Costache Mircea
Costache Mircea
Ședința Camerei Deputaților din 11 noiembrie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.146/21-11-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
04-12-2019
27-11-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 11-11-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 11 noiembrie 2003

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.11 Costache Mircea - despre "originalitatea" social - democrației românești;

Domnul Corneliu Ciontu:

................................................
Îl invit pe domnul deputat Costache Mircea. Va urma domnul Tamas Sandor.

Domnul Costache Mircea:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Una din temele care mă preocupă, ca și cetățean român, este ce tip de societate se construiește în zilele noastre, ce tip de societate se edifică în România de astăzi. Și pentru că am aflat prin intermediul televiziunilor, radiourilor și ziarelor, care au prezentat ca pe un eveniment epocal intrarea Partidului Social Democrat din România în Internaționala Socialistă, am încercat să pun în relație directă ceea ce se întâmplă prin alte țări conduse de social-democrații și ceea ce se întâmplă în țara noastră și în viața noastră, a românilor.

Am încercat să văd care este diferența dintre doctrine și ideologii, și demersul practic al partidului de guvernământ din România.

Social-democrațiile care conduc prin alte țări nu distrug muncitorimea, nu vând fabrici la fier-vechi.

Social-democrații din alte țări nu acordă ajutoare sociale și venit minim garantat, cu condiția de a nu avea cetățeanul respectiv, țăranul sărac nimic în jurul casei. Dacă un țăran român, și cu toții mergem prin sate și ne confruntăm cu această realitate, dacă are o capră sau o vacă și dacă muncește s-o hrănească, să-și întrețină copiii, el este considerat nedemn de a primi venitul minim garantat. Dacă are o căruță sau televizor, i se suspendă automat dosarul de venit minim garantat.

În această situație, pentru că celelalte mijloace, un animal, o căruță, o frământare zilnică de a supraviețui, nu-i aduc echivalentul nici măcar a venitului minim, atunci tendința este de a abandona animalele, de a abandona mijlocul de transport, rudimentar și așa, de a abandona orice strădanie și orice frământare, pentru că, oricum, nu ar câștiga mai mult. Și atunci o importantă pătură socială reazemă primăriile, așteptând venitul minim garantat, care în traducere românească nu înseamnă nici mai mult, nici mai puțin, decât o mită electorală. Oameni pe care îi avem la cherem, care nu pot trăi pe picioarele lor, pentru că acesta este mediul social care li s-a construit cu premeditare.

Întrebați fiind, oamenii își plâng amarul, dar în același timp sunt dispuși să muncească pe proprietatea primarului, să meargă la prașilă la funcționarii primăriei sau la cules porumbul, la culesul viei, ca să li se acorde venitul minim. Cu acest venit minim asigurat, din care își mai pot plăti și micile datorii, se consideră eterni dependenți de cei aflați la putere (cei care sunt aflați vremelnic la putere, prin alte părți ale lumii).

Dacă această viziune asupra unei societăți rurale, dacă viziunea actuală asupra societății urbane din care muncitorimea migrează, negăsindu-și rostul, și devine automat beneficiara venitului minim în mediul rural, dacă aceasta este o viziune despre social-democrație și dacă așa se edifică o societate armonică, de la care avem pretenția perspectivei viitorului pentru generațiile de tineri de astăzi, cred că este cazul ca unii oameni cu pretenții de normalitate să își pună serioase probleme despre ceea ce înseamnă demersul politic, ce înseamnă actul guvernării în România. Dacă societățile conduse de social-democrați pe mapamond nu cunosc discrepanțe uluitoare între proprietarii, deținătorii de averi și cetățenii care își duc existența muncind pe proprietățile altora, ceea ce se întâmplă la noi este strigător la cer. Din jeep-uri, din limuzine luxoase coboară cetățence cu fuste crețe, care n-au plătit în viața lor un leu statului român; de bunuri și de averi, de palate cu turnuri și turnulețe beneficiază cetățeni cu pălării cu boruri largi și mustăți, care n-au plătit în viața lor nici energia electrică. Sunt astfel de palate și de proprietăți.

Domnul Corneliu Ciontu:

Nu este cazul domnului Sandor.

Domnul Costache Mircea:

Dumneavoastră sunteți o altă categorie: nu aveți borurile largi.

Domnule Szilagyi Zsolt, cu dumneavoastră ...

Domnul Corneliu Ciontu:

Nu este domnul Szilagyi Zsolt, este domnul Tamas.

Domnul Costache Mircea:

Domnule Tamas, este o discuție pe care am putea s-o avem în alt context și cu o altă temă decât cea profund socială.

În țara noastră proprietarii unor palate cu turnuri și turnulețe care și-au adus marmora din străinătate nu plătesc nici energia electrică. Sunt datori cu zecile de miliarde la curent electric. Ei nu știu să-și ia bilet în autobuz pentru că nu au nevoie de autobuze. Ei merg în Mercedesuri să-și ridice ajutorul de la primărie. Pentru ei este posibil orice. Pentru omul nevoiaș, care umblă cu pălăria în mână, din ușă în ușă, nu se prea găsește dreptatea nicăieri.

O astfel de societate nu poate să poarte amprenta social-democrației, fără ca cineva să ne considere pe toți inconștienți, capabili să înghițim orice. Îi rog pe cei care se ocupă de transpunerea în viață a doctrinei social-democrate să privească mai atent la societatea românească și să ne creeze condiții să mai putem dialoga cu cetățenii satelor, cu lumpenii orașelor, cu marea masă de cetățeni dezmoșteniți ai sorții în România.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 8 decembrie 2019, 9:56
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro