Plen
Ședința Camerei Deputaților din 11 noiembrie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.146/21-11-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
04-12-2019
27-11-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 11-11-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 11 noiembrie 2003

13. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.49/2001 aprobată prin Legea nr.338/2002 (amânarea votului final).
 
consultă fișa PL nr. 255/2003

Domnul Valer Dorneanu:

................................................

La pct.13, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.49/2001 aprobată prin Legea nr.338/2002.

Comisia pentru muncă propune respingerea acestei propuneri.

Doamnă președinte Smaranda Dobrescu, vă rog să motivați propunerea dumneavoastră de respingere.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimați colegi,

Comisia de muncă propune plenului respingerea acestei propuneri legislative, din următoarele motive. În primul rând, în privința recalculării pensiilor în plată, inițiatorii nu propun nici o formulă de calcul a pensiei. Cea din Legea nr.19/2000 nu poate fi aplicată întrucât, de-a lungul timpului, condițiile de vechime în muncă au fost diferite. De exemplu, femeile s-au pensionat cu 20 de ani vechime, conform Legii nr.27/1966, cu 25 de ani vechime, conform Legii nr.13/1977 și cu o vechime cuprinsă între 25 și 35 de ani, conform Legii nr.19. În al doilea rând, nu există date, în carnetele de muncă, privind sporurile cu caracter permanent, vechimea totală în muncă, acestea conținând numai date concrete pentru fix 5 ani din care se forma baza de calcul a pensiei, conform Legii nr.3/1977. În al treilea rând, nu există posibilitatea cuantificării efortului financiar, având în vedere că drepturile celor două categorii de pensionari au fost stabilite în conformitate cu acte normative care au produs efecte în perioade diferite, respectiv Decretul nr.292/1959, Decretul nr.353/1966, Legea nr.27/1966, Legea nr.3/1977, Legea nr.4/1977 și Legea nr.80/1992. Și în ultimul rând, cheltuielile suplimentare ocazionate de o eventuală aplicare a prezentei propuneri legislative în anul 2004, doar pentru pensiile agricultorilor, având drept sursă de finanțare bugetul de stat vor fi considerabile - circa 13.150 de miliarde și vor determina majorarea deficitului bugetului general consolidat, cu atât mai mult cu cât tocmai a existat o ordonanță de urgență devenită lege prin care pensiile provenite din CAP-uri au fost dublate.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Inițiatorul dorește să ia cuvântul.

Poftiți, domnule deputat. Unul dintre inițiatori.

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu cred că discutăm astăzi, poate în premieră pentru Camera Deputaților, un proiect de lege care a fost susținut prin semnătură de peste 1.800.000 de cetățeni ai României. Avem aici o mică parte din aceste semnături, vă asigur că ele sunt absolut reale și cred că nu există politician sau partid politic care să nu ia în seamă o astfel de voință a cetățenilor, pentru că ea reprezintă o problemă deosebit de gravă a României. 6.100.000 de pensionari, nu cred că vă spun lucruri noi, trebuie să aleagă, în fiecare lună, dacă-și plătesc întreținerea la locuință, dacă se îmbracă sau dacă mănâncă sau își cumpără medicamente.

Vorbim de o pensie medie, astăzi, per total pensionari, de aproximativ 1.550.000 de lei sau de 1.800.000 de lei, atunci când vorbim de pensionari de asigurări sociale de stat. Cei din agricultură, astăzi, au 390.000 de lei pensia medie, ceea ce credem că este cu totul insuficient pentru a subzista, nu pentru un trai decent în România. Pornind de la aceste fapte și de la considerentele că noi am considerat că procesul de recorelare a pensiilor nu reușește să aducă pensiile la condiția ca, pentru condiții de pensionare egale, indiferent de data ieșirii la pensie, pensiile să fie aproximativ egale și reușește doar să uniformizeze și să egalizeze pensiile spre nivelurile mici, grupând pensionarii fie pe perioade de ieșire la pensie sau și pe nivelurile pensiilor, acest lucru nu rezolvă problema și nemulțumirea marii majorități a pensionarilor din România.

Proiectul de lege pe care l-am propus prevede două lucruri importante. Unul este cel al recalculării tuturor pensiilor, astfel încât principiul anunțat anterior - la condiții de pensionare egale, pensii egale, indiferent de data ieșirii la pensie - să fie soluționat, iar cel de-al doilea lucru se referă la majorarea pensiei agricultorilor, astfel încât media pensiei pentru agricultori să fie de 1 milion de lei aproximativ, ea s-a materializat prin majorarea punctelor acordate prin lege pensionarilor din agricultură, de la 0,25 la 0,6 puncte.

Sigur, am putea înțelege atitudinea Guvernului referitoare la recalculare. Totuși, aș vrea să vă spun că nu a încercat nimeni, în modul cel mai insistent și serios, ca acest proces să aibă loc. Chiar dacă există probleme majore, din punct de vedere tehnic, al lipsei unor date, eu cred și noi credem că, pentru soluționarea acestei chestiuni, chiar dacă e nevoie de rechemarea pensionarilor pentru a-și aduce unele date noi, dacă este nevoie ca aparținătorii lor să facă acest demers, dacă este nevoie ca funcționarii publici din sistemul de pensii să facă pentru ei acest demers, nimic nu este puțin pentru ca acest lucru să se îndrepte. Problema majoră cred că rămâne aceea după ce am recalculat toate pensiile, dacă avem resursele necesare, aceasta este o decizie politică majoră pe care partidul aflat la putere trebuie s-o ia.

În ceea ce ne privește, cred că, dacă am fi în această postură, am soluționa problema pensionarilor și nu neapărat prin susținerea din bugetul de stat, așa cum se întâmplă în anul 2004, printr-o creștere a subvenției bugetului de stat către bugetul asigurărilor sociale de 202%, 14.000 de miliarde, mai mult decât aprecia Guvernul că este o creștere a cheltuielilor, dacă proiectul de lege pe care noi l-am propus s-ar aproba.

Așteptăm din partea dumneavoastră, doamnelor și domnilor colegi deputați, să luați în seamă dorința a 1.800.000 de cetățeni care, pentru prima dată, dacă vorbim de Codul electoral, se vorbește de 60.000 pentru o inițiativă legislativă, noi vorbim de o susținere importantă și de o muncă asiduă depusă pentru acest lucru, transmițându-vă, prin aceasta, un semnal că, în România, bugetul asigurărilor sociale de stat se află într-un moment de criză, iar pensionarii din România o duc din ce în ce mai greu, fiind, așa cum v-am spus, într-o situație cu totul dificilă.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Dan Brudașcu.

Domnul Dan Brudașcu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este foarte adevărat că orice inițiativă legislativă, în această direcție, este binevenită, având în vedere că Legea nr.19 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale nu corespunde realității și nevoilor populației României. Este, de asemenea, adevărat că, datorită unei politici promovate pe picior de Guvernele anterioare, s-a ajuns ca România să fie o țară de pensionari și de asistați. Este, de asemenea, un alt truism să amintim de aceste inechități strigătoare la cer între persoane din aceleași domenii de activitate pensionate la vârste diferite care beneficiază de pensii ridicole, mulți dintre ei mult sub nivelul de bază al celui mai puțin calificat om care a lucrat în domeniul respectiv.

Este însă de semnalat și un alt element: se apropie campania electorală și vrem să ieșim la rampă, fiecare, cu câte ceva din care să rezulte cât de mult ne doare soarta celor care urmează să ne aleagă sau să nu ne mai aleagă. Din acest punct de vedere, s-au făcut deja compromisuri, unul dintre ele reprezentându-l această decizie a puterii de a dubla pensiile țăranilor, pentru că se știe că de acolo vine majoritatea voturilor.

Acum, se mai încearcă o altă variantă: cea pe care o propun colegii de la PD privind rezolvarea în ansamblu a acestei probleme. Evident că puterea se opune, pentru că ea nu și-a făcut, nu și-a luat în calcul să mituiască întregul electorat și prin majorarea pensiilor.

Este regretabil că au trecut aproape 14 ani și această inechitate nu s-a soluționat. De aceea poate că este nevoie ca, în spiritul legislației europene în materie, să se realizeze o lege care să elimine și aceste inechități și să rezolve definitiv defectuoasa Lege nr.19/2000. Din păcate, propunerea legislativă a colegilor de la PD este departe de rezolvarea acestui aspect.

Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Suditu.

Domnul Gheorghe Suditu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să susțin ideea comisiei de respingere, prin următoarele motivații. Așa cum spunea și doamna președinte, la Oficiile de pensii există dosare care conțin date de maximum 5 ani. Pe lângă acest lucru, sunt unități care au fost desființate, economia românească a suferit foarte multe transformări, dosarele de la unitățile care păstrează vechimile în muncă, unele au fost casate, pentru că toată lumea știe că există o perioadă de menținere în arhivă a documentelor. Am putea, prin acest mod, dacă s-ar aproba această lege, să creăm o discriminare absolut fără nici un suport între pensionarii care pot să-și constituie vechimea și cei care efectiv nu pot să-și constituie vechimea. Din cauza aceasta, și solicita doamna președinte o formulă de calcul ca să fie echitate pentru toate părțile.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna Paula Ivănescu și apoi domnul deputat Baciu.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege și stimați colegi,

Mărturisesc că sufăr, cu adâncă amărăciune, din cauza atitudinii pe care o văd în Camera Deputaților, și mai ales în sfera partidului de guvernământ, de a trata niște vieți, niște oameni mai rău ca pe niște arhive. Faptul că nu înțelegem că acei oameni au nevoi, au nevoie de medicamente, au nevoie de încălzire, au nevoie de hrană, au nevoie de stima noastră, au nevoie ca, după o viață întreagă de muncă amărâtă sau cum o fi fost ea, să fie tratați omenește. Noi ne ducem și căutăm în arhive și spunem că atunci legiuitorul care a dat Legea nr.19 inițială nu a știut ce a făcut, nu a știut că nu are suficientă bibliografie, nu a știut că în țara aceasta există oameni care au avut profesii și vechimi cvasiasemănătoare și au pensii diferite. Mă îngrozește faptul că am ajuns în această situație, să ne uităm cu dispreț la bătrânii noștri, să ne uităm numai la cifre, și să nu mai vedem oamenii din spatele lor, și cred că ar fi fost mai bine pentru un singur partid aflat la guvernare, sigur, cu o anumită susținere din partea unui alt grup parlamentar, pentru un singur partid, să pună puțină ordine în ceea ce înseamnă politici sociale în România.

În loc să tot dăm venitul minim garantat, să dăm ajutoare de încălzire, din care mare parte ajung la pensionari, mai bine trebuie să organizăm sistemul de pensii în așa fel încât să aplicăm principiul: la muncă, profesie și vechime egale să avem venituri aproximativ asemănătoare din pensie.

Este inadmisibil ce se întâmplă, este o durere... Vreau să vă spun, aproape câteodată de nesuportat și faptul că acei oameni care numai atât au auzit - un milion opt sute de mii au venit să ne roage pe noi, cei din Parlamentul României, să le dăm dreptatea pe care o merită, este un lucru care nu ar fi trebuit să se întâmple în anul 2000.

Eu aș vrea să reflectați, să ne aplecăm asupra acestui proiect de lege care nici măcar nu a putut să fie discutat în comisie, a fost respins de la început, poate putem să îndreptăm lucrurile măcar acum, în ceasul al XII-lea.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Baciu și apoi doamna președinte Smaranda Dobrescu.

Domnul Mihai Baciu:

Stimați colegi,

Poate că unii dintre dumneavoastră se vor întreba de ce vorbesc trei la rând de la PD pentru acest proiect de lege. Eu spun că ar trebui să vorbim toți, și nu numai de la PD, ci și mulți din celelalte partide, pentru că este un proiect de lege care încearcă să repare o nedreptate care durează de ani și ani, care afectează nu o mie, două mii, trei mii de oameni, ci câteva milioane. Este o nedreptate strigătoare la cer, nu mai intru în detalii, vă spun doar că am întâlnit situații în care, de exemplu, un colonel, comandant de regiment, fost deci, să aibă pensie mai mică decât un subofițer, subordonatul său. Nu mai vorbesc de pensiile unor angajați de mâna a doua, a treia din instituții ale statului mai mari decât ale foștii lor directori. Și exemplele pot continua la nesfârșit.

Așadar, stimați colegi, suntem împinși la acest microfon atât de spiritul de dreptate și de bolile sistemului de pensii, care sunt grave, care de fapt conduc spre o adevărată metastază a sistemului de asigurări sociale în România, cât și de cei 1 milion opt sute de mii. Vă rog să rețineți: 1.800.000 de oameni care au semnat pentru inițiativa noastră în perfectă cunoștință de cauză. Le-am spus, sigur că nu au citit în detaliu proiectul, pentru că el este tehnic și tare mă tem că foarte mulți din această sală ori nu l-au citit, ori nu l-au înțeles, dar vreau să vă spun că duhul lui este clar. Sistemul de calculare a pensiilor să ducă la echitatea și dreptatea de care vorbeam, și creșterea la un nivel, nu mulțumitor, hai să-i spunem, cât de cât românesc a pensiilor țăranilor de care, mulți dintre dumneavoastră aveți nevoie doar în cazul campaniilor electorale, doar de voturi.

Noi am depus acest proiect cu 2 ani înainte. Așadar, nu din interes electoral, ci din interes pur, dacă doriți, umanist și legislativ pentru aceste categorii de care vorbim. Așa încât mă miră foarte mult atât argumentul comisiei care a respins acest proiect, cât și alinierea PRM-ului, prin domnul Brudașcu, care acum vorbește la telefon cu ceilalți probabil 3 milioane și ceva de pensionari care sunt mulțumiți de pensiile prăpădite pe care le au, și nu ascultă ce spun eu acuma. Așadar, sunt nedumerit că Partidul România Mare - de fapt, nu sunt "nedumerit" - s-a aliniat în această chestiune vitală, cu partidul de guvernământ. Așadar, alinierea aceasta nu mă miră, pentru că atunci când este vorba de mărunțișuri sar la bătaie, când este vorba de chestiuni fundamentale, iată că bat palma, se aliniază cu partidul de guvernământ.

Ce este mai fundamental stimați colegi, în această țară acuma, decât să reparăm nedreptățile care privesc milioane și milioane de oameni? Nu mai intru în detalii, am indicat noi și sursele, am dat un proiect de lege absolut corect, mulțumitor și moral, și legislativ, și formal și cum vreți dumneavoastră și logic, și dacă 160.000 de semnături pentru vot uninominal au condus la pancarte aici în Cameră, conduc la fel de fel de întruniri în toată țară, pe bună dreptate aș spune eu, gândiți-vă că 1,8 milioane de oameni sunt mult mai mulți decât 160.000 de semnături.

Așadar, mă mir încă o dată de faptul că a fost respins acest proiect și afirm cu toată tăria și cu tot riscul că această respingere denotă lipsa de preocupare a partidului de guvernământ și mai recent și a PRM-ului față de soarta acestor milioane de pensionari ai României. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna Smaranda Dobrescu, mai rămâneți puțin, că dorește și domnul deputat Napoleon Pop. Domnul Napoleon Pop.

Domnul Napoleon Pop:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Liberalii consideră că este normal să ne preocupe soarta pensionarilor și credem că refuzul foarte abrupt dat de colegii noștri parlamentari de la P.S.D., să se aplece mai cu atenție asupra acestei probleme; este un lucru neinspirat și chiar ne miră.

Toți din această sală, dincolo de doctrine, acceptăm, ca indivizi și ca politicieni, că în sistemul de pensii există inechități care au dus la un clivaj social care ar trebui să ne preocupe pe toată lumea. Din păcate, toate eforturile care s-au făcut până acuma se rezumă la niște corelări care ne duc spre egalizarea pensiilor la nivelul minim.

Subiectul cu pensiile pentru țărani cred că este foarte important pentru că nu numai actele doveditoare trebuie să ne preocupe un nivel de pensie, ci și raportarea la realitățile vieții. Dacă tot timpul o să mergem cu o gândire în sistem birocratic și nu venim cu nimic constructiv legat de aceste realități, evident că nu vom găsi niciodată soluții, dar nu putem să spunem că o pensie astăzi medie, care reprezintă doar 70% dintr-un punct de pensie și este cu 30% mai mică decât salariul minim pe economie, raportată la coșul zilnic este o chestiune care să ne fericească pe toți.

Eu cred că discuția de astăzi, pe baza unui proiect pe care noi îl considerăm moral, ar fi trebuit măcar să ne ducă spre ideea că trebuie să privim întregul sistem de pensii de o manieră cu totul nouă și să încercăm o abordare integrată, și nu numai cu reparații parțiale.

Cred că noi ne aliniem acestui semnal de alarmă și asupra moralității problemei care o ridicăm, pentru că ridic o singură problemă pragmatică, care ne preocupă pe noi. Cum putem noi să facem o dezvoltare rurală dacă cei care locuiesc în acest mediu au niște venituri absolut incredibil de mici și care nu pot să le asigure dezvoltarea. Vrem ca dezvoltarea rurală să se facă într-un stil feudal, lucru pe care îl și recunoaștem, pe bază de economie închisă. Aceasta este o problemă fundamentală. Dacă cetățeanul nu are el singur, în primul rând, o resursă pentru dezvoltarea locală, rurală a comunității, cred că statul nu poate să facă mult peste acest lucru.

Încă o dată, mi-aș fi dorit ca totuși, vizavi de această problemă extrem de importantă, să fi avut o abordare mult mai condescendentă, în special din partea unui Partid Social Democrat și la putere. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Dan Brudașcu, probabil cere un drept la replică în numele Partidului România Mare, și apoi domnul Năstase.

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte, sunt surprins să constat reacția domnului Baciu, pentru că a mă considera pe mine că m-am asociat cu PSD-ul, este poate una dintre glumele zilei. În acest sens stau dovadă stenogramele în timp. Problema pe care am pus-o este legată, în primul rând, și am subliniat-o, de șantajul cu care se rezolvă această problemă și întotdeauna nu în interesul cetățeanului, ci în interesul politic al celui care promovează asemenea majorări de pensii.

Singura chestiune pe care am spus-o și pe care o repet este că mi se pare perfectibil acest proiect de lege. Dacă ar exista voință politică și din partea PSD-ului, atunci poate că cea mai bună soluție ar fi retrimiterea la comisie și discutarea dincolo de orice fel de considerente politice și de diferențe politice a unei idei care interesează toate partidele politice, pentru că, așa cum s-a subliniat și pe bună dreptate de la acest microfon, nu cred că este moral să se folosească sume imense de bani cu titlu de asistență socială pentru diverse proiecte cu iz politic și electoral, și să nu se rezolve o problemă de fond, pe care o așteaptă întreaga populație aflată în stare de pensionare, respectiv recorelarea pensiilor, pentru obținerea de pensii de un nivel rezonabil și care să asigure o bătrânețe demnă celor care au muncit ani de zile.

Deci, eu revin și cred că una din soluțiile constructive pe care ar trebui să și-o însușească și PSD-ul, ar fi retrimiterea la comisie și discutarea acestui proiect pe deasupra oricăror diferențe doctrinare sau politice. Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Năstase,

Domnul Ioan Mihai Năstase:

Stimate domnule președinte,

Stimate colege,

Stimați colegi,

Avem astăzi în fața noastră spre rezolvare un imperativ al zilelor noastre. Suntem responsabili de viața și sănătatea celor ce au produs bunurile acestei țări. Nici o justificare nu rezistă solicitării de a soluționa problematica a peste o treime din populația țării.

Nu veniți cu justificări, că nu sunt valabile. Suntem responsabili, trebuie să fim conștienți că suntem responsabili de viața și sănătatea a peste o treime din populația țării. Este poate cea mai importantă problemă ce se dezbate în Parlamentul României. Nu putem fi decât de acord cu soluționarea acestei probleme ce trenează de peste 13 ani. Altfel, nu ne merităm titlul de parlamentari ai României, dacă nu venim în sprijinul a o treime din populația acestei țări. Nu încercați să justificați nici fonduri, nici buget, nici altceva, pentru că este o realitate prea crudă a acestei țări, când oamenii ce au creat bunurile acestei țări sunt nevoiți să cerșească, să stea înfometați, să nu-și poată plăti minimum de datorii.

Vă rog să fiți foarte conștienți și responsabili de menirea pe care noi o avem în acest Parlament - de a soluționa problemele țării în primul rând. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna președinte Smaranda Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Desigur, nu pot să nu mă raliez la toate argumentele care vorbesc despre nivelul de trai scăzut al pensionarilor, de dramatismul urgenței care caracterizează demersul politic care trebuie să li se acorde, dar, în același timp nu pot să nu spun că este o lipsă de respect față de cei 1 milion opt sute de mii de pensionari, să le spui că prin acest proiect, prin recalcularea pensiilor, conform formulei din Legea nr.19, toți vor avea de câștigat. Este o premisă greșită, este o inducere în eroare, stimați colegi.

Este corect și este moral să le spunem: Nu se poate! Dacă pentru unii, să spunem, noua formulă, pentru acei care și-ar putea reconstitui toată cariera ar fi poate avantajos, pentru alții nu ar fi avantajos. Dar chiar presupunând prin absurd că și cei pensionați în 1950 și-ar putea reconstitui, de la întreprinderi care s-au închis de mult și care nu mai au arhivă, și-ar putea reconstitui întreaga carieră, aceștia care au ieșit, să spunem, cu 20 de ani vechime, puși pe formula Legii nr. 19 cu 30 de ani, 32, în momentul de față, bărbații și 26-27 femeile, credeți că vor fi avantajați? Nu! Foarte mulți, luând în considerare formula legii și faptul că determinant în cuantumul pensiei este mărimea contribuției și nimic altceva, vor fi dezavantajați, stimați colegi.

Noi am făcut la Oficiul de Pensii, în anul 2000, calcule serioase, modele pe diferite tranșe de ieșire la pensie, contingent din '50 din '60, foarte mulți, puși pe noua formulă, aveau o pensie mai mică. De aceea, s-a mers pe ideea punctajului estimat, adică nediminuării pensiei și obținerii unor recorelări care să egalizeze mediile.

Procesul de recorelare nu s-a încheiat. În anul următor, în primele două trimestre se va încheia oarecum într-un mod favorabil promisiunii inițiale, de a se termina la sfârșitul lui 2004. Prin finalul etapei de recorelare din 2004, 50% din totalul fondurilor alocate vor merge la cei care au încă discrepanțe între cuantumurile de pensie din diferite etape de pensionare. Mai mult, pe măsură ce am înregistrat creștere economică, indexarea a putut să țină pasul cu indicele de creștere a prețurilor de consum. Este prima oară în 2003 când indexarea este dată în proporție de sută la sută față de rata inflației.

Față de acest lucru, o medie de 3% de creștere a pensiei medii a reprezentat-o procentul de recorelare care se va îmbunătăți la anul.

Este cinstit față de toți pensionarii să spunem: dragii noștri părinți și bunici, știm care este situația, dar este corect să vă spunem că ne gândim la soluții posibile, nu la soluții imposibile propuse pe picior, propuse după ureche. Așteptăm o creștere economică care să însemne locuri de muncă, care să însemne contribuabili mai mulți. În acel moment, când creșterea economică - după 3-4 ani de zile - succesivă se va transforma în locuri de muncă și în contribuții suplimentare, în acel moment noi vom putea să creștem pensiile și suntem atenți să o facem imediat ce acest lucru este posibil.

Stimați colegi, un respect față de pensionari este și acela de a le spune adevărul.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi, v-aș ruga pe toți liderii grupurilor parlamentare să invitați în sală lumea, ca să nu fim nevoiți să facem apelul nominal.

Până când vor veni cei chemați care sunt pe holuri, v-aș ruga să-mi permiteți să iau și pct.14 - Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.8/2003. Suntem în procedură de urgență. (Vociferări din partea Grupului parlamentar al PD.)

Stimați colegi de la PD, v-aș aminti că, potrivit procedurii parlamentare, la respingere se dă cuvântul fiecărui grup parlamentar să își justifice poziția. Ați vorbit 3, ba chiar 4.

Stimați colegi,

Propunerea de restituire se face atunci când din dezbateri rezultă un asemenea element, nu?, nu la sfârșitul dezbaterilor.

Domnule Dan Brudașcu, vă susțineți propunerea, deși din discuții nu a rezultat...

Supun votului dumneavoastră propunerea de restituire a proiectului de lege la comisie, făcută de domnul Dan Brudașcu.

Cine este pentru?

50 de voturi pentru respingere.

Împotrivă?

112 voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Propunerea rămâne pentru vot final.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 6 decembrie 2019, 22:42
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro