Ștefan Giuglea
Ștefan Giuglea
Ședința Camerei Deputaților din 11 noiembrie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.146/21-11-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
04-12-2019
02-12-2019 (comună)
27-11-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 11-11-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 11 noiembrie 2003

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.36 Ștefan Giuglea - declarație cu titlul "Sănătatea sănătății";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Ștefan Giuglea:

"Sănătatea sănătății".

La fundamentarea opțiunilor de reformă în sectorul sanitar s-a pornit de la prevederile Constituției României, care garantează dreptul cetățenilor la o viață sănătoasă și condițiile indispensabile igienei și sănătății publice, asigurând acces neîngrădit la asistența medicală tuturor cetățenilor țării.

Cu toate că România are o veche tradiție în organizarea și ființarea îngrijirilor medicale, că dreptul la asistență medicală este garantat fiecărui cetățean, sănătatea românilor este în prezent printre cele mai slabe, legislația financiară din domeniul medical nu a creat mecanismele operaționale pentru atingerea obiectivelor propuse în vederea îmbunătățirii sănătății publice.

Unitățile spitalicești din Constanța, ca în mai toate județele țării, au fost construite, după cum se știe, înainte de Decembrie 1989, în condițiile existenței în Constanța a unei populații mai reduse numeric. Spitalul clinic de urgență Constanța, punctul forte al medicinii constănțene, a fost proiectat în anul 1963, după un proiect comun cu cel al spitalelor de la Craiova și Baia Mare, stilul spitalului gigant, cu toate secțiile în aceeași locație, fiind una din puținele unități sanitare din Europa de această dimensiune, rezultând un gigant dificil de administrat.

Acesta a fost proiectat inițial pentru o capacitate normală de funcționare de 900 de paturi, iar în prezent numărul de paturi a crescut, fiind de peste 1300, existând pacienți internați peste numărul de paturi, pe canapele și în paturile înghesuite în saloane, spitalul fiind în permanență supraaglomerat. Un număr semnificativ de paturi din Spitalul clinic de urgență sunt ocupate de copii abandonați, cazuri sociale, persoane fără adăpost, cu probleme grave medicale, gen amputații, cangrene, infecții ale membrelor etc., are necesită îngrijiri speciale, numărul lor crescând în sezonul rece.

Dezvoltarea turismului, dar și integrarea în Uniunea Europeană și în NATO presupun alte standarde, mult mai ridicate, în asigurarea asistenței medicale a populației Constanței și, din păcate, Spitalul clinic județean de urgență nu le întrunește, din cel puțin două motive: capacitate și dotare. Pentru municipiul și județul Constanța, reforma sanitară, în viziunea DSPJ și a fostului ministru al sănătății, a însemnat "desființarea Spitalului clinic municipal Constanța", alături de alte importante unități pe plan naționale, unde managementul, probabil, era defectuos sau înregistrau importante pierderi.

În ceea ce privește Constanța, când, în perioada sezonului estival, populația municipiului și zonei stațiunilor, practic, se dublează, fără a lua în calcul cazații la particular, desființarea Spitalului clinic municipal reprezintă o gravă eroare, care necesită o urgentă corecție. Municipiul Constanța are un singur spital, cel județean, iar fostul spital clinic municipal devine secție exterioară a spitalului amintit.

Sezonul estival a fost nepregătit din punct de vedere al asigurării asistenței medicale de urgență. Astfel, punctele de prim ajutor au fost extrem de puține, prost dotate, amplasate în spații necorespunzătoare și cu personal insuficient. Implicarea conducerii DSPJ Constanța a constat în instalarea unor materiale de semnalizare pentru punctele de prim ajutor și așa insuficiente, ceea ce a dus la nerespectarea principiului conform căruia asistența medicală de urgență în România este gratuită, prin acordarea acesteia de către firme particulare.

Politica financiară din sistemul sanitar este, în continuare, principala problemă care conduce la situații deosebite în unele unități sanitare, lipsa acută a fondurilor la nivelul spitalelor se face simțită din ce în ce mai mult. Din acest motiv și din altele, la Spitalul clinic județean de urgență secția primire urgențe, deși are o bună organizare, are și foarte multe lipsuri, ceea ce impune înființarea unei linii de gardă separate, cu program 24 din 24, având medici cu specialitatea urgențe medicale, care să realizeze selectarea competentă a cazurilor de internare în spital, pentru a elimina aglomerarea nejustificată a secțiilor.

Tot din acest motiv, cea mai mare unitate sanitară din județ se confruntă, pentru a doua oară într-o perioadă relativ scurtă, cu o criză acută de materiale consumabile, mai ales la secția ortopedie. Mai mult decât atât, lipsa materialelor sanitare este cu atât mai gravă cu cât numărul pacienților din această secție este mult mai mare decât numărul de paturi. Toate acestea determină scăderea calității actului medical în detrimentul pacienților.

Ca principiu, reducerea numărului de paturi din Spitalul clinic județean de urgență, imperios necesară pentru o bună desfășurare a actului medical, nu trebuie făcută în detrimentul numărului de paturi pe ansamblul județului, ci prin crearea unor noi unități sanitare.

Acestea sunt câteva din realitățile de necontestat din municipiul și județul Constanța, motiv pentru care propun, în scopul soluționării, următoarele:

  1. Deoarece Spitalul clinic județean de urgențe nu mai corespunde din punct de vedere al capacității, dotării și condițiilor necesare desfășurării în bune condiții a actului medical pentru populația Constanței, propun alocarea de la bugetul de stat a sumei de 67 de miliarde lei, necesare renovării, dotării, redării funcționalității acestuia, propunere susținută de colegii mei în Comisia pentru buget, finanțe și bănci.
  2. Reînființarea și dezvoltarea Spitalului clinic municipal Constanța și dezvoltarea lui cu secții de chirurgie, neurochirurgie, traumatologie, terapie intensivă, cardiologie, secții prezente în orice spital municipal de talia municipiului Constanța.
  3. Construirea sau modernizarea unei clădiri existente, special pentru cazurile sociale, cu probleme medicale, acestea necesitând măsuri speciale de igienă și tratament. Transformarea unor spitale în unități medico-sociale.
  4. Construirea unui spital materno-infantil, cu secții speciale de ginecologie, obstetrică, neonatologie și pediatrie, calibrat pe noile necesități de număr de paturi și standarde medicale. În felul acesta, secțiile din etajele 6, 7,8 și 9 din actualul spital clinic județean vor funcționa în noua clădire și, atunci, secții supraaglomerate din spitalul clinic județean de urgență, precum neurologie, neurochirurgie, cardiologie, ortopedie, urologie, O.R.L, vor putea să se extindă, pentru evitarea supraaglomerării și să funcționeze în parametrii normali, care asigură o bună igienă și un act medical calitativ superior.
  5. În vederea creșterii responsabilității în coordonarea activității sanitare din județul Constanța, revin asupra propunerii mele adresate Ministerului Sănătății de a rezolva situația de interimat de la nivelul direcției de sănătate publică, prin organizarea unui concurs sub directa sa coordonare, la care să se prezinte echipe de directori și directori adjuncți, cu programe viabile de redresare a activității medicale.

Desigur, toate acestea necesită un mare efort financiar și uman și, de aceea, având în vedere mai ales suportul financiar, care nu poate fi suportat de o singură instituție sau de bugetul local, fac apel la factorii responsabili din domeniul sănătății, în special Ministerul Sănătății, Guvernul României, în vederea acordării ajutorului financiar sănătății constănțene, pentru însănătoșirea acesteia.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 6 decembrie 2019, 8:34
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro