționale, de sulemenire cu vopsele scump plătite, și că singura șansă de a intra în Uniunea Europeană este de a avea o conducere care să refuze minciuna și laudele fără suport real, dar care să se angajeze cu răspundere pentru eradicarea tuturor relelor care sunt motive serioase pentru refuzul de ieri. Mulțumesc.

 
  Ion Bozgă - despre strategia de agricultură ecologică;

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului Ion Bozgă. Va urma domnul Emil Rus. Domnul Victor Bercăroiu a depus la secretariat declarația.

   

Domnul Ion Bozgă:

Declarație politică privind strategia de dezvoltare sectorială a Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului privind agricultura ecologică.

Având în vedere faptul că România este printre puținele țări din Europa care are pe teritoriul ei lanțul Carpatic, cu munți și suficiente dealuri, această țară se pretează foarte bine pentru dezvoltarea agriculturii ecologice.

În România, în ultimii doi ani, s-au făcut primii pași concreți în stimularea și susținerea oficială de către Guvernul României a agriculturii ecologice prin programe speciale. Numai o unitate de management a proiectului prin sprijinirea serviciilor din agricultură a susținut financiar 7 proiecte din domeniul agriculturii ecologice.

Începând cu anul 2004, subvenția pe produs acordată pentru produsele certificate ecologic este suficient de stimulativă, față de subvenția pentru produsele convenționale.

Sprijinirea pentru înființarea de organisme de inspecție și certificare românești este un alt efort pe care-l face Ministerul Agriculturii, în așa fel încât statul va suporta contravaloarea taxei de certificare ecologică.

Începând cu anul 2001 și până în prezent s-au emis 5 acte normative, la propunerea Ministerului Agriculturii privind reglementarea agriculturii ecologice. În urma acestor eforturi, s-au înregistrat la Ministerul Agriculturii un număr de 129 de producători din agricultura ecologică, din care 65 în producția vegetală, 19 în producția animalieră, 41 în apicultură, 4 procesatori și 1 importator. Deci, se poate. Salut pe toți aceia care se implică în dezvoltarea agriculturii ecologice în România, având în vedere implicațiile sociale foarte mari. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Emil Rus - declarație politică care vizează trei probleme legate de învățământul preuniversitar; Dau cuvântul domnului deputat Emil Rus. Va urma domnul Virgil Popescu.
   

Domnul Emil Rus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prezenta declarație politică vizează trei probleme pe care le aduc la cunoștința ministrului educației, cercetării și tineretului, domnul profesor Alexandru Athanasiu și cer rezolvarea lor prin aplicarea programului de guvernare pe 2001 - 2004 al echipei ministeriale social-democrate, condusă de domnul profesor Adrian Năstase, în care se decretează, după noua, dar și vechea Constituție a țării că "sistemul de învățământ este apreciat de Guvernul P.D.S.R." - așa era atunci - "ca o prioritate națională".

Cele trei probleme din învățământul preuniversitar în cauză, constatate în teren, se referă la mult cântatele autorizații de funcționare a școlilor: prima, reforma și sănătatea elevilor; a doua a tineretului. Și a treia se referă la existența școlilor de arte și meserii.

Să luăm cele trei probleme pe rând, cu o exemplificare din județul Bistrița Năsăud, pe care cu ușurință o putem extinde la nivel de țară. Astfel, în județul Bistrița Năsăud sunt peste 400 de școli, dintre care circa 100 nu au autorizație de funcționare, fapt confirmat de Direcția județeană de sănătate publică și cele mai multe pe motivul condițiilor igienico-sanitare necorespunzătoare: la Colibița, Ciceu Poieni, Cuiza, Coșbuc sau Zagra și aș putea continua lista cu școli din Bistrița sau grădinițe cu orar prelungit.

Iată numai în localitatea Ardaf, comuna Șieu, o școală mică, s-au îmbolnăvit în ultima vreme peste 50 de elevi de hepatită, dar în județ și în țară, la tineretul școlar sunt semnalate și boli pulmonare, hipertensiune, afecțiuni ale sângelui sau digestive, boli care dau deficiențe grave de vedere.

O a doua cauză cu repercusiuni în sănătatea elevilor este această reformă modernă care aplică forma săptămânii de lucru reduse la 5 zile, înghesuind în ea întreaga instruire și educație. Astfel, zilele se încarcă, după cum urmează: luni este o zi grea, marți plusează, miercuri și joi solicită o pregătire independentă a elevilor de 8 - 10 ore în afara cursurilor, vinerea revine la ceea ce se întâmplă luni, iar zilele de sfârșit ale săptămânii sunt de refacere. Tot o formă dăunătoare sănătății și randamentului școlar este împărțirea anului, potrivit reformei, în semestre, pentru cei mici fragmentate prin vacanțe mărunte, fără eficiență în planul învățământului, iar pentru cei din clasele liceale prea lungi, peste puterile lor și stresul este atât de prezent, cu cele mai diversificate forme și consecințe ale lui.

Și ultima problemă, cea a școlilor de arte și meserii este la fel de dureroasă sub aspectul lipsei de orientare și de orizont.

Și din nou revin la județul pe care-l reprezint și la fel precizez că situația este identică în întreg învățământul preuniversitar. La nivelul județului avem circa 40 de școli de arte și meserii care nu au nici bază materială, nici încadrare corespunzătoare și nici o logistică în procesul instructiv-educativ.

Nimeni nu știe care sunt planurile de învățământ, nimeni nu știe ce se face și ce se cere. Unii profesori mai folosesc timpul pentru consolidarea cunoștințelor de cultură generală, repetând materiile parcurse în clasele gimnaziale. Sigur, vor fi fiind și lucruri bune, dar cu o floare nu se intră în Uniunea Europeană. În rest, speranțe și bani de la buget pentru învățământ nemaipomenit de puțin.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Virgil Popescu - declarație politică cu tema Raportul de țară întocmit de Comisia Europeană. Atitudini politice; Dau cuvântul domnului Virgil Popescu. va urma domnul Gheorghe Roșculeț.
   

Domnul Virgil Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică are ca subiect "Raportul de țară întocmit de Comisia Europeană. Atitudini politice".

România a devenit, începând din 2001, un partener serios, responsabil, ale cărei realizări, recunoscute și apreciate demonstrează dinamica pregătirilor pentru aderarea la Uniunea Europeană, capacitatea autorităților publice române de a acționa ferm și eficient în domeniul politic, economic și al îndeplinirii criteriilor de țară membră.

Nici n-ar putea fi alte aprecieri pentru o țară care are o creștere economică foarte ridicată pe ultimii trei ani, de aproximativ 5%, care a reușit să scadă nivelul de sărăcie de la 35% la 29%, a redus rata inflației considerabil, care a finalizat cu succes acordul cu Fondul Monetar Internațional și a încheiat negocierea a 20 dintre cele 30 capitole care marchează alinierea la Uniunea Europeană.

Deși este oficial recunoscută de către însăși Comisia Europeană, este o etapă niciodată atinsă în guvernările anterioare, deoarece aceasta s-a înscris imediat în obiectivele de atacat și de negat din partea Asociației Partidului Democrat și Partidului Național Liberal, grabă care i-a propulsat liderii la Bruxelles, în speranța constatării în primă audiție a unui raport defavorabil.

Întoarcerea fiilor risipitori a avut loc fără lauri, demonstrând încă o dată că cele două partide nu pot fi parteneri în susținerea intereselor naționale.

Apetitul Partidului Democrat și Partidul Național Liberal pentru negarea rezultatelor obținute prin efortul a trei ani de guvernare de către țară definește opțiunea acestora pentru o luptă politică lipsită de principii, pentru care interesul național este o declarație propagandistică, demonstrează electoratului un derapaj moral ireversibil.

În fapt, Partidul Democrat și Partidul Național Liberal și-au făcut publică dorința ascunsă ca România să nu fi înregistrat progrese, să nu fi înaintat în efortul de integrare europeană, să nu fim recunoscuți și încurajați ca viitori membri ai Uniunii Europene.

Această atitudine - să acceptăm denumirea de atitudine politică - este identică cu cea adoptată cu ocazia Referendumului de aprobare a noii Constituții. Miza votului la referendum fiind chiar integrarea europeană, toată strategia opoziției s-a construit pe provocarea unui absenteism majoritar, pentru a împiedica, practic, accesul României în familia democrațiilor occidentale.

Cu toate eforturile și mobilizările opoziției, populația a înțeles caracterul duplicitar al atitudinii politice a opoziției, demonstrându-și clar poziția, prin vot.

Disprețul față de voința exprimată de cetățenii care s-au prezentat la urne s-a materializat prin acuzații aberante privind fraude și falsificarea de voturi, prin pretenția de a se constitui comisii de anchetă care să demonstreze cu orice preț altceva decât au vrut oamenii cinstiți care s-au prezentat la vot.

În aceste condiții, este din ce în ce mai clar că Partidul Democrat și Partidul Național Liberal una spun și alta fac, duc o politică internă ambiguă, de ascundere a adevăratelor intenții și o politică externă declarativă în folosul țării, dar încearcă cu fiecare prilej să ne denigreze tot ceea ce se realizează cu eforturi apreciabile de către noi toți, de către țara noastră, urmărind falsificarea interpretării evenimentelor istoriei, pentru creșterea procentului lor electoral.

Mai este foarte puțin timp, însă, până când această politică duplicitară va fi apreciată just de către supremul judecător: electoratul. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Gheorghe Roșculeț - comentariu pe marginea raportului anual pentru România al Comisiei Europene; Dau cuvântul domnului deputat Gheorghe Roșculeț. Domnul deputat Ciontu a depus la secretariat declarația, din criză de timp.
   

Domnul Gheorghe Roșculeț:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Raportul anual pentru România al Comisiei Europene, publicat joi, 5 noiembrie 2003, reprezintă o evaluare corectă a demersurilor de integrare ale României în Uniunea Europeană, conținând în același timp necesarele elemente pentru o agendă îmbunătățită a eforturilor noastre de aliniere la standardele europene, sub aspectul economic, social și politic.

Acest raport atestă cel mai substanțial progres înregistrat în perioada de când Comisia Europeană monitorizează anual România.

Comisia a recunoscut deplin faptul că România a înregistrat progrese importante și că economia românească poate fi considerată ca o economie de piață funcțională, odată ce progresele semnificative înregistrate în ultimii ani, sub aspect economic, vor continua.

De aceea, este greu de acceptat înverșunarea cu care reprezentanți ai opoziției au încercat, după publicarea raportului de țară pe 2003 să nege realizări importante obținute de Guvernul României pe acest parcurs dificil al integrării europene.

Sigur, înțelegem nemulțumirea celor care, în perioada 1997 - 2000, au gestionat lamentabil treburile țării, iar aceste lucruri au fost aspru sancționate în rapoartele de țară.

"În 1998 doar România nu a făcut progrese privind îndeplinirea acestui criteriu".

1999: "Situația din România este foarte îngrijorătoare, cu al treilea an consecutiv de recesiune, continuarea instabilității macro-economice și o lipsă persistentă a unui cadru legal și instituțional care trenează și reformele economice".

Pentru a așeza lucrurile în matca lor firească aș vrea să menționez precizarea făcută de purtătorul de cuvânt al comisarului Verheugen în 6 noiembrie 2003. Răspunzând la o întrebare a presei privind acest calificativ, a spus următoarele: "În primul rând aș dori să subliniez că raportul de țară din acest an este foarte pozitiv pentru România. Recunoaște eforturile considerabile și de succes pe care România le-a făcut în plan economic, evidențiază faptul că rata de creștere a economiei românești este impresionantă. Evidențiază că rata inflației a fost redusă considerabil. Urmare a eforturilor României, țara dumneavoastră poate fi considerată o economie de piață funcțională, odată ce progresul semnificativ la care m-am referit anterior continuă decisiv, iar comisia a recunoscut eforturile exemplare întreprinse de Guvernul dumneavoastră în ultimele 12 luni și bineînțeles suntem foarte încrezători că statutul României de economie de piață funcțională poate fi confirmat în viitorul apropiat, pe baza eforturilor continue și a unui parcurs pozitiv și în final nu mai este nevoie să spun - România se află pe drumul cel bun, către îndeplinirea obiectivului aderării în 2007".

Oricum am privi problema, este evident că raportul de țară certifică faptul că direcția adoptată de Guvernul Năstase pentru dezvoltarea României este bună, astfel încât obiectivele propuse, finalizarea negocierilor de aderare în 2004 și atingerea țintei de aderare în 2007 să devină realitate.

Raportul de țară, în concluzie, evidențiază o serie de evoluții pozitive ale României, precum și angajamentele pe care țara noastră trebuie să și le asume pentru viitor. Pe ansamblu, evoluția României este considerată bună, iar obiectivele de integrare realizabile, sub rezerva continuării reformelor derulate în ritmurile actuale.

Vă mulțumesc.

 
   

(Următoarele declarații au fost consemnate conform materialelor depuse de către deputați la secretariatul de ședință).

 
  Gheorghe Eugen Nicolăescu - declarație cu titlul Cel mai mare dușman al românilor - natura;

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

"Cel mai mare dușman al românilor - natura"

Mult așteptatul raport de țară a venit într-un final de la Comisia Europeană, însă, odată cu el a venit încă o veste proastă pentru români - frigul. Dacă prima situație a fost ușor rezolvată de criticii literari și analiștii gramaticali din PSD, cea de a doua, cea care îi doare cu adevărat pe români, nu are nici o șansă de a fi rezolvată nici în această iarnă. Asta, poate, din cauza faptului că natura este printre puținele lucruri pe care PSD-ul nu a reușit să le controleze în această țară.

Paradoxal este faptul că, într-o țară cu o guvernare social-democrată, populația se confruntă cu mai multe probleme de ordin social decât în orice altă perioadă din existența sa postdecembristă. Acum nu mai este vorba de interpretarea cuvântului "poate", din limba engleză; aceasta este o problema pe care o trăiesc direct milioane de români, care nu mai pot fi mințiți prin nici un mijloc, deoarece frigul din apartamente sau case a început să îi facă imuni la astfel de minciuni sau promisiuni. Pe român nu îl mai interesează în mod direct ce se va întâmpla cu România în 2007, sau mai nou în 2009, ci mai degrabă cum va rezista el și familia lui și în această iarnă care se anunță a fi una din cele mai grele cu care s-a confruntat România în ultimii ani. Acum, rezultatul promisiunilor din campania electorală trebuie să se vadă, rezultatul lor este tangibil și astfel oamenii sunt mai greu manipulați.

Datele statistice sunt înfiorătoare. Acestea arată că în pragul iernii 2003, din cele 2,4 milioane de familii de români care locuiesc la bloc, 640.000 de familii s-au debranșat deja de la sistemul central de încălzire. Dintre cele care încă nu au luat această decizie, peste un sfert, se bucură de ajutoare guvernamentale pentru încălzire, care de cele mai multe ori sunt însă inutile. Probabil în viitorul cel mai apropiat aceștia vor îngroșa rândurile celor debranșați. Dintre aceștia, doar o parte își vor permite o sursă alternativă de încălzire. Soluțiile posibile, ar fi instalarea unei centrale proprii de apartament, soluție inaplicabilă pentru cei care au acumulat datorii de milioane la întreținere, datorită costului foarte ridicat al acestora. O alta o reprezintă încălzirea electrică, care însă duce cu siguranță consumul unei familii la peste 60 kWh cât permite tariful social. Prețul ridicat al gazelor naturale mai elimină din calcul încă o soluție. Deoarece stau la bloc, acești oameni nu se pot bucura nici de ajutorul pentru lemne, dat locuitorilor de la sate.

În aceste condiții, peste un milion două sute de mii de români au avut o singură alternativă - să stea în frig. Probabil, în viitor, ei se vor transforma tot în date statistice și în material pentru campania electorală a partidului de guvernământ. Oricum, cred că celor de la putere trebuie să li se aducă aminte două lucruri: în iarna anului trecut în județul Bacău au murit din cauza condițiilor improprii de trai, de două ori mai mulți pensionari decât în anul precedent.

Guvernul trebuie să știe că niciodată nu te vei putea bucura de recunoașterea celor din exterior, înainte de a fi recunoscut de cei pe care îi conduci. Am putea spune chiar că a doua o condiționează pe prima.

  Valeriu Gheorghe - comentariu pe marginea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2003;

Domnul Valeriu Gheorghe:

Săptămâna trecută a fost votat, la Camera Deputaților, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2003 privind acordarea în anul agricol 2003-2004 a unui sprijin direct al statului producătorilor agricoli pentru suprafețe de teren arabil de până la 5 ha. Guvernul a cerut dezbaterea în procedură de urgență, motivând că agricultura României trebuie să fie finanțată astfel încât să fie sporită eficiența activității în acest domeniu, dar, în realitate, lucrurile stau cu totul altfel. Ceea ce nu spune PSD-ul este faptul că numai anumiți agricultori vor beneficia de aceste sume prevăzute în ordonanță, introducând astfel o discriminare. Să mă explic: această ordonanță angrenează un efort bugetar de 13.600 de miliarde de lei.

Deși toți membrii Comisiei pentru agricultură au hotărât cu majoritate de voturi ca art.14 din Ordonanța nr.72/2003 să fie eliminat, oferind astfel posibilitatea tuturor agricultorilor din România, indiferent de mărimea suprafeței terenurilor pe care le dețin, să cumpere motorină mai ieftină, cu 3.600 de lei pe litru, acest articol a fost menținut în plenul Camerei Deputaților cu ajutorul celebrei mașini de vot pesediste.

Păstrarea acestui articol care anulează returnarea celor 3.600 de lei pe litru de motorină, va însemna o lovitură puternică pentru agricultură, dat fiind faptul că motorina are o pondere de 30% din totalul cheltuielilor aferente lucrărilor agricole.

Asistăm practic la un furt legiferat de Guvernul PSD, în condițiile în care această anulare a noțiunii de taxă de drum nu a însemnat și reducerea corespunzătoare a prețului motorinei pentru toate categoriile de utilizatori.

Dacă se dorește într-adevăr sprijinirea tuturor agricultorilor, ar trebui să revenim la discutarea proiectului de lege care a fost abandonat anul trecut, conform căruia motorina pentru agricultură va fi colorată, mai ieftină și se va găsi la oricare stație de distribuție a produselor petroliere, putând fi cumpărată de agricultori fără nici un fel de declarație sau documentații.

Consider că agricultorii nu beneficiază de nici un fel de sprijin. Întotdeauna am solicitat să fie eliminată taxa de drum de la agricultură. Atunci când a apărut Legea nr.264, modificând Legea nr.118 a fondului special al drumurilor, am demonstrat că nu este corectă introducerea acestei cote în combustibil pentru agricultură, mai ales că modul de recuperare al acestei taxe este greoi. Dacă facem un simplu calcul, observăm că pentru această subvenție se găsesc 13 mii de miliarde, costul pentru cele 300 de mii de tone de motorină, respectiv consumul pentru agricultură în terenul arabil este de o mie și ceva de miliarde de lei.

Prin adoptarea acestei ordonanțe de urgență a fost eliminată o facilitate câștigată anterior de către agricultorii din România.

Stimați colegi din PSD, vă asumați o mare răspundere în fața țăranilor noștri practicând o politică ce nu are nici o legătură cu realitățile din țară, pe care nu le cunoașteți, folosindu-vă de privilegiile puterii numai pentru a o păstra în continuare!

  Victor Dobre - atenționare asupra greutăților cu care se confruntă, în prag de iarnă, mai mulți locuitori din municipiul Galați;

Domnul Victor Dobre:

Partidul Național Liberal, filiala Galați, atrage atenția autorităților competente asupra greutăților cu care se confruntă mai mulți locuitori din municipiul Galați, în prag de iarnă.

Deși frigul din apartamente se face simțit din ce în ce mai mult, asistăm la o statistică uluitoare, publicată în presa locală, în care se spune că un număr de 128 de blocuri nu beneficiază de căldură din cauza defecțiunilor apărute la instalațiile de furnizare a agentului termic. Conform aceleiași declarații, un număr de "40 de blocuri nu sunt alimentate cu căldură datorită defecțiunilor existente în sistemul de termoficare, ale căror remedieri trebuie făcute de Apaterm", aflată în subordinea Primăriei.

În aceste condiții, ne întrebăm de ce această declarație survine în momentul furnizării căldurii și de ce nu au fost luate măsurile necesare pe parcursul verii?

Probabil că, pentru autoritățile din Galați a devenit o obișnuință să se confrunte cu plângerile contribuabililor, fără a căuta și un răspuns pentru rezolvarea problemelor.

Iată că locuitorii municipiului Galați nu trebuie doar să găsească o metodă de a supraviețui în confruntarea cu prețurile tot mai mari, cu indiferența autorităților, ci trebuie să se "călească" înfruntând și frigul din locuințe.

Mai mult decât atât, un număr de 66 de blocuri au solicitat sistarea furnizării de agent termic, probabil pentru că venitul familial nu le permite plata facturilor de întreținere și asigurarea coșului zilnic necesar, în același timp. Practic, Galațiul se înscrie în statistica oficială care arată că aproape 640.000 de familii, de pe teritoriul întregii țări s-au debranșat, 300.000 dintre acestea neavând alternativă la încălzire și nici drept de subvenție!

PNL solicită responsabililor Primăriei un răspuns public prin care să se menționeze care este durata de rezolvare a problemelor la instalațiile de furnizare a agentului termic pentru locatarii celor 40 de blocuri afectate de indiferența autorităților.

  Viorel Gheorghe Coifan - declarație politică cu titlul Reforma administrației publice - un eșec anunțat;

Domnul Viorel Gheorghe Coifan:

"Reforma administrației publice - un eșec anunțat".

În anul 2001, Guvernul Năstase, din exces de zel propagandistic, lansează "Cartea Albă a guvernării PSD" ce se dorea un opus magna al intențiilor de reformare a societății românești.

Capitolul 9 era dedicat reformei în administrația publică centrală/locală și dezvoltării regionale. Au fost definite o serie de obiective fundamentale dintre care amintim: descentralizarea serviciilor publice și consolidarea autonomiei administrative și financiare, depolitizarea structurilor administrației publice, armonizarea cadrului legislativ cu acquis-ul comunitar.

Acestea au rămas simple afirmații demagogice dintr-o recuzită cu care PSD, partidul-stat, ne-a obișnuit deja.

În realitate, din 2957 de primari aleși în anul 2000, până la această dată au migrat 1107, adică 37,2% dintre care 30% spre PSD. Motive? Multiple, dar, în primul rând, lipsa accesului la resursele financiare. Revizuita Lege a finanțelor publice locale a rămas în stadiul de proiect încă din 2002.

Șicanele la care sunt supuși primarii din opoziție au devenit practici curente, la ordinea zilei. Ieri, primarul municipiului Deva, domnul Mircia Muntean, era cât pe aici să fie arestat de procurorii PNA.

În timp ce miniștrii corupți ai PSD umbresc imaginea României la Bruxelles, unui ales local harnic, inimos și cinstit, dar aparținând opoziției, i se redeschid dosare clasate pentru a-l compromite.

În ceea ce privește armonizarea cadrului legislativ cu cel al UE, Guvernul PSD a promis finalizarea în 2001 a codurilor administrative, de procedură administrativă, respectiv electoral.

În raportul de țară pe anul 2003, la pagina 17, se afirmă explicit capacitatea limitată a autorităților administrației publice locale de a implementa responsabilitățile descentralizate. Sistemele de management ale resurselor umane sunt nedezvoltate, remunerația este foarte mică, iar recrutarea și promovarea nu se fac pe bază de competență.

Unitatea Centrală pentru Reformă în Administrația Publică nu are o autoritate reală asupra structurilor administrației publice, iar INA nu are resursele necesare pentru a susține pregătirea performantă a funcționarilor publici.

În decembrie 2002, Guvernul PSD a adoptat un memorandum prin care se angaja să antreneze 6000 de specialiști în cunoașterea legislației și a instituțiilor UE. Trebuiau recrutați 500 de specialiști -consultanți pentru problemele integrării în UE. Procedurile de detașare a acestora pe lângă ministerele de linie au fost lipsite de transparență și cu puternic iz clientelar.

Suntem în al treilea an de guvernare PSD și din nou Raportul de țară este defavorabil României la capitolul "administrație publică."

Anul 2004 va fi un an electoral în care toate energiile politice vor fi canalizate spre campaniile electorale pentru alegerile locale, respectiv generale.

În patru ani de guvernare, actualul guvern, "emanație a partidului - stat", a demonstrat dezinteresul față de marile și gravele probleme ale societății românești, cultivând în schimb o clientelă politică rapace, avidă de bani și putere. Nu baroni, ci ciocoi locali, pe lângă care Dinu Păturică face palidă figură.

Eșuarea reformei în administrație reprezintă încă un eșec al acestui guvern incapabil să se uite în ochii cetățenilor care au dat votul PSD-ului și care au fost astfel păcăliți, dar care nu vor uita și vor vota în 2004 pentru adevărata schimbare în bine a României.

  Maria Lazăr - intervenție pe tema bugetul pe anul 2004 îndreptat cu prioritate către grupurile sociale cele mai sărace;

Doamna Maria Lazăr:

"Bugetul pe anul 2004 îndreptat cu prioritate către grupurile sociale cele mai sărace".

Bugetul pe anul 2004, aflat încă în dezbaterea comisiilor de specialitate ale Parlamentului, va fi direcționat, cu prioritate, spre finalizarea politicilor sociale ale Guvernului. Astfel, pentru traversarea sezonului rece în condiții mulțumitoare, sunt majorate ajutoarele pentru încălzirea locuințelor pentru care se vor aloca, la nivel național, 800 miliarde lei. Se va urmări finalizarea procesului de recorelare a pensiilor început în anul 2002, eliminarea inechităților între diferite generații de pensionari, ceea ce presupune cheltuieli suplimentare de 5.167 miliarde lei.

De asemenea, se va continua indexarea pensiilor, trimestrial, precum și a indemnizațiilor acordate tuturor celor care au suferit persecuții, invalizilor, veteranilor și văduvelor de război, dar și persoanelor cu handicap. Nu în ultimul rând, vor fi dublate pensiile pentru agricultori, prin alocarea suplimentară a 7.000 miliarde lei.

Totodată, Guvernul va loca suplimentar aproximativ 5.000 miliarde lei pentru introducerea unei alocații complementare pentru familiile cu mai mulți copii și cele cu un venit mediu net pe membru de familie de până la 1,5 milioane lei lunar. Pentru familiile monoparentale și cele beneficiare de venit minim garantat se va acorda o alocație complementară majorată. Pentru asistență socială, alocații, pensii, ajutoare și indemnizații, cheltuielile cuprinse în bugetul general dețin ponderea cea mai mare în produsul intern brut în anul 2004, și anume de 10,8%.

Am venit la tribuna Camerei Deputaților pentru a sublinia grija deosebită pe care o acordă Guvernul Partidului Social Democrat condus de domnul Adrian Năstase, pentru a sprijini populația, mai ales persoanele cu greutăți materiale și financiare, pentru a face față cerințelor unui trai decent, diminuând nivelul sărăciei care este în continuă scădere, chiar dacă în acest plan mai este mult de făcut.

  Aurel Gubandru - declarație politică intitulată Americanii la Buzău;

Domnul Aurel Gubandru:

"Americanii la Buzău"

Visul bunicilor noștri care, odată cu finalul celui de-al doilea război mondial, s-a dorit mai bine de 50 de ani să devină realitate, s-a împlinit. Venirea americanilor pentru a ne elibera de povara comunismului s-a lăsat mult așteptată dar, iată că, după 1989, acest lucru a devenit posibil.

La Buzău, acest lucru s-a întâmplat joi, 6 noiembrie 2003, când Excelența Sa, Michael Guest, ambasadorul SUA în România, era primit cu mare onoare de către primarul municipiului, președintele Consiliului Județean și prefectul județului Buzău.

Venirea domniei sale nu a fost întâmplătoare, aici s-a inaugurat sosirea primului investitor american în județul nostru, iar investiția nu a fost de 10$, ci pur și simplu a cumpărat fabrica de pulberi de fier, una dintre cele mai mari investiții de după Revoluție.

Așadar, vizita domnului președinte Ion Iliescu la această fabrică, în 1996, a fost de bun augur.

Buzoienii au motive de mândrie, în județul lor, după atâta timp, au sosit ".. americanii.

Pe cerul Buzăului a apărut curcubeul!

  Cristian Nechifor - comentariu pe marginea atitudinii unor reprezentanți ai opoziției legate de demisia unor miniștri;

Domnul Cristian Nechifor:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Desigur că nu vă spun o noutate atunci când afirm că demisiile celor trei membri ai Guvernului, survenite săptămâna trecută, au generat un interes general, atât în presă, cât și în mediile politice sau printre simplii cetățeni. E un lucru explicabil și, în cea mai mare parte, legitim. Atunci când trei miniștri își dau demisia, în aceeași zi, e normal ca oamenii să fie interesați de motivația acestor decizii, luate de demnitari de rang înalt ai statului.

Ceea ce mi se pare mai puțin corect este atitudinea unor reprezentanți ai opoziției, care au construit o întreagă schelărie de scenarii în jurul deciziilor celor trei miniștri.

De ce acum și nu alaltăieri, de ce lunea și nu joia la prânz, de ce demisie și nu harakiri? Cam acesta a fost registrul în care au comentat unii cele trei demisii, ocolind esența fenomenului, și anume aceea că trei demnitari de rang înalt au pus imaginea Guvernului mai presus de interesele și sentimentele personale.

Dacă nu mă înșel, Convenția Democrată a avut nevoie de crize guvernamentale și lovituri de teatru, pentru ca unii membri ai cabinetului să părăsească scena...

Cred că măcar aceste amintiri, nu prea îndepărtate, ar putea fi un bun motiv de moderație pentru cei care s-au transformat, săptămâna trecută, în procurori ai celor trei foști miniștri.

  Grigore Emil Rădulescu - prezentarea câtorva date statistice privind România din raportul realizat în cadrul Programului Națiunilor Unite de Dezvoltare;

Domnul Grigore Emil Rădulescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dintre țările candidate la Uniunea Europeană, România ocupă penultimul loc în privința Indicelui de Dezvoltare Umană (IDU), se arată în raportul realizat în cadrul Programului Națiunilor Unite de Dezvoltare (PNUD) publicat în iulie 2003.

La alcătuirea clasamentului s-au luat în calcul, în primul rând venitul pe cap de locuitor, speranța de viață și nivelul educațional al populației, capitole la care România este codașa Europei. În timp ce la nivel mondial, țara noastră se situează abia pe locul 72, țările din U.E. ocupă locuri fruntașe: Suedia - 3, Olanda - 5, Belgia - 6, Danemarca - 11, Finlanda - 14, Luxemburg - 15, Franța - 17.

Și țările în curs de aderare ocupă poziții onorabile la nivel mondial, pe cele mai avantajoase locuri situându-se Cipru (25), Slovenia (26), Cehia (31). Ce-i drept, România se situează peste Ghana și Botswana, dar mult sub Bulgaria (57) și Trinidad Tobago (54). Primele locuri sunt ocupate de Norvegia, Islanda, Suedia, iar ultimele clasate sunt Bhutan, Sudan, Bangladesh, Congo. Raportându-se doar la conținutul european, România rămâne în topul țărilor codașe din punct de vedere al veniturilor și al puterii de cumpărare. Cu un venit mediu anual pe cap de locuitor de 986 euro, țara noastră se situează înaintea Bulgariei, Rusiei, Belarus, Bosnia-Herțegovina, Albaniei, Ucrainei și Moldovei. Numai că banii câștigați de români se ridică la o treime din veniturile înregistrate de vecinii noștri din Ungaria, Republica Cehă sau Polonia, țări care, în clasamentul privind dezvoltarea umană, ocupă pozițiile 54, 32, respectiv, 35.

Pensia medie din România, a cărei valoare nu depășește 51,5 dolari, este de peste 30 de ori mai mică față de media pensiei din țările Uniunii Europene, care variază între 1500 și 2000 dolari.

De asemenea, țara noastră are cel mai mic nivel al pensiilor dintre toate candidatele la integrare. La acest capitol, suntem devastați chiar și de Bulgaria, unde media este de 56 dolari și suntem la mare distanță de Slovenia (464 dolari), Cipru (388 dolari) și Polonia (250 dolari).

În ceea ce privește speranța de viață și educație, statisticile arată că românii trăiesc cu opt ani mai puțin decât cetățenii Uniunii Europene. Speranța medie de viață în Uniunea Europeană este de 75,3 ani pentru bărbați și 81,4 pentru femei, în timp ce, în România, femeile trăiesc, în medie, 75 de ani, iar bărbații, doar 66.

De asemenea, România conduce în topul numărului de analfabeți din Europa de Est cu 6%, în rândul persoanelor adulte, față de Bulgaria cu 5% sau Ungaria, care are doar 2% analfabetism.

În pofida progresului global, în multe țări, Raportul de Dezvoltare Umană - 2003 indică o scădere drastică a nivelului de trai. Mai mult de un miliard de oameni luptă să supraviețuiască având un venit de mai puțin de un dolar pe zi. Aceștia nu au acces la serviciile de bază, de ocrotire a sănătății și de aprovizionare cu apă potabilă.

În unele din țările în curs de dezvoltare, SIDA continuă să se răspândească fără control. În țările din Asia de Sud și din Africa, din zona de jos a Saharei, doar unul din trei copii are șanse de a termina școala primară, iar în Asia de Sud, unul din patru copii nu are acces la educație. Din punctul de vedere al acestor aspecte, România nu se află chiar pe ultimele locuri.

  Codrin Ștefănescu - lansarea unui apel disperat pentru sprijinirea tinerei generații din România;

Domnul Codrin Ștefănescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația de astăzi reprezintă, fără nici un fel de exagerare, un apel disperat către toți parlamentarii, față de ceea ce reprezintă actuala generație tânără din România.

Stimați colegi, îndreptați-vă atenția către tinerii noști, copiii și nepoții care ne vor călca pe urme în viitorul apropiat, gândiți-vă că ei reprezintă România de mâine, cea pe care, atât de mult, o dorim civilizată, democratică, europeană. Chiar nu vă interesează sondajele care-i prezintă pe tineri, următorii politicieni ai țării, într-o situație fără ieșire, pentru care singura soluție în construirea unui viitor mai bun, este emigrarea? Chiar nu vă mișcă faptul că există atât de mulți tineri șomeri cu licență în România, ca să nu mai vorbim de faptul că eforturile acestora sunt răsplătite cum se cuvine de niște străini, care se vor mândri mai târziu cu ei ca fiind "de-ai lor"?!

Cine are interes în România să boicoteze generația tânără și să blocheze dezvoltarea profesională și umană a acesteia, să saboteze, practic o națiune întreagă?!

Ați uitat, probabil, de perioada în care erați studenți, tineri cu speranțe și planuri realiste, nu imposibil de realizat pe vremea aceea, sau unii dintre dumneavoastră consideră că urmașii vă sunt feriți de grijile materiale pe care le au majoritatea covârșitoare a tinerilor de astăzi?

În acest sens, vă propun, stimați colegi ca, în următoarele 3 luni să fie dezbătute în regim de urgență toate inițiativele legislative care au ca obiect sprijinul, de orice natură, acordat tinerilor, amintindu-vă, în același timp, că o întreagă generație de tineri stă cu ochii pe noi, așteptând să se întâmple ceva bun și pentru ei!

Ce sprijin oferiți, în situația în care orgoliile politice sau de altă natură blochează cu nonșalanță și fără scrupule inițiative legislative ale puținilor tineri parlamentari sau ale personalităților importante ale politicii actuale care își dau acordul pentru propuneri pertinente de îmbunătățire a situației tinerilor? În acest caz este absolut inutil efortul pe care unii dintre noi îl depunem în sprijinul generației tinere, iar susținerea unor personalități pare ineficientă, ba, mai mult, ignorată și disprețuită. Exemplul cel mai concret îl constituie raportul de respingere în cadrul ședinței Comisiei de buget și finanțe a Propunerii legislative privind încurajarea tinerilor întreprinzători, prin acordarea de facilități în desfășurarea actelor și faptelor de comerț, care, anterior, s-a bucurat de susținerea premierului Adrian Năstase și a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ. Vom face, însă, apel la domnul Florin Georgescu, în calitate de președinte al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, ca propunerea să fie reexaminată, de această dată, în prezența sa.

Este inadmisibil ca soarta unei astfel de propuneri să depindă de 2,3,4 inși care taie din rădăcină orice șansă a tinerilor de a construi ceva în această țară, inși pe care nu-i avantaja, probabil, cu nimic textul acestei inițiative!

Riscăm ca, prin perpetuarea acestui gen de politică, să formăm o generație care nu mai crede în soluționarea problemelor prin adevăr și dreptate, forțându-i ca și ei, la rândul lor, să promoveze atitudini neprincipiale, lipsite de orice etică profesională.

De aceea, mă întreb, cât trebuie să mai aștepte tinerii noștri până să li se ofere condițiile necesare dezvoltării normale, într-un mediu neviciat, care să le formeze principii sănătoase, în care să-și descopere și să-și folosească atributele specifice vârstei?

  Cristian Sandache - intervenție intitulată Copiii din Hârlău se luptă cu frigul...;

Domnul Cristian Sandache:

"Copiii din Hîrlău se luptă cu frigul..."

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aproximativ 3.000 de copii din orașul Hîrlău înghețau de frig în clase din cauza absenței contoarelor de gaz, în ciuda faptului că lucrările de montare a centralelor termice au fost deja finalizate. Cel puțin aceasta era situația în cursul săptămânii trecute. Presa ieșeană a reliefat (nu o dată) acest lucru, iar realitatea conforma semnalul mediatic. Explicațiile tehnice și birocratico-balcanice au fost utilizate din belșug. E vorba (printre altele) de așteptarea (ca-n teatrul absurdului), încă din 10 septembire a.c., a contoarelor de gaz, de la firma clujeană "Energobit". Nu se poate reproșa în acest sens aproape nimic autorităților locale care, în frunte cu primarul interimar Constantin Cernescu, fac diligențe continue. Orașul Hîrlău se confruntă și cu un important procent al șomajului, paralel cu plecarea multor tineri spre alte zone economice mai atractive. Există și cetățeni de vârsta a treia, care se luptă concomitent cu frigul, bolile, sărăcia.

Nu e vorba de o viziune catastrofică, după cum nu putem afirma nici că orașul Hîrlău e un fel de lagăr de exterminare. Rămâne însă frigul pătrunzător și trebuie găsite cât mai repede soluții, pentru ca aducțiunea de gaz, reușită a regretatului primar Gheorghe Costache și a echipei sale, să fie valorificată din punct de vedere tehnic integral, astfel încât iarna să nu constituie un coșmar pentru oamenii acestui oraș.

  Vlad Gabriel Hogea - despre rezoluția de solidaritate a Organizației de Tineret România Mare cu mișcările studențești din ultima perioadă;

Domnul Vlad Gabriel Hogea:

Stimați colegi,

Vă informez, pe această cale, că sâmbătă, 8 noiembrie, la Iași, în prezența a 200 de tineri peremiști ieșeni reuniți pentru a participa la Conferința județeană extraordinară a Organizației de Tineret "România Mare" (organizație pe care subsemnatul a condus-o timp de aproape un deceniu) a fost adoptată, cu unanimitate de voturi, o rezoluție de solidaritate cu mișcările studențești din ultima perioadă - mișcări care dovedesc, o dată în plus, că este absolut necesară realizarea unei reforme adevărate în sistemul de învățământ.

Totodată, O.T.R.M. se declară dispusă, prin reprezentanții săi în Parlament, dar și prin colaborarea cu Departamentul de învățământ al Partidului "România Mare", să susțină în forul legislativ al țării revendicările tineretului studios. Trebuie să precizăm că în structura internă a O.T.R.M. există și o puternică mișcare studențească, bine organizată pe centre universitare, facultăți și campusuri - structură care monitorizează permanent și eficient toate modificările intervenite în evoluția evenimentelor, în ceea ce privește satisfacerea sau, dimpotrivă, mimarea "satisfacerii" doleanțelor noii generații. Să nu uităm că această rezoluție a fost adoptată nu într-un orășel minuscul, ci la Iași, un oraș cu o viață universitară de tradiție, unde problemele grave ale țării, în general, și ale tineretului, în special, au fost luate întotdeauna în serios. Salutăm și noi, așadar, mișcările revendicative ca pe o soluție a intrării în normalitate!

  Daniela Bartoș - declarație cu titlul Școala mămicilor - o inițiativă social democrată;

Doamna Daniela Bartoș:

"Școala mămicilor - o inițiativă social-democrată."

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Astăzi, mă aflu în fața dumneavoastră pentru a vă prezenta un program inițiat de Organizația de Femei a Partidului Social Democrat, un program pe care l-am demarat recent și care se adresează tinerelor mame.

După cum am menționat în numeroase intervenții, Organizația de Femei a PSD acordă o atenție deosebită sănătății mamei și copilului și manifestă o preocupare permanentă față de conceptul de familie. Întotdeauna, ne-am propus să ne implicăm în orice tip de acțiune care are drept scop promovarea drepturilor femeii și familiei, pe de o parte, și, pe de altă parte, protecția sănătății gravidei, mamei și copilului. În acest sens, am realizat și vom continua să realizăm programe care se adresează femeilor și care au, în centrul lor, grija pentru copil, mamă, familie.

Un astfel de program a fost lansat, recent, la Brăila, de Organizația Județeană de Femei a PSD, intitulat "Școala Mămicilor". Aici am inaugurat primul Centru de puericultură din județ, un centru specializat unde viitoarele și proaspetele mămici primesc gratuit asistență de specialitate.

Am demarat acest proiect din dorința de a veni în sprijinul tinerelor mame, de a fi alături de ele, de a le încuraja și a le oferi un sfat despre ceea ce înseamnă perioada de sarcină și perioada post-natală, cum să facă față noilor responsabilități și ce trebuie să știe pentru a acorda cea mai bună îngrijire nou-născuților.

Practic, la "Școala Mămicilor", tinerele mame participă la cursuri de pregătire, susținute săptămânal, în regim de voluntariat, de medici specialiști din municipiul Brăila și din București. La aceste cursuri, mamele primesc consiliere, sfaturi, sugestii privind alimentația corectă, igiena și factorii care ar putea pune în pericol sănătatea mamei și a fătului, sfaturi privind îngrijirea nou-născutului, importanța și avantajele alăptării, sănătatea copilului și necesitatea vaccinărilor. Durata unui curs este de 8 săptămâni, iar la primul curs, care deja a debutat, s-au înscris peste 20 de mămici.

Trebuie să menționez că am reușit să demarăm acest program social în urma unei campanii de strângeri de fonduri, care au fost folosite pentru amenajarea și dotarea centrului.

Deschiderea "Școlii Mămicilor" s-a bucurat de o mare apreciere la nivel local și mai ales în rândul mamelor. Faptul că multe tinere au ales să urmeze cursurile la "Școala Mămicilor" ne arată cât de necesară era deschiderea acestui centru și sunt convinsă că lecțiile date de medici vor fi de bun augur, astfel încât tot mai multe mame să solicite sprijinul centrului. Ceea ce este foarte important este faptul că, prin derularea unor astfel de proiecte, sute de viitoare mame au posibilitatea de a învăța cum să facă față cu ușurință problemelor zilnice, cum să răspundă nevoilor nou-născuților și cum să asigure micuților o bună dezvoltare fizică și psihică.

Noi sperăm să putem extinde pe viitor acest proiect, nu numai în județul Brăila, ci și în alte județe, pentru a da în acest fel posibilitatea cât mai multor tinere mame să cunoască și să învețe lucruri legate de cea mai bună îngrijire pe care s-o ofere copiilor lor. Adresăm invitația tuturor celor care au responsabilități în domeniu să ni se alăture în acest demers extrem de important.

De altfel, Organizația de Femei a Partidul Social Democrat va mai iniția astfel de programe destinate femeilor și chiar avem în vedere, în viitorul apropiat, deschiderea unui nou centru de specialitate în Brăila. Acest lucru demonstrează dinamica și seriozitatea cu care acționează Organizația de Femei a Partidul Social Democrat în realizarea programelor adresate femeilor și a acțiunilor ce au drept obiectiv susținerea și întărirea familiei ca entitate fundamentală a societății.

Vă mulțumesc.

  Ioan Miclea - intervenție intitulată Trădarea fratelui mai mic;

Domnul Ioan Miclea:

"Trădarea fratelui mai mic"

Nu odată de la tribuna Camerei Deputaților m-am pronunțat asupra coaliției PSD-UDMR că este una împotriva naturii. Orice partid politic care vine la putere are în vedere, neîndoielnic, nevoile țării, ale cetățenilor ei sau nevoilor alegătorilor lui. PSD, atunci când a câștigat alegerile, a găsit de cuviință să se alinieze în Parlament cu UDMR. Costurile acestei alianțe nu le-a știut decât UDMR.

Pe parcursul celor trei ani ce au trecut de la alegeri, doar UDMR a dat în vileag, sporadic, unele din condițiile care au stat la baza acestei alianțe.

Din puținul pe care l-am aflat, am putut trage concluzia că UDMR a urmărit interese mărunte, de grup, ipocrite, în totalitate îndreptate împotriva populației majoritare românești. Că aceste interese au depășit cadrul legal și bunul simț s-a dovedit încă de la început, dar cel mai mult au ieșit în evidență acum, cu ocazia scandalului amplasării statuii, zisă a "libertății", de la Arad și a constituirii Consiliului Național Secuiesc.

Dacă PSD, la presiunea partidelor politice și a societății civile, a făcut pasul înapoi în ce privește statuia criminalilor de la Arad și a Consiliului Național Secuiesc, UDMR continua să ducă o politică vădit antiromânească în această privință, susținându-și cu o stăruință demnă de o cauză mai bună, părerile inițiale.

