Dan Brudașcu
Dan Brudașcu
Ședința Camerei Deputaților din 11 noiembrie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.146/21-11-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 11-11-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 11 noiembrie 2003

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.4 Dan Brudașcu - intervenție cu titlul "Subminarea democrației - prioritate absolută a Partidului Social Democrat";

Domnul Corneliu Ciontu:

................................................
Dau cuvântul domnului deputat Dan Brudașcu. Va urma domnul Metin Cerchez. Doamna Maria Lazăr a depus la secretariat; domnul Ștefan Păscuț, de asemenea, a depus la secretariat.

Rog concentrare, că la ora 9,30 trebuie să încheiem ședința de declarații.

Domnul Dan Brudașcu:

Intervenția mea este intitulată "Subminarea democrației - prioritate absolută a Partidul Social Democrat."

Urmăresc, cu atenție, evoluția scenei politice după evenimentele din 1989. Aceasta pentru că am sperat, sincer, că sacrificiile de atunci nu au fost zadarnice și că, în sfârșit, România va intra în rândul țărilor democratice, că instituțiile statului de drept vor putea funcționa corespunzător. Desigur, privind retrospectiv, m-am înșelat zadarnic. Și asta pentru că în România nu s-a produs o revoluție autentică, în pofida marilor pierderi de vieți omenești, ci doar aducerea în prim-planul vieții politice a eșaloanelor doi și trei ale vechiului regim comunist. Spun toate aceste lucruri ca unul care a cunoscut din interior situația de dinainte de 1989. Nu mă refer doar la persoane, ci mai ales la practici și mentalități. Cei care s-au instalat la Putere, furând Revoluția cea adevărată, sunt cei mai înverșunați dușmani ai democrației, ai reformării României în sensul valorilor democrației și statului de drept. Din acest punct de vedere, din păcate pentru poporul român, cele întâmplate în decembrie 1989 nu s-au vrut o schimbare autentică, renunțarea definitivă la dictatură, abuz, încălcarea drepturilor omului etc. Dimpotrivă, prin menținerea, vreme de 11 ani, ca șef al statului a uneia și aceleiași persoane - legată profund de regimul comunist și de practicile acestuia - avem dovada incontestabilă că nu s-a dorit și nu se dorește ca poporul român să scape, după aproape 60 de ani, de dictatura comunistă.

Aparent, cele spuse de mine pot fi contestate. Doar aparent. Căci viața politică a anului 2003 este, în linii mari, dominată de aceleași figuri, cu legături strânse cu perioada de dinainte de 1989. Prim-ministru al României este ginerele unui important aghiotant al lui Ceaușescu, iar președintele țării este eternul secretar general al UTC-ului. Năpârlirea lor, politic vorbind, nu le va putea curăța suficient biografiile cu pretenții europeniste. În structura Guvernului, Parlamentului, Înaltei Curți de Casație, a tuturor instituțiilor semnificative ale statului se găsesc inadmisibil de mulți indivizi legați de trecut și de racilele lui.

Atât până în 1996, PDSR, cât și după 2000, PSD, a luptat pentru subminarea democrației și a instituțiilor statului de drept. În acest sens, este de evidențiat ofensiva împotriva Parlamentului României. Nu cred că există cetățean al acestei țări care să nu fi văzut un deputat sau senator dormind sau scobindu-se în nas. De asemenea, opinia publică românească a fost bombardată, la comandă guvernamentală, cu informații nenumărate privind atâtea și atâtea costuri, inutile, în opinia sa, legate de Parlament.

Puterea a reușit să compromită aproape total imaginea Parlamentului și a parlamentarului român. Astăzi, cetățeanul de rând consideră că Parlamentul - instituția care garantează funcționarea statului de drept, deci asigurarea drepturilor democratice - este o instituție total inutilă, consumatoare doar de fonduri. Grație concursului obedientei mass-media - mai ales a televiziunii - deputatul sau senatorul român este un dobitoc, un somnoros, un incompetent.

Despre parlamentarul român cetățeanul român nu știe altceva. În cel mai bun caz, doar că e un om corupt, incompetent, leneș. Care merită întregul dispreț al contribuabilului sărman.

Dacă ar fi să insistăm, poate ar trebui să mai arătăm că Puterea nu a urmărit doar compromiterea Parlamentului și a componenților lui, ci și a activității sale. La fel au procedat toate regimurile dictatoriale. În viziunea acestora, parlamentarismul e o inutilitate costisitoare.

Nimeni, însă, n-a avut curiozitatea să compare parlamentarismul, sub aspectul costurilor, cu executivul. Îndrăznim noi să vă aducem în atenție acest aspect.

Parlamentarul român, disprețuit și ridiculizat, se deplasează în interesul mandatului său, în mașinile marca Dacia. În cel mai bun caz, dispune de un birou parlamentar. Pretutindeni, în România, acest aspect este la cheremul Consiliilor locale. Dacă parlamentarul este membru al vreunui partid din Opoziție, el nu beneficiază nici măcar de un spațiu pentru birou parlamentar.

Deputatul sau senatorul român are la dispoziție suma forfetară, din care trebuie să asigure salariile personalului angajat, plata chiriei, acoperirea tuturor costurilor de funcționare. dacă are simțul datoriei, el trebuie să străbată, la sfârșitul fiecărei săptămâni, zeci și chiar sute de kilometri pentru ca oamenii să mai aibă cui semnala viața grea pe care o au. Și, totuși, în viziunea guvernanților, parlamentarul român este inutil. Demn de dispreț. Pentru că, în comparație cu un deputat sau senator, oricare reprezentant al executivului din teritoriu se deplasează cu mașini străine. Parlamentarul este privit cu dispreț, la comanda actualei Puteri, și pentru că el nu are ca mijloc de transport decât disprețuita Dacie. Guvernul, Prefecturile sau Consiliile județene mai folosesc Dacii doar pentru transport de mărfuri. Orice subprefect sau vicepreședinte de Consiliu județean, din acest punct de vedere, este mult superior oricărui parlamentar.

Dar când e vorba de necazurile unui județ, responsabil nu mai e prefectul, subprefectul, președintele sau vicepreședinții Consiliului județean, ci deputații sau senatorii județului respectiv.

Asta pentru că, în mod concret, Puterea trebuie să convingă că, în concepția sa, capitalismul multilateral dezvoltat se poate realiza și în lipsa Parlamentului.

Mulțumesc pentru atenție.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 20 ianuarie 2020, 13:37
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro