You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2003 > 25-11-2003

Sittings of the Chamber of Deputies of November 25, 2003

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.16 Ion Mocioi - intervenție cu tema "Gânduri pentru Marea Unire";

Domnul Corneliu Ciontu:

................................................

Dau cuvântul domnului deputat Ion Mocioi. Va urma doamna deputat Maria Lazăr.

Domnul Ion Bozgă a depus declarația la secretariat.

Domnul Ion Mocioi:

Mulțumesc, domnule președinte.

"Gânduri pentru Marea Unire".

Intervenția mea de astăzi, la câteva zile până la sărbătorirea Marii Uniri din 1918, este evocarea pe scurt a unor preocupări ale marilor români bucovineni Mihai Eminescu și Nicolae Iorga, legate de acest eveniment istoric și de județul meu, Gorj, pentru a conchide cu o constatare.

Cel care a mlădiat ca nimeni altul o poezie în limba română, Eminescu, a auzit, în copilăria sa, de Unirea din 1859 a Moldovei cu Țara Românească. Ajuns elev la Cernăuți, a fost apropiat de istoria patriei de către profesorul său, Aron Pumnul, care a educat tinerele generații în spiritul unirii tuturor românilor, a provinciilor cu țara-mamă.

Entuziasmat de istorie, tânărul poet, aflat ca student la Viena, s-a preocupat, cu alți colegi, de sărbătorirea Mânăstirii Putna la 400 de ani de la întemeierea ei de către Ștefan cel Mare, ceea ce a fost, cum s-a spus, un preludiu al Marii Uniri a românilor, care întârzia. Venit la București, Eminescu a militat pentru independența țării și, desigur, pentru Marea Unire, dar nu a avut fericirea să trăiască și momentul marelui eveniment național din 1918.

Aș vrea să subliniez, aici, că, la un an după războiul din 1877, care a adus independența României, Eminescu s-a aflat la odihnă la conacul junimistului Nicolae Mandrea din Florești, din comuna Țânțăreni, județul Gorj. Acolo, poetul a tradus, în vara anului 1878, primul volum din istoria României, redactat de frații bucovineni Hurmuzachi, cărturari entuziaști pe care îi admira.

Celălalt român bucovinean, marele istoric Nicolae Iorga, copleșit de victoria românilor unioniști de la Alba Iulia, a organizat, în 1921, sărbătoarea de la Tg.Jiu dedicată centenarului Revoluției conduse de Tudor Vladimirescu. Eroul din Vladimirii Gorjului a fost recunoscut, de atunci, ca deschizător al unei noi ere în istoria românilor. Având model această festivitate, Tudor a fost sărbătorit anual, prin manifestări evocatoare, cum este aceea de la începutul fiecărei veri, desfășurată pe locul taberei din Câmpia Soarelui de la Padeș, unde a citit Proclamația din ianuarie 1821.

Să constatăm împreună că avem nevoie, și azi, de entuziasmul marilor români bucovineni Eminescu și Iorga, pentru a regândi revenirea Bucovinei și a celorlalte ținuturi românești la țara-mamă.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.