Noi am atras atenția PSD despre nocivitatea politicii UDMR și despre substratul șovin, iredentist și fascist al acestei politici. Dar și PSD, cu o râvnă nejustificată, a făcut concesie după concesie, împotriva tuturor părerilor contrare și a intereselor majorității populației acestei țări.

Ne menținem părerea (care este și a marii majorități a populației românești) că instituționalizarea unei a doua limbi în justiție și administrație este profund dăunătoare și neconforme cu normele legale interne și internaționale în materie.

Rămânem la părerea că segregarea în învățământul preuniversitar, în cel universitar, că cedarea fără nici un temei legal a imobilelor din marile orașe către comunitățile religioase maghiare, că plăcuțele bilingve, care au cuprins în frenezia lor și transportul pe calea ferată etc. sunt tot atâtea lovituri aduse demnității naționale, unității și integrității țării noastre.

Cu toată strădania noastră, PSD nu s-a lăsat convins nici de argumente și nici de dovezi. Iată, însă, că acum culege roadele. Fratele mai mic, UDMR, îl trădează într-un moment greu, când Partidul Social Democrat dorește o coagulare a forțelor politice în scopul elaborării unei strategii unice pentru a traversa această perioadă dificilă de integrare în UE.

Vreți dovezi în acest sens? Iată-le:

Deși UDMR s-a dezis de cei care au format așa-zisul Comitet Național Secuiesc, în realitate mulți dintre cei care-l compun fac parte din elita acestei uniuni, cu binecuvântarea acesteia.

Că lucrurile sau așa, o dovedește și poziția dură luată de un senator, membru în conducerea Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, atunci când domnul Iorgovan a solicitat organelor abilitate să se autosesizeze în problema Consiliului Național Secuiesc. Senatorul în cauză a mers până la amenințări cu ruperea protocolului UDMR-PSD și cu pâra la organele europene.

UDMR a clamat pe toate drumurile că se dezice de regiunea secuiască și de comitetul ei. Dar iată, un deputat UDMR de Cluj, vorbind despre o presupusă deviere a traseului autostrăzii Budapesta-Brașov spunea textual: "Regiunea județelor secuiești a rămas... în afara drumurilor principale".

Iată că un alt membru marcant al UDMR vorbește despre "Regiunea județelor secuiești", în condițiile în care organizația sa a declarat că nu agreează așa-zisa Regiune Secuiască sau Ținut Secuiesc. De când sunt în România județe secuiești și ele sunt plasate într-o regiune secuiască?

Pentru știința acelui domn spun aici că scaunele secuiești au fost desființate de către strămoșii domniei sale încă la anul 1867, iar în România, astăzi, conform ultimului recensământ, nu mai există nici un secui declarat.

Dacă îi lăsăm pe acești iredentiști să vorbească și să facă vrute și nevrute, ne trezim azi, mâine, că și județele Cluj, Bihor, Satu Mare și altele în care sunt trăitori ce vorbesc ca limbă maternă maghiara, vor fi declarate secuiești, apoi vor declara o parte a țării drept Regiune Secuiască. Această parte a țării se numește Transilvania. Acesta este visul, iar în termeni reali el se numește Ungaria Mare. Pentru realizarea lui Uniunea Democrată a Maghiarilor din România a adoptat și urmează tactica pașilor mărunți.

Dar aliații PSD nu sunt nici măcar originali în înfăptuirea scopului lor. Ei urmează politica unui anume stat din Orientul Mijlociu, care a cumpărat pământurile băștinașilor pentru a-i cuceri și acum se găsesc cu ei într-un veșnic război.

Știți dumneavoastră, stimați colegi, că în Transilvania, la ora actuală, 3/4 din suprafața ei se găsește în mâna străinilor?

În încheiere aș dori să citez o altă declarație a unui senator UDMR: "...între PSD și UDMR colaborarea nu mai este strânsă, fiecare parte fiind influențată negativ din cauza neînțelegerilor în privința grupului statuar (de la Arad).

Nu mai avem încredere unul în celălalt, ceea ce se resimte și acum când discutăm bugetul".

Iată, domnilor din PSD, cât a costat loialitatea UDMR pentru dumneavoastră. O statuie, care reprezintă simbolul a 13 călăi ai poporului român. Atât și nimic mai mult.

Păcat, mare păcat!

  Corneliu Ciontu - declarație politică cu titlul Vălul iluziei mediatice;

Domnul Corneliu Ciontu:

"Vălul iluziei mediatice"

În aceste zile am avut cu toții un contact acut cu acel văl al iluziei mediatice care se construiește în ultimii ani în România. Scopul acestui văl al iluziei este înlocuirea realității dureroase, contondente, cu o ficțiune alternativă. În ultimă instanță, România ultimilor ani cunoaște o ruptură dramatică între ceea ce se trăiește nemijlocit și ceea ce se spune despre asta în discursul politic. Sondajele de opinie din România, de pildă, sunt construite nu pentru a măsura opiniile populației, ci pentru a demonstra perpetua dezvoltare a unui singur partid. Statisticile despre creșterea economică, sărăcie și șomaj sunt alcătuite prin veritabile fraude logice, atestând o stare de fapt pe care nimeni nu o trăiește: românii sunt, pe hârtie, din ce în ce mai bogați și au din ce în ce mai multe locuri de muncă. În timp ce în realitate sărăcia crește, pe hârtie ea se diminuează cu nonșalanță.

Subiectul central al ultimelor zile ar fi trebuit să fie Raportul de țară al Comisiei Europene privind România. Acest raport de țară este, indubitabil, un eșec pentru Guvernul PSD. El atestă toate acele probleme pe care Partidul România Mare le-a semnalat în ultimii ani: incapacitatea de a edifica o economie de piață funcțională, corupția endemică, politizarea justiției, sărăcia extremă, iresponsabilitatea deciziei politice, incompetența și sfidarea regulilor jocului democratic. În ciuda tuturor acestor constatări prezente în raportul de țară, Executivul de la București a adoptat un ton triumfal; a proclamat, în maniera dezarmantă a comunismului brejnevian, un remarcabil succes; a desfăcut sticlele de șampanie pentru sărbătorirea statutului de economie de piață funcțională. În mod evident, aceasta a fost doar o cosmetizare iluzorie a unei realități dramatice, care ne așează în urma Bulgariei în cursa pentru integrarea europeană și care arată faptul că jumătate dintre români trăiesc în pragul sărăciei, că 90% din casele din mediul rural nu sunt racordate la rețeaua de gaze și canalizare, că aproape 100.000 de gospodării nu sunt electrificate. Ei bine - ne întrebăm retoric - cum pot crede liderii Uniunii Europene că fondurile destinate depășirii acestor realități și modernizării României vor fi folosiți în mod judicios, atâta timp cât aceste fonduri ale Uniunii sunt deturnate chiar de miniștri, atâta timp cât banii necesari dezvoltării rurale sunt alocați cu obstinație spre localitățile protejaților puterii?

Una din strategiile cu care Partidul Social Democrat a încercat să întâmpine raportul de țară al Comisiei Europene a fost dezlănțuirea unui atac disproporționat și vădit artificial la adresa principalelor forțe de opoziție. Ca din senin, primarul general al Capitalei a fost atacat ieri violent pentru o așa-zisă deturnare de fonduri, acuzație în mod vădit neîntemeiată. Ca din senin, a apărut un dosar dedicat de fosta Securitate lui Corneliu Vadim Tudor. Ca din senin, o ligă, fundație sau asociație anonimă a cerut, într-o manieră revoltătoare, nici mai mult nici mai puțin decât scoaterea PRM în afara legii. Cu câteva zile în urmă, partidul nostru atrăgea atenția asupra declanșării acestor atacuri, născute din dorința de a pune în umbră raportul de țară și din panica declanșată de eșecul de fond al Referendumului pentru modificarea Constituției.

Deși aceste acuzații sunt în mod evident ilare și calomniatoare, le vom răspunde grație responsabilității noastre în fața electoratului și grație disponibilităților pentru un dialog politic real. În primul rând, chestiunea dosarelor de securitate ale liderilor politici este una deja epuizată. În anul 2000, CNSAS și SRI au declarat în mod oficial: Corneliu Vadim Tudor nu a colaborat cu fosta Securitate și nu are dosar de informator. Astăzi, ca din senin, este descoperit totuși un dosar destinat lui Corneliu Vadim Tudor. Este acesta un dosar de informator? Nu! El este dosarul de urmărire al liderului PRM. El conține denunțuri privind persoana lui Corneliu Vadim Tudor. El mai conține note privind întâlnirile pe care Corneliu Vadim Tudor, în calitate de jurnalist Agerpres și personalitate publică, le-a avut cu unii lideri ai serviciilor de siguranță națională. În cursul acestor întâlniri, de cele mai multe ori, așa cum probele o demonstrează, Corneliu Vadim Tudor solicită repararea unor nedreptăți, a unor abuzuri comise de regimul comunist. Atât! Încercarea de a sugera orice altă interpretare este abuzivă. Verdictul CNSAS și SRI rămâne în picioare: senatorul Vadim nu a făcut niciodată poliție politică.

În privința ridicolei solicitări a unei neștiute ligi privind scoaterea Partidului România Mare în afara legii, subiectul este demult perimat. În fond, o suită de fundații anonime, lipsite de legitimitate, par a se fi specializat în dobândirea de publicitate gratuită pe baza unei astfel de solicitări periodice. Ei bine, acestei solicitări i s-a mai răspuns de către forurile competente: Partidul România Mare este un partid democratic, constituțional, adept și garant al pluripartidismului și economiei de piață. Nu ne îndoim că și acestei cereri a gălăgiosului domn Gușă i se va răspunde în aceeași manieră. Și asta pentru că toate acuzațiile acestuia reprezintă, efectiv, prostii. Toate documentele doctrinare ale Partidului România Mare sunt profund democratice. Partidul nostru a semnat documentele de aderare la UE și NATO, partidul nostru militează pentru pluralism, toleranță și economie de piață. Încercările de a face din câteva fragmente de pamflet scoase din context un cap politic de acuzare împotriva PRM sunt ridicole. Și este în același timp ridicol și extrem de grav faptul că un personaj obscur, lipsit de orice legitimitate publică, poate pune la îndoială opțiunile politice democratice a peste patru milioane de români, electoratul Partidului România Mare.

Închei asigurându-i pe alegătorii noștri de faptul că, în ciuda tuturor acestor atacuri injuste care țintesc chiar în demnitatea lor, Partidul România Mare rămâne un partid moral, democratic, aflat deasupra suspiciunilor de corupție. Începând din anul 2004, în perspectiva guvernării, ne vom onora toate angajamentele politice, ducând România Mare în Uniunea Europeană.

  Dan Coriolan Simedru - intervenție intitulată Guvernarea fără suflet;

Domnul Dan Coriolan Simedru:

"Guvernarea fără suflet"

Recentul raport de țară al Comisiei Europene, și mai ales formula folosită pentru caracterizarea economiei românești, a făcut deja să curgă râuri de cerneală în privința traducerii exacte a frazei respective.

Pe de o parte, reprezentanții Guvernului și ai PSD țipă pe tot spațiul media din țară că avem economie funcțională de piață, iar, pe de altă parte, reprezentanții Uniunii Europene, în speță Jonathan Scheele, șeful Delegației Comisiei Europene la București, sau domnul Pasquarelli, negociatorul-șef cu România la UE, afirmă că acest statut nu a fost încă obținut.

Nu putem fi de acord cu afirmațiile aberante și neserioase ale premierului care separă succesele și împlinirile din acest raport de întârzieri și puncte slabe, încercând, prin binecunoscuta tehnică a invocării "dezastruoasei moșteniri", să inducă ideea că primele sunt ale executivului și ale Partidul Social Democrat, iar cele din urmă ale fostei guvernări și ale opoziției democratice.

Totodată, nu putem să ne stăpânim zâmbetul văzând întreaga risipă de energie a domnului Adrian Năstase în susținerea teoriei referitoare la "traducerea fără suflet" a raportului de țară. Îi sugerăm președintelui PSD să apeleze la "specialiști" dovediți în domeniul traducerilor și să caute foarte aproape în ograda proprie, poate îl observă pe domnul Beuran ascuns prin vreun ungher întunecos.

Dincolo de această polemică legată de jumătatea plină sau goală a paharului, invităm Guvernul să vină în Parlament cât mai curând și să-și asume răspunderea pe un program serios cu privire la accelerarea reformelor în vederea integrării europene. Acest program trebuie să pornească în mod necesar de la punctele slabe identificate prin raportul de țară și trebuie să stabilească foarte clar modalitățile de adoptare și implementare a cerințelor UE. După ce și-a asumat răspunderea pentru Codul muncii și pentru pachetul anticorupție considerăm că este imperios necesar ca Guvernul să dea un semnal clar că dorește să încheie negocierile cu UE în toamna anului următor. Iar dacă acest program este cu adevărat bun, rezultat în urma consultărilor cu partidele politice parlamentare, cu partenerii sociali și cu societatea civilă, Partidul Național Liberal îl va susține.

  Ștefan Pășcuț - comentariu legat de un principiu după care P.S.D. înțelege să facă politică în România - Cine nu este cu noi, este împotriva noastră;

Domnul Ștefan Pășcuț:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

"Cine nu este cu noi, este împotriva noastră"

Acesta este principiul după care Partidul Social Democrat înțelege să facă politică în România.

În 18 și 19 octombrie, electoratul român a fost chemat la urne să-și spună părerea despre revizuirea Constituției. Au fost două zile de tristă amintire atât pentru Constituție, care a fost revizuită prin fraudă, cât și pentru P.S.D., care a fost aspru sancționat de electorat prin absenteismul în masă de la urne. Și dacă nu s-ar fi înregistrat un veritabil record, demn de Cartea recordurilor, acela care s-a petrecut între orele 18 - 20 ale zilei de 19 octombrie, când frecvența la vot a fost de un votant pe minut, atunci, sigur, revizuirea Constituției ar fi fost respinsă.

Intrați în alertă de cel mai înalt grad, reprezentanții partidului de guvernământ, asmuțiți de conducerea superioară în frunte cu președintele Adrian Năstase, nu s-au sfiit să recurgă la o multitudine de amenințări de genul: "Cine nu merge la vot nu va mai beneficia de ajutor social!", "Cine nu merge la vot nu va mai primi titlu de proprietate!". Au apelat la șantaj, la minciună, au mituit, au furat și au reușit să promoveze revizuirea Constituției.

Mare "succes", mare "bucurie". Remarcați vă rog ghilimelele!

Constituția revizuită a fost publicată în Monitorul Oficial și, odată cu aceasta, cetățeanul de rând spera că se va așterne liniștea și viața va intra în normal.

Nimic mai fals! Conștienți că au ieșit șifonați după referendum, în evidentă pierdere de imagine și de procente în sondaje, Partidul Social Democrat a trecut la represalii. Aruncă cu noroi în partidele de opoziție și în special în PRM. Îl atacă personal pe președintele partidului, senatorul Corneliu Vadim Tudor, prin intermediul acelei părți a presei aservite lor.

Și ca să nu se lase mai prejos față de șefii săi, primarul P.S.D. al orașului Lupeni face angajări de șomeri pe programul derulat prin A.J.O.F.M., dar cu condiția: "Ai fost la vot, te angajez. Altfel nu".

Ați depășit orice limită a bunului simț, este timpul să vă opriți.

  Iosif Armaș - remember: împlinirea a 84 de ani de la primele alegeri parlamentare pe baza votului universal;

Domnul Iosif Armaș:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

S-au împlinit, la 9 noiembrie, 84 de ani de la primele alegeri parlamentare pe baza votului universal, la care, pentru prima oară, cetățenii din toate provinciile românești aleg un singur Parlament al României Mari. Principalele partide politice ale vremii au obținut următoarele rezultate: Partidul Național Român - 169 de deputați și 76 de senatori; Partidul Național Liberal - 103 deputați și 54 senatori; Partidul Țărănesc - 61 de deputați și 28 de senatori. Alte partide de pe listele electorale care au obținut mandate au fost: Partidul Țărănesc din Basarabia, Partidul Naționalist Democrat, Partidul Democrat al Unirii din Bucovina, Partidul Conservator Progresist, Gruparea maghiarilor, Gruparea sașilor, Gruparea șvabilor, Liga Poporului, Partidul Socialist, Partidul Țărănesc din Transilvania și Uniunea Națională din Banat.

Parlamentul rezultat în urma acestor alegeri a votat, la 29 decembrie 1919, legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crișanei, Maramureșului, Banatului, Bucovinei și Basarabiei cu România.

Din păcate, peste nici 30 de ani, istoria consemnează sfârșitul democrației în România. Se încheiase al doilea război mondial și comuniștii au ajuns la putere falsificând grosolan alegerile.

La 19 noiembrie 1946, au avut loc primele alegeri parlamentare postbelice. Ele au fost precedate de o susținută campanie electorală a Blocului Partidelor Democrate - coaliție în care se afla și partidul comunist, care a necesitat cheltuirea a miliarde de lei din bugetul statului, în timp ce propaganda electorală a Opoziției a fost limitată, anihilată și obstrucționată de autorități. După încetarea numărării voturilor, în condițiile prefigurării unei victorii categorice a Opoziției, la sugestia sovieticilor, guvernanții recurg la forță, alungând din centrele de votare pe reprezentanții Opoziției. Se întocmesc cu totul alte liste cu rezultatele votării, iar buletinele de vot au fost arse în întreaga țară, imediat după numărarea lor. Potrivit comunicatului oficial din 22 noiembrie 1946, rezultatul definitiv al alegerilor a fost următorul: din totalul de 414 mandate, Blocul Partidelor Democrate a obținut 347, Partidul Național Țărănesc 33, Uniunea Populară Maghiară 29, PNL 3,Partidul Țărănesc Democrat 2.

Guvernele american și englez au considerat rezultatul alegerilor "Complet fals"și au acuzat guvernul român "de implicare frauduloasă în alegeri", în total dezacord cu promisiunile făcute anterior.

Cu toate protestele, alegerile au fost validate și la 1 decembrie 1946 s-a deschis, la București, prima Sesiune a primului Parlament postbelic. De o anulare a alegerilor nu putea fi vorba, în condițiile controlului complet executat de Soviete în România.

  Gheorghe Dinu - declarație politică Cine plătește pentru dezastrul produs de privatizările păguboase și interesate;

Domnul Gheorghe Dinu:

Declarație politică: "Cine plătește pentru dezastrul produs de privatizările păguboase și interesate".

Atunci când a început procesul de privatizare al întreprinderilor industriale românești, au fost invocate "câteva cauze care au determinat necesitatea acestei acțiuni: nerentabilitatea, "găurile negre", determinate de acumularea de datorii către bugetul statului și local, produse neperformante pe piața europeană sau chiar mondială, existența utilajelor energofage și învechite și enumerarea ar putea continua.

Prin intermediul APAPS, au fost scoase la privatizare toate întreprinderile, unele chiar fără să se țină seama de necesitățile pieței interne, și aici aș exemplifica cu Uzina Tractorul Brașov. Întreb acum și am întrebat și la vremea respectivă, oare agricultura românească nu mai are nevoie de tractoare? Cum îi mai susținem pe agricultorii autohtoni? Chiar vom importa toate produsele agricole necesare?

Modalitatea de privatizare a fost foarte diversă, unele întreprinderi au fost modulate pentru a putea fi vândute pe bucăți, altele au fost vândute pe de-a-ntregul sau unele au fost întâi "curățate" de tot ce se credea că ar fi "fier vechi" și datorii și apoi vândute etc.

În concluzie, APAPS, Guvernul și toți cei implicați în procesul de privatizare au făcut tot ce au crezut ca din aceste acțiuni să iasă cu niște beneficii considerabile, nu întreprinderile, nu acestora li s-a vrut binele, ci "investitorilor" și clientelei politice a momentului respectiv.

Privatizarea întreprinderilor industriale "zice-se" că s-a organizat conform legislației în vigoare prin: licitații, oferte, analiza bonităților etc., dar în final au câștigat tot cei preferați. Numai așa se explică eșecurile de la TEPRO Iași, Oțelul Roșu, Reșița, Hunedoara, INTFOR Galați, lista e mare, dar m-aș opri în special la cele 3 privatizări eșuate din județul Brașov, și anume: Nitramonia Făgăraș, Colorom Codlea și Hidromecanica Brașov.

  • Nitramonia Făgăraș - producător de îngrășăminte chimice, a fost cumpărată de Flechter Group LLC. În prezent revine în portofoliul APAPS. Aici mai trebuie menționat că neregulile produse de investitor s-au coroborat cu scumpirile periodice ale gazului metan, care este materia primă de bază a întreprinderii.
  • Colorom Codlea -unic producător de coloranți și pigmenți organici din România, are un contract de vânzare-cumpărare a pachetului majoritar de acțiuni de 69% tot cu Compania Flechter Group LLC, controlată tot de controversatul om de afaceri turc Fatih Kesser. În prezent revine în portofoliul APAPS, din aceleași motive ca și Nitramonia - nereguli financiare, imposibilități de, plată etc.
  • Hidromecanica Brașov - producător de subansamble și transmisii hidraulice, a fost cumpărată de Alexandru Crișan, cu un an în urmă. Datorită nerespectării clauzelor din contractul de vânzare-cumpărare și a datoriilor enorme către bugetul de stat și local, și aceasta revine în portofoliul APAPS.

Și mai trebuie să menționez că în cazul fiecărei întreprinderi privatizarea a fost făcută cu multe surle și trâmbițe și considerată de APAPS ca una din "privatizările de succes"!

La fiecare din cele trei întreprinderi, după instalarea noilor administrații, s-au așteptat:

  • mult promisa "relansare a activității", prin contracte benefice pentru întreprinderi, aduse de noii patroni;
  • investiții, dotarea cu utilaje și linii tehnologice noi, deci promisa retehnologizare și modernizare;
  • rentabilizarea economică;
  • crearea de noi locuri de muncă etc.

În realitate, nimic din acestea nu s-au realizat, ci:

  • activitatea unităților a fost restrânsă de la an la an;
  • forța de muncă a fost diminuată simțitor prin concedieri colective sau au existat perioade de luni de zile când salariații au fost trimiși acasă cu salarii diminuate sau în concediu fără plată;
  • utilaje, instalații - unele nu chiar de neglijat din punct de vedere tehnic - au fost dezmembrate și vândute, ilegal, la fier vechi, fără aprobările cerute de legislația în vigoare;
  • neplata datoriilor, pe care și le asumaseră la data achiziționării;
  • și, cel mai grav, acumularea de noi datorii la bugetul de stat și local, de ordinul a sute de miliarde de lei.

Deci, cele trei întreprinderi (și ca ele câte or mai fi în țară), au fost aduse de așa-zișii "investitori" într-o stare jalnică, dezastruoasă, și tehnic și financiar, pentru că aceștia nu au urmărit decât să le vandalizeze, să profite de pe urma lor, să-și umple conturile personale, iar când nu a mai rămas aproape nimic din ele se întorc la APAPS.

În fața acestei situații se pun câteva întrebări:

S-a făcut corect privatizarea acestor unități de către APAPS? A controlat și verificat APAPS bonitățile, credibilitatea și seriozitatea investitorilor doritori să cumpere unități economice în România? Nu a fost o grabă?

Ce face acum APAPS cu aceste întreprinderi, care sunt mai sărace, vandalizate tehnic, cu mai multe datorii? Cui le va vinde din nou? Și pe câți bani?

Cum se vor recupera prejudiciile aduse de acești "investitori" întreprinderilor administrate mult mai rău decât dacă rămâneau în proprietatea statului? În loc să micșorăm "găurile negre", ele s-au mărit!

Umflăm datoria publică cu sumele cu care și-au umplut buzunarele "investitorii"?!

Aruncăm datoriile "investitorilor" în spatele contribuabilului român?

Ce se va întâmpla cu masa de disponibilizați după expirarea perioadei de salarii compensatorii șiș șomaj? Vor pleca "cu toții la cules de căpșuni, roșii etc. sau vor trece să crească lipitori, melci, broaște, prepelițe etc.?

Domnilor guvernanți,

Opriți aceste privatizări frauduloase și păguboase!

Ce măsuri intenționați să luați în legătură cu dezastrul lăsat de privatizările interesate?

Cum veți stabili răspunderile și cum se va face recuperarea pagubelor aduse statului român?

  Ștefan Giuglea - declarație cu titlul Sănătatea sănătății;

Domnul Ștefan Giuglea:

"Sănătatea sănătății".

La fundamentarea opțiunilor de reformă în sectorul sanitar s-a pornit de la prevederile Constituției României, care garantează dreptul cetățenilor la o viață sănătoasă și condițiile indispensabile igienei și sănătății publice, asigurând acces neîngrădit la asistența medicală tuturor cetățenilor țării.

Cu toate că România are o veche tradiție în organizarea și ființarea îngrijirilor medicale, că dreptul la asistență medicală este garantat fiecărui cetățean, sănătatea românilor este în prezent printre cele mai slabe, legislația financiară din domeniul medical nu a creat mecanismele operaționale pentru atingerea obiectivelor propuse în vederea îmbunătățirii sănătății publice.

Unitățile spitalicești din Constanța, ca în mai toate județele țării, au fost construite, după cum se știe, înainte de Decembrie 1989, în condițiile existenței în Constanța a unei populații mai reduse numeric. Spitalul clinic de urgență Constanța, punctul forte al medicinii constănțene, a fost proiectat în anul 1963, după un proiect comun cu cel al spitalelor de la Craiova și Baia Mare, stilul spitalului gigant, cu toate secțiile în aceeași locație, fiind una din puținele unități sanitare din Europa de această dimensiune, rezultând un gigant dificil de administrat.

Acesta a fost proiectat inițial pentru o capacitate normală de funcționare de 900 de paturi, iar în prezent numărul de paturi a crescut, fiind de peste 1300, existând pacienți internați peste numărul de paturi, pe canapele și în paturile înghesuite în saloane, spitalul fiind în permanență supraaglomerat. Un număr semnificativ de paturi din Spitalul clinic de urgență sunt ocupate de copii abandonați, cazuri sociale, persoane fără adăpost, cu probleme grave medicale, gen amputații, cangrene, infecții ale membrelor etc., are necesită îngrijiri speciale, numărul lor crescând în sezonul rece.

Dezvoltarea turismului, dar și integrarea în Uniunea Europeană și în NATO presupun alte standarde, mult mai ridicate, în asigurarea asistenței medicale a populației Constanței și, din păcate, Spitalul clinic județean de urgență nu le întrunește, din cel puțin două motive: capacitate și dotare. Pentru municipiul și județul Constanța, reforma sanitară, în viziunea DSPJ și a fostului ministru al sănătății, a însemnat "desființarea Spitalului clinic municipal Constanța", alături de alte importante unități pe plan naționale, unde managementul, probabil, era defectuos sau înregistrau importante pierderi.

În ceea ce privește Constanța, când, în perioada sezonului estival, populația municipiului și zonei stațiunilor, practic, se dublează, fără a lua în calcul cazații la particular, desființarea Spitalului clinic municipal reprezintă o gravă eroare, care necesită o urgentă corecție. Municipiul Constanța are un singur spital, cel județean, iar fostul spital clinic municipal devine secție exterioară a spitalului amintit.

Sezonul estival a fost nepregătit din punct de vedere al asigurării asistenței medicale de urgență. Astfel, punctele de prim ajutor au fost extrem de puține, prost dotate, amplasate în spații necorespunzătoare și cu personal insuficient. Implicarea conducerii DSPJ Constanța a constat în instalarea unor materiale de semnalizare pentru punctele de prim ajutor și așa insuficiente, ceea ce a dus la nerespectarea principiului conform căruia asistența medicală de urgență în România este gratuită, prin acordarea acesteia de către firme particulare.

Politica financiară din sistemul sanitar este, în continuare, principala problemă care conduce la situații deosebite în unele unități sanitare, lipsa acută a fondurilor la nivelul spitalelor se face simțită din ce în ce mai mult. Din acest motiv și din altele, la Spitalul clinic județean de urgență secția primire urgențe, deși are o bună organizare, are și foarte multe lipsuri, ceea ce impune înființarea unei linii de gardă separate, cu program 24 din 24, având medici cu specialitatea urgențe medicale, care să realizeze selectarea competentă a cazurilor de internare în spital, pentru a elimina aglomerarea nejustificată a secțiilor.

Tot din acest motiv, cea mai mare unitate sanitară din județ se confruntă, pentru a doua oară într-o perioadă relativ scurtă, cu o criză acută de materiale consumabile, mai ales la secția ortopedie. Mai mult decât atât, lipsa materialelor sanitare este cu atât mai gravă cu cât numărul pacienților din această secție este mult mai mare decât numărul de paturi. Toate acestea determină scăderea calității actului medical în detrimentul pacienților.

Ca principiu, reducerea numărului de paturi din Spitalul clinic județean de urgență, imperios necesară pentru o bună desfășurare a actului medical, nu trebuie făcută în detrimentul numărului de paturi pe ansamblul județului, ci prin crearea unor noi unități sanitare.

Acestea sunt câteva din realitățile de necontestat din municipiul și județul Constanța, motiv pentru care propun, în scopul soluționării, următoarele:

  1. Deoarece Spitalul clinic județean de urgențe nu mai corespunde din punct de vedere al capacității, dotării și condițiilor necesare desfășurării în bune condiții a actului medical pentru populația Constanței, propun alocarea de la bugetul de stat a sumei de 67 de miliarde lei, necesare renovării, dotării, redării funcționalității acestuia, propunere susținută de colegii mei în Comisia pentru buget, finanțe și bănci.
  2. Reînființarea și dezvoltarea Spitalului clinic municipal Constanța și dezvoltarea lui cu secții de chirurgie, neurochirurgie, traumatologie, terapie intensivă, cardiologie, secții prezente în orice spital municipal de talia municipiului Constanța.
  3. Construirea sau modernizarea unei clădiri existente, special pentru cazurile sociale, cu probleme medicale, acestea necesitând măsuri speciale de igienă și tratament. Transformarea unor spitale în unități medico-sociale.
  4. Construirea unui spital materno-infantil, cu secții speciale de ginecologie, obstetrică, neonatologie și pediatrie, calibrat pe noile necesități de număr de paturi și standarde medicale. În felul acesta, secțiile din etajele 6, 7,8 și 9 din actualul spital clinic județean vor funcționa în noua clădire și, atunci, secții supraaglomerate din spitalul clinic județean de urgență, precum neurologie, neurochirurgie, cardiologie, ortopedie, urologie, O.R.L, vor putea să se extindă, pentru evitarea supraaglomerării și să funcționeze în parametrii normali, care asigură o bună igienă și un act medical calitativ superior.
  5. În vederea creșterii responsabilității în coordonarea activității sanitare din județul Constanța, revin asupra propunerii mele adresate Ministerului Sănătății de a rezolva situația de interimat de la nivelul direcției de sănătate publică, prin organizarea unui concurs sub directa sa coordonare, la care să se prezinte echipe de directori și directori adjuncți, cu programe viabile de redresare a activității medicale.

Desigur, toate acestea necesită un mare efort financiar și uman și, de aceea, având în vedere mai ales suportul financiar, care nu poate fi suportat de o singură instituție sau de bugetul local, fac apel la factorii responsabili din domeniul sănătății, în special Ministerul Sănătății, Guvernul României, în vederea acordării ajutorului financiar sănătății constănțene, pentru însănătoșirea acesteia.

  Raj-Alexandru Tunaru - declarație politică: În România mileniului III, încă nu a fost eradicată «sclavia»;

Domnul Raj-Alexandru Tunaru:

Declarație politică "În România mileniului III încă nu a fost eradicată <<sclavia>>"

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Nu îmi vine să cred că trăiesc astăzi în "România mileniului III" un coșmar care din păcate nu se întâmplă în visul meu, ci într-o realitate crudă și nedreaptă.

După cum știți cu toții, unii din mass-media, alții din teritoriu, în România încă mai sunt cumpărați oameni, în special tineret, (pentru că forța lor de muncă este mai mare), dar spre stupefacția mea și copiii minori, până la vârsta de 15 ani, sunt folosiți la munci brute, grele, precum animalele cumpărate din târgul de vite.

Cum este posibil așa ceva, oameni buni?

Oare cum vrem să intrăm în Europa, cu sclavi cu tot?

Aș dori să-l întreb pe ministrul administrației și internelor, domnul Ioan Rus, cum de este posibil ca acești minori să locuiască într-o localitate, la o anumită familie, pentru luni sau ani de zile, făcând munci de sclav, încălcându-se toate articolele Codului Muncii, Constituției veche și ale celei noi, regulile de bun simț ale omenirii încă de la Moise și de acest lucru să știe tot satul, numai tovarășul milițian și tovarășul de la Consiliul comunal sau tovarășii de la Direcția Muncii, împreună cu cei de la Direcția pentru Protecția Copilului, nu știau, până când nu a fost semnalat un caz din localitatea Gostinu-Giurgiu.

În România, munca la negru se pedepsește, angajatorul putând să fie chiar cercetat penal, dar când este vorba de un minor care este exploatat 24 de ore din 24 de ore, asigurându-li-se în unele cazuri condiții ca la animale, iar retribuția constând în cele mai multe cazuri în două-trei mese și câteva sute de mii de lei la părinți.

Faptele sunt incalificabile și, deși presa a semnalat și a oferit concret exemple de acest gen, nici până în prezent nu s-au luat măsuri pentru stoparea fenomenului de sclavie din România, ca de exemplu la Giurgiu, în comuna Gostinu, dar și în multe sate și orașe ale țării noastre.

Vă rog, vă implor, domnule ministru Ioan Rus, domnule Prim-ministru, domnule Președinte al României, opriți acest fenomen care, pe lângă faptul că este ilegal, este și un mare păcat, și fiecare zi care trece peste acești copii în postura de "sclavi" îi va afecta toată viața.

Și vă rog din tot sufletul meu să interveniți în instituțiile statului de creștere a acestor copii pentru a se reface fizic și psihic, pentru că părinții care au acceptat să facă această tranzacție primitivă nu mai merită să aibă bucuria de a-i mai vedea în casa lor.

În încheiere, condamn cu fermitate părinții copiilor, pe care îi exploatează în regim de sclavie, dar în aceeași măsură și pe cei care trebuiau să preîntâmpine acest fenomen și pe cei care i-am enumerat mai sus, și mă simt umilit că sunt contemporan cu ei.

Și mă simt umilit că fac parte dintr-un Parlament care acceptă sclavia în secolul XXI.

Vă mulțumesc.

  Victor Bercăroiu - evocarea unei manifestări de înaltă ținută culturală - a cincea ediție a zilelor APLER;

Domnul Victor Bercăroiu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Vă voi prezenta astăzi un eveniment cultural petrecut în municipiul Câmpina în zilele de 7, 8 și 9 noiembrie 2003, și anume a cincea ediție a zilelor APLER, manifestare de înaltă ținută culturală.

Ediția din acest an a zilelor Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România a reunit la Câmpina, județul Prahova, peste 80 de invitați, directori și redactori șefi ai unor importante edituri și reviste de cultură din București, Cluj, Iași, Constanța, Craiova, Arad, Oradea, Satu Mare, Piatra Neamț, Botoșani, Focșani și Galați.

Printre personalitățile prezente s-au numărat: academicianul Nicolae Breban, vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din România, omul de afaceri Ovidiu Tender, președintele Confederației patronale UGIR 1903, profesorul universitar Mircea Muthu de la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj, criticul literar Dan Cristea, directorul editurii "Cartea Românească", Dan Alexandru Condeescu, directorul editurii Muzeului Literaturii Române și al revistei Manuscriptul București, scriitorul Ion Vădan, directorul editurii Dacia, profesorul universitar Ion Tițoiu, directorul revistei "Tomis Constanța", Casian Maria Spiridon, directorul revistei "Convorbiri Literare Iași".

APLER a organizat sau susținut de la înființare importante manifestări de interes cultural național: Festivalul național de poezie și interpretare artistică a operei eminesciene "Porni Luceafărul" Botoșani, Festivalul scriitori și plasticieni pentru mileniul trei - Buciumeni și Mraconia, program pe termen mediu care vizează formarea unei elite culturale din rândul elevilor talentați în domeniul literaturii și al artelor plastice; Festivalul Internațional de Poezie și Salonul Internațional de Carte Oradea; Zilele revistei "Convorbiri Literare Iași", Nopțile de poezie de la Curtea de Argeș, organizate de Academia Orient - Occident.

Dezbaterile din acest an au vizat, într-o atmosferă de maximă responsabilitate, două teme importante - industria și cultura scrisă și Legea privind promovarea culturii, între intenție și realitate.

Trebuie să vă spun, stimați colegi, că sufletul acestei acțiuni de înaltă ținută a fost președintele în exercițiu al APLER, domnul Ioan Tomescu, iar marele absent al acestei manifestări a fost președintele de onoare al APLER, profesor universitar dr. Romul Munteanu, căruia îi urez multă sănătate, dânsul fiind bolnav în această perioadă.

  Ion Mocioalcă - invitație la reflecție și judecată dreaptă pentru interesele țării.

Domnul Ion Mocioalcă:

Suntem de mult în mileniul III, dar mulți combatanți (politici, desigur) au rămas la practici de luptă perimate, purtând război în sunet de tam-tam și la adăpostul perdelelor de fum. Tobe, pentru a-și îndârji oștile de aderenți, fum mult pentru a mări confuzia. Sub protecția fumului se urzesc mai lesne diversiunile.

Culmea stupizeniei acestui inutil război este că se urmărește mascarea cu ceață densă a propriului nostru drum! Halucinant, este ca și cum inamicul nostru suntem noi înșine!

Cu privirea cruntă, agitându-i buzduganele de butaforie și râvnind amarnic la jilțuri voievodale, pașalele noastre politice - Stolojanii, Băseștii, Vadimii, iată, aleargă din urmă Constantineștii și alții, toți vor să-și repeadă soliile pe la Curțile bătrânei Europe, ca pe vremuri la Înalta Poartă. Cu intrigi, jalbe și pâre, cu gândul tulburat doar de firman domnesc, gâtuindu-l pe cel dinaintea lor...

Le pasă lor de treburile fierbinți ale Țării și ale celor mulți?

Vede o lumea întreagă: Senatul SUA însuși apreciază extraordinarul efort făcut de România pentru redresare, Comisia Europeană ne urmărește și ne apreciază obiectiv, ca un adevărat partener, constată evoluția constat pozitivă din ultimii trei ani în toate capitolele monitorizate pentru integrare. Ar fi de prisos să le punem la îndoială exigența, căci integrarea noastră în Uniunea Europeană nu este un gest de bunăvoință gratuită.

Opoziția noastră este singura care vede invers. Nimic nu-i bun. Scrie negru pe alb: Comisia Europeană recunoaște eforturile exemplare întreprinse de Guvern și de România în ultimele 12 luni, confirmă că țara este pe drumul cel bun în acțiunile pentru aderarea la Uniunea Europeană, dar Opoziția noastră numai că nu-i face mincinoși pe cei din Comisia Europeană care ne susțin în această dramatică întrecere cu timpul și cu noi înșine, ba cer chiar demisii de miniștri, chiar a întregului Guvern, care, vezi Doamne, s-a dovedit incompetent...

Jalnică constatare: un război al românilor contra României! Căci, ce alta înseamnă, atunci când, în momente cruciale pentru destinele țării întregi, se caută febril și se construiesc platforme și alianțe politice doar pe criteriul așa-zisului "dușman comun". Mai clar, "Cine este dușmanul PSD, este prietenul nostru!", așa înțeleg politica domnii mari de la PNL și PD. Nu o să ne mire (semnale sunt destule) dacă mâine-poimâine nu le vor deveni "prieteni apropiați" și Vadim Tudor și alți reșapați politicieni.

În loc de criteriul meschin al "dușmanului comun", de ce nu s-ar căuta o platformă de înțelegere politică întemeiată pe dorința de a construi împreună? De a găsi soluții de compromis pornind de la ce s-a realizat în acești ani, și nu de la ce s-a realizat încă!

Aceasta așteaptă oamenii obișnuiți și mulți din partea noastră. Nu interese electorale, nu orgolii personale care n-au ce căuta în politica unei țări întregi!

Sigur, sunt multe nemulțumiri întemeiate. În doar trei ani de guvernare, PSD n-a reușit să facă tot, are el însuși unele greșeli, ezitări pe care le recunoaște, le știe acum, dorește să le corecteze rapid.

Cum știți, de câțiva ani, Comisia Europeană întocmește anual "rapoarte de țară" pentru fiecare stat care a solicitat aderarea la Uniunea Europeană. Un lucru firesc, pentru că exigențele sunt mari și statele respective trebuie ajutate să știe unde se află în realizarea obiectivelor de integrare.

Vă cer permisiunea de a rezuma, încă odată, esența acestor "rapoarte de țară" prezente România din ultimii cinci ani. Evident, esența o constituie criteriul de realizare a economiei de piață funcțională.

În 1998, raportul de țară spune: "România nu a făcut progrese la acest criteriu".

În 1999, se constată "situația din România este foarte îngrijorătoare, fiind al treilea an consecutiv de recesiune".

În 2000, în raportul Comisiei Europene se spune: "România nu a realizat decât progrese prea limitate la acest criteriu". Tragem linie pentru că ne obligă la aceasta criticile nemeritate ale Opoziției.

În 2001 (primul an al guvernării PSD), "România nu îndeplinește încă acest criteriu, dar pentru prima dată a făcut progrese decisive pentru realizarea acestui obiectiv".

În 2002, Comisia Europeană constată: "România a continuat să facă progrese iar perspectivele se vor îmbunătăți".

În 5 noiembrie 2003, aceeași Comisie concluzionează: "România poate fi considerată economie funcțională de piață, odată cu continuarea decisivă a progreselor deosebite realizate."

Este cea mai bună cotație pe care România a avut-o până în prezent. Opoziția noastră se îndoiește, se joacă cu cuvintele, filosofează. "Este, dar nu este, sigur nu va fi cât la Putere este PSD"...

Raportul de țară precizează clar că Uniunea Europeană sprijină România (și nu PSD-ul) să finalizeze negocierile în 2004, să semneze Tratatul de aderare la Uniunea Europeană spre sfârșitul anului 2005, iar în 2007 să adere efectiv la Uniunea Europeană. În 2004, se propune și un plan-cadru pentru cei trei ani (2004-2007) pentru acțiuni și sprijin inclusiv financiar, pentru agricultura României, pentru dezvoltare regională etc.

Constatăm cu amărăciune că Opoziția nu vede aceste aspecte evidente. Ea împrăștie fum... vedeți dar cum merge alianța "Dreptate și Adevăr". Adevărul lor strâmb, dreptatea lor numai pentru căței.

Aproape că nu mai este nevoie de alte comentarii. Într-un șir de repere majore de după alegerile din anul 2000, raportul de țară din acest an este decisiv, și oricât s-ar zbate Opoziția, el nu poate fi separat de alte succese ale țării sub guvernarea PSD, cum sunt admiterea în NATO, dreptul de liberă circulație în spațiul european al tuturor românilor etc.

Aceste realizări ar trebui să ne unească, pentru că Raportul de Țară stabilește performanțele necesare pentru România, nu pentru Partidul Social Democrat.

Anul 2004 este an electoral. PSD este hotărât să aplice ferm prevederile acestui document nou, european, care presupune, știm toți, inclusiv măsuri care pot fi interpretate ca nepopulare, pe termen scurt, dar cu efecte pozitive majore în viața noastră viitoare. De fapt, aceasta așteaptă Opoziția: să sporească acest proces, pentru a compromite PSD.

Sperăm, credem sincer că electoratul va ști să aprecieze devotamentul pentru România a acestui Guvern, concret exprimat în măsurile ce vor urma în justiție, în administrație, în economie, dar și ameliorarea în 2004 a nivelului general de trai.

Cum deja se știe, bugetul pe 2004 are o foarte puternică componentă de protecție socială, în special pentru categoriile defavorizate ale populației, și nu numai pentru acestea.

Opoziția le critică și pe acestea, dar acest buget social-democrat oglindește și el faptul că economia românească este capabilă să-și susțină mai mult cetățenii.

Nu se poate însă să clădim și să gândim cu pumnii încleștați!

Cerem doar să fim lăsați să lucrăm temeinic. Chiar împreună.

Nu alegerile și ambițiile politicianiste ale unora au prioritate, ci problemele României!

Iată pentru care motive am dorit, și cu acest prilej, să vă rog să reflectați și să ne judecați pe fiecare după fapte.

   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc tuturor. Aici se încheie ședința dedicată declarațiilor politice. Vă doresc o zi bună în continuare!

 
Aprobarea componenței comisiilor de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la:  

Din acest motiv, lucrările sunt conduse de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Tudor Mohora și Ladislau Borbely, secretari.

   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Dați-mi voie să declar deschise lucrările părții a doua a ședinței de astăzi. Prima a fost destinată, cum știți, intervențiilor dumneavoastră.

Din cei 345 de deputați, și-au înregistrat prezența 294, sunt absenți 51, 12 participă la alte acțiuni parlamentare.

Înainte de a intra în dezbaterea proiectelor înscrise pe ordinea de zi de astăzi, v-aș ruga să-mi permiteți să vă supun aprobării câteva comisii de mediere.

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 84/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 65/1997 privind regimul pașapoartelor în România;

Prima privește medierea la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 84/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 65/1997 privind regimul pașapoartelor în România și sunt propuși colegii noștri: Florin Iordache, Maria Lazăr, Alexandru Țibulcă, Eugen Pleșa, Paul Schnaider, Ion Cârstoiu, Petre Mirciof.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 111/1999 privind reglementarea transferului unor echipamente specifice sectorului de drumuri, achiziționate din împrumutul acordat de banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, către societățile comerciale înființate prin reorganizarea Regiei Autonome Administrația Națională a Drumurilor din România;

A doua comisie de mediere se referă la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 111/1999 privind reglementarea transferului unor echipamente specifice sectorului de drumuri, achiziționate din împrumutul acordat de banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, către societățile comerciale înființate prin reorganizarea Regiei Autonome Administrația Națională a Drumurilor din România. Sunt propuși: Ioan Bivolaru, Aurelia Vasile, Ion Rădoi, Doru Dumitru Palade, Anca Daniela Boagiu, Marin Anton, Erdei Doloczki Istvan.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 76/2003 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2001 privind regimul prețurilor și tarifelor reglementate, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenței;

Comisia de mediere de Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 76/2003 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2001 privind regimul prețurilor și tarifelor reglementate, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenței. Sunt propuși: Ioan Bivolaru, Aurelia Vasile, Mihai Fâcă, Ioan Miclea, Doru Dumitru Palade, Marin Anton, Oana Manolescu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 75/2003 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de editare a monitoarelor oficiale ale unităților administrativ-teritoriale;

Comisia de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 75/2003 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de editare a monitoarelor oficiale ale unităților administrativ-teritoriale. Sunt propuși: Ioan Florescu, Vasile Ciupercă, Anton Mițaru, Eugen Pleșa, Paul Șnaider, Nicolae Nan, Kovacs Csaba Tiberiu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege privind măsuri pentru asigurarea aspectului estetic al Capitalei și al altor localități.

Comisia de mediere la Proiectul de Lege privind măsuri pentru asigurarea aspectului estetic al Capitalei și al altor localități. Sunt propuși: Carmen Dumitriu, Minodora Cliveti, Marin Cristea, Mircea Stoian, Emil Boc, Cornel Știrbeț, Szekely Ervin Zoltan.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dezbateri asupra Proiectului de Hotărâre privind înființarea Comisiei pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați (retrimis comisiei).  

Punctul următor de pe ordinea de zi este Proiectul de Hotărâre privind înființarea Comisiei pentru egalitate de șanse între femei și bărbați. Aș vrea să vă informez, în prealabil, că această comisie a fost aprobată să fie înființată de către Biroul permanent. Am convenit cu grupurile parlamentare să o aprobăm și în plen, dar să nu o înscriem încă în regulament, pentru ca să-și înceapă activitatea începând din sesiunea următoare și să o includem, începând de la acea dată, împreună cu alte reorganizări de comisii care vor fi necesare pentru a ne armoniza cu modalitatea de lucru din Parlamentul European.

Pentru prezentarea Comisiei pentru egalitate de șanse între bărbați și femei, îi dau cuvântul domnului Nicolicea, președintele Comisiei pentru regulament.

   

Domnul Eugen Nicolicea:

Hotărâre pentru înființarea Comisiei pentru egalitate de șanse între femei și bărbați.

În temeiul art. 38 și 39 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 51/31 ianuarie 2001, cu modificările ulterioare, Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre:

Art. 1 - Se aprobă înființarea Comisiei pentru egalitate de șanse între femei și bărbați, având ca domenii de activitate: eliminarea oricăror forme de discriminare după criteriul de sex și îmbunătățirea condiției femeii în societate; integrarea principiului egalității de șanse între femei și bărbați în inițiativele legislative, în politicile și programele ce interesează atât femeile cât și bărbații; urmărirea aplicării prevederilor referitoare la egalitatea de șanse și de tratamente între femei și bărbați din documentele internaționale ratificate de România.

Art. 2 - Componența numerică și nominală a Comisiei pentru egalitate de șanse între femei și bărbați este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Această hotărâre a fost adoptată în ședința din 11 noiembrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. 1 din Constituția României.

Dau citire componenței numerice din anexă.

Componența numerică este formată din 21 de deputați, după cum urmează: Viorica Afrăsinei - PSD; Daniela Bartoș - PSD; Dumitru Chiriță - PSD; Minodora Cliveti - PSD; Maria Lazăr - PSD; Lucia Cornelia Lepădatu - PSD; Ionel Marineci - PSD; Carmen Ileana Moldovan - PSD; Hildegard Carola Puwak - PSD; Lia Olguța Vasilescu - PRM; Constanța Popa - PRM; Angela Bogea - PRM; Maria Apostolescu -PRM; Cristian Valeriu Buzea - PRM; Paula Maria Ivănescu - PD; Anca Daniela Boagiu - PD; Monica Octavia Muscă - PNL; Iulia Pataki - UDMR; Gyongyike Bondi -UDMR; Ana Florea - Grupul parlamentar al minorităților naționale; Amalia Bălășoiu - fără apartenență la un grup parlamentar.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat Minodora Cliveti dorește să intervină.

 
   

Doamna Minodora Cliveti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Stimate colege,

Intervin pentru că, după părerea mea, denumirea corectă a acestei comisii, a cărei utilitate o constatăm cu toții de mai multă vreme, este, nu "Comisia pentru egalitate de șanse între femei și bărbați", ci "Comisia egalității de șanse pentru femei și bărbați". Deosebirea este esențială, pentru că, în situația în care comisia nou-înființată își va păstra numele care ne este propus de Comisia de regulament, atunci, domeniul său de activitate va fi extrem de redus și nu va avea de avizat și de judecat decât acte normative, propuneri legislative care vizează egalitatea de șanse între femei și bărbați.

Or, la Consiliul Europei, ca și în cadrul Parlamentului European, există câte o comisie care reglementează aceste probleme și care se numește, la fiecare din aceste organisme, "Comisia pentru egalitate de șanse pentru femei și bărbați". În românește, firește, s-ar repeta acest nume. Deci, în engleză este: "Committee on equal opportunities for women and men" (deci, "pentru femei și bărbați"), în franceză: "Commission sur l'egalite des chances pour les hommes et les femmes".

Repet și cu aceasta închei, consider că, o dată ce s-a constatat necesitatea reglementării acestei chestiuni atât de spinoase a egalității de șanse în cadrul unei comisii permanente parlamentare, atunci, pe de o parte, trebuie să urmăm exemplul Consiliului Europei, al Adunării Parlamentare și al Parlamentului European, pe de altă parte, trebuie să ne acordăm posibilitatea de a analiza eventuala problemă a egalității de șanse în cadrul aceluiași sex, deci, în diferențierile care apar între bărbați, pe de o parte, între femei, pe de altă parte: între femei tinere și mai în vârstă, femei sau bărbați valizi cu persoane cu handicap ș.a.m.d.

Deci, sfera ar putea să fie extrem de largă și eu cred că aceasta ar fi cea mai potrivită modalitate de a rezolva această problemă. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mai dorește cineva să intervină pe tema traducerii denumirii comisiei? Domnul Nicolicea.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Eu am discutat cu doamna Minodora și, în ceea ce privește titulatura și, mai ales, domeniile de activitate, are perfectă dreptate, într-adevăr, denumirea dânsei are o sferă mai largă de activitate. Ceea ce nu înseamnă că în denumirea adoptată de către comisie sfera de activitate ar fi prea restrânsă. Dar, din motivațiile pe care le-am văzut de la inițiatori (am revăzut materialele), sfera de activitate nu se referă la ceea ce a spus domnia sa, și anume, acel cadru mai extins, cum ar fi egalitatea de șanse între bărbați și bărbați, în anumite cazuri.

În ceea ce privește punerea de acord cu Constituția României, în art. 16 alin. 3 se vorbește despre "garantarea egalității de șanse între femei și bărbați". Și concordanța comisiei se pune de acord cu acest articol din Constituție.

Un al treilea motiv pentru care nu putem aproba, pe moment, această denumire este că și la Senat denumirea este identică.

Deci, rămâne să mai studiem această problemă și, eventual, să modificăm data viitoare. Acesta este punctul meu de vedere.

Mai am de făcut un anunț, din partea Grupului parlamentar PRM, la poz. 10 din anexă, în locul doamnei Lia Olguța Vasilescu, grupul parlamentar a desemnat-o pe doamna Ionescu Mihaela.

În ceea ce privește începerea activității comisiei, s-a hotărât ca această comisie să-și înceapă activitatea începând cu sesiunea următoare.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, mai exact, stimate colege,

Ne batem acum pentru o denumire... Puneți-vă de acord și cu cei de la Senat.

Bine, poftiți. Însă vă rog să vă referiți și la principiul constituțional.

 
   

Doamna Lucia Cornelia Lepădatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu pot să nu fiu de acord cu propunerea pe care a făcut-o colega noastră, doamna deputat Minodora Cliveti, argumentând chiar cu prevederile art. 16 din Constituție, la care făcea trimitere și colegul nostru, domnul Nicolicea. Aici, în Constituție, art. 16 prevede "egalitatea de șanse între femei și bărbați pentru ocuparea unor funcții și demnități".

Dar, fiind de acord noi cu denumirea acestei comisii așa cum a propus-o Comisia pentru regulament în raport, ar însemna să reducem egalitatea de șanse numai la problematica de gen. Or, nu aceasta este intenția, de fapt, a acestei comisii și a noastră (și mă refer aici și la mine, personal, care am făcut parte dintre inițiatorii acestei hotărâri).

Pe de altă parte, hotărârea este în formă de proiect, deci, noi suntem cei care trebuie să votăm. Și atunci, vă rog să fiți de acord ca propunerea doamnei Cliveti, practic, să fie adoptată și comisia să se cheme "Comisia egalității de șanse pentru femei și bărbați". Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu mai dorește nimeni să intervină.

În aceste condiții, supun votului dumneavoastră titlul hotărârii, care va confirma una din cele două variante. Deci, prima variantă este cea propusă de Comisia pentru regulament, privind înființarea Comisiei pentru egalitate de șanse între femei și bărbați și a doua, privind înființarea Comisiei egalității de șanse pentru femei și bărbați. Le supun, în ordinea pe care v-am prezentat-o dumneavoastră.

Deci, prima este varianta comisiei.

Cine este pentru? 14 voturi pentru.

Împotrivă? Ca să-l citez pe colegul nostru Marcu Tudor, "marea majoritate împotrivă".

A căzut titlul propus de către comisie.

Cine este pentru titlul al doilea, propus de cele două doamne deputate? Este evident, marea majoritate se pronunță pentru al doilea titlu care a fost votat.

La art. 1, urmează ca textul să suporte modificarea derivată din titlu.

Cine este pentru art. 1, modificat în ceea ce privește titlul comisiei?

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Îngăduiți-mi o explicație, o discuție, mai bine zis!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Da, numai o clipă! Domnul deputat Bolcaș, liderul Grupului parlamentar PRM. Care vorbește în numele doamnelor din PRM...

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte,

Sigur că, prin noul titlu, s-a acordat o șansă și pentru bărbați. Le mulțumesc pentru acest lucru, dar, în viață, fiecare bărbat are șansa pe care și-o creează, așa că nu e nevoie de o comisie pentru acest lucru.

Problema este însă alta, cu multă seriozitate și respect, de data aceasta, pentru constituirea comisiei: însăși esența funcționării acestei comisii depinde de titulatura care i se dă: "egalitatea de șanse între femei și bărbați" semnifică accentul care se pune în dezvoltarea multilaterală a femeilor, în raport, dacă vreți concurențial cu prezența bărbaților în toate ramurile vieții. Egalitatea de șanse pentru bărbați și femei înseamnă o echilibrare, deci, numai o echilibrare, în care accentul să se pună pe șansele pe care le au bărbații, pentru a se echilibra în legătură cu șansele ce se acordă, din toate punctele de vedere, femeilor.

Este o schimbare de concepție, nu este o titulatură pur și simplu lingvistică. Or, schimbarea aceasta de concepție spun eu că nu este în spiritul în care a fost creată această comisie.

De aceea, modificarea art. 1, în sensul titlului adoptat, care poate să fie numai o interpretare lingvistică, duce la modificarea structurii funcționale a întregii comisii. Aici este pericolul în care ne aflăm. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimată colegă,

Nu vreau să mă pronunț eu pe fond, dar vă semnalez că modificarea titlului propusă de dumneavoastră schimbă, practic, toată structura hotărârii. Că, în continuare, vă referiți la toate elementele componente care justifică înființarea comisiei, la principiul egalității de șanse între femei și bărbați.

Am senzația că amendamentul dumneavoastră pune în discuție întreg conținutul și eu v-aș sugera să mai cugetați o dată în comisie cu privire la acest lucru. Vedeți că principiul nu îl mai puteți schimba, că e un principiu constituțional.

Eu v-am zis că, dintr-un orgoliu de denumire, stricați întreg eșafodajul.

Poftiți.

 
   

Doamna Minodora Cliveti:

Domnule președinte,

Nu e vorba de orgoliu, aici este vorba de fond. Am invocat, pentru început, denumirea comisiilor de la Consiliul Europei și de la Parlamentul European care au de a face cu această problemă, deci, este totuși un argument.

Al doilea argument este că, cu tot respectul pentru domnul deputat Bolcaș, nu este vorba de o schimbare doar de denumire, este vorba despre o situație, care, dacă va trece în maniera pe care am propus-o noi (și, dacă nu mă înșel, am votat deja titlul acestei comisii), această "Comisie a egalității de șanse pentru femei și bărbați" include egalitatea de șanse între femei și bărbați, dar are și o altă sferă de activitate. Deci, ideea este că nici unul dintre domeniile pe care eu îmi imaginez, visez că vor fi reglementate de această comisie nu este reglementat de o comisie, nici măcar specială, a Parlamentului.

Și atunci, în această situație, de ce să nu facem o comisie care să aibă o sferă largă de activitate? Numele, iarăși, pentru domnul Bolcaș, ar fi: "egalitatea de șanse pentru femei și bărbați". Nu am spus "bărbați" înainte, deși poate că ar fi trebuit, din punct de vedere alfabetic, să fie pus așa, dar pentru că așa se întâmplă, bărbații sunt politicoși și sunt de acord.

Deci, este vorba de "pentru femei și bărbați". Aceasta include: între femei și bărbați, dar și între categoriile de gen, între cele două sexe, în interiorul acestora.

Și mie mi se pare atunci, domnule președinte, că nu avem decât să schimbăm, în cele trei puncte, "între" cu "pentru" și toată situația este clară.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Tudor.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Domnule președinte,

Recunosc că nu am fost suficient de atent atunci când am votat, pentru că acest cuvânt, "pentru", semnifică altceva decât competiția între femei și bărbați. Să vă dau un exemplu: zic "egalitate de șanse" pentru o echipă, în competiția cu altă echipă; de aici, apare și handicapul, îi dau "egalitate de șanse" pentru cel căruia îi dau un handicap, ca să poată ajunge, într-o competiție egală, la finiș. Deci, acest "pentru" nu înseamnă "între ei", ci "pentru una în competiție cu alta". Când zic "între ei", zic "între femei și bărbați". Este corect așa!

Am greșit, vă rog și vă fac și propunerea, poate revenim, justificând și etimologic, chiar prin sensul cuvântului "pentru", afirmația mea. V-aș sugera să mai punem o dată la vot. Eu vă "raportez" cinstit că n-am fost suficient de atent atunci la semnificația cuvântului "pentru". Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule deputat. Și apoi, domnul Coifan.

 
   

Domnul Tamas Sandor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să evidențiez, totuși, dacă îmi permiteți, două aspecte.

Unul, procedural. Noi, în Regulamentul Camerei, după câte știu eu, am votat cuvântul "pentru": "Comisia egalității de șanse pentru femei și bărbați". Deci, procedural, regulamentar eu cred că nu trebuie și nu mai putem să revenim la acest cuvânt.

În al doilea rând, m-am consultat și cu domnul profesor Cazimir, care spune că științific, lingvistic e corect cuvântul "pentru", în sintagma și în propoziția "Comisia egalității de șanse pentru femei și bărbați".

Însă, nu înțeleg de ce, totodată, unii vor să tergiverseze această problemă. Știți foarte bine că în țările din Uniunea Europeană și nu numai, și în țările în curs de aderare (ca să vă spun un exemplu, care, probabil, la mulți nu o să placă, de pildă, în Ungaria, nu numai o comisie parlamentară se ocupă de această problematică, ci chiar un ministru delegat pe lângă guvern) este și o chestiune politică. Chiar, de aceasta, nu prea înțeleg de ce unii vor să tergiverseze, să retrimitem la comisii ș.a.m.d.

În consecință, eu cred că: procedural, nu e corect să revenim; lingvistic, e corectă formularea care s-a dat; politic, este absolut necesar să dăm un vot, în sensul "pentru femei și bărbați". Și, la sfârșit, aș vrea să vă anunț că Grupul udmr susține, desigur, varianta expusă de reprezentanții PSD, de domnii și doamnele deputați care au luat cuvântul înaintea mea. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Coifan.

Încă o dată, se văd efectele orgoliilor de "pentru" și "între"... Compromitem un lucru foarte bun, din cauza aceasta!

 
   

Domnul Viorel Gheorghe Coifan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Discut nu numai în calitatea mea de parlamentar, ci și de membru în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Susțin ceea ce a afirmat mai înainte colega mea Cliveti, în sensul de a avea denumirea "Comisia egalității de șanse pentru femei și bărbați". Este și traducerea, în limba engleză este "on" și nu "between".

Iar, pe de altă parte, colegul de la UDMR a punctat foarte bine, dăm un semnal politic major Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, facem un lucru bun.

Și, prin urmare, și Grupul parlamentar PNL susține această propunere.

 
   

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Dacă comparăm nuanțele limbii engleze cu ale limbii române, aici, sunteți toți vulnerabili!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Tudor, solicitați cuvântul în plen? Credeam că doriți să demonstrați că bărbații au dreptul să vorbească de două ori în comparație cu femeile...

Doamna Paula Ivănescu.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mărturisesc că aș fi vrut, pe această temă, să vorbim mai puțin, înțelegând faptul că toată lumea este conștientă că în această țară este un deficit de democrație, prin slaba reprezentare a femeilor în organismele alese sau numite, deci, în organismele de decizie. Eu cred că ar trebui să ne debarasăm de reflexele de a căuta virgulele și prepozițiile și să trecem la treabă.

Am vrut, de fapt, și ieri să intervin, la discutarea regulamentului, pentru că, dacă tot îl modificam, trebuia să introducem și cea de a șaisprezecea comisie permanentă.

Constat, din unele sau altele din luările la cuvânt, că, de fapt, faceți un hatâr pentru Consiliul Europei, dar să nu dea Dumnezeu să se trezească femeile din țara asta, că foarte puțini dintre dumneavoastră o să mai puteți spune "pentru", "între", care e mai bun și care e mai puțin bun! (Rumoare, vociferări.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimată colegă,

E foarte frumos ce spuneți dumneavoastră, dar vă semnalez următorul lucru: ați vrut un titlu mai generic, care să cuprindă mai mult - "egalitatea pentru femei și bărbați", în tot cuprinsul textului, însă, îl restrângeți din nou la "egalitatea între femei și bărbați". De ce nu sesizați acest aspect contradictoriu? Hotărâți-vă cum vreți să-l faceți!

Domnul deputat Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Distinsa noastră colegă (și promit că nu o să mă mai amestec în dispute feminine, pentru că acum am sesizat pericolul) a terminat cu urarea să ne ferească Dumnezeu dacă în țara asta se va întâmpla etc. Aș dori o întrebare directă și provoc o replică: este o promisiune sau o amenințare? Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu (din sală):

O promisiune.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Accept promisiunile!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul președinte Nicolicea.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Prin noul titlu, s-ar putea să se numească și altfel: "Comisia pentru egalitate de șanse între cetățeni", deci, nu mai văd motivul pentru care ai mai preciza "femei și bărbați".

Vreau să vă spun o singură chestiune, că am încercat să facem ceva în favoarea femeilor. Încercând să mărim domeniul de activitate, scopul principal s-a pierdut.

În ceea ce privește corelarea cu comisia de la Uniunea Europeană, îl anunț pe domnul Coifan că dacă "between" înseamnă "între", "on" înseamnă "pe" și nu "pentru". Iar traducerile acestor titulaturi nu se fac mot-a-mot, pentru că, atunci, aș fi avut "Comisia pe egalitate de șanse".

Ceea ce dorim să facem, o corelare între această comisie și comisia de la Consiliul Europei, se va face în felul următor: să comparăm conținutul și obiectul de activitate între cele două comisii, între ceea ce vrem să facem noi și ceea ce există. Pentru că acesta este important, nu o titulatură, care poate să fie eronată, din cauza unei traduceri, și în limba română să schimbe în totalitate sensul acestei comisii.

Prin urmare, eu vă propun să retrimitem acest proiect la comisie, iar la comisie să comparăm conținutul și obiectul de activitate al celor două comisii, ceea ce este foarte important să fie corelat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Haideți să nu mai lungim! Oricum, comisia aceasta intră în funcțiune la începutul sesiunii următoare, de ce să nu iasă o hotărâre corectă? Nu mai vreți să mai analizăm o dată, așa cum s-a propus în comisie, și data viitoare... Ocupăm toată ședința de astăzi cu acest lucru!

Poftiți, doamnă Afrăsinei.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc și domnului președinte al Comisiei de regulament.

Inițiatorii, și nu numai, mulți din colegii și colegele noastre, care au promovat această inițiativă, care au așteptat ca acest lucru să se întâmple în plenul Camerei Deputaților, am așteptat cam de mult ca ea să fie trecută pe ordinea de zi.

Desigur, retrimiterea la comisie poate că într-un fel ar reanaliza titlul asupra căruia noi ne-am dat un vot, pe de altă parte conținutul proiectului de hotărâre.

Totuși, insist, domnule președinte. Îmi pare foarte rău că doar orgoliile au stârnit atâtea dezbateri, când până în momentul de față puteam deja să fi dat un vot final pe această hotărâre a plenului, și am fi avut comisia.

Desigur, va urma o modificare de Regulament, care va prevede modificarea tuturor comisiilor după modelul comisiilor Parlamentului European.

Așadar, cred mai degrabă că intrarea în vigoare a acestei hotărâri și începerea activității la această comisie ar fi fost un semnal mult mai important decât o denumire sau alta, care, iată, descoperim din dezbateri, că schimbă foarte mult conținutul.

Sunt de acord cu retrimiterea la comisie, în condițiile în care comisia va lucra mâine, când este zi dedicată activității în comisii, pentru ca joi să o repunem pe ordinea de zi, domnule președinte, astfel încât tergiversarea să nu fie nici cu intenție și nici amânată sine die.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Cred că este propunerea cea mai bună.

 
   

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Eu am făcut o propunere.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

S-a făcut o propunere, stimate coleg.

Poftiți.

 
   

Domnul Tamas Sandor:

Vă mulțumesc.

Dacă îmi permiteți mie, ungur, să spun că românul este renumit prin a face o comisie dacă nu vrea să rezolve o problemă sau o retrimitere la comisie dacă nu vrea să rezolve o problemă.

Totuși, lăsând gluma la o parte, eu cred că nici procedural nu este bine, doamnă vicelider.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei (din bancă):

Se poate!

 
   

Domnul Tamas Sandor:

Știu că se poate, dar nu este bine.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei (din bancă):

Procedural, se poate trimite la comisie. Vă rog să nu mă contraziceți de la tribună.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă atrag atenția tuturor să nu mai interveniți din bancă.

Cine dorește să ia cuvântul, să vină. Inclusiv domnul Hașotti, domnul Boc.

 
   

Domnul Tamas Sandor:

Revin. Am spus că, procedural, nu este bine. Știu că se poate, dar totuși nu este bine. Nu mai vorbim de faptul că am votat deja și titlul hotărârii, în care figurează. Deci, eu nu înțeleg de ce ar trebui să revenim.

Nu mai spun de faptul că suntem în plenul Camerei Deputaților, am luat cuvântul pro și contra, și eu cred că suntem capabili să decidem și prin vot, dacă este nevoie.

 
   

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Procedură!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Boc.

 
   

Domnul Tamas Sandor:

Deci eu susțin varianta de a continua dezbaterile, dacă mai trebuie, și, totuși, eu aș crede că ar trebui să supuneți la vot aceste două variante, pentru că sunt două, și după aceea să mergem mai departe.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

După cum prea bine știți, prima dată trebuie să supun votului problemele de procedură.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Domnule președinte,

Au fost făcute două propuneri. Amândouă sunt în ideea de a ieși bine ceea ce a rezultat din munca celor din Comisie, cât și ce vom munci și noi în continuare.

Răspunsul pentru domnul deputat, colegul nostru, este: în orice moment se poate trimite la comisie. Unde este problema de procedură, cum spune dânsul?!

Problema de înțelegere dintre noi este una; problema de procedură, pe care a invocat-o dânsul, nu este același lucru, este nereală.

Orice fază a discuției unui proiect poate constitui un moment în care să se retrimită la comisie, dacă se votează ca atare.

S-au făcut două propuneri, și eu înclin pentru propunerea doamnei Afrăsinei, și renunț la a mea - de a se reveni la vot acum.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei (din bancă):

Condiția este ca joi să fie pusă pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Da, așa cum spune domnia sa, termenul de a fi pus la vot este joi. Ideea este bună. Nu vrem să brutalizăm nimic. S-a muncit! Cine dintre noi vrea altceva?! Se politizează un lucru care din partea tuturor se dorește a fi bine făcut.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Boc, pe care l-am anunțat deja, după care voi supune votului propunerea combinată, a domnului președinte Nicolicea și a doamnei Afrăsinei.

 
   

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Noi vă rugăm să faceți uz de prerogativa pe care tocmai ieri v-am dat-o prin Regulamentul adoptat - de la art.89, care oferă președintelui Camerei Deputaților posibilitatea ca, în urma dezbaterilor din plen asupra unui proiect de lege sau asupra unei propuneri legislative unde există controverse, să supună votului plenului retrimiterea la comisie a acelui proiect și, evident, votul plenului să rămână suveran. Deci, și noi solicităm o aplicare a prevederilor regulamentare.

În al doilea rând, chiar dacă este în miniatură, vă arăt cartea aceasta frumoasă pe care o am aici - "My fundamental rights", Carta de la Parlamentul European, Carta fundamentală a Drepturilor Cetățenilor din Uniunea Europeană.

Apropo de disputa care a fost aici, nu știu cui să dau dreptate pentru că nu am participat la întreaga dezbatere, dar la art.23 se spune: "Equality between men and wemen". "Between" înseamnă "între". Este vorba de egalitatea între femei și bărbați, care trebuie să fie asigurată în toate domeniile, inclusiv angajare, salarizare și durata zilei de muncă. Deci, probabil că formula inițială propusă de către comisie este cea, după părerea mea, apropiată de realitatea Cartei Europene a Drepturilor Cetățenilor.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Poate arătați și presei miniatura pe care ne-ați prezentat-o nouă.

Încurajat de domnul Boc și de colegii mei Nicolicea și Afrăsinei, îmi exercit deci atribuția prevăzută în noul Regulament de a vă propune restituirea la comisie, cu prevederea termenului fix: exact joi comisia să ne prezinte un raport suplimentar.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. 5 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu marea majoritate pentru, s-a trimis hotărârea la comisie.

 
Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.54/2003 privind interzicerea realizării de clădiri pe suprafețele din fondul forestier național afectate de incendii (amânarea votului final).  

Urmează Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.54/2003.

Vă rog să parcurgeți raportul comisiei de mediere.

Raportul conține patru puncte.

La primul punct, comisia ne sugerează textul Senatului, în unanimitate. Dacă aveți obiecțiuni. Nu sunt. Votat textul Senatului în unanimitate.

La pct.2, tot textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate.

La pct.3, varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate.

La pct.4, tot varianta Senatului.

Domnul Avramescu. Poftiți.

   

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Înțeleg buna intenție a celor care au pus la început fraza "Autorizațiile eliberate sunt nule de drept, conform prezentei ordonanțe" pentru că probabil că s-au făcut abuzuri în această privință. Dar întreb, și m-ar interesa un punct de vedere al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, dacă o asemenea frază cu efecte retroactive poate figura într-un text de lege. Deci, este o întrebare pentru Comisia juridică, de disciplină și imunități.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dorește cineva din Comisia juridică, de disciplină și imunități să intervină?

Domnul deputat Ianculescu. Probabil că ați făcut parte din Comisia de mediere.

 
   

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu este vorba de retroactivitate. Legea funcționează din momentul în care intră în funcțiune. Deci în ea nu se prevede retroactivitate. De fapt, este anticonstituțională retroactivitatea.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Boc.

 
   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

După o interpretare juridică corectă, în opinia noastră aici nu poate fi avut în vedere principiul retroactivității întrucât, potrivit procedurii legislative, ordonanța se aprobă prin legea de aprobare a ordonanței, iar efectele se produc de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a ordonanței. Deci, nu avem efecte pentru trecut.

După intrarea în vigoare a legii de aprobare a ordonanței pe care o discutăm se poate pune în discuție aplicarea acestor consecințe, și nu pentru trecut.

Retroactivitatea ar însemna ca această lege să se aplice pentru trecut, or, ea nu se aplică astfel, ci, de la data intrării în vigoare, acele autorizații care nu îndeplinesc condițiile legii, evident, vor fi apreciate ca fiind nule de drept, deci nu produc efecte retroactive.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

V-aș ruga să explicați și faptul că orice autorizație, orice act ilegal este supus anulării de drept.

 
   

Domnul Emil Boc:

Este un principiu fundamental.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mai păstrați vreo obiecție, domnule deputat Avramescu?

 
   

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu (din sală):

Nu.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nefiind obiecții, textul Senatului a fost adoptat în unanimitate.

Vom supune la sfârșitul zilei de astăzi raportul votului dumneavoastră final.

 
Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.129/2002 pentru modificarea Legii nr.26/1990 privind registrul comerțului și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.76/2001 privind simplificarea unor formalități administrative pentru înregistrarea și autorizarea funcționării comercianților (amânarea votului final).  

Urmează Raportul Comisiei de mediere cu privire la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.129/2002.

La primul punct, comisia propune, în unanimitate, textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Pct.2, tot textul Senatului. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Pct.3, textul Senatului. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Pct.4, textul Senatului. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Pct.5, tot varianta Senatului. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Pct.6. Dacă sunt obiecțiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Pct.7. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Pct.8 și 9. Nu sunt obiecțiuni la nici unul. Votate în unanimitate.

Pct.10. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Pct.11. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Pct.12 și 13. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Pct.14. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Pct.15. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

La pct.16, comisia propune text comun. Dacă aveți obiecțiuni. Votat textul comun în unanimitate.

Am omis să precizez faptul că la alin.2 de la pct.16 se propune de către comisie textul Senatului. Urmăriți-l la pag.17. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Pct.17. Dacă sunt obiecțiuni la textul Senatului. Nu sunt. Votat în unanimitate.

La pct.18, ultimul, comisia ne propune tot varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Vom supune votului final, în cursul zilei de astăzi, și acest raport.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Georgiei privind protecția informațiilor militare clasificate schimbate, semnat la București la 22 iulie 2002 (amânarea votului final).  

La pct.6 este Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Georgiei privind protecția informațiilor militare clasificate schimbate, semnat la București la 22 iulie 2002.

Îl rog pe domnul ministru Encuțescu, din partea inițiatorului, să prezinte proiectul.

   

Domnul Sorin Aurel Encuțescu (secretar de stat, Ministerul Apărării Naționale):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Acordul cuprinde referiri privitoare la definiții, echivalența nivelurilor de clasificare, autorități responsabile și puncte de contact, restricții de utilizare și divulgare a informațiilor clasificate, condiții în care se permite accesul la astfel de informații, reguli privind transmiterea, proceduri aplicate în cazul vizitelor reprezentanților părților, proceduri aplicabile în domeniul contractelor ce conțin informații clasificate, măsurile aplicabile în cazul pierderii sau compromiterii acestora, precum și soluționarea divergențelor și dispoziții finale.

Documentul înaintat spre aprobare este conform cu principiile dreptului internațional și cu legislația internă a fiecăruia dintre cele două state.

De aceea, vă rugăm să fiți de acord și să aprobați Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Georgiei privind protecția informațiilor militare clasificate.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Tudor, vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Mai întâi, o procedură, domnule președinte, dacă îmi dați voie.

Pentru că această înțelegere are 19 articole, v-aș propune să acordați pentru discuție 5 minute.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dar nu suntem în procedură de urgență.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Este obișnuită, da, vă mulțumesc.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului din Guvernul României și Guvernul Georgiei privind protecția informațiilor militare clasificate schimbate, semnat la București la 22 iulie 2003.

Procedura este obișnuită.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, cu anumite observații și propuneri de care comisia noastră a ținut cont.

Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor, de asemenea, a avizat favorabil prezentul proiect.

Scopul Acordului este acela de a crea un cadru juridic necesar pentru protejarea informațiilor clasificate ce vor fi schimbate între părți și va contribui la lărgirea ariei de cooperare în domenii ce presupun utilizarea informațiilor militare clasificate.

Așa după cum spuneam, proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

La lucrările comisiei au fost prezenți 26 de membri, și votul a fost în unanimitate.

Proiectul de lege a fost adoptat și de către Senat în data de 23 octombrie 2003.

În urma dezbaterii în ședința din 4 noiembrie 2003, comisia a hotărât să supună acest proiect de lege plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, în forma adoptată de Senat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să intervină la dezbateri generale. Nu.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlul acestuia dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care conține dispoziția de ratificare a Acordului, acord pe care îl aveți anexat. Dacă aveți obiecțiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final la sfârșitul acestei ședințe.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înțelegere dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Africa de Sud privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Pretoria la 7 mai 2003 (amânarea votului final).  

Pct.7. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înțelegere dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Africa de Sud privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Pretoria la 7 mai 2003.

Domnule ministru Encuțescu, vă rog să îl prezentați.

   

Domnul Sorin Aurel Encuțescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Acordul corespunde realităților internaționale și intereselor actuale ale României, lărgește aria de cooperare între cele două părți în domenii cum ar fi: instrucția, informații, medicină, logistică, misiuni în sprijinul păcii.

Documentul este în concordanță cu principiile dreptului internațional și cu legislația internă a fiecărui stat și cuprinde dispoziții referitoare la modalitățile de cooperare, protecția informațiilor clasificate, înființarea Comisiei de apărare româno-sud africană, soluționarea divergențelor și prevederi finale.

Având în vedere considerentele expuse mai sus, vă adresăm rugămintea de a acorda votul dumneavoastră favorabil acestui proiect de lege. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Tudor, vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înțelegere dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Africa de Sud privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Pretoria la 7 mai 2003.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată spre dezbatere și avizare în fond, în procedură obișnuită, cu acest proiect de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, cu anumite observații și propuneri de care, de asemenea, am ținut cont.

Proiectul urmărește, prin ratificarea Memorandumului, stabilirea cadrului legal pentru cooperarea militară dintre România și Republica Africa de Sud.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Din totalul de 26 de membri, în ședința la care s-a dezbătut și proiectul anterior, proiectul a fost avizat favorabil cu unanimitate de voturi.

Proiectul a fost adoptat și de către Senat în ședința din 23 octombrie 2003.

În urma dezbaterii, în ședința din 4 noiembrie 2003, comisia a hotărât să supună acest proiect de lege plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, în forma adoptată de Senat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului.

La titlul proiectului de lege dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care conține dispoziția de ratificare a Memorandumului de Înțelegere, memorandum pe care îl aveți anexat. Dacă aveți obiecțiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Vom supune la sfârșitul acestei zile proiectul votului final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.99/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr.541/2002 privind economisirea și creditarea în sistem colectiv pentru domeniullocativ (amânarea votului final).  

Pct.8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.99/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr.541/2002 privind economisirea și creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ.

Suntem în procedură de urgență.

Domnule vicepreședinte Grigoraș, vă rog să prezentați timpii propuși de Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a examinat Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.99/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr.541/2002 privind economisirea și creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, a întocmit raport favorabil și propune dezbaterea și adoptarea, în forma prezentată de Guvern.

Propunem timp total de dezbatere 5 minute, un minut pentru fiecare intervenție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu aceste propuneri.

Sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, s-au adoptat timpii de dezbatere.

Dacă sunt intervenții prealabile. Nu sunt.

La titlul proiectului de lege privind aprobarea ordonanței dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care conține dispoziția de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.99/2003. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență. Votat în unanimitate.

Articolul unic, preambulul și pct.1 din acest articol. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Pct.2. Votat în unanimitate.

Pct.3. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final la sfârșitul acestei zile.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.106/2003 pentru completarea art.41 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.60/2001 privind achizițiile publice (amânarea votului final).  

La pct.9 este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.106/2003.

Procedură de urgență.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci ne va propune, prin domnul vicepreședinte Grigoraș, timpii de dezbatere.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Vă propunem pentru dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.106/2003 pentru completarea art.41 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.60/2001 privind achizițiile publice timp total de dezbatere 5 minute, un minut pentru fiecare intervenție. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu această repartizare a timpilor de dezbatere. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acestuia dacă aveți obiecțiuni.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Dezbatere obișnuită.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu am înțeles, domnule deputat.

Suntem în procedură de urgență.

Poftiți.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Suntem în procedură de urgență, și eu vă cer îngăduința, conform cutumei, ca la titlu să facem o simplă apreciere de un minut în legătură cu conținutul legii.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Problema pe care o ridică legea este într-adevăr interesantă în ceea ce privește stabilirea prețurilor contractuale la achizițiile publice, și subliniez "la achizițiile publice".

Este vorba de exceptarea de la precizarea unui preț ferm pe o perioadă de timp a unor produse fungibile. Este interesantă, și mi-aș permite să spun controversată, dar nu face obiectul acestor dezbateri. Dar vă rog să constatați că, în litera Constituției în vigoare la data la care s-a emis această ordonanță de urgență, și în litera și spiritul modificărilor existente, nu se impune nici o urgență în cadrul unei asemenea modificări.

A fost vorba de o lege prost croită de la început, ale cărei carențe se dovedesc pe parcurs, iar reglementarea ei nu se face prin înghițirea unor ordonanțe de urgență.

De aceea, ne pronunțăm împotriva acestei legi de adoptare, nu pentru conținutul ei, ci pentru modul în care se încearcă să se impună Parlamentului o inactivitate legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Aș vrea să vă reamintesc: Constituția a intrat în vigoare începând cu data publicării hotărârii Curții Constituționale, care se plasează pe 29 octombrie. Deci, ordonanța este dată înainte.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Să nu fie o confuzie.

Am spus exact, și stenograma poate reproduce: în spiritul textului constituțional sub imperiul căruia s-a dat această ordonanță, și în litera și spiritul Constituției în aplicare. Deci, m-am referit la Constituția anterioară. Nu este nici o confuzie aici.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

La titlul ordonanței de urgență dacă dorește cineva să intervină. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Dispoziția articolului unic, de aprobare a ordonanței de urgență. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Preambulul articolului unic. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Textul supus modificării, al alin.6. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final la sfârșitul acestei zile.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.102/2003 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.43/2002 privind Parchetul Național Anticorupție (amânarea votului final).  

La pct.10 este Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.102/2003.

Suntem în procedură de urgență.

Din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități, domnule deputat Timiș, vă rog să propuneți timpii de dezbatere.

   

Domnul Ioan Timiș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pentru Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.102/2003 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.43/2002 privind Parchetul Național Anticorupție, Comisia juridică, de disciplină și imunități vă propune un timp total de 5 minute, cu un minut pentru fiecare intervenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu această propunere.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă sunt intervenții prealabile.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Da, una singură.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Consider că, din punct de vedere strict formal și strict juridic, această ordonanță de urgență creează un mic monstru. Repet, creează un mic monstru din punct de vedere formal-juridic pentru că, încercând să antameze textele Constituției care nu erau în vigoare la data emiterii sale, creează o structură a cărei funcționalitate este pusă în pericol.

S-ar părea că cele două articole sunt simple. Primul articol consonează cu textul Constituției ce a intrat acum în vigoare, după emiterea acestei ordonanțe, în sensul că Parchetele trebuie să se organizeze pe lângă instanțele judecătorești și, atunci, Parchetul Național Anticorupție este organizat pe lângă Curtea Supremă de Justiție.

Al doilea articol este și mai simplu: se înlătură noțiunea de ordonanțe de arestare preventivă, pentru că mandatul îl va da numai judecătorul.

Al doilea este absolut inutil pentru că, evident, nu se va mai aplica acest lucru, și se poate realiza prin restructurarea întregului act normativ privind organizarea și funcționarea. Dar primul este îngrozitor de complex și inutil. În primul rând, nu se realizează o consonanță cu noua Constituție, pentru că în modificările noii Constituții nu mai există Curtea Supremă de Justiție. Aceasta este problema. Deci cum o să înființez, acum, o structură a Parchetului pe lângă un organ de justiție care se va desființa, care este în proces de restructurare? Nu se poate. Și, în al doilea rând, v-aș ruga să revedeți dispozițiile art.1 nemodificat din Legea organică a acestui Parchet, care îl definește ca o structură autonomă care funcționează pe lângă Parchetul General, care funcționează pe lângă Ministerul Justiției și, la ora actuală, dacă mai adăugăm și Curtea Supremă de Justiție, nu mai știm pe lângă cine funcționează.

Eu vă mulțumesc. Consider, din acest punct de vedere, că nu putem vota această ordonanță de urgență și v-aș ruga să luați act de obiecția noastră, chiar la titlu, în sensul că solicităm ca legea să respingă această ordonanță de urgență. Este propunerea noastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Timiș, din partea Comisiei juridice.

 
   

Domnul Ioan Timiș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Chiar dacă domnul Lucian Bolcaș are dreptate în ceea ce privește data emiterii ordonanței de urgență, cu acest aspect suntem de acord că Guvernul a dorit să pună de acord prevederile unei alte ordonanțe de urgență cu textul Constituției, înainte ca această Constituție să fie validă și să fie în vigoare. Acesta nu-i nici un rău.

În legătură cu conținutul observațiilor domniei sale, trebuie să vă spun că era absolut necesar să facem acest lucru, pentru că, prin Constituție, se reglementează la nivel general, la nivel de principiu, textul constituțional nu se aplică imediat și direct asupra unor legi în vigoare. Este nevoie să intervină, pe o cale procedurală legislativă, o modificare a acelui text de lege. Și în această situație ne aflăm și noi aici. Era absolut necesar ca să prevedem că Parchetul Național Anticorupție funcționează pe lângă o anumită instanță de judecată, pentru că, tot în Constituție, am prevăzut că Parchetele funcționează pe lângă instanțele de judecată, iar arestarea se face numai de către judecători. De aceea a trebuit să eliminăm, din textul fostei ordonanțe de urgență, ordonanțele de arestare preventivă. Nu am făcut decât să punem de acord textul Constituției cu Legea privind Parchetul Național Anticorupție.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Cu aceste precizări, supun votului dumneavoastră titlul proiectului de lege, având în vedere că acesta a fost contestat de către reprezentanții Grupului PRM.

Cine este pentru titlul proiectului de lege care vizează aprobarea ordonanței de urgență? Vă rog să vă pronunțați. 79 voturi pentru.

Împotrivă? 18 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu 79 voturi pentru, 18 voturi împotrivă, s-a adoptat titlul proiectului de lege.

La cuprinsul articolul unic, dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență.

Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Preambulul art.I. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Punctele 1 și 2. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Art.II. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final la sfârșitul acestei ședințe.

 
Propunerea legislativă privind instituțiile publice de spectacole și concerte (amânarea dezbaterilor).  

Propunerea legislativă privind instituțiile publice de spectacole se va dezbate săptămâna viitoare, cum a decis Biroul permanent și Comitetul ordinii de zi.

Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 65/2003 pentru modificarea Legii serviciilor publice de gospodărie comunală nr. 326/2001 (amânarea votului final).  

La pct.12, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.65/2003 pentru modificarea Legii serviciilor publice de gospodărie comunală nr.326/2001.

Din partea Guvernului prezintă domnul ministru Bobiș.

Comisia pentru administrație publică e prezentă.

   

Domnul Theodor Bobiș (secretar de stat, Departamentul pentru relația cu Parlamentul):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin Legea nr.326/2001 a serviciilor publice și de gospodărie comunală, s-a înființat Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală.

Printre atribuțiile acestei Autorități de Reglementare, funcționează, în condiții de monopol, câteva din serviciile publice, și anume serviciile de alimentare cu apă, serviciile de canalizare, serviciile de alimentare cu energie termică. Având în vedere că această Autoritate Națională este un organism care trebuie să funcționeze în condițiile în care funcționează și în țările Uniunii Europene, prin prezenta ordonanță de urgență i s-au sporit atribuțiile, în sensul de a-și exercita competențele pentru toți furnizorii și prestatorii de servicii publice de gospodărie comunală, cu excepția serviciilor publice de administrare în domeniul public și privat al unităților administrativ teritoriale care rămân pe mai departe în sarcina autorităților alese.

Vă rugăm să aprobați proiectul de lege pentru această ordonanță.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul vicepreședinte Bara.

 
   

Domnul Radu-Liviu Bara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Legea nr.327/2001 a serviciilor publice de gospodărie comunală prevede, la art.23, alin.1, înființarea Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală care funcționează în condițiile de monopol natural. Ca urmare, ANRSC are competența de a elabora reglementări incidente în sfera serviciilor publice de gospodărie comunală, inclusiv în sfera serviciilor publice de salubrizare a localităților și a serviciilor de iluminat public, stabilindu-se astfel cadrul juridic unitar privind obiectivele, atribuțiile, competențele și instrumentele specifice necesare desfășurării activității de gospodărie comunală. În consecință, se consideră necesară modificarea alin.1, 2 și 6 din Legea sus-amintită, potrivit prevederilor acestei ordonanțe.

Toate avizele existente fiind favorabile, comisia a apreciat oportunitatea adoptării proiectului de act normativ în forma prezentată de Senat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Vă rog să urmăriți în paralel proiectul legii cu raportul comisiei.

Titlul proiectului de lege. Nu sunt obiecțiuni. Adoptat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic care aprobă Ordonanța Guvernului nr.65. Nu sunt obiecțiuni. Adoptat în unanimitate.

Titlul ordonanței. Adoptat în unanimitate.

Articolul unic. Nu sunt obiecțiuni. Adoptat în unanimitate.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.49/2001 aprobată prin Legea nr.338/2002 (amânarea votului final).  

La pct.13, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.49/2001 aprobată prin Legea nr.338/2002.

Comisia pentru muncă propune respingerea acestei propuneri.

Doamnă președinte Smaranda Dobrescu, vă rog să motivați propunerea dumneavoastră de respingere.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimați colegi,

Comisia de muncă propune plenului respingerea acestei propuneri legislative, din următoarele motive. În primul rând, în privința recalculării pensiilor în plată, inițiatorii nu propun nici o formulă de calcul a pensiei. Cea din Legea nr.19/2000 nu poate fi aplicată întrucât, de-a lungul timpului, condițiile de vechime în muncă au fost diferite. De exemplu, femeile s-au pensionat cu 20 de ani vechime, conform Legii nr.27/1966, cu 25 de ani vechime, conform Legii nr.13/1977 și cu o vechime cuprinsă între 25 și 35 de ani, conform Legii nr.19. În al doilea rând, nu există date, în carnetele de muncă, privind sporurile cu caracter permanent, vechimea totală în muncă, acestea conținând numai date concrete pentru fix 5 ani din care se forma baza de calcul a pensiei, conform Legii nr.3/1977. În al treilea rând, nu există posibilitatea cuantificării efortului financiar, având în vedere că drepturile celor două categorii de pensionari au fost stabilite în conformitate cu acte normative care au produs efecte în perioade diferite, respectiv Decretul nr.292/1959, Decretul nr.353/1966, Legea nr.27/1966, Legea nr.3/1977, Legea nr.4/1977 și Legea nr.80/1992. Și în ultimul rând, cheltuielile suplimentare ocazionate de o eventuală aplicare a prezentei propuneri legislative în anul 2004, doar pentru pensiile agricultorilor, având drept sursă de finanțare bugetul de stat vor fi considerabile - circa 13.150 de miliarde și vor determina majorarea deficitului bugetului general consolidat, cu atât mai mult cu cât tocmai a existat o ordonanță de urgență devenită lege prin care pensiile provenite din CAP-uri au fost dublate.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Inițiatorul dorește să ia cuvântul.

Poftiți, domnule deputat. Unul dintre inițiatori.

 
   

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu cred că discutăm astăzi, poate în premieră pentru Camera Deputaților, un proiect de lege care a fost susținut prin semnătură de peste 1.800.000 de cetățeni ai României. Avem aici o mică parte din aceste semnături, vă asigur că ele sunt absolut reale și cred că nu există politician sau partid politic care să nu ia în seamă o astfel de voință a cetățenilor, pentru că ea reprezintă o problemă deosebit de gravă a României. 6.100.000 de pensionari, nu cred că vă spun lucruri noi, trebuie să aleagă, în fiecare lună, dacă-și plătesc întreținerea la locuință, dacă se îmbracă sau dacă mănâncă sau își cumpără medicamente.

Vorbim de o pensie medie, astăzi, per total pensionari, de aproximativ 1.550.000 de lei sau de 1.800.000 de lei, atunci când vorbim de pensionari de asigurări sociale de stat. Cei din agricultură, astăzi, au 390.000 de lei pensia medie, ceea ce credem că este cu totul insuficient pentru a subzista, nu pentru un trai decent în România. Pornind de la aceste fapte și de la considerentele că noi am considerat că procesul de recorelare a pensiilor nu reușește să aducă pensiile la condiția ca, pentru condiții de pensionare egale, indiferent de data ieșirii la pensie, pensiile să fie aproximativ egale și reușește doar să uniformizeze și să egalizeze pensiile spre nivelurile mici, grupând pensionarii fie pe perioade de ieșire la pensie sau și pe nivelurile pensiilor, acest lucru nu rezolvă problema și nemulțumirea marii majorități a pensionarilor din România.

Proiectul de lege pe care l-am propus prevede două lucruri importante. Unul este cel al recalculării tuturor pensiilor, astfel încât principiul anunțat anterior - la condiții de pensionare egale, pensii egale, indiferent de data ieșirii la pensie - să fie soluționat, iar cel de-al doilea lucru se referă la majorarea pensiei agricultorilor, astfel încât media pensiei pentru agricultori să fie de 1 milion de lei aproximativ, ea s-a materializat prin majorarea punctelor acordate prin lege pensionarilor din agricultură, de la 0,25 la 0,6 puncte.

Sigur, am putea înțelege atitudinea Guvernului referitoare la recalculare. Totuși, aș vrea să vă spun că nu a încercat nimeni, în modul cel mai insistent și serios, ca acest proces să aibă loc. Chiar dacă există probleme majore, din punct de vedere tehnic, al lipsei unor date, eu cred și noi credem că, pentru soluționarea acestei chestiuni, chiar dacă e nevoie de rechemarea pensionarilor pentru a-și aduce unele date noi, dacă este nevoie ca aparținătorii lor să facă acest demers, dacă este nevoie ca funcționarii publici din sistemul de pensii să facă pentru ei acest demers, nimic nu este puțin pentru ca acest lucru să se îndrepte. Problema majoră cred că rămâne aceea după ce am recalculat toate pensiile, dacă avem resursele necesare, aceasta este o decizie politică majoră pe care partidul aflat la putere trebuie s-o ia.

În ceea ce ne privește, cred că, dacă am fi în această postură, am soluționa problema pensionarilor și nu neapărat prin susținerea din bugetul de stat, așa cum se întâmplă în anul 2004, printr-o creștere a subvenției bugetului de stat către bugetul asigurărilor sociale de 202%, 14.000 de miliarde, mai mult decât aprecia Guvernul că este o creștere a cheltuielilor, dacă proiectul de lege pe care noi l-am propus s-ar aproba.

Așteptăm din partea dumneavoastră, doamnelor și domnilor colegi deputați, să luați în seamă dorința a 1.800.000 de cetățeni care, pentru prima dată, dacă vorbim de Codul electoral, se vorbește de 60.000 pentru o inițiativă legislativă, noi vorbim de o susținere importantă și de o muncă asiduă depusă pentru acest lucru, transmițându-vă, prin aceasta, un semnal că, în România, bugetul asigurărilor sociale de stat se află într-un moment de criză, iar pensionarii din România o duc din ce în ce mai greu, fiind, așa cum v-am spus, într-o situație cu totul dificilă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Dan Brudașcu.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este foarte adevărat că orice inițiativă legislativă, în această direcție, este binevenită, având în vedere că Legea nr.19 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale nu corespunde realității și nevoilor populației României. Este, de asemenea, adevărat că, datorită unei politici promovate pe picior de Guvernele anterioare, s-a ajuns ca România să fie o țară de pensionari și de asistați. Este, de asemenea, un alt truism să amintim de aceste inechități strigătoare la cer între persoane din aceleași domenii de activitate pensionate la vârste diferite care beneficiază de pensii ridicole, mulți dintre ei mult sub nivelul de bază al celui mai puțin calificat om care a lucrat în domeniul respectiv.

Este însă de semnalat și un alt element: se apropie campania electorală și vrem să ieșim la rampă, fiecare, cu câte ceva din care să rezulte cât de mult ne doare soarta celor care urmează să ne aleagă sau să nu ne mai aleagă. Din acest punct de vedere, s-au făcut deja compromisuri, unul dintre ele reprezentându-l această decizie a puterii de a dubla pensiile țăranilor, pentru că se știe că de acolo vine majoritatea voturilor.

Acum, se mai încearcă o altă variantă: cea pe care o propun colegii de la PD privind rezolvarea în ansamblu a acestei probleme. Evident că puterea se opune, pentru că ea nu și-a făcut, nu și-a luat în calcul să mituiască întregul electorat și prin majorarea pensiilor.

Este regretabil că au trecut aproape 14 ani și această inechitate nu s-a soluționat. De aceea poate că este nevoie ca, în spiritul legislației europene în materie, să se realizeze o lege care să elimine și aceste inechități și să rezolve definitiv defectuoasa Lege nr.19/2000. Din păcate, propunerea legislativă a colegilor de la PD este departe de rezolvarea acestui aspect.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Suditu.

 
   

Domnul Gheorghe Suditu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să susțin ideea comisiei de respingere, prin următoarele motivații. Așa cum spunea și doamna președinte, la Oficiile de pensii există dosare care conțin date de maximum 5 ani. Pe lângă acest lucru, sunt unități care au fost desființate, economia românească a suferit foarte multe transformări, dosarele de la unitățile care păstrează vechimile în muncă, unele au fost casate, pentru că toată lumea știe că există o perioadă de menținere în arhivă a documentelor. Am putea, prin acest mod, dacă s-ar aproba această lege, să creăm o discriminare absolut fără nici un suport între pensionarii care pot să-și constituie vechimea și cei care efectiv nu pot să-și constituie vechimea. Din cauza aceasta, și solicita doamna președinte o formulă de calcul ca să fie echitate pentru toate părțile.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna Paula Ivănescu și apoi domnul deputat Baciu.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege și stimați colegi,

Mărturisesc că sufăr, cu adâncă amărăciune, din cauza atitudinii pe care o văd în Camera Deputaților, și mai ales în sfera partidului de guvernământ, de a trata niște vieți, niște oameni mai rău ca pe niște arhive. Faptul că nu înțelegem că acei oameni au nevoi, au nevoie de medicamente, au nevoie de încălzire, au nevoie de hrană, au nevoie de stima noastră, au nevoie ca, după o viață întreagă de muncă amărâtă sau cum o fi fost ea, să fie tratați omenește. Noi ne ducem și căutăm în arhive și spunem că atunci legiuitorul care a dat Legea nr.19 inițială nu a știut ce a făcut, nu a știut că nu are suficientă bibliografie, nu a știut că în țara aceasta există oameni care au avut profesii și vechimi cvasiasemănătoare și au pensii diferite. Mă îngrozește faptul că am ajuns în această situație, să ne uităm cu dispreț la bătrânii noștri, să ne uităm numai la cifre, și să nu mai vedem oamenii din spatele lor, și cred că ar fi fost mai bine pentru un singur partid aflat la guvernare, sigur, cu o anumită susținere din partea unui alt grup parlamentar, pentru un singur partid, să pună puțină ordine în ceea ce înseamnă politici sociale în România.

În loc să tot dăm venitul minim garantat, să dăm ajutoare de încălzire, din care mare parte ajung la pensionari, mai bine trebuie să organizăm sistemul de pensii în așa fel încât să aplicăm principiul: la muncă, profesie și vechime egale să avem venituri aproximativ asemănătoare din pensie.

Este inadmisibil ce se întâmplă, este o durere... Vreau să vă spun, aproape câteodată de nesuportat și faptul că acei oameni care numai atât au auzit - un milion opt sute de mii au venit să ne roage pe noi, cei din Parlamentul României, să le dăm dreptatea pe care o merită, este un lucru care nu ar fi trebuit să se întâmple în anul 2000.

Eu aș vrea să reflectați, să ne aplecăm asupra acestui proiect de lege care nici măcar nu a putut să fie discutat în comisie, a fost respins de la început, poate putem să îndreptăm lucrurile măcar acum, în ceasul al XII-lea.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Baciu și apoi doamna președinte Smaranda Dobrescu.

 
   

Domnul Mihai Baciu:

Stimați colegi,

Poate că unii dintre dumneavoastră se vor întreba de ce vorbesc trei la rând de la PD pentru acest proiect de lege. Eu spun că ar trebui să vorbim toți, și nu numai de la PD, ci și mulți din celelalte partide, pentru că este un proiect de lege care încearcă să repare o nedreptate care durează de ani și ani, care afectează nu o mie, două mii, trei mii de oameni, ci câteva milioane. Este o nedreptate strigătoare la cer, nu mai intru în detalii, vă spun doar că am întâlnit situații în care, de exemplu, un colonel, comandant de regiment, fost deci, să aibă pensie mai mică decât un subofițer, subordonatul său. Nu mai vorbesc de pensiile unor angajați de mâna a doua, a treia din instituții ale statului mai mari decât ale foștii lor directori. Și exemplele pot continua la nesfârșit.

Așadar, stimați colegi, suntem împinși la acest microfon atât de spiritul de dreptate și de bolile sistemului de pensii, care sunt grave, care de fapt conduc spre o adevărată metastază a sistemului de asigurări sociale în România, cât și de cei 1 milion opt sute de mii. Vă rog să rețineți: 1.800.000 de oameni care au semnat pentru inițiativa noastră în perfectă cunoștință de cauză. Le-am spus, sigur că nu au citit în detaliu proiectul, pentru că el este tehnic și tare mă tem că foarte mulți din această sală ori nu l-au citit, ori nu l-au înțeles, dar vreau să vă spun că duhul lui este clar. Sistemul de calculare a pensiilor să ducă la echitatea și dreptatea de care vorbeam, și creșterea la un nivel, nu mulțumitor, hai să-i spunem, cât de cât românesc a pensiilor țăranilor de care, mulți dintre dumneavoastră aveți nevoie doar în cazul campaniilor electorale, doar de voturi.

Noi am depus acest proiect cu 2 ani înainte. Așadar, nu din interes electoral, ci din interes pur, dacă doriți, umanist și legislativ pentru aceste categorii de care vorbim. Așa încât mă miră foarte mult atât argumentul comisiei care a respins acest proiect, cât și alinierea PRM-ului, prin domnul Brudașcu, care acum vorbește la telefon cu ceilalți probabil 3 milioane și ceva de pensionari care sunt mulțumiți de pensiile prăpădite pe care le au, și nu ascultă ce spun eu acuma. Așadar, sunt nedumerit că Partidul România Mare - de fapt, nu sunt "nedumerit" - s-a aliniat în această chestiune vitală, cu partidul de guvernământ. Așadar, alinierea aceasta nu mă miră, pentru că atunci când este vorba de mărunțișuri sar la bătaie, când este vorba de chestiuni fundamentale, iată că bat palma, se aliniază cu partidul de guvernământ.

Ce este mai fundamental stimați colegi, în această țară acuma, decât să reparăm nedreptățile care privesc milioane și milioane de oameni? Nu mai intru în detalii, am indicat noi și sursele, am dat un proiect de lege absolut corect, mulțumitor și moral, și legislativ, și formal și cum vreți dumneavoastră și logic, și dacă 160.000 de semnături pentru vot uninominal au condus la pancarte aici în Cameră, conduc la fel de fel de întruniri în toată țară, pe bună dreptate aș spune eu, gândiți-vă că 1,8 milioane de oameni sunt mult mai mulți decât 160.000 de semnături.

Așadar, mă mir încă o dată de faptul că a fost respins acest proiect și afirm cu toată tăria și cu tot riscul că această respingere denotă lipsa de preocupare a partidului de guvernământ și mai recent și a PRM-ului față de soarta acestor milioane de pensionari ai României. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna Smaranda Dobrescu, mai rămâneți puțin, că dorește și domnul deputat Napoleon Pop. Domnul Napoleon Pop.

 
   

Domnul Napoleon Pop:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Liberalii consideră că este normal să ne preocupe soarta pensionarilor și credem că refuzul foarte abrupt dat de colegii noștri parlamentari de la P.S.D., să se aplece mai cu atenție asupra acestei probleme; este un lucru neinspirat și chiar ne miră.

Toți din această sală, dincolo de doctrine, acceptăm, ca indivizi și ca politicieni, că în sistemul de pensii există inechități care au dus la un clivaj social care ar trebui să ne preocupe pe toată lumea. Din păcate, toate eforturile care s-au făcut până acuma se rezumă la niște corelări care ne duc spre egalizarea pensiilor la nivelul minim.

Subiectul cu pensiile pentru țărani cred că este foarte important pentru că nu numai actele doveditoare trebuie să ne preocupe un nivel de pensie, ci și raportarea la realitățile vieții. Dacă tot timpul o să mergem cu o gândire în sistem birocratic și nu venim cu nimic constructiv legat de aceste realități, evident că nu vom găsi niciodată soluții, dar nu putem să spunem că o pensie astăzi medie, care reprezintă doar 70% dintr-un punct de pensie și este cu 30% mai mică decât salariul minim pe economie, raportată la coșul zilnic este o chestiune care să ne fericească pe toți.

Eu cred că discuția de astăzi, pe baza unui proiect pe care noi îl considerăm moral, ar fi trebuit măcar să ne ducă spre ideea că trebuie să privim întregul sistem de pensii de o manieră cu totul nouă și să încercăm o abordare integrată, și nu numai cu reparații parțiale.

Cred că noi ne aliniem acestui semnal de alarmă și asupra moralității problemei care o ridicăm, pentru că ridic o singură problemă pragmatică, care ne preocupă pe noi. Cum putem noi să facem o dezvoltare rurală dacă cei care locuiesc în acest mediu au niște venituri absolut incredibil de mici și care nu pot să le asigure dezvoltarea. Vrem ca dezvoltarea rurală să se facă într-un stil feudal, lucru pe care îl și recunoaștem, pe bază de economie închisă. Aceasta este o problemă fundamentală. Dacă cetățeanul nu are el singur, în primul rând, o resursă pentru dezvoltarea locală, rurală a comunității, cred că statul nu poate să facă mult peste acest lucru.

Încă o dată, mi-aș fi dorit ca totuși, vizavi de această problemă extrem de importantă, să fi avut o abordare mult mai condescendentă, în special din partea unui Partid Social Democrat și la putere. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Dan Brudașcu, probabil cere un drept la replică în numele Partidului România Mare, și apoi domnul Năstase.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte, sunt surprins să constat reacția domnului Baciu, pentru că a mă considera pe mine că m-am asociat cu PSD-ul, este poate una dintre glumele zilei. În acest sens stau dovadă stenogramele în timp. Problema pe care am pus-o este legată, în primul rând, și am subliniat-o, de șantajul cu care se rezolvă această problemă și întotdeauna nu în interesul cetățeanului, ci în interesul politic al celui care promovează asemenea majorări de pensii.

Singura chestiune pe care am spus-o și pe care o repet este că mi se pare perfectibil acest proiect de lege. Dacă ar exista voință politică și din partea PSD-ului, atunci poate că cea mai bună soluție ar fi retrimiterea la comisie și discutarea dincolo de orice fel de considerente politice și de diferențe politice a unei idei care interesează toate partidele politice, pentru că, așa cum s-a subliniat și pe bună dreptate de la acest microfon, nu cred că este moral să se folosească sume imense de bani cu titlu de asistență socială pentru diverse proiecte cu iz politic și electoral, și să nu se rezolve o problemă de fond, pe care o așteaptă întreaga populație aflată în stare de pensionare, respectiv recorelarea pensiilor, pentru obținerea de pensii de un nivel rezonabil și care să asigure o bătrânețe demnă celor care au muncit ani de zile.

Deci, eu revin și cred că una din soluțiile constructive pe care ar trebui să și-o însușească și PSD-ul, ar fi retrimiterea la comisie și discutarea acestui proiect pe deasupra oricăror diferențe doctrinare sau politice. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Năstase,

 
   

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Stimate domnule președinte,

Stimate colege,

Stimați colegi,

Avem astăzi în fața noastră spre rezolvare un imperativ al zilelor noastre. Suntem responsabili de viața și sănătatea celor ce au produs bunurile acestei țări. Nici o justificare nu rezistă solicitării de a soluționa problematica a peste o treime din populația țării.

Nu veniți cu justificări, că nu sunt valabile. Suntem responsabili, trebuie să fim conștienți că suntem responsabili de viața și sănătatea a peste o treime din populația țării. Este poate cea mai importantă problemă ce se dezbate în Parlamentul României. Nu putem fi decât de acord cu soluționarea acestei probleme ce trenează de peste 13 ani. Altfel, nu ne merităm titlul de parlamentari ai României, dacă nu venim în sprijinul a o treime din populația acestei țări. Nu încercați să justificați nici fonduri, nici buget, nici altceva, pentru că este o realitate prea crudă a acestei țări, când oamenii ce au creat bunurile acestei țări sunt nevoiți să cerșească, să stea înfometați, să nu-și poată plăti minimum de datorii.

Vă rog să fiți foarte conștienți și responsabili de menirea pe care noi o avem în acest Parlament - de a soluționa problemele țării în primul rând. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna președinte Smaranda Dobrescu.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Desigur, nu pot să nu mă raliez la toate argumentele care vorbesc despre nivelul de trai scăzut al pensionarilor, de dramatismul urgenței care caracterizează demersul politic care trebuie să li se acorde, dar, în același timp nu pot să nu spun că este o lipsă de respect față de cei 1 milion opt sute de mii de pensionari, să le spui că prin acest proiect, prin recalcularea pensiilor, conform formulei din Legea nr.19, toți vor avea de câștigat. Este o premisă greșită, este o inducere în eroare, stimați colegi.

Este corect și este moral să le spunem: Nu se poate! Dacă pentru unii, să spunem, noua formulă, pentru acei care și-ar putea reconstitui toată cariera ar fi poate avantajos, pentru alții nu ar fi avantajos. Dar chiar presupunând prin absurd că și cei pensionați în 1950 și-ar putea reconstitui, de la întreprinderi care s-au închis de mult și care nu mai au arhivă, și-ar putea reconstitui întreaga carieră, aceștia care au ieșit, să spunem, cu 20 de ani vechime, puși pe formula Legii nr. 19 cu 30 de ani, 32, în momentul de față, bărbații și 26-27 femeile, credeți că vor fi avantajați? Nu! Foarte mulți, luând în considerare formula legii și faptul că determinant în cuantumul pensiei este mărimea contribuției și nimic altceva, vor fi dezavantajați, stimați colegi.

Noi am făcut la Oficiul de Pensii, în anul 2000, calcule serioase, modele pe diferite tranșe de ieșire la pensie, contingent din '50 din '60, foarte mulți, puși pe noua formulă, aveau o pensie mai mică. De aceea, s-a mers pe ideea punctajului estimat, adică nediminuării pensiei și obținerii unor recorelări care să egalizeze mediile.

Procesul de recorelare nu s-a încheiat. În anul următor, în primele două trimestre se va încheia oarecum într-un mod favorabil promisiunii inițiale, de a se termina la sfârșitul lui 2004. Prin finalul etapei de recorelare din 2004, 50% din totalul fondurilor alocate vor merge la cei care au încă discrepanțe între cuantumurile de pensie din diferite etape de pensionare. Mai mult, pe măsură ce am înregistrat creștere economică, indexarea a putut să țină pasul cu indicele de creștere a prețurilor de consum. Este prima oară în 2003 când indexarea este dată în proporție de sută la sută față de rata inflației.

Față de acest lucru, o medie de 3% de creștere a pensiei medii a reprezentat-o procentul de recorelare care se va îmbunătăți la anul.

Este cinstit față de toți pensionarii să spunem: dragii noștri părinți și bunici, știm care este situația, dar este corect să vă spunem că ne gândim la soluții posibile, nu la soluții imposibile propuse pe picior, propuse după ureche. Așteptăm o creștere economică care să însemne locuri de muncă, care să însemne contribuabili mai mulți. În acel moment, când creșterea economică - după 3-4 ani de zile - succesivă se va transforma în locuri de muncă și în contribuții suplimentare, în acel moment noi vom putea să creștem pensiile și suntem atenți să o facem imediat ce acest lucru este posibil.

Stimați colegi, un respect față de pensionari este și acela de a le spune adevărul.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi, v-aș ruga pe toți liderii grupurilor parlamentare să invitați în sală lumea, ca să nu fim nevoiți să facem apelul nominal.

Până când vor veni cei chemați care sunt pe holuri, v-aș ruga să-mi permiteți să iau și pct.14 - Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.8/2003. Suntem în procedură de urgență. (Vociferări din partea Grupului parlamentar al PD.)

Stimați colegi de la PD, v-aș aminti că, potrivit procedurii parlamentare, la respingere se dă cuvântul fiecărui grup parlamentar să își justifice poziția. Ați vorbit 3, ba chiar 4.

Stimați colegi,

Propunerea de restituire se face atunci când din dezbateri rezultă un asemenea element, nu?, nu la sfârșitul dezbaterilor.

Domnule Dan Brudașcu, vă susțineți propunerea, deși din discuții nu a rezultat...

Supun votului dumneavoastră propunerea de restituire a proiectului de lege la comisie, făcută de domnul Dan Brudașcu.

Cine este pentru?

50 de voturi pentru respingere.

Împotrivă?

112 voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Propunerea rămâne pentru vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare și privatizare a unor societăți naționale, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat (amânarea votului final).  

Revenim la pct. 14 din ordinea de zi.

Rog Comisia economică să propună timpii de dezbatere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.8/2003 și insist pe lângă toți colegii, inclusiv cei de la comisii, să vină în sală pentru exprimarea votului final. Aveți cuvântul.

   

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă propunem timp de dezbatere 15 minute și 2 minute de intervenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu această repartizare a timpilor de dezbatere? Voturile finale urmează imediat după acest proiect, timp în care am insistat pe lângă toți colegii să vină în sală, că sunt încă mulți la comisii.

Dacă sunt voturi împotriva timpilor propuși de domnul vicepreședinte Marin?

Abțineri?

În unanimitate s-a aprobat acest lucru.

Trecem la dezbaterea pe texte a acestui proiect. Vă rog să urmăriți raportul.

La titlul proiectului de lege dacă sunt obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic, vă rog să urmăriți amendamentul 1. Admis amendamentul, modificat articolul unic.

Titlul ordonanței de urgență, dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

La art.1 urmăriți amendamentul 2. Admis amendamentul, modificat art.1 din ordonanță.

La art.2, vă rog să urmăriți amendamentul 3. Admis amendamentul, modificat art.2.

La art.3, urmăriți amendamentul 4. Admis amendamentul, modificat art.3.

La art.4, comisia nu are amendamente, dacă aveți obiecțiuni?

Votat textul inițial.

La art.4, alin.1 și 2 nu au fost obiecțiuni, deci, votat textul inițial.

La alin.3 de la art.4, urmăriți amendamentul 6. Admis amendamentul, modificat alin.3.

Înainte de art.5 comisia propune prin amendamentul 7 încă 3 alineate: 4, 5 și 6, pentru art.4. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul, introduse cele 3 alineate.

La art.5 comisia nu are amendamente. Dacă aveți dumneavoastră? Votat în unanimitate textul inițial.

La art.6 urmăriți amendamentul 9. Admis amendamentul, modificat art.6.

Art.7 - comisia nu are amendamente. Dacă aveți dumneavoastră? Admis textul inițial, alcătuit din 4 alineate.

După alin.4, comisia propune prin amendamentul 11 un nou alineat, 11. Nu, de fapt la art.7 comisia propune un alineat nou, 11, după cel care există. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 11? Nu aveți. Introdus amendamentul în textul alin.11.

Restul art.7 dacă aveți obiecțiuni? Votat în formularea inițiatorului.

La art.8 comisia propune abrogarea prin amendamentul 12. Admis amendamentul, abrogat textul.

La art.9 și 10, alin.1 comisia nu are obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră? Votate textele în formularea din ordonanță.

La art. 10, alin.1, 2 și 3 comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră? Votate textele inițiale.

Pentru art. 10 alin. 4, urmăriți amendamentul 15. Admis amendamentul, modificat art.10 alin.4, restul textelor rămânând în formularea inițiatorului.

După alin.4, comisia propune 4 noi alineate: 5, 6, 7 și 8, prin amendamentul 16. Admis amendamentul, introdus cele 4 alineate.

La art.11, comisia nu are amendamente. Dacă aveți dumneavoastră? Adoptat textul inițial.

La art.12, comisia propune abrogarea punctelor 1, 2 și 3, prin amendamentul 18. Admis amendamentul, abrogate cele 3 puncte, restul textului rămânând în formularea inițiatorului.

La art.12, comisia nu a avut obiecțiuni. Admis art.12.

La art.13 și 14 de asemenea, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră? Votate textele inițiale.

După alin.9 al art.14, comisia propune, prin amendamentul 22, un alineat nou, 10. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 22? Admis amendamentul, introdus alin.10.

Pentru art.15, comisia nu are amendamente. Dacă aveți dumneavoastră? Admis textul inițial.

La art.16, comisia propune prin amendamentul 24 abrogarea. Dacă aveți obiecțiuni? Admis textul, abrogat art.16.

Prin amendamentul 25, comisia propune un art. II nou. Admis amendamentul, introdus art.II.

Prin amendamentul 26, comisia propune un art.III nou. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul, introdus art.III.

Vom supune votului final acest proiect la sfârșitul acestei ședințe.

 
Supunerea la votul final:  

Stimați colegi, domnii secretari îmi spun că suntem în cvorum. Vă rog să luați loc în sală, toți colegii, pentru a putea număra.

Stimați colegi,

Vă rog pe toți, și pe cei mai vechi și pe cei mai noi, inclusiv pe domnul deputat Dobre, să ia loc în sală.

Vom urmări ordinea de zi de astăzi cu privire la proiectele pe care vi le supunem votului final.

  Proiectul de Hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994 pentru aprobarea Regulamentului Camerei Deputaților comercianților (adoptat);

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr.8/1994 pentru aprobarea Regulamentului Camerei Deputaților, pe care l-am dezbătut ieri; caracter organic.

Cine este pentru Proiectul de Hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Camerei Deputaților? 178 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 4 abțineri.

Foarte multe voturi neexprimate, din partea stângă a sălii.

Domnul deputat Székely.

   

Domnul Székely Ervin-Zoltán:

Domnule președinte,

Vă rog să-mi permiteți ca, în numele Grupului parlamentar al UDMR, să explic votul nostru.

Grupul parlamentar al UDMR a votat pentru adoptarea modificării Regulamentului Camerei Deputaților, deoarece a considerat important ca Legislativul să funcționeze în conformitate cu noua formă revizuită a Constituției.

Am dorit să subliniem, astfel, încă o dată, faptul că suntem de acord cu modificările aduse Constituției. Cu toate acestea, grupul nostru parlamentar dorește să atragă atenția Camerei Deputaților că nu poate fi de acord cu maniera neregulamentară în care au avut loc dezbaterile pe articole, privind modificările regulamentului.

Considerăm că adoptarea în grabă a unor amendamente de fond la textul regulamentului va perturba activitatea legislativă a Camerei Deputaților. Nu pot fi aduse în dezbaterea Camerei Deputaților amendamente de fond care nu au fost incluse în raportul comisiei de specialitate și pe care deputații nu le-au putut examina înainte de dezbatere.

Astfel, nu numai că s-a creat un precedent foarte periculos, dar, în cursul zilei de ieri, au fost incluse în regulament cel puțin trei modificări care nu îl îmbunătățesc și sunt susceptibile de a fi neconstituționale.

Ne referim la amendamentul adus art.67 din regulament, care, prin introducerea sintagmei "de regulă", practic, relativizează termenele de 14 și respectiv 60 de zile, înăuntrul cărora, în cazul în care Camera Deputaților este Camera decizională, comisiile de specialitate trebuie să depună raportul.

Totodată, considerăm eronată soluția potrivit căreia termenele privind distribuirea proiectelor de lege încep să curgă din momentul în care Biroul permanent se pronunță asupra lor. Astfel, Biroul permanent poate să nu ia la cunoștință de existența unei propuneri legislative, împiedicând, astfel, dezbaterea și adoptarea ei.

De asemenea, credem că modificarea adusă art.122, potrivit căreia proiectele de lege sau propunerile legislative respinse de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, nu pot fi readuse în discuția acesteia în cursul aceleiași sesiuni, creează posibilitatea readucerii în dezbaterea Camerei Deputaților, în cadrul aceleiași sesiuni, a unor proiecte respinse de Cameră în calitate de primă Cameră sesizată, și, deci, determină îngreunarea procesului legislativ.

Totodată, astfel se produce un dezechilibru între Camera Deputaților și Senat, în cazul în care în Regulamentul Senatului nu există o prevedere similară.

Sperăm că aceste carențe vor fi corectate o dată cu dezbaterea celorlalte modificări aflate pe ordinea de zi a Comisiei pentru regulament.

Vă mulțumesc.

 
  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.54/2003 privind interzicerea realizării de clădiri pe suprafețele din fondul forestier național afectate de incendii (adoptat);

Domnul Valer Dorneanu:

2. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.54/2003 privind interzicerea realizării de clădiri pe suprafețele din fondul forestier național afectate de incendii; lege ordinară.

Cine este pentru? 201 voturi pentru.

Împotrivă? 35 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Votat cu 201 voturi pentru, 35 împotrivă și o abținere.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.129/2002 pentru modificarea Legii nr.26/1990 privind registrul comerțului și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.76/2001 privind simplificarea unor formalități administrative pentru înregistrarea și autorizarea funcționării comercianților (adoptat);

3. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.129/2002 pentru modificarea Legii nr.26/1990 privind registrul comerțului și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalități administrative pentru înregistrarea și autorizarea funcționării comercianților; lege organică.

Cine este pentru? 201 voturi pentru.

Împotrivă? 39 de voturi împotrivă.

Abțineri? 7 abțineri.

Cu 201 voturi pentru, 39 voturi împotrivă și 7 abțineri, a fost adoptat raportul comisiei.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Georgiei privind protecția informațiilor militare clasificate schimbate, semnat la București la 22 iulie 2002 (adoptat);

4. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Georgiei privind protecția informațiilor militare clasificate schimbate, semnat la București la 22 iulie 2002; lege ordinară.

Cine este pentru? 236 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Două abțineri.

Cu 236 voturi pentru, nici un vot împotrivă, două abțineri, a fost adoptat.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înțelegere dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Africa de Sud privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Pretoria la 7 mai 2003 (adoptat);

5. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înțelegere dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Africa de Sud privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Pretoria la 7 mai 2003; lege ordinară.

Cine este pentru? 233 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Unii colegi nu votează.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.99/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr.541/2002 privind economisirea și creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ (adoptat);

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.99/2003 pentru modificarea și completrea Legii nr.541/2002 privind economisirea și creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ; lege ordinară.

Cine este pentru? 203 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 39 de abțineri.

203 voturi pentru, nici un vot împotrivă, 39 de abțineri.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.106/2003 pentru completarea art.41 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.60/2001 privind achizițiile publice (adoptat);

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.106/2003 pentru completarea art.41 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.60/2001 privind achizițiile publice; lege ordinară.

Cine este pentru? 205 voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri? 39 de abțineri.

Cu 205 voturi pentru, nici un vot contra și 39 de abțineri, s-a adoptat proiectul de lege.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.102/2003 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.43/2002 privind Parchetul Național Anticorupție (adoptat);

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.102/2003 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.43/2002 privind Parchetul Național Anticorupție; lege organică.

Cine este pentru?

Stimați colegi, chiar și în timpul votului părăsiți sala! Nu se poate!

201 voturi pentru.

Împotrivă? 39 de voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu 201 voturi pentru și 39 de voturi împotrivă, s-a votat proiectul de lege.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 65/2003 pentru modificarea Legii serviciilor publice de gospodărie comunală nr. 326/2001 (adoptat);

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.65/2003 pentru modificarea Legii serviciilor publice de gospodărie comunală nr.326/2001; lege ordinară.

Cine este pentru? 211 voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri? 39 de abțineri.

Cu 211 voturi pentru, nici un vot contra și 39 de abțineri, s-a adoptat proiectul de lege.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.49/2001 aprobată prin Legea nr.338/2002 (adoptată propunerea de respingere);

10. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.49/2001 aprobată prin Legea nr.338/2002; lege organică.

Comisia a propus respingerea propunerii.

Cine este pentru această soluție de respingere? 177 de voturi pentru respingere.

Împotrivă? 61 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Propunerea legislativă s-a respins cu 177 de voturi pentru, 61 voturi contra și o abținere.

Domnul deputat Baciu va motiva votul.

   

Domnul Mihai Baciu:

Este obligatoriu, domnule președinte și stimați colegi, să motivăm un asemenea vot, întrucât în spatele nostru se află 6 milioane și jumătate de pensionari care așteptau un vot pozitiv pentru proiectul nostru. În dreapta, pe această masă, stimați colegi, sunt niște dosare care pocnesc de atâtea hârtii care nu sunt decât semnăturile celor multe sute de mii de oameni. Nu am adus toate semnăturile, ca să nu rupem masa Camerei Deputaților, că ținem la bunurile acestei instituții. Că, dacă aduceam toate semnăturile, efectiv, rupeam această masă. Nu aveam cum să votăm pentru respingerea unui proiect de lege de o asemenea importanță, de o asemenea valoare morală și socială. Mă mir, și-mi exprim durerea, regretul, ca să nu spun indignarea, că majoritatea parlamentară actuală a putut să respingă un asemenea proiect de lege.

Eu mă adresez dumneavoastră, tuturor, în speranța că cei 1,8 milioane care au semnat ne aud, ne aud și ceilalți 4 milioane. Nu vreau să apelez la Coșbuc, să zicem: "Noi vrem pământ/Să nu dea Dumnezeu cel Sfânt", dar vă rog să rețineți că la anu' avem alegeri și nu cred că pensionarii vor uita acest afront adus lor, tuturor, de această respingere a proiectului nostru de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat Mona Muscă, din partea Partidului Național Liberal.

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Stimați invitați din Guvernul României,

Imposibil ca dumneavoastră să nu știți exact care este situația pensionarilor în România. Sunt convinsă că știți, chiar dacă nu de la dumneavoastră personal sau din județele pe care le reprezentați, măcar de la rudele pe care le aveți și care sunt pensionari.

Vă aduc aminte câteva date care sunt de-a dreptul cutremurătoare. Pensia medie în România la ora actuală este de 1.700.000 lei. Încercați să vedeți cum se poate trăi - ca să nu spun cum se poate muri - dintr-un milion și șapte sute de mii de lei, sau din două milioane, dacă vreți. Atenție! pensia medie este de 1.700.000 lei, ceea ce înseamnă că sunt și multe pensii care sunt sub 1.700.000 lei. Practic, județele din țara asta au o ordine a pensiei medii și, la ora actuală, pe primele trei locuri se situează: Giurgiu, Botoșani, Vaslui. În Vaslui, pensia medie este de 1.511.000 lei.

Stimați colegi,

Oamenii în vârstă au cel puțin trei necesități elementare: hrana, medicamentele, încălzirea. Dintr-o asemenea pensie, ei nu pot acoperi nici una dintre ele, nicidecum toate trei la un loc.

Legea nr.19/2000, Legea pensiilor, a fost o lege bună. Avea art.180, care prevedea recalcularea tuturor pensiilor.

Proiectul de lege de astăzi vă propunea același lucru: recalcularea tuturor pensiilor. O să spuneți: de ce? Proiectul de lege propune ceva ce există în Legea nr.19/2000.

Ei, bine, în Legea nr.19/2000 nu mai există acel art.180 privind recalcularea pensiilor. Și știți de ce? Pentru că Legea nr.19/2000 a fost modificată de către Guvernul PSD, prin nouă ordonanțe de urgență, prin două hotărâri de Guvern - și o să vă mirați, da! - și o scrisoare care a fost luată drept lege și conform căreia s-au calculat greșit peste 21 de mii de pensii.

Stimați colegi,

Nu se poate să nu doriți să faceți dreptate pensionarilor, care din "n" motive, la ora actuală, sunt discriminați ei între ei. Sunt cel puțin trei categorii de pensionari care, la aceeași calitate a muncii, la aceleași condiții de muncă, la aceeași vechime, au pensii diferite. Dar nu numai cu diferențe mici, ci de la simplu la dublu, sau de la simplu la triplu. Nu se poate să nu ne cutremure faptul că principiul nondiscriminării, care stă la baza integrării în Uniunea Europeană, alături de alte principii, în România nu se respectă. Nu se poate să nu vă gândiți că în Constituția României, fie ea cea veche, fie ea cea nouă, există un art.16 alin.1, care spune clar: toți oamenii sunt egali în fața legii; "toți oamenii", nu și pensionarii.

Din păcate, pensionarii, la ora actuală, nu sunt considerați oameni. Nu se poate să nu aveți măcar grija pentru părinții, pentru bunicii dumneavoastră. Nu se poate ca dumneavoastră, la rândul dumneavoastră, să nu contribuiți în familie la bugetul unui pensionar din familia dumneavoastră.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna colegă, știți cât durează explicarea unui vot?

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

Tare mult aș dori să trăiți ...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Lăsați colegii, nu-i urecheați acum! Explicați-vă votul!

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

Nu-i urechez. Le spun o realitate pe care ar trebui s-o cunoască toată lumea și ar trebui ca toți aici să dorească să facă dreptate pensionarilor. (Rumoare, vociferări.)

Stimați colegi,

Să știți că, dacă vă revoltați împotriva pensionarilor, asta nu le rezolvă problema. Nu de revolta dumneavoastră au nevoie. Au nevoie să le faceți dreptate și să reintroduceți art.180, așa cum a fost în Legea nr.19/2000. (Rumoare, vociferări.)

Domnule Florin Georgescu, ...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimată colegă,

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

... datoriile la fondul de pensii sunt de o sută ...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimată colegă, vă rog să încetați să mai provocați sala!

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

... datoriile la fondul de pensii ...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vorbiți de pensionari și de votul dumneavoastră. Nu prin țipete se rezolvă problema pensionarilor.

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

Domnule președinte, eu înțeleg că vreți să mă întrerupeți și o să plec fără să mă mai întrerupeți, după ce o să vă spun că această gaură la fondul de pensii la ora actuală în România este de o sută de mii de miliarde de lei, în timp ce toate pensiile pe un an în România însumează 120 de mii de miliarde de lei. Trageți concluziile!

Și, ultimul mare client al PSD-ului a fost domnul Iacubov, care a fost iertat de o sumă care reprezenta întreținerea întregului oraș Bacău pe două ierni. Nu vă supărați, stimați domni! Dacă așa judecăm, cu mai multe măsuri, și anume cu măsură mare și bună, pentru cei care au, și cu măsură proastă și discriminatorie, pentru cei care mor de foame, atunci o să pățim ce a pățit orașul Bacău. În iarna aceasta, care a trecut, au murit de două ori mai mulți oameni în vârstă decât iarna trecută. (Rumoare, vociferări.)

Stimați colegi,

Da, sunt liberală, dar, când e vorba de dreptate oamenilor, sunt și mai liberală, domnul meu! (Rumoare, vociferări)

Drept urmare, noi mai avem un proiect de lege depus, la care vom avea și susținerea PD-ului, privind recalcularea pensiilor. Pentru că de recorelare s-a săturat lumea până-n gât, n-a rezolvat problema.

vom lupta în continuare pentru recalcularea pensiilor, vom strânge semnături pentru recalcularea pensiilor.

Ignorați PD-ul! Ignorați PNL-ul! Nu ignorați, însă, pensionarii! (Rumoare, vociferări. Aplauze în Grupurile parlamentare ale PNL și PD.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Ultimul proiect înscris pe ordinea de zi de astăzi la votul final este Proiectul de Lege pentru aprobarea ...

Domnule deputat Buzatu vrea un drept la replică și să explice votul Partidului Social Democrat.

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Este greu să explici un vot după tiradele acestea atât de înflăcărate, care conțin și câteva elemente din Caragiale: da, sunt liberal și voi progresul cu orice preț! (Aplauze.) Dar eu, reluând o formulă pe care a utilizat-o distinsa noastră colegă, - "nu se poate!" -, eu cred că nu se poate să speculăm sentimentele unor oameni aflați într-o situație dificilă, pentru a obține un facil succes, aș spune, electoral.

Sunt membru al Comisiei pentru muncă și protecție socială de 11 ani de zile și am participat la elaborarea tuturor actelor normative în acest domeniu și eu cred că cei care au elaborat aceste acte normative, inclusiv distinsul guvern din care au făcut parte și liberalii actuali, au avut în primul rând în vedere situația reală, concretă. Și, mai mult decât atât, au încercat să facă pași progresivi pentru remedierea acestei situații.

De aceea spun că nu se poate, totuși, să facem ... eu știu ... o asemenea demonstrație, când știm că în perioada în care au fost la guvernare distinșii noștri colegi, s-a creat una dintre cele mai mari discriminări în sistemul de pensii și reparăm de 7 ani de zile (rumoare, vociferări) acea discriminare inițială, care a creat o injustiție profundă în sistemul de pensii. (Rumoare, vociferări.)

Iată de ce, prin măsurile acestea progresive, Partidul Social Democrat a încercat să amelioreze funcționalitatea sistemului de pensii, a încercat să recoreleze pensiile, făcând pași progresivi și ținând cont de realitatea în care trăim.

De aceea, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat a votat în felul acesta.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Puiu Hașotti (din sală):

Domnule președinte, vă rog să-mi permiteți o jumătate de minut!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule Hașotti, la explicarea votului, după regulament, are cuvântul un singur reprezentant al unui grup parlamentar. Nu vi s-a pronunțat numele, nu aveți dreptul la cuvânt. Doamna Mona Muscă a vorbit în numele dumneavoastră.

Trecem la ultimul proiect.

 
  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare și privatizare a unor societăți naționale, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat (adoptat).

11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare și privatizare a unor societăți naționale, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat; lege ordinară.

Cine este pentru? Vă rog să numărați voturile. 179 voturi pentru.

Împotrivă? 37 voturi împotrivă.

Abțineri? 13 abțineri.

Cu 179 voturi pentru, 37 împotrivă și 13 abțineri, s-a adoptat proiectul de lege.

Domnule Hașotti, dacă aveți ceva de comunicat în legătură cu ședința de astăzi, poftiți. Nu cu explicarea votului care, potrivit regulamentului, se face de către o singură persoană din grup.

   

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule președinte,

Cu toate că este tardiv, și gestul dumneavoastră îl pot interpreta ca un gest de semibunăvoință, vreau să vă spun doar atât: vă amintesc dumneavoastră și tuturor celor din sală că a incrimina politica socială în timpul fostei guvernări înseamnă a-i da o bilă neagră domnului Athanasiu, actualul ministru al educației naționale, și doamnei Smaranda Dobrescu, care a fost ministru, și doamnei Simona Marinescu, care este senator PSD.

Altceva, dacă aveți de incriminat, faceți-o, dar amintiți-vă că sunt 6 foști ministri ai fostei guvernări la dumneavoastră, în cele mai înalte posturi. (Rumoare, vociferări.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Cu aceasta, declar închisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților.

Ședința s-a încheiat la ora 12,40.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 11 decembrie 2019, 19:50
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro