Gheorghe Dinu
Gheorghe Dinu
Ședința Camerei Deputaților din 11 noiembrie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.146/21-11-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
11-12-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 11-11-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 11 noiembrie 2003

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.35 Gheorghe Dinu - declarație politică "Cine plătește pentru dezastrul produs de privatizările păguboase și interesate";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Gheorghe Dinu:

Declarație politică: "Cine plătește pentru dezastrul produs de privatizările păguboase și interesate".

Atunci când a început procesul de privatizare al întreprinderilor industriale românești, au fost invocate "câteva cauze care au determinat necesitatea acestei acțiuni: nerentabilitatea, "găurile negre", determinate de acumularea de datorii către bugetul statului și local, produse neperformante pe piața europeană sau chiar mondială, existența utilajelor energofage și învechite și enumerarea ar putea continua.

Prin intermediul APAPS, au fost scoase la privatizare toate întreprinderile, unele chiar fără să se țină seama de necesitățile pieței interne, și aici aș exemplifica cu Uzina Tractorul Brașov. Întreb acum și am întrebat și la vremea respectivă, oare agricultura românească nu mai are nevoie de tractoare? Cum îi mai susținem pe agricultorii autohtoni? Chiar vom importa toate produsele agricole necesare?

Modalitatea de privatizare a fost foarte diversă, unele întreprinderi au fost modulate pentru a putea fi vândute pe bucăți, altele au fost vândute pe de-a-ntregul sau unele au fost întâi "curățate" de tot ce se credea că ar fi "fier vechi" și datorii și apoi vândute etc.

În concluzie, APAPS, Guvernul și toți cei implicați în procesul de privatizare au făcut tot ce au crezut ca din aceste acțiuni să iasă cu niște beneficii considerabile, nu întreprinderile, nu acestora li s-a vrut binele, ci "investitorilor" și clientelei politice a momentului respectiv.

Privatizarea întreprinderilor industriale "zice-se" că s-a organizat conform legislației în vigoare prin: licitații, oferte, analiza bonităților etc., dar în final au câștigat tot cei preferați. Numai așa se explică eșecurile de la TEPRO Iași, Oțelul Roșu, Reșița, Hunedoara, INTFOR Galați, lista e mare, dar m-aș opri în special la cele 3 privatizări eșuate din județul Brașov, și anume: Nitramonia Făgăraș, Colorom Codlea și Hidromecanica Brașov.

  • Nitramonia Făgăraș - producător de îngrășăminte chimice, a fost cumpărată de Flechter Group LLC. În prezent revine în portofoliul APAPS. Aici mai trebuie menționat că neregulile produse de investitor s-au coroborat cu scumpirile periodice ale gazului metan, care este materia primă de bază a întreprinderii.
  • Colorom Codlea -unic producător de coloranți și pigmenți organici din România, are un contract de vânzare-cumpărare a pachetului majoritar de acțiuni de 69% tot cu Compania Flechter Group LLC, controlată tot de controversatul om de afaceri turc Fatih Kesser. În prezent revine în portofoliul APAPS, din aceleași motive ca și Nitramonia - nereguli financiare, imposibilități de, plată etc.
  • Hidromecanica Brașov - producător de subansamble și transmisii hidraulice, a fost cumpărată de Alexandru Crișan, cu un an în urmă. Datorită nerespectării clauzelor din contractul de vânzare-cumpărare și a datoriilor enorme către bugetul de stat și local, și aceasta revine în portofoliul APAPS.

Și mai trebuie să menționez că în cazul fiecărei întreprinderi privatizarea a fost făcută cu multe surle și trâmbițe și considerată de APAPS ca una din "privatizările de succes"!

La fiecare din cele trei întreprinderi, după instalarea noilor administrații, s-au așteptat:

  • mult promisa "relansare a activității", prin contracte benefice pentru întreprinderi, aduse de noii patroni;
  • investiții, dotarea cu utilaje și linii tehnologice noi, deci promisa retehnologizare și modernizare;
  • rentabilizarea economică;
  • crearea de noi locuri de muncă etc.

În realitate, nimic din acestea nu s-au realizat, ci:

  • activitatea unităților a fost restrânsă de la an la an;
  • forța de muncă a fost diminuată simțitor prin concedieri colective sau au existat perioade de luni de zile când salariații au fost trimiși acasă cu salarii diminuate sau în concediu fără plată;
  • utilaje, instalații - unele nu chiar de neglijat din punct de vedere tehnic - au fost dezmembrate și vândute, ilegal, la fier vechi, fără aprobările cerute de legislația în vigoare;
  • neplata datoriilor, pe care și le asumaseră la data achiziționării;
  • și, cel mai grav, acumularea de noi datorii la bugetul de stat și local, de ordinul a sute de miliarde de lei.

Deci, cele trei întreprinderi (și ca ele câte or mai fi în țară), au fost aduse de așa-zișii "investitori" într-o stare jalnică, dezastruoasă, și tehnic și financiar, pentru că aceștia nu au urmărit decât să le vandalizeze, să profite de pe urma lor, să-și umple conturile personale, iar când nu a mai rămas aproape nimic din ele se întorc la APAPS.

În fața acestei situații se pun câteva întrebări:

S-a făcut corect privatizarea acestor unități de către APAPS? A controlat și verificat APAPS bonitățile, credibilitatea și seriozitatea investitorilor doritori să cumpere unități economice în România? Nu a fost o grabă?

Ce face acum APAPS cu aceste întreprinderi, care sunt mai sărace, vandalizate tehnic, cu mai multe datorii? Cui le va vinde din nou? Și pe câți bani?

Cum se vor recupera prejudiciile aduse de acești "investitori" întreprinderilor administrate mult mai rău decât dacă rămâneau în proprietatea statului? În loc să micșorăm "găurile negre", ele s-au mărit!

Umflăm datoria publică cu sumele cu care și-au umplut buzunarele "investitorii"?!

Aruncăm datoriile "investitorilor" în spatele contribuabilului român?

Ce se va întâmpla cu masa de disponibilizați după expirarea perioadei de salarii compensatorii șiș șomaj? Vor pleca "cu toții la cules de căpșuni, roșii etc. sau vor trece să crească lipitori, melci, broaște, prepelițe etc.?

Domnilor guvernanți,

Opriți aceste privatizări frauduloase și păguboase!

Ce măsuri intenționați să luați în legătură cu dezastrul lăsat de privatizările interesate?

Cum veți stabili răspunderile și cum se va face recuperarea pagubelor aduse statului român?

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 11 decembrie 2019, 15:56
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro