Cristian Sandache
Cristian Sandache
Sittings of the Chamber of Deputies of November 18, 2003
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.149/28-11-2003

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-12-2019
27-11-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2003 > 18-11-2003 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of November 18, 2003

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.9 Cristian Sandache - intervenție intitulată "Un proiect antinațional și antieuropean, așa-zisul Ținut secuiesc autonom";

Domnul Puiu Hașotti:

................................................
Domnul deputat Cristian Sandache. De la PRM, domnul deputat Ștefan Baban nu este. Domnul deputat Costache Mircea. Urmați dumneavoastră, citiți sau depuneți? Domnul deputat Ioan Sonea nu este, domnul deputat Eugen Pleșa nu este, domnul deputat Radu Ciuceanu. Depuneți la secretariat. Atunci urmează după domnul deputat Cristian Sandache doamna deputat Leonida Lari Iorga.

Domnul Cristian Sandache:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Intervenția mea de astăzi se intitulează "Un proiect antinațional și antieuropean, așa-zisul Ținut secuiesc autonom". Un grup de rătăciți, de pescuitori în ape tulburi a avut inițiativa de a propune apariția unei fantasmagorii, a unei imposibilități juridico-istorice, numită "Ținut secuiesc autonom", în numele principiilor europene ale descentralizării, dar mai ales invocându-se niște tradiții istorice zonale care aparțin Evului Mediu timpuriu, o perioadă care nu poate fi în nici un fel considerată drept model de democrație interetnică.

Aberația inițiatorilor pornește din chiar titulatura organismului lor de conducere: Consiliul Național al Secuilor. Ne întrebăm însă, pe drept cuvânt, există națiunea secuiască? Nici un cercetător serios nu a reușit până acum să răspundă tranșant la o asemenea întrebare, iar numeroși istorici din Ungaria îi consideră pe secui parte a națiunii maghiare, având anumite caracteristice lingvistico-etnografice proprii. Mai mult chiar, fondul originar, lexical al secuilor este suficient de sărac, doar câteva sute de cuvinte actualmente, restul pierzându-se în masa limbii maghiare. Ce-i drept, originea apariției secuilor este discutabilă, dar ei au fost utilizați drept avangarda trupelor maghiare invadatoare în Transilvania, istoria lor împletindu-se cu istoria maghiarimii în ciuda unor episoade în care reprezentanți ai secuimii s-au alăturat românilor.

Terra siculorum, în traducere latină "țara sau pământul secuilor" apare într-adevăr în documente oficiale de cancelarie ale feudalismului transilvănean, dar aceasta nu echivalează în nici un fel cu un certificat veșnic, conform cu realitatea. Chiar dacă în zonele actualelor județe Harghita și Covasna au fost colonizați de către regii Ungariei, cei mai numeroși secui, caracterul originar, etnic al acestor regiuni a fost și este unul românesc. Mai mult decât atât, în epoca dualismului austro-ungar, cercetătorii au relevat faptul că limba română, obiceiurile fundamentale și, nu în ultimul rând, tradițiile românilor au influențat semnificativ pe secui. A invoca astăzi, în anul 2003, principii juridice medievale în numele principiilor europene reprezintă o gravă eroare și un gest inamical față de România.

De ce nu se cere, după aceeași logică, și reinstituirea vechilor legiuiri ungurești din Transilvania, "Codul lui Verböczi", cel scris cu sânge de român, după cum se exprimau cei din vremea respectivă, "Aprobatele" sau "Compilatele"? De ce nu doresc domnii inițiatori ai Ținutului secuiesc și reapariția principiului celor trei națiuni privilegiate, ungurii, sașii, secuii, principiul parafat printr-un document oficial la 1437?

În anul în care se împlinesc 85 de ani de la Marea Unire a Transilvaniei românești cu patria mamă, un astfel de proiect mi se pare revoltător și incalificabil. Nu astfel se realizează armonia interetnică, prin recursul la realități ale feudalismului din vremuri în care cei mai umiliți și mai urgisiți erau românii transilvăneni, înaintașii celor care au cunoscut temnițele de la Buda și Pesta, ori, ulterior, au semănat cu neaua osemintelor proprii câmpul de luptă ale primului război mondial. Vă mulțumesc.

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania tuesday, 10 december 2019, 20:54
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro