Ion Mocioi
Ion Mocioi
Ședința Camerei Deputaților din 25 noiembrie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.155/05-12-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
29-01-2020 (comună)
28-01-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 25-11-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 25 noiembrie 2003

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.16 Ion Mocioi - intervenție cu tema "Gânduri pentru Marea Unire";

Domnul Corneliu Ciontu:

................................................

Dau cuvântul domnului deputat Ion Mocioi. Va urma doamna deputat Maria Lazăr.

Domnul Ion Bozgă a depus declarația la secretariat.

Domnul Ion Mocioi:

Mulțumesc, domnule președinte.

"Gânduri pentru Marea Unire".

Intervenția mea de astăzi, la câteva zile până la sărbătorirea Marii Uniri din 1918, este evocarea pe scurt a unor preocupări ale marilor români bucovineni Mihai Eminescu și Nicolae Iorga, legate de acest eveniment istoric și de județul meu, Gorj, pentru a conchide cu o constatare.

Cel care a mlădiat ca nimeni altul o poezie în limba română, Eminescu, a auzit, în copilăria sa, de Unirea din 1859 a Moldovei cu Țara Românească. Ajuns elev la Cernăuți, a fost apropiat de istoria patriei de către profesorul său, Aron Pumnul, care a educat tinerele generații în spiritul unirii tuturor românilor, a provinciilor cu țara-mamă.

Entuziasmat de istorie, tânărul poet, aflat ca student la Viena, s-a preocupat, cu alți colegi, de sărbătorirea Mânăstirii Putna la 400 de ani de la întemeierea ei de către Ștefan cel Mare, ceea ce a fost, cum s-a spus, un preludiu al Marii Uniri a românilor, care întârzia. Venit la București, Eminescu a militat pentru independența țării și, desigur, pentru Marea Unire, dar nu a avut fericirea să trăiască și momentul marelui eveniment național din 1918.

Aș vrea să subliniez, aici, că, la un an după războiul din 1877, care a adus independența României, Eminescu s-a aflat la odihnă la conacul junimistului Nicolae Mandrea din Florești, din comuna Țânțăreni, județul Gorj. Acolo, poetul a tradus, în vara anului 1878, primul volum din istoria României, redactat de frații bucovineni Hurmuzachi, cărturari entuziaști pe care îi admira.

Celălalt român bucovinean, marele istoric Nicolae Iorga, copleșit de victoria românilor unioniști de la Alba Iulia, a organizat, în 1921, sărbătoarea de la Tg.Jiu dedicată centenarului Revoluției conduse de Tudor Vladimirescu. Eroul din Vladimirii Gorjului a fost recunoscut, de atunci, ca deschizător al unei noi ere în istoria românilor. Având model această festivitate, Tudor a fost sărbătorit anual, prin manifestări evocatoare, cum este aceea de la începutul fiecărei veri, desfășurată pe locul taberei din Câmpia Soarelui de la Padeș, unde a citit Proclamația din ianuarie 1821.

Să constatăm împreună că avem nevoie, și azi, de entuziasmul marilor români bucovineni Eminescu și Iorga, pentru a regândi revenirea Bucovinei și a celorlalte ținuturi românești la țara-mamă.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 29 ianuarie 2020, 23:18
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro