Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of November 20, 2003
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.152/02-12-2003

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-12-2019
04-12-2019
27-11-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2003 > 20-11-2003 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of November 20, 2003

2. Continuarea dezbaterilor și adoptarea proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2004
 
see bill no. 639/2003 L419/2003

Domnul Nicolae Văcăroiu:

................................................

Stimați colegi,

Continuăm dezbaterile asupra proiectului de Lege privind adoptarea bugetului de stat pe anul 2004.

Conform celor convenite, reluăm discuția la art. 14 alin. 2.

S-a derulat întâlnirea între ministrul de finanțe și liderii de grup.

Domnule președinte Solcanu, aveți cuvântul.

Domnul Ion Solcanu:

Domnule președinte,

Îngăduiți-mi să informez pe distinșii colegi asupra întâlnirii de dimineață, cea convenită la solicitarea de ieri a domnului deputat Anghel Stanciu, dintre liderii grupurilor parlamentare și ministrul finanțelor, domnul Mihai Tănăsescu.

Dimineață a avut loc această întrevedere a liderilor grupurilor parlamentare cu ministrul finanțelor, domnul Mihai Tănăsescu, la care au participat toate grupurile parlamentare, toți reprezentanții grupurilor parlamentare, unde am reluat solicitarea Comisiilor de învățământ în legătură cu majorarea fondurilor pentru acest domeniu.

Trebuie să recunosc de la bun început că domnul ministru Tănăsescu a avut toată deschiderea pentru a veni în întâmpinarea solicitării Comisiilor de învățământ din Cameră și Senat și a identificat fonduri la nivelul a 126 miliarde lei, subvenții pentru căldură în căminele studențești, și alte 50 miliarde lei pentru investiții, astfel încât se va modifica anexa în mod corespunzător, de la 250 miliarde la 300 miliarde.

Firește că este un efort, solicitările și nevoile învățământului sunt însă imense, dar înțelegem foarte bine și eforturile pe care le face Ministerul Finanțelor.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Domnilor miniștri,

Stimate doamne și stimați domni senatori și deputați,

Evident că m-am dus la târg cu o traistă mare. M-am întors cu una mai mică, dar nu goală. Și, în consecință, noi spunem că este un semnal. Se putea mai mult, se putea mai bine, dar am acceptat un lucru pe care domnul ministru l-a promis, introducerea unui nou articol și, la o eventuală rectificare de buget, învățământul va primi cu prioritate fondurile necesare spre a continua reforma în învățământ și, totodată, a accelera această reformă pe calea restructurării, dar nu a disponibilizării, pentru că nu poți planifica copiii cum planifici, să spunem, mașini, buldozere și așa mai departe.

Mulțumesc domnului ministru. Este un gest. Este, spun eu, un simbol. Nu răspunde în totalitate solicitărilor noastre, dar sperăm că acel articol 49, ultimul, care se va introduce, să aducă și pe ulița noastră lumină.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mulțumesc tuturor liderilor grupurilor parlamentare care au dovedit înțelegere și cooperare.

Mulțumesc și domnului ministru. (Aplauze.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Doamna deputat Andronescu.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați, Și eu aș vrea să-i mulțumesc domnului ministru pentru înțelegere, pentru că acești bani s-au alocat pentru căminele studențești, pentru mărirea subvențiilor la cămine, în așa fel încât cota care revine fiecărui student să coboare semnificativ în anul 2004 și, în același timp, cele 50 de miliarde care s-au alocat investițiilor sunt cu prioritate destinate investițiilor pentru căminele studențești, așa încât nu pot decât să-i mulțumesc domnului ministru pentru această înțelegere.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul ministru Tănăsescu, vă rog.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu -ministrul finanțelor publice:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu aș vrea decât să completez faptul că, într-adevăr, învățământul este o ramură foarte importantă. Trebuie să i se acorde atenția necesară. Acești bani suplimentari sper să rezolve și să creeze condiții mai bune în special în cămine, pentru căldură, așa cum ne-am înțeles cu Asociația Studenților, și aș vrea să transmit pe această cale mesajul Parlamentului și, sigur, al Guvernului vizavi de cerințele care a fost formulate de dânșii și, sigur, suplimentarea cheltuielilor pentru investiții la căminele care într-adevăr au nevoie de asemenea investiții.

Prin proiecte de hotărâre de Guvern vor fi identificate aceste proiecte de investiții în mod țintit, în așa fel încât cele 300 de miliarde care sunt alocate investițiilor să fie cheltuite în locurile care necesită această nevoie.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă mai sunt intervenții?

Stimați colegi,

În condițiile acestea, supun votului dumneavoastră alin. 2 de la art. 14 în formularea prezentată de către Comisiile de buget, finanțe și bănci, la care se va introduce această sumă suplimentară, acceptată de Ministerul Finanțelor.

Vă rog să votați.

Cine este împotrivă? Abțineri?

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Votat în unanimitate.

Supun acum votului dumneavoastră art. 14 în totalitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Abțineri?

Cu o abținere, art. 14 a fost votat de către Parlamentul României.

Continuăm cu art. 22.

Intervenții?

Domnul deputat Avramescu, aveți cuvântul.

Să vă referiți și la poziție, ca să o identificăm exact.

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Art. 22 prevede că, în completarea subvențiilor acordate unor agenți economici coordonați de către Ministerul Economiei și, respectiv, Ministerul Transporturilor, se pot face niște scutiri de plată, în limita unui plafon maxim aprobat, la obligațiile către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, fonduri naționale și așa mai departe. Consider că scutirea la plată numai a unor agenți economici care sunt coordonați de către ministerele menționate este o măsură discriminatorie și încalcă principiul tratamentului egal al agenților economici adică, în frumoasa limbă românească, pentru unii mumă, pentru alții ciumă.

Aceste scutiri reprezintă ajutoare de stat, așa cum sunt ele definite în proiectul de Lege privind ajutorul de stat la art. 2 alin. 6. Proiectul de lege a fost elaborat în vederea închiderii documentației de aderare, capitolul 6 privind concurența și ajutorul de stat.

Vreau să atrag atenția că pe plan european ajutorul de stat se alocă o singură dată și în urma unui studiu care să demonstreze că prin alocarea ajutorului de stat agenții economici respectivi se vor reface, formulare care nu se găsește în proiectul de lege menționat, adică se încearcă iar o eludare a unor probleme de bază, în stilul nostru, pur dâmbovițean.

În respingerea amendamentului, Comisia pentru buget, finanțe și bănci argumentează că aceste ajutoare sunt plafonate la niveluri aprobate de Guvern și oricum vor fi supuse autorizării Consiliului Concurenței, conform art. 23 din proiectul de buget.

Dacă este așa, atunci, implicit, nu mai avem nevoie de aceste paragrafe. Ele devin fără obiect, iar plafonarea la anumite niveluri, aceasta este o treabă internă a Guvernului. Cu alte cuvinte, este suficient art. 23, care specifică că "ajutorul de stat se acordă cu respectarea legislației în domeniu, după autorizarea de către Consiliul Concurenței".

Stimați colegi,

Eu cred că eliminarea acestor prevederi înlătură în oarecare măsură suspiciunea că nu avem o economie de piață funcțională pentru că este evident că discriminarea nu este caracteristică economiei de piață.

În al doilea rând, acceptând acest amendament al opoziției, eu zic că este în spiritul celor afirmate de domnul prim-ministru și înlătură aspectul formal în care se desfășoară, din păcate, dezbaterile noastre parlamentare.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții? Nu sunt.

Domnule ministru Tănăsescu, vă rog să dați un răspuns.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Noi și Comisiile de buget, finanțe și bănci, ați văzut, am respins acest amendament.

Mă simt dator să dau câteva explicații de ce a fost nevoie să respingem acest amendament. Atunci când s-a calculat subvenția, ea a avut în vedere și acest ajutor de stat. Ea a fost calculată pe sold. Având în vedere acest lucru, este nevoie să păstrăm aceste alineate ale art. 22.

Mai mult, dacă am fi făcut sau dacă am face conform celor spuse sau propuse de către amendamentul respectiv, ar trebui să mărim în mod artificial și veniturile, și cheltuielile cu sumele respective. Dar, făcând acest mecanism, pe de o parte, știm foarte clar că banii respectivi din subvenție se duc unde trebuie și vor fi alocați cu destinația care trebuie să fie alocată.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi,

Ați ascultat argumentele și de o parte, și de cealaltă.

Domnul deputat Avramescu a propus eliminarea art. 22, neacceptată de Ministerul Finanțelor Publice și de Comisiile de buget, finanțe și bănci pe argumentele date.

Supun votului dumneavoastră această propunere de eliminare a art. 22 alin. 1, 2 și 3.

Cine este pentru eliminare, deci pentru amendamentul domnului deputat Avramescu. Vă rog să votați. 42 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Cine este împotrivă? Vă rog să votați. 148 de voturi împotrivă.

Deci amendamentul a căzut.

Nu mai avem alte amendamente. În consecință, supun votului dumneavoastră art. 22 în formularea prezentată de inițiator.

Cine este pentru? Mulțumesc. 146 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 45 de voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Articolul a fost adoptat.

Trecem la art. 23.

Intervenții? Nu sunt intervenții.

Supun votului dumneavoastră art. 23, în formularea prezentată de inițiator.

Cine este pentru? Mulțumesc. 146 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 7 abțineri.

A fost votat art. 23.

Trecem la art. 24.

Comisiile de buget finanțe au un amendament la alin. 1 și 2.

Alte intervenții la art. 24?

Domnul deputat Palade, aveți cuvântul.

Domnul Doru Dumitru Palade:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Am să iau cuvântul o singură dată, deși am mai multe amendamente respinse, dar ele au legătură unul cu altul.

Așa cum arătam, în amendamentul propus Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și, de fapt, aprobat de Comisia pentru învățământ, este vorba de cheltuielile aferente cercetării.

Pe de o parte, am solicitat ca cercetarea științifică să fie trecută la un articol nou, nu la "Alte acțiuni". Asta a fost una din propuneri.

A doua propunere. Ținând seama de trendul alocat anual cercetării, creșterea lui, vreau să reamintesc că în 2000 a fost 0,119, în 2001 a fost 0,247, în 2002, 0,211, în scădere, în 2003, 0,197, iar o scădere, și acum urcă la 0,2144 din PIB. Dar, ca să atingem 1% în 2007, cum am semnat documentul de închidere, ar însemna ca panta să fie extrem de abruptă și să lăsăm guvernărilor viitoare o sarcină deosebit de grea. Din acest motiv eu am propus un 0,34, mi se părea mai normal, și asta ar fi însemnat un spor de aproape 2.690 miliarde lei, din care 2.000 am propus să intre la Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, pentru noi programe.

Menționez că din anul 2000 nu s-au mai lansat alte programe de cercetare, pentru programele-nucleu și pentru programele sectoriale. Din acest motiv am propus un număr de amendamente la o serie de ministere, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Economiei și Comerțului, Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, pentru alocarea unor fonduri pentru programele sectoriale. Conform Legii nr. 324/2003, care aproba Ordonanța nr. 57/2002, aceste ministere au dreptul să aibă programe proprii, sectoriale, de cercetare, ca să le finanțeze după cum doresc și cum au strategia lor. Aceste fonduri lipsesc, ministerele nu au aceste fonduri prevăzute și din acest motiv se va regăsi câte un amendament, bineînțeles respins de Comisiile pentru buget, finanțe și bănci, la fiecare din aceste ministere, în care solicitam să se acorde fonduri pentru programele sectoriale, programele proprii acestor ministere, de cercetare-dezvoltare.

Acestea au fost cele două amendamente care au fost respinse.

Mi se pare că amândouă sunt importante, dar primul ar trebui, totuși, dacă nu se alocă fonduri suplimentare, măcar finanțarea cercetării să fie prinsă într-un articol nou.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, dacă mai sunt și alte intervenții la art. 24?

Domnule ministru Tănăsescu, vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Ar trebui să fac câteva clarificări vizavi de acest amendament și motivația respingerii lui.

Conform clasificației bugetare a Uniunii Europene, cea pe care am folosit-o și noi în proiectul de buget care este supus dezbaterii astăzi, avem partea care se numește "Alte acțiuni", această parte având două capitole: un capitol de buget distinct, care se cheamă "Cercetare", și un alt capitol distinct, care se cheamă "Alte acțiuni". Deci, din acest punct de vedere, am respectat întocmai clasificația bugetară pe care o adoptă și Uniunea Europeană.

Legat de sumele care au fost alocate acestei acțiuni de cercetare, vă pot spune că sumele totale pentru anul viitor reprezintă peste 5.000 de miliarde, în creștere cu 1.000 de miliarde față de perioada anului 2003.

În ceea ce privește fondurile alocate de la bugetul de stat cercetării științifice în anul 2004, acestea cresc cu 25%, respectiv 4.596 miliarde lei în 2004, față de 3.683, în condițiile în care inflația estimată pentru anul următor este doar de 9%. Este foarte adevărat că în perioada anilor care urmează va trebui să fie depuse eforturi suplimentare pentru creșterea cheltuielilor cu cercetarea, dar acest lucru se va face în momentul în care cheltuieli aferente unor obiective de investiții, cum ar fi Cernavodă și așa mai departe, vor fi disponibilizate și ele se vor îndrepta către capitolul de cercetare, învățământ și așa mai departe.

De aceea, domnule președinte, vă propunem respingerea acestui amendament.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră amendamentul propus de domnul deputat Palade, respins de către Ministerul Finanțelor și Comisiile pentru buget, finanțe și bănci pe argumentele arătate.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 58 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? 148 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Amendamentul nu a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră art. 24 alin. 1 și 2, în formularea Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci.

Cine este pentru? 150 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 56 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Alin. 1 și 2 de la art. 24 au fost adoptate.

Supun votului dumneavoastră alin. 3 în formularea propusă de Ministerul Finanțelor, de Guvern.

Cine este pentru? 153 de voturi pentru.

Împotrivă? 58 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Alin. 3 a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră art. 24, în totalitatea sa.

Cine este pentru? 152 de voturi pentru.

Împotrivă? 58 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Art. 24 a fost adoptat.

Art. 25.

Vă rog, intervenții la art. 25?

Domnul senator Popa, vă rog.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La art. 25 lit. a) am avut un amendament de reducere a Fondului de rezervă al Guvernului de la 888 la 700 de miliarde.

Amendamentul meu, deși este înregistrat și la Comisia economică, și la Comisia pentru buget, finanțe și bănci și deși în parte a fost admis, nu figurează nici la amendamente respinse, nici la amendamente admise.

Vă rog să luați act de acest lucru pentru că este parțial admis și, ca atare, trebuie trecut în documente.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Vă rog să urmăriți materialul pe care-l aveți în față.

Îmi pare rău pentru domnul senator Popa. Probabil că ați trimis amendamentele după ce Comisiile pentru buget finanțe au... (Discuție la masa prezidiului între domnul Nicolae-Vlad Popa și domnul Nicolae Văcăroiu.)

Vă rog să urmăriți la art. 25 și să observați că Comisiile pentru buget, finanțe și bănci au preluat și au majorat sumele respective destul de substanțial, diminuând fondul de rezervă cu 453 miliarde.

S-a admis, deci nu mai este cazul.

Dacă mai există vreo intervenție la articolul respectiv?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dan Brudașcu:

Pentru că am impresia că este la fel de importantă și forma, ca și conținutul, aș dori să fiți de acord să facem niște modificări de redactare care să asigure coerența și mai clarul înțeles al textului.

Astfel, la art. 25 propun câteva modificări de redactare. Prima dintre ele...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

De redactare, am înțeles bine, da?

Domnul Dan Brudașcu:

Eliminarea virgulei după "se utilizează", iar la lit. a) și b), următoarele modificări: eliminarea cuvântului "care" și "sau neprevăzute", pentru alin. a), deci "urgente" și se elimină "sau neprevăzute", și am să explic și de ce, iar la alin. b), din nou, eliminarea cuvântului "care".

În ce privește acest "sau neprevăzute", amendament pe care îl regăsiți și la pozițiile respinse, se justifică eliminarea acestei sintagme având în vedere coerența redactării alin. b), întrucât acțiunile urgente sunt de genul calamităților în general și ele nu cred că, dacă punem acest "sau neprevăzute", dăm o mai mare consistență ideatică textului respectiv.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, Ministerul Finanțelor Publice.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Da, mulțumesc, domnule președinte.

Legat de propunerile de redactare ale art. 25, sunt două comentarii pe care vreau să le fac. Primul comentariu este legat de această sintagmă "care". În principiu, suntem de acord, dacă credeți că este mai bine din punct de vedere gramatical acest lucru, dar, repet, acest text a fost făcut împreună cu Departamentul juridic, care a acceptat acest lucru. Dar, repet, nu am nici un fel de problemă dacă doriți eliminarea lui.

Însă, în ceea ce privește sintagma "sau neprevăzute", ea corespunde legislației în vigoare aprobate de dumneavoastră. Conform Legii finanțelor publice nr. 500/2002, la Fondul de rezervă se spune foarte clar că banii care se folosesc din Fondul de rezervă trebuie să fie inclusiv pentru neprevăzute. De aceea, pentru acuratețe, am trecut în Legea bugetului de stat această sintagmă care, repet, corespunde cu Legea finanțelor publice nr. 500/2002.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Comisiile pentru buget, finanțe și bănci dacă doresc să intervină? Nu.

Stimați colegi,

Legat de art. 25 s-au făcut două propuneri: la lit. a)

să eliminăm "sau neprevăzute". Ați ascultat argumentele, nu se poate pentru că este prevăzută în lege această sintagmă. Deci s-a propus eliminarea cu care Ministerul Finanțelor Publice nu este de acord.

În consecință, sunt obligat să supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Brudașcu.

Supun votului dumneavoastră lit. a), cu eliminarea cuvântului "sau neprevăzute". Supun votului dumneavoastră această propunere, acest amendament respins de către Comisiile pentru buget, finanțe și bănci și Guvern.

Cine este pentru? 58 voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Vă rog să votați. 165 voturi împotrivă.

A fost respins.

S-a propus eliminarea sintagmei "care". Ministerul Finanțelor Publice a fost de acord.

În consecință, supun votului dumneavoastră art. 25 în totalitate, cu eliminarea acestui cuvânt.

Domnul Nicolae Leonăchescu (din sală):

Eu am un amendament la art. 25 lit. c)!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aveți la lit. c)?

Vă rog.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Domnilor președinți,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

La art. 25 alin. c) am propus să se defalcheze din Fondul repartizat pentru relațiile cu Republica Moldova pus la dispoziția Guvernului României o sumă de 5,7 miliarde lei pentru a finanța publicațiile menționate în amendament, publicații care servesc interesele populației românești din acel spațiu. Amendamentul a fost respins.

Argumentele nu le cunoaștem.

Noi am făcut un asemenea amendament și anul trecut. Domnul ministru își reamintește. Ni s-a promis atunci că nu este cazul să nominalizăm titlurile acestor publicații, că ar deranja relațiile noastre cu administrația de la Chișinău. Dânsul a spus că va urmări repartizarea acestor bani din acest fond și că se va onora amendamentul nostru în realitate. Noi am și dat atunci o listă din partea societății civile din Basarabia și din partea societății civile din țara noastră și am constatat cu surprindere că acea listă n-a fost onorată. De-abia în iulie s-a constatat că fondurile au fost utilizate în alte proiecte de către noul nostru ambasador la Chișinău, Filip Teodorescu, fără să se țină seama și de tradiția din anul precedent și de votul nostru din acest plen pe tema respectivă.

De aceea, noi susținem încă o dată. Este interesul nostru general să sprijinim aceste publicații și cerem domnului ministru să onoreze promisiunea făcută și anul trecut, care a fost onorată foarte târziu și teribil de trunchiat, s-o onoreze anul acesta la parametri maximi, cu atât mai mult cu cât condițiile sunt ceva mai delicate.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi...

Doamna Leonida Lari Iorga (din sală):

Dați-mi și mie cuvântul!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, aveți cuvântul, doamna deputat.

Nu vă supărați, nu v-am observat.

Doamna Leonida Lari Iorga:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Înainte de a spune câteva cuvinte în legătură cu amendamentul ce l-am făcut la acest articol, vreau să reamintesc domnului Văcăroiu și domnului Tănăsescu niște cuvinte pronunțate de ei anul trecut, la dezbaterea Legii bugetului.

Deci domnul Tănăsescu ne-a rugat pe noi, senatori și deputați, și ambele Grupuri parlamentare ale P.R.M., să nu insistăm la nominalizarea acestor publicații de orientare națională din Basarabia și unicele care mai apără ideea națională de acolo. Mă rog, a spus domnul ministru Tănăsescu acest lucru, ca să nu afectăm relațiile dintre România și Republica Moldova, să nu dăm apă la moară unor forțe antiromânești. Noi l-am ascultat, l-am înțeles și n-am insistat să fie nominalizate, deși domnul Văcăroiu ne-a preîntâmpinat, și citez din stenograma de anul trecut: "Comisiile pentru cultură, culte, artă și mijloace de informare în masă trebuie să aibă grijă în timp ca defalcarea să fie bună, pozitivă, în execuție." Ei, uite, comisiile, și cea de la Senat, și cea de la Camera Deputaților, au avut foarte mare grijă. Mai puțină grijă a avut însă domnul ministru Tănăsescu, încălcându-și propriul său cuvânt, adică pierzându-și cuvântul de onoare, de fapt.

Și acum trec la amendamentul făcut de câțiva deputați și senatori cu privire la acest articol.

Stimați colegi,

Acum, în Republica Moldova este o situație foarte gravă. Știți foarte bine ofensiva slavă asupra acestei palme de pământ românesc. Se pune problema federalizării din anul 2000. Acum suntem în 2003. Statul român nu s-a implicat deloc. Ba a fost scos din joc, în ce privește garanțiile. Garanții Republicii Moldova pentru pace și conviețuire pașnică sunt lupii de la stână: Rusia,

Ucraina și, în ultimul timp, chiar OSCE.

De la tribuna acestui Parlament am vorbit marți, săptămâna aceasta, că, o dată ce șeful contraspionajului american a fost cumpărat de ruși și America e mai departe, peste ocean, de ce să nu admitem că și acești membri ai OSCE au fost cumpărați de ruși? Dacă și unii membri ai partidelor din țară, nu le mai numesc, au făcut parte din filiera KGB la București, de ce nu admitem și trebușoara asta, că OSCE nu prea este acel organism democratic la care visăm noi?

Așadar, domnule ministru Tănăsescu, răspundeți în fața acestui Parlament de ce v-ați încălcat cuvântul de onoare și de ce se propune respingerea acestui amendament. Noi chiar nu înțelegem.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. (Domnul Dan Brudașcu cere cuvântul.)

Numai o secundă, domnule Brudașcu! Nu aveți nici un amendament aici.

Domnul Dan Brudașcu (din sală):

Potrivit regulamentului, pot să susțin amendamentele colegilor.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să susțineți.

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte, mulțumesc că îmi permiteți să-mi exercit drepturile asigurate de regulament.

Având în vedere cele întâmplate, lucru foarte grav, respectiv faptul că unul dintre membri marcanți ai Executivului a dovedit că sunt momente în care nu se poate pune bază pe cuvintele Domniei sale, aș dori să cer, din acest punct de vedere, explicații foarte clare domnului ministru pentru ce motiv nu și-a respectat aceste obligații asumate în fața Parlamentului la votarea bugetului pe anul în curs.

Pe de altă parte, tot timpul se invocă sensibilitatea de excepție a Guvernului de la Chișinău față de afișarea sprijinului material și financiar pentru diverse acțiuni ale grupurilor de conștiință, pentru că așa trebuie numite cele care funcționează încă în Republica Moldova.

Vă aduc aminte și dumneavoastră, domnule ministru, și celorlalți membri ai Cabinetului că Ungaria face acest lucru fără ca Guvernul României să fi protestat vreodată față de infuzia masivă de bani pentru diverse acțiuni de destabilizare în activitatea internă a României. Niciodată n-am văzut ca Guvernul României să sesizeze organisme internaționale pentru aceste sume care sunt la discreția unora și altora să creeze disensiuni de natură etnică și de alte feluri în spațiul românesc.

De ce nu tratați aceeași chestiune cu egală măsură?

O măsură pentru minoritățile etnice din România care sunt sprijinite de către statele mamă. N-am văzut să protestați niciodată, spre exemplu, dacă Germania a sprijinit diverse proiecte, mai ales cele care susțin refacerea monumentelor importante de cultură și de patrimoniu. N-am văzut să protestați niciodată dacă ucrainenii intervin și sprijină acțiuni, inclusiv prin difuzări de publicații și carte pentru minoritatea etnică ucraineană în România.

De ce numai noi manifestăm această maladivă teamă că vom deranja Guvernul comunist de la Moscova?

Oricum, indiferent ce am face, Guvernul comunist de la Chișinău, scuzați-mă, niciodată nu va agrea, indiferent ce acțiune minoră sau majoră am face în sprijinul ideii de românitate în Republica Moldova.

De aceea, consider că este obligația morală și a acestui Guvern, care s-a angajat peste tot să sprijine acțiunile românilor de pretutindeni, să-i sprijine și pe cei foarte apropiați de noi.

Și, nu în ultimul rând, aș vrea să atrag atenția că abandonarea aceasta înseamnă un semnal foarte prost pentru românii de dincolo de Prut.

Cheltuim prin diverse instituții ale statului român sute de miliarde de lei pentru publicarea în ediții de lux, în limba engleză sau franceză, a operelor președintelui României, dar nu avem bani să dăm să sprijinim actuala cultură sau adevărata cultură a românilor din Basarabia. (Aplauze.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Vă reamintesc, conform regulamentului, în susținerea unui amendament ia cuvântul câte un coleg de grup.

Deci, domnule Marius Constantinescu, numai o secundă.

Asta nu înseamnă că nu putem lărgi discuția noastră.

De asemenea, vă rog să vă uitați pe articolul, pe propunerea făcută de către inițiator, domnul deputat Brudașcu, ca să fim în cunoștință de cauză.

Dumneavoastră nu ridicați problema privind nivelul sumei, ci, pur și simplu, ca din 105 miliarde lei pentru alte acțiuni, inclusiv cultură, să se spună, pe câteva publicații din Moldova, suma. Argumentația, vă rog eu, atunci când faceți argumentație la tribună, s-o faceți în mod corect.

Are cuvântul domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Vă mulțumesc.

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Eu nu am amendament, nu sunt nici basarabean și nici n-am de gând să cer socoteală Guvernului. Intervin ca parlamentar român, ca român care cunosc situația dramatică a celor care se străduiesc și se luptă s-și păstreze limba și tradiția într-o provincie românească pe care unii doresc s-o rusifice. De aceea, consider că amendamentul propus de colegii noștri de a se defalca, așa cum spunea și domnul președinte, din suma alocată acestor activități cinci miliarde și ceva pentru cele câteva publicații care sunt în stare de comă și care, în curând, dacă nu primesc acest sprijin, pur și simplu trebuie să dispară, adică să dispară singura încercare pe care noi, din România, putem s-o facem ca și conaționalii noștri s-și păstreze tradiția și limba.

Cred că acest amendament trebuie să fie admis.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Radu F. Alexandru.

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Domnilor președinți,

Domnilor membri ai Cabinetului,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

De ani de zile, la discuția despre buget, capitolul Moldova este un capitol dureros, este un capitol în care, mereu și mereu, se reamintesc condițiile cu totul și cu totul incredibile - folosesc o sintagmă care deja este aproape golită de sens - totuși românii și frații noștri de peste Prut, condițiile cu care se confruntă.

Dacă am venit astăzi la microfon, stimați colegi, domnilor președinți și domnule ministru al finanțelor, este că, dincolo de considerațiile de ordin general, dincolo de considerațiile care, să spunem, s-au cronicizat, în urmă cu puțină vreme s-a întâmplat un lucru fără precedent.

Domnul... tovarșul Voronin a acuzat Uniunea Scriitorilor din Moldova, condusă de ilustrul critic și istoric literar, academicianul Cimpoi, de extremism. Și pentru că nu a îndrăznit să desființeze Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova, a creat o uniune paralelă, o uniune care se va bucura de tot sprijinul, de un sprijin copios din partea autorităților pentru a duce la lichidarea actualei Uniuni a Scriitorilor, a căror singură formă de "extremism" - și spun în ghilimele îngroșate - este atașamentul, este dragostea pentru cultura, pentru limba, pentru istoria poporului căruia îi aparțin, poporului român.

Deci astăzi nu se pune problema să ajutăm niște publicații în limba română, astăzi se pune problema să salvăm aceste publicații în limba română.

Am fost de câteva ori în Republica Moldova, m-am întâlnit cu scriitorii din Republica Moldova, m-am întâlnit cu oamenii de cultură din Republica Moldova, m-am întâlnit cu elevii de liceu din Republica Moldova. Nu vreau să dramatizez sub nici o formă și fiecare cuvânt îl exprim cu maximă decență. Vă rog însă să înțelegeți că, oricât de multe sunt problemele cu care ne confruntăm, acest amendament și tot ce înseamnă Republica Moldova este o datorie de conștiință, este o datorie de la care nu putem să ne sustragem și nu avem voie să votăm împotriva acestui amendament.

Domnule președinte al Senatului,

Vreau să vă reamintesc că, în urmă cu puțină vreme, în Senatul României s-a discutat despre această desființare a Fondului pentru Moldova, hotărâre luată de Guvernul român. Nu-mi amintesc dacă chiar dumneavoastră ați condus ședința, dar sunt sigur că cunoașteți aceste dezbateri. Îmi amintesc de intervenția președintelui Comisiei pentru politică externă a Senatului, domnul senator Prisăcaru, îmi amintesc de intervenția domnului senator Adrian Păunescu, îmi amintesc de intervenția domnului senator Solcanu, președintele Grupului parlamentar P.S.D. Toți și-au exprimat solidaritatea cu scriitorii din Moldova, toți și-au exprimat sprijinul pentru lupta pe care o duc acești oameni în Republica Moldova.

Domnule ministru,

Vă rog încercați să găsiți acea soluție de salvare pentru acești purtători de cultură și de limbă românească care sunt revistele Uniunii Scriitorilor din Moldova, revistele pentru care trebuie prevăzută în mod expres această defalcare pentru a avea siguranța că acești bani ajung, într-adevăr, la aceste reviste, pentru a avea siguranța că acești bani ajung în mâna oamenilor care vor să citească în limba română.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Are cuvântul domnul deputat Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Probabil că, dacă ați citit avizul trimis de Comisia pentru cultură, culte, artă și mijloace de informare în masă, mă găsiți și pe mine printre autorii acestui amendament.

Sunt autorul acestui amendament doar în sensul în care am propus modalitatea în care să se insereze acest articol. Și am propus această modalitate, ajutându-mi colegii care au venit cu o problemă, pentru că, spre deosebire de alți colegi, chiar din unul din partide care a propus această rezolvare, eu sunt convins că e bine ca, în primul rând, fiecare țară să aibă grijă de minoritățile naționale din țara respectivă, totodată să aibă grijă și de conaționalii săi care locuiesc dincolo de graniță.

Numai că, vedeți dumneavoastră, poate inițiatorii amendamentului n-au observat că la Comisia pentru buget, finanțe și bănci s-a propus o modificare într-un sens care rezultă dintr-o lege existentă, adică să se elimine lit. c) de la acest capitol, pentru că toți banii trebuie transferați la un departament care s-a creat, care să se ocupe de românii de pretutindeni. Mi se pare că însăși această soluție este salutară, de înființare a unei astfel de autorități care se ocupă cu toate problemele românilor de pretutindeni și ca sumele respective să se regăsească acolo, ca să știm că se dau pentru asta.

Ca atare, eu propun modificarea acestui amendament, în sensul că partea care s-a propus, "din care 5,7 miliarde pentru...", să se facă o steluță la art. 3/65 și la steluță să se treacă această precizare a textului pentru că, într-adevăr, având în vedere legislația în vigoare, propunerea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări de a transfera banii la acest departament este legală și justă.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Are cuvântul domnul senator Eugen Marius Constantinescu. (Doamna Leonida Lari Iorga dorește să ia cuvântul.)

Doamnă, vă rog să luați loc, vă invit eu, dumneavoastră doar ridicați mâna.

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Vă mulțumesc, domnilor președinți.

Domnule ministru,

Stimate colege,

Stimați colegi,

Am să încep prin a repeta esența acestei propuneri.

Este vorba de folosirea unei sume din Fondul alocat pentru relațiile cu Republica Moldova. Am să amintesc că foarte recent Guvernul de la Chișinău a desființat comisia sau partea de comisie care discuta modul în care se folosesc aceste fonduri. În replică, Guvernul român a trebuit să desființeze comisia română care se ocupa de dezbaterea problemelor respective și, în acest fel, s-au tăiat punțile, nu mai există posibilitate de dialog, deci nu mai există posibilitate de control al modului cum se folosesc fondurile respective.

Mai mult decât atât, așa cum știm cu toții, Guvernul român a fost acuzat, într-un mod cu totul nejustificat și într-o formă de-a dreptul inacceptabilă, că nu pune la dispoziția Guvernului de la Chișinău, Guvernului comunist de la Chișinău, fondurile pe care le repartizează pentru Republica Moldova. Ce să facem în felul acesta? Să sprijinim și cu bani românești toată acțiunea pe care o desfășoară Guvernul de la Chișinău pentru distrugerea limbii române, pentru distrugerea oricăror elemente de menținere a conștiinței populației românești din Moldova?

Nu cred că putem să acceptăm o asemenea situație.

De aceea, indiferent unde se vor afla acești bani, că vor rămâne la articolul acesta, lit. c), că vor merge în altă parte, cred că este absolut necesar să facem această menționare, suma de 5,7 miliarde să fie repartizată pentru publicațiile nominalizate de către Comisiile de cultură și să deschidem, în felul acesta, o cale de acces direct al publicațiilor respective la această sumă. Numai așa putem să ajutăm aceste publicații care - vreau să ne credeți, ne-am dus destul de des acolo - sunt într-o situație disperată. Anul acesta, deși au fost bani repartizați pentru aceste publicații, n-au primit nici un leu. Se descurcă extrem de greu. Dacă nu-i vom ajuta, dacă nu vom asigura aceste fonduri în cel mai scurt timp, aceste publicații dispar și atunci ne facem vinovați de un lucru foarte grav față de românii din Republica Moldova. Or, nu cred că avem dreptul să ne facem vinovați de așa ceva.

De aceea, am să rog toți colegii prezenți să susțină nominalizarea acestor publicații cu sumele propuse, repetând că nu este vorba de a solicita alte fonduri, ci, pur și simplu, de a valorifica o parte din această sumă pentru susținerea acelor publicații.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și eu vă mulțumesc.

Vă rog, doamna deputat Leonida Lari.

Doamna Leonida Lari Iorga:

Stimați colegi,

Eu încerc să înțeleg temerea Guvernului, în genere, a statului român, de a nominaliza aceste publicații, de a nominaliza și alte activități, dar, dacă s-ar fi respectat promisiunea domnului ministru Tănăsescu, nu ne făceam probleme nici unul dintre colegi. Dar această promisiune nu a fost respectată, iar ordonanța de urgență s-a făcut acum. Deci e ca și cum ai schimba regulile jocului în timpul jocului. Orice mârșvie ar face Guvernul - ziceți comunist?, nu comunist, prorus - de la Chișinău, România, țara-mamă, nu trebuie să răspundă prin replică pentru că acolo e vorba de o populație de 4 milioane de români și 4 milioane de români este o cifră. Adică ar ieși că ne supărăm ca văcaru' pe sat.

Stimați colegi,

Vă repet, situația din Basarabia este de o gravitate cum nu a fost nici până la 1989. În 1990, 1991, hotarele dintre România și Republica Moldova erau fraterne, nu mai erau hotare între România și U.R.S.S. Și în 1990, și în 1991 se putea face liber reunificarea, pentru că U.R.S.S. era într-o agonie cumplită, mai ales că mai venise și puciul de la Moscova. Toate țările europene aveau să se smerească, să plece capul, că nimănui nu-i ardea atunci de Republica Moldova și de chestia cu reunificarea.

Am pierdut două trenuri. Situația a devenit mult mai tensionată acum pentru că imperiul rus a reușit să se revigoreze și uitați-vă ce somații face României. Domnul Voronin, Tarlev, domnul Pulbere cu plângeri pe la Consiliul Europei, or, statul român nu trebuie să se uite la aceste somații. Dimpotrivă, trebuie să riposteze, cred eu, în felul următor: "Dar Moscova de ce finanțează toate publicațiile rusești de la Chișinău?" Sunt pline chioșcurile cu ziare rusești și nu destul de des mai vezi câte un ziar românesc. Cu ce sprijinim noi populația românească de acolo? E o datorie, e obligația statului român să aibă grijă de 4 milioane de români.

Eu consider că trebuie să stăm strâmb și să judecăm drept, și să nu căutăm unii la alții din ce partide facem parte. Să votăm pentru interesul național și să respectăm acest vot.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul deputat Leonăchescu, vă rog.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Stimate colege și stimați colegi,

Această insistență a noastră n-ar fi avut loc dacă mecanismul care ni s-a propus anul trecut n-ar fi arătat niște limite. Noi am fost de bună-credință, am crezut în promisiunea și în angajamentul domnului ministru Tănăsescu făcute în fața plenului, că se va onora lista de publicații, conform amendamentului propus de noi pentru proiectul de buget pe anul 2003. Or, s-a dovedit că angajamentul n-a dat roade, filiera n-a funcționat.

Nu suntem împotriva unei noi încercări, dar vreau să vă spun dramatismul în care s-au găsit redacțiile, nominalizate în amendamentul nostru, astă-vară. Practic, "Florile Dalbe" și-a încetat apariția pe timpul verii și este publicația care se adresează tineretului școlar din Republica Moldova. Am fost, împreună cu membri ai redacției și în frunte cu Ion Anton, redactorul-șef, în circa 30 de localități din Basarabia și revista este foarte citită, copiii fac colecții tematice, decupând articole din revista "Florile Dalbe". Este revista care apare ca și cum unirea ar fi făcută. Noi nu reușim să o sprijinim.

Vă atrag atenția asupra dramatismului în care s-a găsit revista lui Volontir, "Noi". N-a primit nici măcar un sfert din suma propusă.

Mie îmi pare rău că domnul Filip Teodorescu, noul ambasador, a dat peste cap amendamentul propus de noi și acceptat tacit, mă rog, aprobat în varianta propusă de domnul Tănăsescu.

Îi mulțumesc, însă, domnului Adrian Bălănescu, de la Departamentul pentru relațiile cu Republica Moldova, care, la apelul meu disperat făcut în iulie, a găsit o soluție ca, târziu, târziu de tot, iată, în octombrie, sfârșitul lui septembrie, să se dea o parte din suma alocată, prin bugetul pe 2003, redacțiilor respective.

Noi nu vrem ca o asemenea situație să se repete, pentru că asta ar însemna dispariția unor publicații românești din acel spațiu. Or, cu cât provocarea este mai mare, angajamentul nostru ar trebui să fie mai mare. Cu cât apar mai multe greutăți, cu atât noi trebuie să le depșim. Nu trebuie să cedăm. Și poate că este bine să reamintim că trei tancuri nenorocite rusești, la sfârșitul războiului, au ocupat "inutul Herța, pentru că ai noștri soldați români n-au fost fermi. Nu se răspunde la forță cu precepte morale.

De aceea, trebuie să fim hotărâți în a sprijini redacțiile românești din Basarabia.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vedeți că ne învârtim într-un cerc, așa. Toată lumea este de acord, stimate colege și stimați colegi, cu chestiunea aceasta. Problema este cum s-o înscriem în buget? Asta este marea problemă. Avem niște reguli ale jocului și în plan politic, și cum vreți dumneavoastră. Deci trebuie să găsim formula adecvată.

Domnul deputat Olteanu, aveți cuvântul.

Domnul Ionel Olteanu:

Domnilor președinți,

Stimate colege și stimați colegi,

Cred că ar trebui să depșim nota emoțională, pasională chiar, a acestor dezbateri privind acest amendament. Eu n-am să spun decât că mie, unul, îmi este greu, dacă nu chiar imposibil, să susțin acest amendament și, prin urmare, să spun una la București, în condițiile în care am afirmat altceva la Strasbourg.

Normele europene stabilite în această materie, cu prilejul examinării Raportului Jurgens privind Legea statutului maghiarilor din afara granițelor, sunt foarte clare. N-am să insist asupra acestui lucru, cu care am înțeles că toată clasa politică, de la stânga la dreapta, din România a fost de acord și a sprijinit concluziile Raportului Jurgens și Recomandarea Consiliului Europei, Adunării Parlamentare a Consiliului Europei cu privire la aceste standarde în materie.

Am să mă străduiesc să fiu foarte scurt și să spun că, în condițiile în care este vorba de proiecte de integrare, în condițiile în care aceste proiecte cu privire la afirmarea culturală, a identității culturale a unei populații, deci în condițiile în care avem o asemenea referire și este vorba de relații bilaterale între două state, noi nu putem, oricât am dori-o pe plan subiectiv, să indicăm exact cine și în ce scop va utiliza sumele respective.

Eu cred că rezonabil este să lăsăm Guvernului posibilitatea de a gestiona fondurile privind această relație între două state, având în vedere că noi putem, fără îndoială, pe calea controlului parlamentar, să verificăm modul în care au fost utilizate sumele respective și care sume au avut o anumită destinație sau alta.

Ce vreau să spun este că, nu întâmplător, fondul la dispoziția Guvernului cu privire la această relație trebuie regândit, mai exact regândită strategia utilizării acestor fonduri din perspectiva politică a respectării standardelor europene, standardele Consiliului Europei, care sunt valabile atât pentru România, cât și pentru Republica Moldova. Avem, fără îndoială, legitimitatea aceasta, nimeni nu contestă. Există o nevoie imperioasă de a sprijini identitatea culturală a fraților noștri de peste Prut, dar, dincolo de această chestiune, există chestiunea coerenței și a responsabilității și, mai ales, a consecvenței noastre pe planul respectării standardelor europene.

Iată de ce acest amendament nu este admisibil, după părerea mea, pentru a fi coerenți cu noi înșine, cel puțin.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, dacă veniți cu o soluție, vă rog, vă ascultăm.

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte,

Întâmplător, tocmai cu o soluție am venit. Solicit, cu tot respectul, având în vedere prevederile Ordonanței de urgență nr. 112 din 24 ianuarie anul curent pentru reglementarea unor măsuri financiare, care precizează, la art. 1: "Se desființează Fondul la dispoziția Guvernului României pentru relațiile cu Republica Moldova.", să încredințăm Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări rediscutarea acestui alineat, să țină cont și de aspectele, motivate de antevorbitori, privind necesitatea precizării în clar a destinației sumelor și să ne fie supus acest text, așa cum s-a procedat cu art. 14 alin. 2, ori după-masă, ori mâine dimineață, să ne fie supus, din nou, spre dezbatere, pentru că altfel noi contravenim, prin ceea ce vom vota, unei ordonanțe a Guvernului. Deci Parlamentul neagă ceea ce a stabilit Guvernul.

Pe de altă parte, vreau doar să amintesc antevorbitorului că europenismul exagerat, de care s-a dat dovadă în intervenția Domniei sale, nu este susținut și de o serie de alte țări foarte europene, chiar mai avansate în procesul lor de integrare decât noi, cărora nu le pasă de aceste prevederi și pompează sume imense de bani pentru susținerea, pe față, nu pe ascuns, a tot felul de acțiuni în sprijinirea minorităților lor etnice, spre cinstea lor și mai puțin a noastră.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Márton Árpád.

Doamna Leonida Lari Iorga (din sală):

Solicit dreptul la replică, domnul președinte!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamna deputat, am înțeles, vă rog eu frumos să luați loc.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Permiteți-mi, domnule președinte, să reiterez soluția propusă de mine, un asterisc și un text de subsol la 3/65, cu precizarea acelei sume de 5,7 miliarde lei pentru, asta tocmai pentru că sunt convins că acel Raport Jurgens, din contră, permite astfel de intervenții pentru protecția exprimării identității minorităților naționale, sprijinirea activității într-o limbă, apropierii de o cultură. Și, într-adevăr, asta se uzitează inclusiv de Franța, foarte masiv, în România pentru promovarea culturii și limbii franceze, și pot să dau și alte exemple.

Deci interpretarea justă a acelui raport asta este și, ca atare, noi putem să dăm această soluție la acest amendament, zic eu.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamna deputat Lari.

Doamna Leonida Lari Iorga:

Stimate colege și stimați colegi,

Vă promit că ultima oară iau cuvântul, dar pe mine un pic m-au mirat standardele europene de care vorbește domnul Muntean sau Munteanu, în fine. Domnul Munteanu sau Muntean... (Discuții în sală.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Olteanu!

Doamna Leonida Lari Iorga:

Da, Muntean. Domnul Muntean, mă scuzați!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Olteanu, nu Munteanu!

Doamna Leonida Lari Iorga:

Munteanu, dar e și mai bine, mai românește, e mai românește. Deci, domnul Munteanu, aceste standarde europene, anul trecut, erau cunoscute? Pentru că anul trecut tot plenul Camerei Deputaților și al Senatului a votat pentru același amendament. De când? În timp de un an s-au schimbat standardele europene?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-au cam schimbat, doamna deputat, dar vă rog eu să...

Doamna Leonida Lari Iorga:

Dar francofonia ce e? Francofonia ce e? (Discuții în sală.)

Iată ce vă spun: hai să nu fim mai catolici decât Papa de la Roma, că noi nu vorbim cu emoție sau cu pasiune, noi vorbim cu durere, domnul Munteanu, cu durere. Eu vin din acele locuri unde mor oamenii, dar acum o să fie moarte nu fizică, moartea sufletului românesc de acolo. Asta e chestiunea. Rușii nu se tem s-și finanțeze toate ziarele și revistele din Basarabia.

Românii de ce se tem? De ce?

Această teamă continuă ne va știrbi și alte bucăți de țară.

Eu vă spun să nu glumim cu viața, că ne arată acum, rușii vor să facă limba română limbă de stat în Basarabia și limba... Limba rusă, limbă de stat în Basarabia și limba română să fie la coada vacii, la bucătărie. Asta vreți?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am senzația că încercăm prea mult să politizăm pe un text unde suntem puși de acord cu toții.

Domnul deputat Podgorean.

Domnul Radu Podgorean:

Domnilor președinți,

Stimate colege și stimați colegi,

Cred că pornim de la o ipoteză falsă, că există în această sală vreun grup de deputați sau senatori care este împotriva unei atitudini corecte și ferme de sprijinire a identității populației românești majoritare din Republica Moldova. Este o ipoteză falsă. Problema pe care o avem noi de discutat astăzi, dacă vă aduceți aminte, este cea a bugetului Guvernului, a bugetului României. Am făcut o largă paranteză în care am discutat foarte multe lucruri privind relațiile cu Guvernul de la Chișinău, privind modul în care acționează politic Guvernul de la Chișinău, și am mai discutat și ceva despre fondurile pe care le alocăm.

În primul rând, atâta timp cât în buget există o sumă prevăzută care urmează a fi utilizată în aceste scopuri, ceea ce nu exclude utilizarea ei pentru sprijinirea acelor publicații sau a altora, pentru că nu putem să știm în acest moment dacă nu vom analiza din nou și nu vom constata că putem găsi și alte modalități de sprijinire...

Din acest punct de vedere, eu cred că este corect cum s-a decis la nivelul Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci, ca acest fond să fie prevăzut unitar, lăsând departamentului respectiv posibilitatea de a stabili modul și oportunitățile în utilizarea acestor fonduri. Acesta este primul aspect.

Al doilea aspect. Cred că deja au existat, domnilor președinți, suficiente exprimări și pentru o soluție, și pentru alta. Nu cred că mai putem aduce în continuare prea multe lucruri noi în acest sens.

De aceea, vă rog să propuneți sistarea discuțiilor la acest punct, să trecem la vot și să vedem, sigur, după ce vom avea și punctul de vedere al Ministerului Finanțelor Publice, ce vom decide.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă propun să oprim discuțiile aici.

Stimate colege și stimați colegi,

Am discutat, toți suntem interesați, există o formulă pe care o să v-o propunem.

Domnul ministru Tănăsescu, aveți cuvântul.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Aș vrea să fac câteva comentarii, referitor la aceste observații care au fost făcute la amendamentul respectiv.

Aș vrea să subliniez faptul că și noi dorim să alocăm mai mulți bani românilor de pretutindeni. Și acest lucru se vede clar prin proiectul de buget care vă este supus dumneavoastră. Sunt 135 de miliarde lei, mai mult cu 15 miliarde lei decât anul acesta.

În al doilea rând, știți foarte bine ce s-a întâmplat în anul acesta, când Guvernul Moldovei și-a retras partea în discuție, Guvernul român fiind obligat să facă la fel și să introducă sau să desființeze Fondul Moldova, prin Ordonanța de urgență pentru reglementarea unor măsuri financiare nr. 112/2003, și să înființeze un nou departament în cadrul Secretariatului General al Guvernului, numit Departamentul Românilor de Pretutindeni.

În afară de acești bani, 135 de miliarde lei, aș vrea să vă informez că România face eforturi absolut deosebite pentru românii din Moldova. Sunt peste 5.000 de studenți care vin și studiază în România pe banii românilor; sunt peste 5.000 de elevi care vin și studiază în România pe banii noștri, masă, casă, transport, bani de buzunar; sunt sute de doctoranzi din Republica Moldova care vin în România. Toți acești bani sunt cuprinși în bugetul Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului. Mai mult, sunt bani care se acordă ca extensii universitare în Republica Moldova, cum bine știți, la Chișinău, la Cahul, la Soroca. Sunt bani care vin să susțină românii din Republica Moldova și acest lucru trebuie să-l știm.

Aș vrea să vă fac o propunere, pentru a încerca să răspundem cerințelor dumneavoastră. Și, ca atare, propunerea pe care dorim s-o facem este legată de o steluță sau un asterisc, care să fie trecut la anexa corespunzătoare. Vreau să vă spun că am discutat în timpul acestor prelegeri cu șeful Departamentului Românilor de Pretutindeni și am ajuns la concluzia că acest asterisc poate să sune în felul următor: "Sumele care vor fi utilizate pentru susținerea presei scrise în limba română se vor utiliza împreună și cu consultarea Comisiilor de cultură din Senat și Camera Deputaților."

Deci vor fi sume mai mari de 5,7 miliarde lei, cât ați propus dumneavoastră, iar toată presa scrisă în limba română pentru românii de pretutindeni va avea alocate sume mult mai mari.

De aceea, propunerea noastră este ca Guvernul, împreună cu Comisiile pentru cultură, să sublinieze și să arate care sunt publicațiile și ce bani se vor aloca pentru presa scrisă din străinătate.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate colege și stimați colegi,

Cred că este singura formulă pe care o putem accepta cu toții, și anume, ca să stabilesc în mod concret, să traduc în mod concret ce a spus domnul ministru Tănăsescu, la lit. c) să mergem pe formula Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci, deci nu avem altă variantă, în care toate aceste sume din propunerea inițială să fie transferate la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, anexa nr. 3/12, și aici, în anexă, la punctul 3/12/06, să punem o steluță în care să menționăm că pentru presa scrisă, publicațiile, în general, sumele care se alocă, sumele respective și destinația acestora se stabilesc împreună cu Comisiile pentru cultură din cele două Camere.

De acord așa, domnul ministru? Mai aveți de adăugat ceva? (Discuții la prezidiu.)

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu (de la prezidiu):

Aș avea o explicație pentru lit. e) din anexa nr. 3/12.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Lit. e)? O să vedem acolo, anexa nr. 3/12, lit. e).

Și atunci rezolvăm în totalitate și poate venim în întâmpinare chiar cu sume mai mari, pentru că interesul există, indiscutabil, din partea noastră, a tuturor.

În consecință, supun votului dumneavoastră această formulă, formularea propusă de Comisiile pentru buget, finanțe și bănci, respectiv eliminarea lit. c) de la art. 25, cu modificarea corespunzătoare a anexei nr. 3/65 a Ministerului Finanțelor Publice, deci când ajungem la anexă, și suplimentarea cu suma respectivă a bugetului Secretariatului General al Guvernului pentru Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, unde vom scrie acest text.

Vă rog să votați. Suntem la lit. c).

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? O abținere, domnul Olteanu.

Votat în unanimitate.

Avem grijă, vă rog să notați, și la anexe vom face corecturile.

Rog Comisiile pentru buget, finanțe și bănci respective.

Tot la art. 25, doamna senator Maria Petre propune introducerea a două alineate noi.

Vă ascultăm, doamna senator.

Doamna Maria Petre:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

La același articol, și anume la art. 25, al cărui scop, până la urmă, dacă îl citim cu atenție, este acela de a asigura o bază legală anumitor categorii de cheltuieli care sunt incluse fie în bugetul Secretariatului General al Guvernului, fie în alte zone, ceea ce eu propun este introducerea a două alineate noi, lit. d) și lit. e), care să aducă din anexa privind bugetul Secretariatului General al Guvernului în textul legii, ca atare, și mi se pare un lucru corect să facem asta, două fonduri care sunt incluse, așa cum spuneam, în bugetul Secretariatului General al Guvernului: fondul de un miliard lei aflat la dispoziția primului-ministru pentru comunitățile românești de pretutindeni și un al doilea fond care, de asemenea, este prevăzut în bugetul Secretariatului General al Guvernului.

Și în opinia mea, și a Comisiilor reunite de administrație publică și organizarea teritoriului, trebuie prevăzut ca atare și în textul legii un al doilea fond de 7 miliarde lei, care este Fondul la dispoziția primului-ministru.

Ceea ce am propus, și comisiile au acceptat în prima fază, mă refer la Comisiile pentru administrație publică și organizarea teritoriului, însă, din păcate, nu s-a întâmplat același lucru și la Comisiile reunite pentru buget, finanțe și bănci, este ca aceste sume prevăzute, cum vă spuneam, în bugetul Secretariatului General al Guvernului, să fie prevăzute ca atare și în textul Legii bugetului de stat.

Deci nu e vorba de nici un fel de modificare de fond, este vorba de aducerea sumelor dintr-o anexă în textul legii.

V-aș ruga, ca atare, stimate colege și stimați colegi, să reanalizăm propunerea mea și să fiți de acord că nu schimbă cu nimic lucrurile. Cred că avem un plus de claritate și de rigoare și, până la urmă, un plus de bază legală, așa cum susțineam în motivarea amendamentului meu.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimată colegă,

Am discutat o jumătate de oră acest lucru și eu am crezut că ați înțeles de ce nu se poate.

În al doilea rând, eu cred că putem opera pe anexe.

Asta este problema. Anexele fac parte din lege, au aceeași putere. Deci la anexe, când ajungem la anexa nr. 3/12, la poziția respectivă, e), putem veni, dacă e cazul, cu precizări. Asta a fost explicația și concluzia discuțiilor pe care le-am făcut.

Domnul ministru Tănăsescu, vă rog, dacă există un alt punct de vedere, vă rog să-l expuneți.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Domnule președinte,

Noi propunem în continuare respingerea acestui amendament, fiindcă legea existentă, la ora actuală,

Legea nr. 40/1991, arată foarte clar care este modul de utilizare a sumelor care se află la dispoziția și a primuluiministru, dar și a celorlalți demnitari, șeful Senatului, șeful Camerei Deputaților. Așadar, acești bani sunt foarte bine reglementați în modul în care trebuie să fie cheltuiți prin Legea nr. 40/1991. Deci a pune în Legea bugetului de stat pe anul 2004 o reglementare de genul acesta ar contraveni Legii nr. 40/1991, care reglementează modul de utilizare a sumelor respective, care se află la dispoziția primului-ministru și a celorlalți demnitari.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea doamnei senator Maria Petre - doriți să mai adăugați ceva? -, legat de introducerea celor două litere noi la art. 25, lit. d) și lit. e). Ați ascultat argumentele de ce nu se poate și argumentele susținute de doamna senator Maria Petre.

Supun, totuși, votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Înțeleg că numai din solidaritate...

12 voturi pentru.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Deci n-am avut abțineri, 12 voturi pentru, 168 de voturi împotrivă.

Dacă mai sunt intervenții la art. 25? Nu sunt.

Stimate colege și stimați colegi,

La art. 25 avem următoarea situație, în urma discuțiilor: la art. 25 alin. 1 lit. a) am votat formula propusă de Comisiile pentru buget, finanțe și bănci, cu acea reducere a Fondului de rezervă; la lit. b), stimate colege și stimați colegi, s-a mers pe formula inițială prezentată de inițiator, cu corectura făcută de domnul deputat Damian Brudașca. De asemenea, am fost de acord cu eliminarea lit. c) și soluționarea problemei, așa cum a fost explicată, și, în aceste condiții, supun votului dumneavoastră art. 25 în ansamblu.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult. 165 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 13 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Art. 25 a fost votat.

Trecem la art. 26, stimate colege și stimați colegi. Nu avem amendamente respinse, nici propuneri ale Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci.

Dacă sunt, totuși, intervenții?

Supun votului dumneavoastră art. 26 în formula prezentată de inițiator.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. 165 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 13 voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Art. 26 a fost votat.

Trecem la art. 27. Nu avem, stimate colege și stimați colegi, amendamente, nici admise, nici respinse.

Supun votului dumneavoastră art. 27.

Cine este pentru? Mulțumesc. 165 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

3 abțineri? 3 abțineri, scuzați-mă! Nu le-am observat.

Capitolul IV, titlul capitolului.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art. 28.

Dacă sunt intervenții? Nu avem amendamente.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art. 29, stimate colege și stimați colegi, dacă sunt intervenții? Nu sunt.

La art. 29 țin să precizez că la alin. 5 Comisiile pentru buget, finanțe și bănci au venit cu reformulare.

Ministerul Finanțelor Publice este de acord.

Supun votului dumneavoastră alin. 5 de la art. 29.

Cine este împotrivă? Abțineri?

Voturi pentru?

Deci, cu mare majoritate, s-a adoptat acest alineat.

Supun votului dumneavoastră art. 29 în totalitatea sa, cu alin. 5, alineat nou, pe care tocmai l-am votat.

Cu 166 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă și nici o abținere, s-a adoptat.

Capitolul V, titlul capitolului.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt.

Cine este împotrivă? Abțineri?

Voturi pentru?

S-a adoptat în unanimitate.

Art. 30, stimați colegi.

Dacă sunt intervenții?

Domnul deputat Brudașcu, vă rog.

Domnul Dan Brudașcu:

Eu aș dori, domnule președinte, să fiți de acord cu o reformulare atât a art. 30, cât și în cadrul lit. a), astfel:

"din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat se defalcă sumele transferate bugetelor locale".

Mie mi se pare că este mai coerentă această exprimare, decât formularea "se stabilesc sumele defalcate", pentru că defalcarea se face pe baza unei logici, nu se face aleatoriu.

Iar la lit. a), o singură modificare de acord, este vorba de "beneficiari ai ajutorului social și ai ajutorului pentru încălzirea locuinței", deci este vorba de formulare mai clară.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, Ministerul Finanțelor Publice.

Domnul Gherghina, poftiți.

Domnul Gheorghe Gherghina - secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice:

În legătură cu prima propunere, noi, practic, aici stabilim sumele defalcate, deci ne trebuie cuvântul "se stabilesc". Cealaltă propunere, de la lit. a), poate fi acceptată.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bun, aveți...

Domnul Dan Brudașcu (din sală):

Domnule președinte, vă rog să-mi dați voie!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

La această problemă? Am ascultat, domnule deputat.

Îmi face plăcere să vă văd mereu la tribună.

Poftiți.

Domnul Dan Brudașcu:

Domnul ministru se pare că nu a înțeles. Păi, sumele sunt deja stabilite, pentru că altfel enumerările acestea nu mi se pare motivate. Deci ele sunt stabilite, stabilirea lor s-a făcut printr-o defalcare, nu are rost să folosim această exprimare redundantă, "se stabilesc sumele defalcate", spunem direct, "se defalcă sumele transferate bugetelor locale, din care...", și aici se precizează destinațiile acestor sume. De ce să ne scărpinăm așa, dacă...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg,

Este o tehnică legislativă practicată de 50 de ani și în ultimii 12 ani în mod deosebit. Vreți să supun la vot propunerea dumneavoastră?

Domnul Dan Brudașcu (din sală):

Renunț.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ați renunțat, vă mulțumesc foarte mult.

La lit. a) Ministerul Finanțelor Publice a acceptat observația.

Supun votului dumneavoastră la art. 30 lit. a), cu corectura respectivă.

Cu 168 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și o abținere, s-a adoptat. Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt intervenții, stimați colegi, la art. 30?

Vă rog, domnul senator Păcurariu, aveți cuvântul.

De când vă așteptam să veniți la tribună!

Domnul Iuliu Păcurariu:

Domnule președinte,

Nu mai reiau, ce am avut de spus am spus ieri dupămasă.

Este vorba de introducerea unui alineat nou la art. 30, prin care să sancționăm nerespectarea de către consiliile județene a criteriului introdus de Ordonanța Guvernului nr. 45/2003.

Deci, practic, de 14 ani în România avem criterii de repartizare a sumelor defalcate pe unități administrative și nimeni nu le respectă. În mod normal există o strategie națională de dezvoltare a teritoriului. Asta se pune în aplicare prin bugetele locale, dăm niște criterii și, practic, nu le respectăm, cu consecințele pe care le știți: la fiecare patru ani, migrație de primari către partidul președintelui de consiliu județean, fie că e P.D., P.S.D.

sau oricine altcineva.

Deci amendamentul meu asta susține: pentru a crea o cale de atac simplu la contencios, hotărârile de consiliu județean care nu respectă criteriile introduse de art. 29 din Ordonanța nr. 45/2003 să fie lovite de nulitate.

Renunț la celelalte două amendamente, care sunt corecte, știți foarte bine. Ordonanța nr. 45/2003 a intrat în dezbatere la Senat în această săptămână, urmând ca pe data de 26 să fie întocmit raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci. Dar acest amendament pe care eu îl propun nu are legătură, sigur, poate fi amendat și de Ordonanța nr. 45/2003, dar, datorită importanței pe care o are, și anume respectarea prevederilor bugetare, cred că poate fi acceptat aici.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnul secretar de stat Gherghina, vă ascultăm.

Domnul Gheorghe Gherghina:

Aș dori să subliniez faptul că Ordonanța nr. 45/2003 privind finanțele publice locale este în procedură parlamentară, deci ea poate fi amendată.

Ne-am consultat cu juriștii, nu putem pune sancțiuni de nici un fel prin legile bugetare anuale. Rugămintea noastră este să fie examinată și eventual introduse sancțiuni, dacă se doresc, în Legea de aprobare a Ordonanței nr. 45/2003.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, trebuie să modificăm legea, domnule Păcurariu.

Vă rog foarte mult.

Aveți cuvântul.

Domnul Iuliu Păcurariu:

Domnul Gherghina știe foarte bine, este tatăl bugetului României pe ultimii 5, 6 ani de zile și știe foarte bine că în fiecare an am introdus, la nivelul Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci, acel amendament pentru a corecta acea repartiție a veniturilor unităților administrative și, practic, am corectat Legea finanțelor publice locale unde, în anul 2000, s-a produs o greșeală față de textul din 1998.

Deci, domnule Gherghina, se poate face o asemenea prevedere și acum. Până la urmă, este vorba de o situație pe care o știm cu toții: consiliile județene nu respectă criteriile pe care noi le-am impus în fiecare an, de 10 ani de zile. Cum rezolvăm problema?

Eu nu am deloc siguranța că amendamentul va fi admis cu ocazia dezbaterii Ordonanței nr. 45/2003 la Senat, nu a fost admis nici în dezbaterea Ordonanței nr. 45/2003 la Camera Deputaților, deci, practic, dacă astăzi respingeți acest amendament, cred că se va respinge la fel și la dezbaterea Ordonanței nr. 45/2003.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi,

O singură problemă. Avem lege, singura formulă posibilă este să urgentăm luarea în analiză a Ordonanței de urgență nr. 45/2003 și să aducem corecturile necesare în ceea ce privește criteriile.

Repet, supun votului dumneavoastră amendamentul domnului senator Iuliu Păcurariu care - ați ascultat argumentele - a fost respins de Comisiile pentru buget, finanțe și bănci și de Ministerul Finanțelor Publice.

Vă rog să votați.

Cu 14 voturi pentru, 168 de voturi împotrivă și nici o abținere, s-a respins.

Dacă mai sunt intervenții la art. 30? Înțeleg că nu.

Stimați colegi,

Avem două amendamente ale Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, este vorba de art. 30 alin. 1 și lit. c), propuse de Comisiile pentru buget, finanțe și bănci, cu care Ministerul Finanțelor Publice a fost de acord.

Supun votului dumneavoastră aceste două amendamente ale Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci.

Cu 168 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și o abținere, s-au adoptat.

Supun votului dumneavoastră art. 30 pe ansamblu, cu toate aceste modificări.

Cu 168 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și două abțineri, art. 30 s-a adoptat.

Trecem, stimați colegi, la art. 31. Nu avem amendamente.

Dacă sunt, totuși, intervenții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art. 31, în formula propusă de inițiator.

Cu 168 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și două abțineri, art. 31 a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră art. 32.

Dacă sunt intervenții la art. 32?

Doamna deputat Paula Ivănescu, aveți cuvântul.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

La art. 32 alin. 1, Grupul parlamentar al Partidului Democrat a propus ca acel vestit Program "Cornul și laptele" să se extindă de la clasele I până la clasa a VIII-a, nu așa cum prevede articolul din buget, de la clasa I până la clasa a IV-a.

Motivația este găsită în starea acestor copii care suferă de grave distrofii, ai căror părinți se găsesc în aceeași situație precară, din punct de vedere material, ca și a celor care învață până la clasa a IV-a.

Aș dori, stimați colegi, să fiți alături de noi. Este un amendament respins, dar acest lucru înseamnă un pic mai bine pentru o generație de copii care, conform recensământului efectuat în anul 2002, a scăzut cu circa 1,5 milioane persoane.

Chiar nu dorim să mai pierdem din aceștia în continuare și chiar dorim să apară mai mulți copii bine hrăniți, educați și, desigur, ajutați și de noi.

Stimați colegi, vă rog să susțineți acest amendament.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Indiscutabil că nu putem fi decât toți de acord pe o problemă de genul acesta, este bine venită, bani să avem. Din păcate, aici stăm...

Haideți să dăm fiecare, din buzunar, senatorii, câte jumătate de salariu, timp de un an și vedem de unde mai aducem și să facem rost de bani.

Doamna Paula Maria Ivănescu (din sală):

Dacă este vorba de senatori, sunt de acord!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

A, deputații, nu?!

Doamna Paula Maria Ivănescu (din sală):

V-ați referit numai la senatori!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult pentru sprijin.

La alin. 1?

Vă ascultăm, domnule deputat Brudașcu.

Domnul Dan Brudașcu:

Și Partidul România Mare susține această idee privind necesitatea extinderii alocării produselor lactate și de panificație pentru elevii claselor din învățământul primar și gimnazial, având în vedere starea de pauperizare accelerată din ultima perioadă, mai ales din mediul rural.

Din această cauză, din cauza acestei sărăcii și a lipsei alimentației, sunt și foarte multe cazuri de nefrecventare a școlilor.

Pentru a elimina aceste element și pentru a preîntâmpina extinderea exagerată a fenomenului de analfabetism, considerăm că este nevoie de această intervenție, cu un efort, poate, de la alte capitole, închiderea robinetelor în alte părți, unde se cheltuiesc sume în mod nu întotdeauna justificat.

Și, dacă îmi permiteți, domnule președinte, pentru că tot am venit la microfon, să mă refer și la două modificări de redactare la alin. 2 și 3. Nu mă refer la conținutul lor, ci doar la redactarea propriu-zisă. Pot?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog.

Domnul Dan Brudașcu:

Eu aș propune ca la alin. 2 să avem următoarea formulare: "Sumele defalcate... se repartizează de către consiliul județean.", iar la alin. 3, în partea finală a acestuia să eliminăm sintagma: "...locale... ale acestora", pentru că autoritățile administrației publice locale nu au altele decât bugete locale și să înlocuim cu sintagma "proprii", deci: "autoritățile administrației publice locale vor aloca și sume din bugetele proprii...". Mi se pare că este mai clară această formulare.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ministerul Finanțelor Publice, legat de extinderea la clasele I-VIII, alin. 1, și de cele două propuneri de redactare.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Legat de amendamentul propus la nr. 65 din amendamente respinse, ne menținem punctul de vedere, în sensul respingerii acestui amendament. Este vorba de o influență financiară de peste 2.000 de miliarde dacă această extindere s-ar face și la clasele V-VIII și de aceea nu avem cum să susținem acest lucru. Mai mult, bugetul a fost construit pe o legislație existentă, și anume acea Ordonanță a Guvernului nr. 96/2002 care reglementează foarte clar cine sunt beneficiarii acestor sume de bani.

În ceea ce privește amendamentele de redactare propuse, nu putem fi de acord cu ele. În primul rând, acele bugete proprii nu sunt proprii, ci sunt bugetele locale, deci trebuie specificat foarte clar și sintagma "locale", subliniază foarte bine, de aceea dorim păstrarea acestei formulări, așa cum este ea prevăzută în alin. 3 și, respectiv, alin. 2 al art. 32.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, vă mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi, Știți foarte bine, în tehnica legislativă exprimarea trebuie să fie foarte clară, chiar dacă cuvintele se repetă.

Este o regulă a jocului pentru claritate.

Legat de alin. 1 prezentat de către doamna deputat Paula Ivănescu, ați ascultat argumentele, argumente care nu pot fi combătute de nimeni. Problema este de bază legală și de bani. Ați ascultat și argumentele pentru care ministrul finanțelor și Comisiile pentru buget, finanțe și bănci nu au putut accepta și, în afară de asta, avem o Lege a finanțelor publice care ne obligă să respectăm tot ce înseamnă procedură în materie de elaborare a bugetului.

Supun votului dumneavoastră art. 32 alin. 1 în formularea propusă de către doamna deputat Paula Ivănescu, respinsă de comisii și de Ministerul Finanțelor Publice.

Cu 26 de voturi pentru, 165 de voturi împotrivă și nici o abținere, amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră art. 32 alin. 1 în formularea Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci. Deci s-a dat o majorare față de propunerea inițială, Ministerul Finanțelor Publice a fost de acord.

Vă rog să votați acest alineat.

Cu 165 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 5 abțineri, s-a adoptat.

S-au făcut propuneri de corectare la alin. 2 și 3, care nu au fost acceptate pe motivele arătate, în consecință, nu avem alte intervenții.

Supun votului dumneavoastră art. 32 în totalitate, în formula prezentată de inițiator, cu excepția alin. 1, unde a preluat formula Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci, pe care am votat-o.

Vă rog să votați.

Cu 165 de voturi pentru, 21 voturi împotrivă și 4 abțineri, s-a adoptat.

Stimați colegi,

Trecem la următorul articol, art. 33. Nu avem amendamente respinse, nici amendamente admise.

Dacă sunt, totuși, intervenții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art. 33 în totalitate, în formula prezentată de inițiator.

Vă rog să votați.

Cu 165 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și o abținere, s-a adoptat.

Art. 34, dacă sunt intervenții? Este o trimitere la anexă.

Vă rog să votați.

Cine este împotrivă? Abțineri?

Pentru?

Votat în unanimitate.

Capitolul VI, titlul capitolului.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt.

Cine este împotrivă?

Pentru? Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art. 35, dacă sunt intervenții? Nu avem amendamente.

Supun votului dumneavoastră art. 35 în formula prezentată de inițiator.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Votat în unanimitate.

Dacă mai sunt intervenții la acest capitol? Nu mai sunt intervenții.

Trecem la capitolul VII, titlul capitolului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Abțineri?

Din sală:

Ați sărit peste art. 36!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Îmi cer scuze, atunci. Colegii de la Comisiile pentru buget, finanțe și bănci, domnul Florin Georgescu și domnul Ștefan, eu sper că dumneavoastră mă urmăriți, da? Atunci, dacă am sărit peste art. 361, de ce nu mi-ați atras atenția?

Stimați colegi,

La capitolul VI Comisiile pentru buget, finanțe și bănci au propus introducerea unui articol care este foarte important și era păcat să sărim peste el, și anume autorizarea Casei Naționale pentru Asigurări de Sănătate ca toate sumele suplimentare care apar în exercițiu, fiind Casă autonomă, să fie la dispoziția ei și să poată îmbunătăți situația din sănătate.

Supun votului dumneavoastră acest art. 361 în formula prezentată de Comisiile pentru buget, finanțe și bănci.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Votat în unanimitate.

Titlul capitolului VII.

Din sală:

L-am votat!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

L-am votat.

Art. 37, stimați colegi, dacă sunt intervenții la art. 37?

Domnul senator Horga, aveți cuvântul.

Domnul Vasile Horga:

Mulțumesc, domnule președinte.

Încercasem să renunț la a mai susține acest amendament, însă evenimente ulterioare și argumentația respingerii făcută de către colegii mei din Comisia pentru buget, finanțe și bănci m-au făcut să revin asupra acestei decizii.

În primul rând, vreau să vă spun că, cu câteva cuvinte înainte de eliminarea pe care am propus-o eu la acest alineat al art. 36, comisia a votat în unanimitate, deci am fost de acord și eu, și colegii mei din Grupul parlamentar al Partidului România Mare cu acest amendament, în sensul ca, pentru salariații care lucrează în entități cu capital majoritar de stat, să se stabilească un procent de 2% din fondul total de salarii pentru anumite activități utile pentru acești salariați.

Dar mai departe urma amendamentul meu, care nu făcea altceva decât să elimine o sintagmă, adică acest procent să se aplice întregului fond de salarii efectiv realizat, și nu numai asupra fondului de salarii aferent salariaților cu contract individual de muncă.

De ce am propus acest amendament? Pentru simplul fapt că astăzi, când avem o legislație socială solidă, când avem un Cod al muncii pe care l-am adoptat prin voința Guvernului și prin voința Parlamentului, noi am considerat că toți salariații, astăzi, sunt încadrați cu contract individual de muncă, fie că este cu timp parțial, fie că este cu timp total, astfel încât această sintagmă nu mai avea rost în cuprinsul legii.

Argumentația comisiei a fost că în fondul total de salarii se mai cuprind și altele, asimilate salariilor, printre care, indemnizațiile membrilor consiliilor de administrație și ale celor din adunările generale ale societăților respective, care sunt niște sume derizorii, și dacă la aceste sume derizorii aplicăm și 2% vă dați seama cam în ce procent ar beneficia acei salariați. De fapt nu salariații, direct, beneficiază de aceste sume, ci beneficiază grădinița, cantina, biblioteca, sănătatea socială, adică dispensarele din acele entități.

Practic, am considerat atunci că prin acceptarea acelui amendament, de la 1,5 la 2%, unde bugetul acestor entități era grevat cu aproape 240 miliarde, și mai departe nu s-a acceptat un amendament în care probabil că suma nici nu conta, nici nu mai are rost să discutăm despre cuantumul sumei respective, aceasta a constituit, practic, un fel de răutate din partea puterii, astfel încât să nu accepte nici un fel de amendament care să vină de la opoziție.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, nu faceți afirmații nefondate!

Domnul Vasile Horga:

Sunt fondate, domnule președinte!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

P.R.M.-ul are destule amendamente acceptate, propuse de colegii dumneavoastră.

Domnul Vasile Horga:

Nu știu dacă sunt...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă nu știți, vă informez eu. Nu afirmați ceva dacă nu vă informați.

Domnul Vasile Horga:

Îmi dați voie să vorbesc? Dacă există un timp limită, trebuia să îmi spuneți de la început.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu, nu, chiar vă așteptăm, vă rog să vorbiți, că sunteți în formă.

Vă ascultăm.

Domnul Vasile Horga:

Revin, faptul că suma respectivă era derizorie reflectă încă o dată că acest buget este folosit ca un instrument politic.

De ce spun acest lucru? Pentru că acel amendament despre care vorbeam, adică creșterea de la 1,5, la 2%, era un amendament al domnului Pavel Todoran.

Știm cu toții cine este domnul Pavel Todoran, știm cu toții ce poate să facă domnul Pavel Todoran pentru putere. Nu știm, însă, cine este senatorul Vasile Horga.

Știm însă că senatorul Vasile Horga nu poate să facă nimic pentru actuala putere.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Tot la această problemă, domnul deputat Chiriță, vă rog foarte mult.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Dumitru Chiriță:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor președinți,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

La art. 37 am mai multe observații, pe care le-am făcut în cadrul Comisiei pentru industrii și servicii și în cadrul Comisiei pentru muncă și protecție socială, dar aș începe prin a mulțumi Ministerului Finanțelor Publice și Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci pentru faptul că în acest an au crescut cheltuielile pentru acțiuni sociale deductibile din punct de vedere fiscal, pentru angajatori, de la 1,5 la 2%. Este un lucru pozitiv. Asta pune în evidență faptul că Guvernul Adrian Năstase promovează o politică socială activă și din acest punct de vedere nu pot decât saluta această idee.

Însă, la art. 37 alin. 1 consider că trebuie avut în vedere amendamentul respins de comisie de la poziția 72, prin care se elimină sintagma "cu capital majoritar de stat", de la rândul 3, deci să rămână "celelalte societăți comerciale", incluzându-le și pe cele care sunt și cu capital privat, pentru că și ele au angajați cărora le pot acorda drepturile pe care le reglementează art. 37 alin. 1, 2 și în continuare, și cred că și aceștia trebuie să se bucure de același tratament ca și salariații și angajatorii care lucrează în unități cu capital de stat și beneficiază de aceste drepturi deductibile din punct de vedere fiscal. Dacă s-ar ține cont de propunerea mea, atunci alin. 4 din art. 37 ar fi aplicat nediscriminatoriu pentru toți salariații din România.

De asemenea, iau în considerare ceea ce Comisiile pentru buget, finanțe și bănci au precizat, și anume că nu este necesar să aducem în discuție problema deductibilității, pentru că această problemă o regăsim în legile speciale și în acest sens renunț la ceea ce s-a precizat de către Comisia pentru industrie și servicii, și anume la sintagma "care sunt deductibile la calculul profitului impozabil", dar susțin să fie eliminată sintagma "cu capital majoritar de stat", pentru a da posibilitatea, repet, tuturor angajatorilor să acorde aceste drepturi tuturor salariaților din România.

De asemenea, mai am un amendament care se referă la biletele de odihnă și tratament, amendament pe care-l regăsim în alin. 2, în sensul în care să introducem fraza:

"Suportarea parțială a costului serviciilor de tratament sau de odihnă...", pentru că sintagma "bilete de odihnă și tratament" vine din istorie, sunt noi situații astăzi, unde salariații pot s-și petreacă perioade de odihnă sau tratament și trebuie să se bucure de aceste drepturi prin înlocuirea sintagmei "biletelor de odihnă" cu "servicii de tratament sau odihnă", pentru că cei care se odihneau în agroturism, practic, nu beneficiază de bilete, ci doar de chitanțe și facturi fiscale și în acest sens trebuie să aibă dreptul s-și deconteze o parte din aceste cheltuieli.

În legătură cu primul amendament, fac precizarea că în Legea bugetului din 2003 nu era sintagma "cu capital majoritar de stat", ceea ce nu face altceva decât să susțină ceea ce am propus eu, să nu fie un tratament discriminatoriu.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Din sală:

Bravo!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bravo, bravo, dar trebuie să fie și legal.

Domnul ministru Tănăsescu.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, suntem de acord cu amendamentul comisiei.

În al doilea rând, legat de această propunere de amendare a alin. 1 al art. 37, aș vrea să vă spun care este rațiunea lui și din ce cauză considerăm neîntemeiat acest amendament. În primul rând, după cum bine știți, în aceste zile se discută în comisiile de specialitate ale Parlamentului Codul fiscal, care la ora actuală este singura lege fiscală care va guverna ceea ce înseamnă politica fiscală a țării. Acolo se recunosc ca cheltuială deductibilă pentru toate societățile comerciale, indiferent că sunt cu capital de stat sau capital privat, aceste cheltuieli legate de cheltuielile sociale. Acest alin. 1 vine și dă dreptul regiilor și tuturor societăților comerciale cu capital de stat să poată să efectueze acest tip de cheltuială. De aceea am specificat în acest alineat al art. 37 doar propunerea ca companiile de stat să poată să cheltuiască în limita a 2% cheltuieli cu această destinație.

Legat de alin. 2, suntem de acord cu această propunere de modificare a cuvântului "biletelor" cu "servicii de tratament", este corect așa, și, sigur, propunem și noi și suntem de acord cu această modificare.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră alin. 1 al art. 37, în formula propusă de Comisiile pentru buget, finanțe și bănci și susținută de Guvern.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? Mulțumesc. 143 de voturi pentru.

Împotrivă? 32 de voturi împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Supun votului dumneavoastră alin. 2 de la art. 37, cu modificarea propusă, în loc de "costul biletelor", "costul serviciilor de tratament", propus de domnul deputat Chiriță.

Vă rog să votați.

Cine este pentru?

Domnule Chiriță, nu votați împotrivă?

Mulțumesc. 165 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu avem.

Abțineri? O singură abținere.

A fost votat.

Supun votului dumneavoastră art. 37 pe ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc. 164 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

A fost votat.

Art. 38.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art. 38.

Cine este pentru? Mulțumesc. 165 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Capitolul VIII, titlul capitolului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art. 39.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art. 39, în formula propusă de inițiator.

Cine este pentru? 165 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Art. 39 a fost votat.

Art. 40.

Nu avem intervenții, amendamente.

Supun votului dumneavoastră art. 40.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă? Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art. 41.

Nu avem amendamente.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Voturi împtorivă? Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art. 42.

Nu avem amendamente.

Dacă sunt intervenții?

Supun votului dumneavoastră art. 42.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art. 43 nu are amendamente.

Supun votului dumneavoastră art. 43, cu cele două alineate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Votat în unanimitate.

Capitolul IV, "Dispoziții finale".

Cine este pentru titlul capitolului? Mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Votat în unanimitate.

Art. 44.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art. 44, în formula prezentată de inițiator.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră art. 45.

Sunt intervenții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art. 45.

Cine este pentru?

Împotrivă? Abțineri?

Votat în unanimitate.

La art. 46 dacă sunt intervenții?

Vă rog, poftiți. Vă ascultăm, domnule deputat.

Domnul Costică Canacheu:

O scurtă intervenție în legătură cu o posibilă explicație pe care o vom avea astăzi de la domnul ministru al finanțelor, domnul Tănăsescu.

La prezentarea bugetului pentru anul 2003, la prezentarea lui în fața Grupului parlamentar al Partidului Democrat, am avut o intervenție în care am cerut domnului ministru Tănăsescu ca fondurile pentru despăgubirile în legătură cu aplicarea Legii nr. 9/1998 să fie crescute, deoarece situația acelor concetățeni, care au suferit atunci, în 1940, sunt primii în ordine cronologică care încep să piardă și să sufere din cauza ororilor războiului și mai târziu a dictaturii roșii, aceia din teritoriile moldovenești și din teritoriile de peste Dunăre, ca urmare, în bugetul pe anul 2003, domnul ministru anunța așa, ușor triumfalist: "Vom avea o alocare de 2.500 miliarde!", față de alocarea pentru 2002 care era numai de 500 și ceva de miliarde, deci o creștere semnificativă. Rezultatul exercițiului bugetar 2003 până la 1 octombrie 2003? S-au acordat despăgubiri în baza Legii nr. 9/1998 în sumă de 216 miliarde. De la 2.500 miliarde prevăzuți în capitolul general, "Despăgubiri civile și alte asemenea cheltuieli judiciare, extrajudiciare derivate", nici măcar 10% nu s-au folosit pentru aplicarea Legii nr. 9/1998. Așa că acest amendament este pe deplin justificat, pentru că susține stabilirea clară a unei sume care și așa va face ca cei care beneficiază de prevederile acestei legi, adică acele 7.400 de familii, în următorii 6, 7 ani, să primească, totuși, despăgubirile pentru furtul de la 1940.

Trebuie să revin și să spun că motivația acestor familii este cu atât mai mare cu cât statul român, după 1945, a încheiat înțelegere cu statul bulgar și a finalizat acest proces prin transferuri de sume, așa că statul român, prin exercițiul lui bugetar, trebuie să-i despăgubească pe acești cetățeni cu celeritate, nu la calendele grecești.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule deputat Naidin, vă rog.

Domnul Petre Naidin:

Domnilor președinți,

Stimați colegi, Și eu sunt unul din inițiatori sau cred că eu l-am promovat și am fost sprijinit de cel puțin 70 parlamentari din Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului din Senat, Comisia pentru sănătate, ecologie, tineret și sport, Senat, Comisia pentru administrație publică, Camera Deputaților.

Sunt, într-adevăr, 7.400 de hotărâri care se află centralizate la Ministerul Finanțelor Publice, răspunsul domnului ministru Tănăsescu la interpelările colegilor mei, și dacă facem o estimare, beneficiar, moștenitor, nepoți, ce-or mai fi, din județele Constanța, Tulcea, Brăila, Călărași, Ialomița, București, Giurgiu, sunt cel puțin 100.000 de români care așteaptă de ani de zile și nu se mai indexează această sumă, așteptă aceste despăgubiri.

Și în condițiile zilelor de astăzi știm foarte bine că orice ban cuvenit prin lege este bine venit acasă, în condițiile în care sănătatea, nivelul de trai... Și nu mai detaliem.

Susțin acest amendament și mă bucur că am fost susținut, și cred că împreună cu colegul meu am reușit să tragem un semnal de alarmă și dumneavoastră să meditați atunci când veți da votul final de aprobare sau de respingere a acestui amendament.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, domnul Tănăsescu, din partea Ministerului Finanțelor Publice, după care are cuvântul domnul Florin Georgescu.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Anul trecut, într-adevăr, prin Legea bugetului, așa cum a fost ea aprobată, s-au alocat 2.500 miliarde lei. Din păcate, însă, acești bani nu au putut să fie cheltuiți. Din execuția finală a anului acestuia vor fi cheltuiți maxim 800-900 de miliarde de lei. Există constituită o comisie interministerială care funcționează și care acordă viza de plată pentru sumele respective. Sunt foarte multe dosare, mii de dosare, așa cum s-a spus aici. Această comisie interministerială, care se întâlnește o dată pe săptămână, o dată la două săptămâni, e formată din funcționari publici, din funcționari care lucrează și au alte domenii de activitate, au alte funcții, alte probleme de rezolvat, nu răspunde în totalitate cerințelor pe care dorim să le facem. De aceea am inițiat un proiect de hotărâre de Guvern prin care propunem constituirea unei comisii permanente, care să lucreze zi-lumină, zi lucrătoare numai pe această problemă, ca să accelerăm plata sumelor respective.

Repet, este o problemă de gestiune. Nu întotdeauna toate documentele sunt corect întocmite, se reîntorc dosarele pentru completare, vin înapoi, deci este o administrare foarte, foarte complicată a acestui proces.

Sperăm ca în anul care urmează să accelerăm această eliberare de bani pentru familiile îndreptățite de lege și sumele care sunt propuse în proiectul de buget, chiar dacă sunt mai mici decât anul trecut, sunt doar 1.500 și ceva de miliarde, dacă modul de administrare și dacă aceste dosare vor fi mai repede eliberate, dacă convențiile respective, dacă certificatele vor fi mai repede eliberate, vom suplimenta la rectificarea bugetului cu sumele necesare pentru a se plăti tuturor celor care sunt îndreptățiți.

De aceea, domnule președinte, vă propun pentru momentul actual să mergem pe propunerea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, de respingere a amendamentului respectiv.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Eu cred că ați reținut esențialul, că nu se pune problema în ce privește lipsa sursei financiare, ci pur și simplu este vorba de urgentarea activității comisiilor pentru a efectua plățile în timp. Deci sunt banii puși deoparte, chiar mai mult decât acea mie de miliarde.

Dacă, totuși, doriți să mai interveniți aici?

Vă rog, domnule deputat Mardari, vă rog.

Domnul Ludovic Mardari:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Domnule ministru,

În urmă cu aproximativ doi ani am făcut o interpelare la adresa domnului ministru Tănăsescu tocmai pe tema refugiaților din Cadrilater și atunci domnul ministru a spus același lucru: "Urmează să urgentăm finalizarea dosarelor." Iată că a trecut atâta timp și n-a luat nici un fel de măsură și s-ar putea ca și la anul să spună același lucru. Din această cauză eu zic că nu era rău ca sumele necesare - o estimare există - să fi fost cuprinse în bugetul de stat pe 2004.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Costică Canacheu:

Și în anul 2003, anul acesta, domnul ministru a beneficiat de buna-credință și încrederea noastră în legătură cu execuția bugetară. Pe toate capitolele, însă, aplicarea acestei legi a suferit. Față de anul 2002 este la jumătate ca dosare analizate, ca dosare validate, ca sume eliberate. În nici un caz o soluție viitoare, ipotetică, nu ne îndreptățește să stabilim un lucru cert: pentru anul 2004, o mie de miliarde vor fi alocate pentru această lege.

Dacă administrația nu va reuși, atunci administrația trebuie să plătească. Nu va reuși să analizeze atâtea dosare și să elibereze această sumă către cei îndreptățiți.

Administrația trebuie să plătească, așa cum plătește orice administrație care nu-și face datoria față de contribuabili.

Este evident că încadrarea acestei sume într-o sumă generală a despăgubirilor îi pune pe contribuabilii îndreptățiți să primească aceste despăgubiri într-o situație în care nu pot controla procesul. Nu se știe, a fost plătită despăgubirea către Compania "Glencor", de 350 de miliarde lei, înainte de a fi despăgubiți cei îndreptățiți de Legea nr. 9/1998? Am întrebat acest lucru la Ministerul Finanțelor Publice într-o scrisoare și n-am primit răspuns. Am fost îndreptat către un alt departament. Dacă din bugetul acesta a fost achitată despăgubirea către Compania "Glencor", al cărei proces, cu semne de întrebare, s-a desfășurat din 1999 până în 2003, și acești bani s-au dus în altă parte decât acolo unde ar fi trebuit, adică către cei îndreptățiți să primească despăgubiri, este o eroare a administrației noastre.

Nu trebuie să amestecăm aceste sume cu sumele pentru aplicarea Legii nr. 9/1998. De aceea cerem să fie prevăzute distinct în buget 1.000 de miliarde pentru Legea nr. 9/1998.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule ministru Tănăsescu, mergeți și luați o 1.000 de miliarde de undeva și băgați-le într-un depozit.

Stimați colegi,

Despre ce discutăm noi aici? Despre faptul că nu funcționează comisia, care trebuie să vină să încaseze banii. Vi s-a spus că se reface din nou, se reorganizează, Parlamentul are drept de verificare, de control, de ce nu-și face datoria? Nu e problemă de lipsă de bani, ci de finalizarea dosarelor, și eu vă spun cu sinceritate, am zeci de cazuri în audiență care vin la mine cu dosare pe tema asta și n-am ce să le fac pentru că nu au documentele în ordine. E foarte complicat...

Supun votului dumneavoastră acest amendament de la art. 46, cu includerea sumelor respective, la lit. a) și b)

alin. 2, respins pe motivele pe care le-ați auzit de Comisiile pentru buget, finanțe și bănci și Ministerul Finanțelor Publice.

Cine este pentru? 33 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 145 de voturi împotrivă.

Abțineri?

Supun votului dumneavoastră art. 46 în formularea prezentată de inițiator.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? Mulțumesc. 146 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 46 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

La art. 47 dacă sunt intervenții?

Vă ascultăm, domnule deputat Chiliman.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnilor președinți,

Onorați colegi,

La nr. 85 în raportul cu amendamentele respinse se află un amendament al Grupurilor liberale, care cer introducerea unui articol 461 nou și care face referire la crearea și alimentarea unor fonduri prevăzute de două legi, de restituire a unor fonduri de despăgubiri. Aceste fonduri de despăgubiri sunt prevăzute de Legea nr. 10/2001 privind imobilele și de Legea nr. 1/2000 privind fondul funciar.

În susținerea acestui amendament vine și o critică, din multele critici ale Uniunii Europene în ultimul Raport de țară, referitoare la problema restituirilor - depăgubirile sunt tot o formă de restituire -, și, în al doilea rând, am un recent răspuns primit de la Guvern cum că aceste sume vor fi prevăzute în bugetul pe anul 2004. Deci există un răspuns al Guvernului pe care l-am primit acum câteva zile și faptul că s-a "uitat", ca să folosesc ghilimele înainte și după uitat, acest mic detaliu cu alimentarea acestor fonduri din bugetul pe anul 2004 de către cei care l-au inițiat mă face să cred că în cadrul Guvernului nu știe stânga ce face extrema stângă, pentru că e Guvernul de stânga, nu pot să spun că nu știe dreapta ce face stânga. Asta este.

Ca atare, am propus un amendament...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ca atacantul central merge...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule președinte, atac și eu cum pot, nu?! Politic.

Deci aici avem o mare problemă. Trebuie create aceste fonduri. Există presiunea Uniunii Europene, există presiunea miilor de proprietari, de care cred că clasa politică din România nu mai are dreptul s-și bată joc în continuare.

Ca atare, solicit ca, în primul rând, să știu de ce Guvernul îmi răspunde că va fi inclus în bugetul pe anul 2004, printr-o adresă oficială, și aceste fonduri nu se află în bugetul pe anul 2004, și, în al doilea rând, ce are de gând Guvernul să facă în cazul în care nu intră aceste fonduri cu problema despăgubirilor, pentru că asta e o problemă care începe să creeze presiune mare asupra României.

Vreți să aruncați această problemă pentru anul 2005 pentru cei care vor veni atunci la guvernare? E un angajament pe care și l-a luat actualul Guvern, să înceapă rezolvarea problemei despăgubirilor. Nu este simplă. Este un motiv pentru care am vrut să ajutăm Guvernul, făcând acest amendament care, vă spun, este susținut și de o adresă a Guvernului.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul ministru Tănăsescu.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Respingem acest amendament pe următoarele motivații.

În primul rând, Ordonanța Guvernului nr. 111/2003 se află în dezbatere parlamentară. Ea este în discuții la comisiile de specialitate. Mai mult, această propunere care vine astăzi, prin acest amendament, este o propunere constructivă, dar care trebuie să fie utilizată la legea respectivă, atunci când va fi aprobată Ordonanța Guvernului nr. 111/2003.

Am decis ca, în lucrările comisiei de specialitate, la această ordonanță să fie trecute domeniile de activitate pe care Parlamentul le va aproba pentru utilizarea sumelor din privatizare, și este foarte corect acest lucru.

Pe lângă sume legate de proiecte de infrastructură, susținerea pilonului II de pensii, putem introduce ca parte din ele să fie folosite și pentru această destinație, pe care colegul nostru o propune astăzi aici.

Mai mult, aș vrea să vă spun că este o impresie că acești bani se pot cheltui și că sunt niște bani cu care Guvernul poate face ce vrea cu ei. Este o impresie falsă și dați-mi voie să vă explic de ce. Fondurile din privatizare care se colectează vor putea fi utilizate pe destinațiile pe care Parlamentul le va aproba numai în limita cheltuielilor prevăzute în bugetul de stat, aprobat de dumneavoastră, cu ocazia aprobării Legii bugetului de stat. Deci nu poți face cheltuieli suplimentare pentru alte lucruri decât numai în limita cheltuielilor și a deficitului bugetar aprobat prin Legea bugetului. Singura deosebire a utilizării acestor surse din privatizare este faptul că statul nu trebuie să se mai ducă pe piață să se împrumute pentru ele, fiindcă există sursa de finanțare.

Dar cheltuiala ca atare din sursă existentă, numită "Venituri din privatizare" se va face în limitele, repet, constituite și aprobate de Parlament prin buget.

De aceea am intervenit și vă propun a respinge acest amendament aici, la Legea bugetului, cu rugămintea ca în dezbaterile parlamentare la Ordonanța Guvernului nr. 111/2003 să fie introdus și acest domeniu de activitate care, repet, este un lucru foarte important în posibilitățile de cheltuire a banilor din privatizare.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Așa, judecând între noi, mi-ar fi plăcut o propunere în care veniturile din privatizare, reprezentând capital, să propuneți să fie utilizate tot pentru cheltuieli de capital, și nu pentru consum. Asta e viața!

Stimați colegi,

Ați auzit argumentele legate de faptul că bugetul se face pe legile existente. Când vom adapta legile noastre cu alte cerințe și cu modificări, putem opera. Deci a fost respins de Ministerul Finanțelor Publice și de Comisiile pentru buget, finanțe.

Supun votului dumneavoastră art. 461, propus și susținut aici de domnul deputat Chiliman.

Cine este pentru? 32 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog să votați. Mulțumesc.

142 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Amendamentul a căzut.

La art. 47 sunt intervenții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art. 47.

Cine este pentru?

Împotrivă? Abțineri?

În unanimitate, s-a adoptat.

La art. 48, cu referire la anexe. Aici mi-e greu să cred că va fi vreo intervenție.

Cine este pentru?

Împotrivă? Abțineri?

În unanimitate, s-a aprobat.

Dacă mai sunt intervenții? Nu avem alte intervenții.

Stimați colegi, vă rog să-mi permiteți să trecem mai departe. Intrăm pe anexe.

Stimați colegi,

Discuția se referă la faptul că am venit cu o corecție legată de învățământ. Domnul Stanciu văd că lipsește acum.

Să introducem un art. 49, practic art. 48 care va deveni art. 49. Deci să introducem un articol nou în care să prevedem...

Vă ascultăm, domnule ministru Tănăsescu, că este bine să rezolvăm și această problemă.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Conform celor discutate de dimineață cu liderii grupurilor parlamentare, am agreat, pe lângă acest surplus financiar pentru învățământ, să fie introdus un articol nou, cu următorul conținut, ca la o eventuală rectificare, din sumele care vor fi potențial valabile la acea dată, ele să fie folosite cu prioritate pentru acțiunea de învățământ.

De aceea vă propunem acest alineat nou al art. 48, domnule președinte. Sau 49?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu. E alineat nou, care va fi 48 și 48 devine 49, că face trimitere la anexe.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

De acord. Deci, cu această rugăminte de a introduce acest alineat nou, vă rog să fiți de acord cu el pentru a-l introduce în Legea bugetului.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Deci este articol nou.

Cine este pentru?

Împotrivă? Abțineri?

În unanimitate, s-a aprobat.

Stimați colegi,

Legat de anexa nr. 1, anexa de sinteză, ca și anexa nr. 2, ele se votează de principiu, având în vedere că intervențiile la restul anexelor corectează anexele de sinteză, așa cum este normal.

Sunt intervenții la anexa nr. 1?

Doamna Maria Apostolescu:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Prin amendamentul nostru am urmărit ca populația să fie informată în ceea ce privește sancționarea evaziunii fiscale, potrivit Legii nr. 87/1994 și modificărilor ulterioare.

Noi, de fapt, ne-am referit doar la sumele colectate din amenzile potrivit acestei legi și care sume să fie colectate într-un cont separat prin care populația să fie informată de cuantumul lor.

Ce greșeală am făcut noi? Am indicat și destinația acestui cont, o destinație socială. Noi sperăm că dacă ne retragem această recomandare, sperăm că nu mai este nici un impediment ca acest amendament să fie aprobat.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimată colegă, sunt puțin în ceață. (Discuții, râsete.)

Localizați la ce poziție este amendamentul dumneavoastră!

Doamna Maria Apostolescu:

88.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Eu eram în ceață, nu dumneavoastră. Scuze! Deci la 88.

Doamna Maria Apostolescu:

Nu la anexa nr. 1 mi-ați dat cuvântul?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, doamna deputat Apostolescu, acum am localizat.

Vă rog, doamna deputat, vă ascultăm.

Doamna Maria Apostolescu:

Noi am cerut acest amendament pentru că un astfel de cont ar conduce la creșterea transparenței luptei împotriva fenomenului criminalității economice în domeniul fiscal și, totodată, ar reprezenta un barometru al sănătății sistemului social și al eficacității acțiunii de asanare a corupției.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles. Am ieșit din ceață. V-am înțeles foarte bine.

Vă mulțumesc foarte mult, doamna deputat Apostolescu.

Are cuvântul domnul ministru Tănăsescu.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Domnule președinte,

Dacă ne uităm la pagina 32, vom vedea că acolo avem acel cont la care se referea doamna deputat, se cheamă "Venituri din amenzi și alte acțiuni", care sunt evidențiate la capitolul 22.01, subcapitolul 03. La pagina 32, doamna deputat.

Pe de altă parte, potrivit Legii finanțelor publice, veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare, ele se depersonalizează. Deci, ca atare, nu pot fi de acord cu această propunere a doamnei deputat.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ce ar însemna ca fiecare sumă pe care o încasăm să o dăm pe destinație? Ar fi frumos.

Stimați colegi, ați auzit argumentele.

Supun votului dumneavoastră acest amendament susținut de doamna deputat.

Mai doriți să luați cuvântul?

Vă rog, domnule deputat. Domnul deputat Eugen Popescu, da?

Aveți cuvântul.

Domnul Costel Eugen Popescu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Cred că nu am fost înțeles. Această destinație la care dumneavoastră vă referiți a fost retrasă din amendament.

Era singura obiecție care ne-a dat amendamentul.

Nemaifiind obiecție, nu văd nici un motiv ca amendamentul să nu fie bun.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Să nu fie nici un dubiu, supun votului dumneavoastră acest amendament, respins de Ministerul Finanțelor Publice și comisiile pentru buget, finanțe.

Cine este pentru? 39 de voturi pentru.

Împotrivă? 146 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Amendamentul a căzut.

Mai sunt intervenții la anexa nr. 1?

Supun votului dumneavoastră, de principiu, anexa nr. 1, urmând ca modificările sau eventuale aprobări de anexe să le corectăm și în sinteză.

Cine este pentru? 146 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 12 voturi împotrivă.

Abțineri? O singură abținere.

La anexa nr. 2 nu avem intervenții, dar este tot de sinteză. O votăm tot de principiu.

Supun votului dumneavoastră anexa nr. 2.

Cine este pentru? 146 voturi pentru.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

A fost adoptată.

Anexa nr. 3/01, "Administrația prezidențială".

Dacă doriți să dați sume în plus? Nu sunt încercări de genul acesta. Nu avem amendamente.

Supun votului dumneavoastră anexa nr. 3/01.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

S-a votat în unanimitate.

Anexa nr. 3/02, "Senatul României". Nici o intervenție.

Nu avem amendamente.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

S-a votat în unanimitate.

Anexa nr. 3/03, "Camera Deputaților".

Sunt intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă? Abțineri?

Votat în unanimitate.

Anexa nr. 3/04, "Curtea Supremă de Justiție".

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu (din sală):

Este amendament al comisiei.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, eu îmi fac temele de acasă. Vă rog eu foarte mult. Nu vă faceți probleme.

La anexa nr. 1, dacă vreți să vă spun, avem și un amendament acceptat de Comisiile pentru buget, finanțe, și avem un amendament respins.

Domnule deputat Boc, aveți cuvântul.

Domnul Emil Boc:

Așteptăm bilele albe manifestate în voturile dumneavoastră pozitive pentru amendamentul în favoarea justiției române, nu v-ați gândit la altceva, bănuiesc.

Amendamentul nostru - al nostru, adică al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări din Senat și Camera Deputaților - pornește de la actuala situație a Curții Supreme de Justiție.

În primul rând, prin revizuirea Constituției, Curtea Supremă de Justiție s-a transformat în Înalta Curte de Justiție și Casație, cu competențe diferite și sporite față de cele existente. Guvernul, prin Ordonanța de urgență nr. 138, în această toamnă a amplificat atribuțiile Curții Supreme de Justiție. În ce sens? Dumneavoastră știți că, începând cu 28 august, toate recursurile din această țară ajung în ultimă instanță să fie judecate la Curtea Supremă de Justiție. Deci chiar dacă este vorba de o pensie alimentară, care se judecă la Judecătoria Dragomirești, să spunem, din județul Maramureș, apelul este la Curtea de Apel din Cluj și recursul la Curtea Supremă de Justiție. Asta a însemnat și înseamnă cel puțin o triplare a volumului de activitate al Curții Supreme de Justiție, la o primă apreciere, globală.

Evident că această sporire a atribuțiilor Curții Supreme de Justiție nu trebuie să rămână fără consecințe în plan material, în plan bugetar. Dacă îi dăm atribuții, trebuie să îi dăm și buget. A-i da doar competențe, doar atribuții, doar sarcini, doar volum de muncă, fără a le pune la dispoziție și resursele necesare, înseamnă, în fapt, să afectăm buna funcționare a puterii judecătorești, a Curții Supreme de Justiție, care se află în vârful piramidei puterii judecătorești din România.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a ținut cont de constrângerile bugetare existente și nu a exagerat. Și-a dat seama că avem un buget unde resursele sunt limitate și trebuie drămuite foarte atent. Dar dacă dorim să avem o justiție independentă, dorim ca în Rapoartele de țară justiția să nu mai figureze în continuare ca o bilă neagră a Guvernului - sper ca cei care au urechi de auzit să audă...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă bila neagră lovește unde trebuie, e bună.

Domnul Emil Boc:

Bila neagră la o moțiune de cenzură dacă o pui în urna albă are un avantaj care conduce la căderea Guvernului, din punctul nostru de vedere.

Deci dacă dorim, într-adevăr, și acum revin la partea serioasă, trebuie să-i conferim și sumele necesare. Noi am propus o sumă modică, vă dați seama, 50 de miliarde lei. Este o sumă care nu face altceva decât să asigure funcționarea la cote minimale a Curții Supreme de Justiție, fiindcă ea în momentul de față se află în stare de avarie sub aspectul funcționării legate de cheltuielile bugetare.

Această sumă de 50 de miliarde lei vizează cheltuielile de personal și cheltuielile cu serviciile de capital și cheltuielile materiale. Pentru personal am demonstrat de ce: triplarea volumului de activitate.

Pentru cheltuielile materiale vă pot menționa faptul că acum se pregătește un nou sediu pentru Curtea Supremă de Justiție. Și aici, din nefericire, s-a pus căruța înaintea cailor. Trebuia înainte să se asigure infrastructura, adică sediul, să pregătească judecătorii necesari pentru a face față triplării volumului de activitate. Nu s-a făcut. Bun.

Suntem în activitate, ce putem face? Nu avem banii cu care să plătim judecătorii, nu avem spațiu unde să se judece cauzele. Ce se întâmplă cu justiția în aceste condiții?

Această sumă modică, repet, potrivit aprecierii formulate de reprezentanții Curții Supreme de Justiție, ar scoate pe moment Curtea Supremă de Justiție din starea de avarie în care funcționează, într-o stare de funcționare la limită, urmând ca pe parcursul anului, prin rectificări bugetare, să putem oferi și alte soluții financiare Curții Supreme de Justiție.

Sediul în care se află în acest moment nu mai poate face față provocărilor de activitate la care este supusă Curtea Supremă de Justiție. Banii pe care vi-i solicităm vizează și modernizarea sediului pe care îl va primi Curtea Supremă de Justiție.

Din acest punct de vedere sperăm ca dumneavoastră să fiți de acord, și domnul ministru al finanțelor să găsească resursele financiare, așa cum a reușit de foarte multe ori să găsească prin abilitatea Domniei sale, locul de unde să fie transferate 50 de miliarde lei pentru a fi oferite Curții Supreme de Justiție.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

O singură precizare. La intervenția pe care Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a făcut-o...

Domnule deputat Boc! Domnule deputat Boc!

...dumneavoastră ați propus 50 de miliarde și Comisiile pentru buget, finanțe și cu Ministerul Finanțelor Publice au acceptat 37 miliarde. Deci amendamentul dumneavoastră în proporție de 75% a fost acceptat.

Sigur că dumneavoastră ați vrea încă 50 de miliarde, dacă se poate peste, dar la propunerea comisiilor s-a mers pe formulă. Greșesc, domnule Tănăsescu?

Domnule ministru Tănăsescu, aveți cuvântul.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Nu vreau decât să completez doar un lucru din ceea ce ați spus dumneavoastră, domnule președinte. Am aprobat această suplimentare cu 37 miliarde, aferente a 45 de posturi noi. Această sumă a fost stabilită de comun acord cu ordonatorul principal de credite, respectiv Curtea Supremă de Justiție, urmând ca pe parcursul execuției bugetare necesitățile de creștere a numărului de oameni din această instituție să fie acoperite corespunzător cu resursele financiare respective.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, domnule deputat Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este adevărat că a existat din partea Ministerul Finanțelor Publice, și am subliniat acest lucru, o disponibilitate de a înțelege situația Curții Supreme de Justiție. De fapt, a fost situația creată de Guvernul României prin ordonanță de urgență. Nu a fost o situație creată de altcineva și era firesc ca reacția Guvernului să se regăsească. Dar, din discuțiile pe care le-am avut în Comisiile juridice reunite, suma minimală care ar fi scos, repet, Curtea Supremă de Justiție din actuala stare de avarie nu era 37 de miliarde, ci 50 de miliarde. Pentru că în acest moment, după cum dumneavoastră știți, un nou sediu al Curții Supreme de Justiție încă nu este funcțional. Acel sediu trebuie să fie pregătit pentru cea mai înaltă instanță a țării. Dacă din perspectiva numărului de persoane, cele 45 de posturi, pe moment, probabil că reușesc, dacă dumneavoastră ați avut discuții cu ordonatorul principal de credite, acoperă, din perspectiva dotărilor materiale, însă, în acest moment Curtea Supremă de Justiție nu poate funcționa fizic și de aceea suplimentarea pe care noi am cerut-o, până la 50 de miliarde, ar fi aceea de a permite un sediu funcțional Curții Supreme de Justiție.

Deci, în consecință, dacă am făcut un pas, haideți să-l facem și pe celălalt, pentru a da un aspect de întreg funcționării Curții Supreme de Justiție.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doleanța s-a înțeles.

Domnule ministru păstrați...?

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu (din sală):

Ne păstrăm răspunsul precedent.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci Ministerul Finanțelor Publice, Guvernul, își păstrează punctul de vedere legat de această suplimentare de 37 miliarde.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Boc, legat de această suplimentare.

Domnul Emil Boc (din sală):

Al comisiei!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Cine este pentru suplimentare la suplimentare? Al comisiei, în general, dar susținut de dumneavoastră.

17 voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Împotrivă?

Deci amendamentul a căzut.

Din sală:

Câte voturi pentru?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

100 și vreo 64...

Supun votului dumneavoastră amendamentele Comisiei pentru buget, finanțe, această suplimentare de 37 de miliarde, la propunerea tot a Comisiilor juridice.

Vă rog, cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Domnul Eugen Lucian Pleșa (din sală):

Împotrivă.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Împotrivă să dăm bani în plus la justiție? Am înțeles.

Un vot împotrivă, două.

Abțineri?

185 de voturi pentru.

Vă consult, întrucât - și îmi cer scuze că nu am spus-o de la început - deja începem să primim la instituții documentele oficiale cu antetul "Înalta Curte de Casație și Justiție", dacă sunteți de acord să schimbăm denumirea și să mergem pe denumirea din Constituție, în loc de "Curtea Supremă". De acord. Nu este cazul să supunem votului, că ne obligă Constituția. Rog Ministerul Finanțelor Publice, în anexa nr. 3/04 și peste tot, să folosim "Înalta Curte de Casație și Justiție".

La anexa nr. 3/05, "Curtea Constituțională."

Sunt intervenții? Nu avem amendamente.

Cine este pentru propunerea inițiatorului? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

S-a votat în unanimitate.

Anexa nr. 3/06, "Consiliul Legislativ". Nu sunt amendamente.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

S-a votat în unanimitate.

Anexa nr. 3/07, "Curtea de Conturi".

Avem, stimați colegi, un amendament al Comisiilor pentru buget, finanțe, diminuarea bugetului Curții de Conturi cu 78,3 miliarde, întrucât am scos jurisdicția de acolo.

Sunt observații? Nu.

Supun votului dumneavoastră amendamentul Comisiei pentru buget, finanțe la anexa nr. 3/07.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

S-a votat în unanimitate.

Anexa nr. 3/08, "Consiliul Concurenței". Nu avem amendamente, nici admise, nici respinse.

Vă rog, cine este pentru?

Împotrivă? Abțineri?

S-a votat în unanimitate.

Anexa nr. 3/09, "Avocatul Poporului". Nu avem amendamente de nici un fel.

Sunt intervenții? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă? Abțineri?

S-a votat în unanimitate.

Anexa nr. 3/10, "Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității".

Sunt intervenții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră această anexă.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Aveți o abținere, doamna deputat?

Doamna Maria Apostolescu (din sală):

Da.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Cu două abțineri, cu marea majoritate, a fost adoptată.

Anexa nr. 3/11, "Secretariatul General al Guvernului".

Aici vom introduce corecturile, inclusiv steluța legată de fondurile...

A! Scuzați-mă! Consiliul Național al Audiovizualului este anexa nr. 3/11.

Nu avem amendamente.

Sunt intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Împotrivă?

Abțineri? 5 abțineri.

Cu marea majoritate, a fost adoptată.

Anexa nr. 3/12, "Secretariatul General al Guvernului", stimați colegi.

Avem 3 amendamente propuse de Comisiile pentru buget, finanțe, plus steluța, și rog să se corecteze de către Comisiile pentru buget, finanțe așa cum am discutat-o.

Vă propun să reluăm votul după-amiază. Rog Comisiile pentru buget, finanțe, împreună cu Ministerul Finanțelor Publice, să introducă corecturile la anexa nr. 3/12/06 lit. e) cum am stabilit, cu steluță, "pentru românii de pretutindeni", da? Inclusiv cu Moldova.

De acord?

Vă propun să ne oprim aici. Ne revedem la ora 15,00 în sală pentru a continua lucrările noastre. Vă așteptăm, stimați colegi.

................................................

Domnul Valer Dorneanu:

................................................

Trecem la anexa nr. 3/12.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, continuăm dezbaterile asupra proiectului de Lege privind bugetul de stat pe 2004.

Am rămas la anexa nr. 3/12. Ordonator principal de credite, Secretariatul General al Guvernului.

Doresc să vă informez, legat de textele care au fost elaborate, legat de această anexă, cu privire la sumele destinate pentru presa scrisă în limba română din străinătate.

Deci la anexa nr. 3/12/06 avem următorul text:

"Destinația sumelor prevăzute în bugetul Secretariatului General al Guvernului la capitolul 59.01, «Cultură, religie și acțiuni privind activitatea sportivă și de tineret», titlul «Transferuri», a căror utilizare se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la indicatorul «Sprijinirea activităților românilor de pretutindeni și a organizațiilor reprezentative ale acestora»", la suma de 165 miliarde lei se introduce un asterisc cu următorul conținut, citesc: "Sumele care se vor utiliza pentru sprijinirea presei scrise în limba română din afara granițelor României se vor stabili împreună cu Comisia pentru cultură, culte, artă și mijloace de informare în masă a Senatului și Comisia pentru cultură, artă, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților."

Dacă sunt observații la acest text? Dacă nu, îl supun aprobării dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Voturi împotrivă? Abțineri?

A fost votat în unanimitate.

De asemenea, introducem la lege un articol nou, i-am spus noi 49, dar, așezat în ordine, este 47 prim: "La o posibilă rectificare a bugetului de stat pe anul 2004, din eventualele sume suplimentare se vor aloca cu prioritate fonduri pentru finanțarea acțiunii de învățământ.", conform celor convenite cu liderii de grupuri parlamentare.

Dacă sunt observații la text? Dacă nu, supun votului dumneavoastră textul.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Voturi împotrivă? Abțineri?

Votat în unanimitate.

Stimați colegi, continuăm cu anexa nr. 3/12, "Secretariatul General al Guvernului".

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Vă precizez că cele două Comisii de buget, finanțe, în baza amendamentelor făcute de colegii parlamentari și de către comisiile permanente, au venit cu trei amendamente la anexa nr. 3/12/06: o modificare la lit. a);

de asemenea, la anexa nr. 3, "Destinația sumelor" avem modificări la litera a) - aveți în față anexele - și la 3/12/09, de asemenea, o propunere de text a Comisiilor de buget, finanțe și bănci.

Dacă sunt observații asupra acestor amendamente ale Comisiilor de buget, finanțe și bănci? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră aceste amendamente.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Două abțineri.

Au fost votate cu marea majoritate a colegilor prezenți.

Stimați colegi, supun votului acum anexa nr. 3/12 în totalitate.

Cine este împotrivă?

Abțineri? Două abțineri.

Voturi pentru? 220 de voturi pentru.

La anexa nr. 3/13, "Ministerul Afacerilor Externe", nu avem nici un fel de amendamente, nici admise, nici respinse.

Dacă sunt, totuși, intervenții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră anexa nr. 3/13.

Cine este împotrivă?

Abțineri? Două abțineri.

Voturi pentru? 220 de voturi pentru.

La anexa nr. 3/14, "Ministerul Integrării Europene", dacă sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

Supun votului dumneavoastră anexa nr. 3/14, "Ministerul Integrării Europene".

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi pentru? 223 de voturi pentru.

Anexa nr. 3/15, "Ministerul Finanțelor Publice".

Dacă sunt intervenții?

Vă rog, domnul deputat Mardari, aveți cuvântul.

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mă refer la poziția 104 de la amendamente respinse.

Este vorba de viitorul sediu al Direcției Finanțelor Publice din Județul Timiș, a cărui construcție a început în anul 1999, estimându-se o durată de 8 ani până la terminare.

Având în vedere sumele mici alocate anual, se poate presupune că finalizarea va avea loc peste mai mult de 20 de ani, timp în care Direcția Finanțelor Publice Timiș va plăti sume considerabile, drept chirie, pentru spațiul neadecvat în care își desfășoară activitatea în prezent.

Dacă aveți curiozitatea să verificați în Legea bugetului de stat pe 2003, veți constata că Guvernul și-a luat angajamentul ca în anul 2004 să aloce pentru această investiție suma de 60 de miliarde lei. Nu s-a ținut de cuvânt, alocând doar 23 de miliarde lei.

După cum puteți constata, prin solicitarea unei suplimentări de 37 de miliarde lei, m-am gândit să contribui la salvarea onoarei Guvernului. În amendament puteți citi că am solicitat 60 de miliarde, în loc de 23, cât s-a prevăzut în proiect.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, dacă mai sunt și alte intervenții la acest subiect?

Domnul ministru Tănăsescu, vă rog.

Observați că e în sprijinul dumneavoastră. Domnul Ludovic Mardari vă susține.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Eu îi mulțumesc domnului deputat pentru această grijă pe care o are pentru Ministerul Finanțelor Publice. Și noi am vrea să alocăm mai mulți bani direcțiilor de finanțe publice, ca să le putem termina. Din păcate, aceste restricții bugetare atacă și Ministerul Finanțelor Publice.

Sigur, suma alocată, de 23 de miliarde lei, nu va duce la finalizarea acestui obiectiv de investiții în anul următor, dar va concluziona, zic eu, în mare parte, finalizarea lui și, probabil, darea în folosință în anul 2005.

Principiul care a stat la baza repartizării sumelor, și nu numai ordonatorului de credite Ministerul Finanțelor Publice, a fost acela ca sumele să fie alocate acelor obiective de investiții care, într-adevăr, pot să fie terminate în anul care urmează. Deci să nu ne mai Omprștiem cu banii pe un număr mare de obiective de investiții, ci să ne localizăm acolo unde, într-adevăr, rezultatele alocării banilor respectivi se și văd.

De aceea, îmi pare rău că nu pot fi de acord cu acest amendament, cu toate că mi-aș dori-o. Cu certitudine, în anul 2005, acest obiectiv de investiții va fi finalizat.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Poate, totuși, în cursul anului, la rectificare, să faceți un efort, pentru că, într-adevăr, sediile astea trebuie terminate.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

E început în 1992, pe vremea dumneavoastră, domnule președinte.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

E adevărat, l-am început în 1992, dar trebuie făcut un efort și se găsesc pe parcurs soluții.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Pe parcursul execuției, mai facem un efort.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult pentru sprijin.

Deci ați ascultat argumentația. Sunt convins că și ministrul de finanțe este interesat în finalizarea acestor sedii. Eu cred că se pot face puține eforturi, în exercițiul funcțiuni, prin redistribuire, astfel încât clădirea să fie gata și dotată corespunzător.

Supun votului dumneavoastră acest amendament susținut de domnul deputat Ludovic Mardari.

Vă rog, cine este pentru acest amendament, respins de Ministerul Finanțelor Publice, din păcate? 31 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? 230 de voturi împotrivă.

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă mai sunt intervenții la anexa nr. 3/15? Înțeleg că nu sunt.

Stimați colegi,

Avem un amendament propus de Comisiile pentru buget, finanțe și bănci. Este vorba de trecerea sumei de 1.591 de miliarde lei de la Ministerul Finanțelor Publice la Autoritatea Națională de Control, prin preluarea acelor instituții, Garda Financiară și Vama.

Supun votului dumneavoastră amendamentul Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci.

Cine este pentru? 230 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Abțineri?

Nu avem voturi împotrivă.

Cu două abțineri, a fost votată această propunere.

Supun votului dumneavoastră acum anexa nr. 3/15, cu modificarea pe care tocmai am votat-o.

Cine este pentru? Mulțumesc. 230 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 16 voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Anexa a fost votată.

Anexa nr. 3/16, "Ministerul Justiției".

Dacă sunt de susținut amendamente?

Domnul deputat Emil Boc, aveți cuvântul.

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În cadrul amendamentelor respinse, la capitolul consacrat Ministerului Justiției sunt mai multe amendamente. Mă voi referi doar la unul dintre ele, cel care a fost propus atât de către Comisia juridică, cât și de către Comisia pentru apărare și care vizează suplimentarea cu 500 de miliarde a bugetului Ministerului Justiției, care, în principiu, ar trebui să aibă următoarea acoperire:

1. Direcția Generală a Penitenciarelor are nevoie de un supliment de fonduri pentru a acoperi deficiențele consacrate în Raportul de țară cu privire la raportul dintre numărul de deținuți și situația numărului de peniteniciare, având în vedere supraaglomerarea penitenciarelor din România, iar în Raportul de țară există mențiunea expresă cu privire la această situație.

2. Această sumă ar acoperi, în parte, nevoile Ministerului Justiției cu privire la dotările materiale ale instanțelor de judecată și la reparațiile care au loc în toată țara, cu privire la sedii, pentru ca justiția să se desfășoare într-un cadru coerent, civilizat și, evident, sub semnul solemnității specifice acțiunii de judecată. Nu este firesc să desfășori activități de judecată în săli improprii, care nu îți inspiră nici pe departe sentimentul încrederii în actul de justiție și în solemnitatea sentinței pronunțate de judecător.

Nu vreau să enumăr aici câte sedii și câte alte instituții ale puterii judecătorești ar avea nevoie de aceste sume de bani.

3. Cheltuielile legate de personal.

După cum ați putut observa, în raportul de țară prezentat în luna noiembrie de către Comisia Europeană se arată foarte clar faptul că numărul de cauze alocate unui judecător a crescut de la 350 la 510. Cu alte cuvinte, volumul de activitate al unui judecător, în loc să scadă la norma din Uniunea Europeană, în jur de 200-250, a crescut aproape geometric, iar în momentul de față calitatea actului de justiție are de suferit datorită supraaglomerării cu un număr prea mare de cauze a judecătorilor. Deci această sumă ar acoperi și aceste lucruri legate de o bună administrare a actului de justiție prin reducerea numărului de cauze pe care un judecător trebuie să le judece într-un an.

Nu în ultimul rând, această sumă a fost avută în vedere pentru informatizarea sistemului instanțelor judecătorești. Nu este firesc să avem instanțe judecătorești unde se judecă după stilul din Evul Mediu, cu dosare slinoase, fără o bază informatică, fără calculatoare, fără un acces la zi la legislația noastră, când există judecătorii și chiar tribunale, uneori, care nu sunt conectate la sistemul informațional, și o lege adoptată de către Parlament ajunge într-o judecătorie la o săptămână sau chiar la două.

Nu este firesc să facem o justiție după ureche, fără să-i punem la dispoziție mijloacele informatice necesare.

Chiar dacă, din partea Ministerului Justiției, prin anumite proiecte externe s-a încercat în câteva centre-pilot să se facă progrese, această acțiune de justiție nu poate viza numai anumite centre-pilot. Informatizarea instanțelor de judecată este o chestiune care vizează, de fapt, sistemul administrării dreptății în România și nu putem spune că administrăm dreptate numai în anumite centre-pilot, pentru că nu asigurăm un sistem informatic necesar.

Iată de ce, doamnelor și domnilor, sper că dumneavoastră veți admite, în principiu, amendamentul care figurează la punctul 115 din cadrul amendamentelor respinse și veți da justiției ceea ce merită.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Din păcate, nu prea avem personal, nu prea avem juriști. E o criză mare de juriști, domnule Boc. Trebuie să specializăm mai mulți prin facultăți.

Vă rog, dacă mai sunt și alte intervenții?

Domnul deputat Naidin.

Domnul Petre Naidin:

Domnule președinte,

La poziția 116, o investiție din municipiul Călărași, Tribunalul Călărași, începută exact din vremea când dumneavoastră conduceați Guvernul Văcăroiu. Și au trecut atâția ani, dar nu s-a reușit a se finaliza. Suma pe care o cer eu, în numele a cel puțin 30 de parlamentari de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări din Senat și Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților, nu ar fi deosebit de mare. A fost o soluție: Fondul de rezervă. Poate să fie prin redistribuire. Orice, numai ca această investiție să capete finalitate.

De ce? Pentru că nu poți funcționa în municipiu cu patru instituții din Ministerul Justiției. Mai mult cheltuiești pe întreținere și reparații și este evident că trebuie să le concentrezi într-o singură instituție.

În al doilea rând, "Călărași, te vrem oraș", într-adevăr, dacă și această investiție ar fi finalizată.

Domnilor colegi,

Aveți posibilitatea să reflectați și să mă sprijiniți, să sprijiniți cele două comisii prin votul dumneavoastră, prin alocarea suplimentară, pentru această investiție, a unei sume care nu este deosebit de mare.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă mai sunt intervenții?

Domnul președinte Mircea Ionescu-Quintus.

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor miniștri,

Stimate și stimați colegi,

Mă alătur pentru susținerea amendamentului prezentat de domnul deputat Boc, pentru că, întâmplător sau neîntâmplător, încă de multă vreme cunosc situația foarte serioasă, foarte grea, a penitenciarelor din România.

Doresc să vă spun că, cu mult timp în urmă, când eram ministrul justiției, aproape toate vizitele pe care le primeam ajungeau întotdeauna la vizitarea penitenciarelor.

Și în momentul de față... S-au făcut eforturi de-a lungul timpului, însă nu s-a ajuns la o situație care, într-adevăr, să ne așeze nu la nivelul țărilor europene, dar în nici un caz să nu se mai ajungă ca în același pat să stea doi sau două deținute.

Nu știu dacă e posibil să se dea întreaga sumă, dar o îmbunătățire a acestei sume, destinate în primul rând situației penitenciarelor, se impune.

Știm că magistrații au retribuții, au o recompensă bănească bună. Nu este suficient și, dacă dorim ca justiția, într-adevăr, să corespundă standardelor și pretențiilor europene îndreptățite, trebuie să facem... Și îl rog pe domnul ministru al finanțelor să se încerce o soluție, pentru că, într-adevăr, ceea ce se întâmplă în momentul de față în penitenciarele din România nu îngăduie reeducarea oamenilor care ispșesc o pedeapsă.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Mai doriți să interveniți? Vă rog.

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Stimați colegi senatori și deputați,

Cred că amendamentul propus de domnul Petre Naidin pentru suplimentarea investiției "Tribunalul Călărași" este justă și nu este prea mare pentru a nu-i putea acorda dreptul de a trece prin Parlament și a se aviza ca atare.

Municipiul Călărași, într-adevăr, are nevoie de această instituție, într-o clădire nouă, adecvată, care poate fi terminată mai repede, în folosul justiției și al bunei sale funcționări pe teritoriul județului Călărași.

Probleme sunt foarte multe și investiția o socotesc absolut necesară. De aceea o susțin, ca deputat de Călărași, care cunosc de la fața locului necesitatea acestei investiții.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă mai sunt intervenții, stimați colegi?

Dau cuvântul domnului ministru Tănăsescu. (Discuții la masa prezidiului.)

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să fac câteva comentarii la aceste amendamente care au fost propuse de domnii parlamentari și respinse de către Comisiile pentru buget, finanțe și bănci.

Vizavi de cererea care a fost făcută prin amendamentul nr. 115, respectiv de suplimentare cu 500 de miliarde lei pentru cheltuieli materiale, servicii și așa mai departe, sigur, acest lucru nu este posibil, fiindcă Fondul de rezervă, după cum bine știți, este limitat, dar ceea ce vă pot spune eu e că prin actuala proiecție a bugetului... Sigur, și noi susținem Raportul de țară, la fel ca și domnul deputat Boc, și noi dorim să întărim capacitatea justiției, și tocmai acest lucru am făcut. La bugetul rectificativ care a fost aprobat de către dumneavoastră acum câteva zile s-a suplimentat numărul magistraților cu 1.624 de posturi, cu un efort bugetar de peste 400 de miliarde lei, lucru care se regăsește, la ora actuală, în bugetul pe anul 2004.

Deci venim în întâmpinarea și a criticilor, dar și a nevoilor acestui sistem juridic din România. Mai mult, vă pot spune că sumele care sunt alocate în acest an justiției sunt peste 9.500 de miliarde lei, iar pentru penitenciare 3.500 de miliarde lei, cu 7%, respectiv 8% mai mari decât în anul trecut.

În ceea ce privește amendamentul propus, de majorare a sumelor pentru investiții la Tribunalul Călărași, de asemenea, vă pot spune că Fondul de rezervă la dispoziția Guvernului are valori limitate și de aceea nu poate să fie utilizat cu această destinație.

Ceea ce vă pot spune însă este că pe parcursul execuției bugetare, dacă, sigur, unele obiective de investiții au un ritm mai încet față de altele, se pot acorda redistribuiri între obiective de investiții, în așa fel încât și acest obiectiv din județul Călărași să poată fi finalizat.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat Tarcea.

Doamna Cristina Tarcea - secretar de stat în Ministerul Justiției:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am asistat la o prezentare a situației justiției, situație pe care eu aș percepe-o, din luările de cuvânt, oarecum denaturată.

Sigur că sunt anumite instanțe, anumite locuri, în care condițiile nu sunt exact așa cum ar trebui să fie pentru moment, dar trebuie remarcat faptul că bugetul Ministerului Justiției, așa cum a fost construit bugetul întregului Guvern, s-a bazat în primul rând pe priorități, pentru că este cert că sumele necesare fiecărei instituții, și nu numai Ministerului Justiției, în nici un caz, nu puteau acoperi necesarul de lucrări.

Tocmai pentru că am lucrat pe ideea de priorități, aș dori doar în câteva cuvinte să amintesc faptul că în acest an s-au făcut lucrări de investiții care s-au și finalizat. La Tribunalul Olt, la Judecătoria Novaci, la Tribunalul Constanța, la Tribunalul Giurgiu. De asemenea, s-au făcut lucrări de capital la Judecătoria Întorsura Buzăului, Târgul Secuiesc, Lipova.

S-a menționat aici și situația de la Tribunalul Călărași.

Vreau să fac precizarea că în prezent la Tribunalul Călărași lucrările sunt realizate în proporție de 60% și, pe bugetul anului 2004, Tribunalul Călărași figurează printre prioritățile Ministerului Justiției. Celelalte lucrări, sigur că da, în măsura în care ele vor deveni prioritare, urmează să fie tratate în bugetului anilor următori.

S-a făcut mențiune și cu privire la sistemul de informatizare a instanțelor de judecată. Aș vrea să fac remarca că printr-un efort financiar consistent Ministerul Justiției a reușit să achiziționeze, sigur, prin procedura licitațiilor publice, un număr suficient deocamdată pentru posibilitățile tehnice de calculatoare. Există și o hotărâre de Guvern prin care s-a acordat un credit extern pentru realizarea unui sistem informatic pus la punct.

Repet, bugetul Ministerului Justiției este construit pe priorități în limita permisă de către bugetul național.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Am rugămintea, copiii de la balcon, să nu existe riscul să ne trezim cu dumneavoastră pe postul senatorilor și deputaților.

Deci fiți atenți, balustrada este mică și Doamne ferește...

Vă rog, dacă mai sunt și alte intervenții?

Stimați colegi,

Ați auzit argumentele. Necesitățile sunt enorme și sigur că se fac eforturi pentru a intra în normalitate.

Sunt, după cum cunoașteți, pe lângă cele două amendamente, sunt trei amendamente ale Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci, acceptate de Ministerul Finanțelor Publice, care sunt propuse tot de către Comisiile juridice ale celor două Camere și care înseamnă și o anumită suplimentare prin preluarea jurisdicției de la Curtea de Conturi.

Supun votului dumneavoastră, stimați colegi, în ordine, în primul rând, amendamentul de la poziția 115, susținut de către domnul deputat Emil Boc, respins de către reprezentanții Guvernului și, respectiv, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, nu pentru că nu ar fi o necesitate, ci din lipsă de resurse.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? 26 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 238 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cel de-al doilea amendament, cu referire la Tribunalul Călărași, suplimentarea de la 3 miliarde la 12 miliarde, de asemenea, respins. După cum ați auzit din cuvântul doamnei secretar de stat Tarcea, va fi obiectiv prioritar și se va încerca finalizarea lui, dar nu avem, înțeleg, sursa pentru a-l include în buget.

Supun votului dumneavoastră acest amendament susținut de către domnul Petre Naidin.

Cine este pentru? 17 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 238 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Stimați colegi,

Avem trei amendamente propuse de Comisiile pentru buget, finanțe și bănci, acceptate de către Ministerul Finanțelor Publice, sigur, amendamente venite tot la propunerea Comisiilor juridice din cele două Camere.

Dacă sunt observații asupra acestor amendamente?

Nu sunt observații.

Le supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult. 278 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 11 abțineri.

Supun votului dumneavoastră, acum, în totalitate, anexa nr. 3/16.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. 238 de voturi pentru.

Voturi împotrivă. Nu sunt.

Abțineri? 23 de abțineri.

Trecem la anexa nr. 3/17, "Ministerul Apărării Naționale".

Dacă sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

Supun votului dumneavoastră anexa nr. 3/17.

238 de voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 15 abțineri.

Anexa nr. 3/17 a fost votată.

Anexa nr. 3/18, "Ministerul Administrației și Internelor".

Dacă sunt intervenții?

Vă rog, domnul senator, aveți cuvântul.

Domnul Tudor-Marius Munteanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de anexa nr. 3/18/24, la capitolul legat de parcuri industriale, unde solicităm majorarea cu 30 de miliarde a sumei alocate, ea reprezentând cheltuielile pentru acoperirea susținerilor bugetare stabilite potrivit legii pentru parcurile industriale și tehnologice care au obținut deja titlurile până la sfârșitul acestui an.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ce poziție, vă rog?

Domnul Tudor-Marius Munteanu:

Anexa nr. 3/18/24.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu am așa ceva, stimate coleg... (Discuții la prezidiu.)

Bun.

Dau cuvântul domnului ministru Tănăsescu.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Da, mulțumesc, domnule președinte.

Legat de această problemă, suntem de acord să majorăm cu 30 de miliarde lei suma care este alocată parcurilor industriale, respectiv anexa nr. 3/18/06, "Ministerul Administrației și Internelor", tocmai pentru a veni în întâmpinarea accelerării eforturilor care trebuie făcute pentru punerea în funcțiune a acestor parcuri industriale.

De aceea, față de suma de 32 de miliarde, cât este prinsă în buget la ora actuală, suntem de acord cu suplimentarea cu încă 30 de miliarde a acestei poziții.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Popa.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte, permiteți să fac o mică precizare.

Într-adevăr, există un amendament la poziția 124, la anexa nr. 3/18/06, privind majorarea cu 32 de miliarde pentru parcurile industriale din județul Brașov. Deci acesta este amendamentul.

Eu mulțumesc domnului ministru pentru această majorare, dar dacă nu se respectă cererea din amendament, și anume ca suma să fie direcționată către parcurile din județul Brașov în care, într-adevăr, avem o situație specială, mai ales la parcul de la "Roman" -

S.A., totalmente subfinanțat, nu rezolvăm nimic.

Cred că este corect ca amendamentul să fie preluat, așa cum este el formulat, și suma să fie direcționată către aceste parcuri.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, vă mulțumesc foarte mult.

Domnul ministru Tănăsescu.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu poate fi vorba de o repartizare punctuală către parcul Brașov sau către parcul din alt oraș. Suma globală care este aprobată, respectiv de 62 de miliarde, va fi împărțită și va fi repartizată de către ministerul de resort conform priorităților pe care acesta le consideră.

De aceea, considerăm că nu putem fi de acord cu această propunere de amendament.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, s-a reținut. Oricum, domnul senator Popa să stea liniștit, Brașovul este prima prioritate la parcuri industriale.

Stimați colegi, mai sunt intervenții aici?

Deci s-a acceptat majorarea cu 30 de miliarde, pentru poziția parcuri industriale, la anexa nr. 3/18.

Doriți la această problemă?

Să supun votului și vă dau cuvântul după aceea.

În consecință, supun votului dumneavoastră acest amendament, acceptat de Ministerul Finanțelor Publice, majorarea cu 30 de miliarde pentru parcuri industriale, de la poziția 3/18/06.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Voturi împotrivă? Abțineri?

În unanimitate, s-a votat.

Domnul deputat Emil Boc, aveți cuvântul.

Din sală:

Poc! Poc! Poc!

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc foarte mult pentru anticiparea rezultatului pozitiv.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă face publicitate, după cum observați.

Domnul Emil Boc:

Eu am revenit repede la microfon să nu-l pierd pe domnul ministru Tănăsescu care, având un elan de a ne aproba un amendament, sper să nu uite și să continue în același sens și cu următorul amendament, pentru că propunem tot o sumă de 31 de miliarde, dar pentru trei amendamente, și sper ca Domnia sa să fie de acord în generozitatea de care dă dovadă în această dupăamiază. Este ora 16,10.

Vorbesc, domnule președinte, de amendamentele respinse de la pozițiile 128, 129 și 130.

Primele două amendamente vizează solicitarea unor sume, de 11 miliarde, respectiv 5 miliarde lei, pentru efectuarea lucrărilor de cadastru imobiliar și edilitar în municipiile Turda și Câmpia Turzii și finalizarea lucrărilor de cadastru imobiliar și edilitar în municipiul Dej. Pe de o parte, fără a intra în detalii, aceste sume sunt absolut necesare pentru a finaliza unele lucrări, sunt în domeniu, cunosc, și, pe de altă parte, pentru a începe lucrările de cadastru absolut necesare în aceste localități.

Al treilea amendament, cel de la poziția 130, vizează o sumă de 15 miliarde lei pentru acoperirea cheltuielilor legate de drepturile economice ale locuitorilor Munților Apuseni reglementate de Legea nr. 33/1996, privind repunerea în unele drepturi economice a locuitorilor Munților Apuseni.

V-aș ruga să vă gândiți, și o să spun doar un cuvânt, că pentru foarte mulți cetățeni din Munții Apuseni lemnul reprezintă, poate, unica sursă din care pot s-și asigure un nivel de trai. Și, în condițiile acestea, aceste drepturi care vizează acoperirea cu până la 50% a prețului pentru un metru cub de lemn nu ar face altceva decât să dea o mână de ajutor acestor oameni pentru care, trăind în zone unde, prin excelență, lemnul reprezintă unica sursă de existență, să le dăm posibilitatea, pe de o parte, s-și asigure un nivel de trai decent, garantat și consacrat de Constituție, iar, pe de altă parte, de a dezvolta în continuare spiritul tradițional al prelucrării lemnului în Munții Apuseni.

Argumentul potrivit căruia aceste sume sunt incluse în capitolul ordonatorilor principali de credite, și mă refer la Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului, v-aș ruga, domnule ministru, să verificați că în fiecare an ne-a fost dat acest răspuns și că în fiecare an acest lucru nu s-a aplicat. Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului are întotdeauna alte priorități în vedere și aceste sume nu sunt acordate pentru locuitorii din Munții Apuseni.

În concluzie, domnule ministru, domnilor colegi, având în vedere generozitatea dumneavoastră, sperăm că și acest amendament, la fel ca și cel anterior, va întruni susținerea dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului ministru Tănăsescu, legat de cele trei amendamente.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Îmi pare rău că trebuie să-l dezamăgesc pe domnul deputat Boc, dar nu putem fi de acord cu aceste amendamente propuse de dânsul.

Aș vrea să subliniez faptul că la primul amendament, la cadastru, sunt alocate pentru anul care urmează 292 miliarde lei la fișa respectivă. De asemenea, la cel de-al doilea amendament, propunem respingerea.

Pentru cel ce-al treilea amendament propus de dânsul, respectiv amendamentul de la poziția 130, vreau să vă informez de faptul că sumele pentru aplicarea Legii nr. 33/1996 sunt regăsite și la alți ordonatori principali de credite. Astfel, la Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, cheltuielile de transport. La Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului, cheltuielile aferente.

Deci există în bugetele ministerelor respective sume care să răspundă cerințelor punerii în aplicare a Legii nr. 33/1996.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Domnul deputat Emil Boc a prezentat cele trei amendamente, în spate se regăsesc și propuneri ale comisiilor, Domnia sa le-a susținut, ați auzit răspunsul pentru care au fost respinse din partea Ministerului Finanțelor Publice, e același cu cel al Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci, dar nu vreau să-l obosesc prea mult astăzi pe domnul Florin Georgescu.

Vă rog să-mi permiteți să supun la vot aceste amendamente.

La poziția 128, legat de Câmpia Turzii, un amendament care a fost respins îl supun votului.

Cine este pentru? 31 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 234 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Deci amendamentul a căzut.

La poziția 129, legat de municipiul Dej, tot cadastru, 5 miliarde, de asemenea, respins.

Cine este pentru acest amendament susținut de domnul deputat Boc? 11 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 232 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

De asemenea, a căzut.

La poziția 130, Munții Apuseni, 15 miliarde, amendament prezentat de domnul deputat Boc.

Cine este pentru? 32 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 232 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Deci a căzut și acest amendament.

Stimați colegi,

Avem, însă, trei amendamente propuse de Comisiile pentru buget, finanțe și bănci și care au în spate și propuneri ale comisiilor, la pozițiile 32, 33 și 34.

Dacă sunt intervenții?

Supun votului dumneavoastră aceste amendamente acceptate de către Ministerul Finanțelor Publice.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

239 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Abțineri?

Nu avem voturi împotrivă, avem 4 abțineri.

Vă mulțumesc foarte mult.

Supun acum votului dumneavoastră anexa nr. 3/18, în totalitate.

Cine este pentru? Mulțumesc foarte mult. 239 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? 29 abțineri.

Trecem la anexa nr. 3/19, "Ministerul Muncii și Solidarității Sociale".

Dacă sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

Aveți dumneavoastră o intervenție? Poate ne faceți o surpriză plăcută, domnule ministru.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Intervenția mea este legată de ceea ce s-a aprobat, domnule președinte, și anume aprobarea pentru Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului a sumei de 176 miliarde lei.

Așa cum v-am propus, această sumă urmează să fie diminuată din prevederile Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei la poziția "Ajutoare sociale pentru încălzire": 126 miliarde lei vor merge, de fapt, pentru aceeași destinație, dar aferentă căminelor studențești, 126 miliarde, tot pentru subvenții la încălzire, iar 50 miliarde, pentru cheltuieli de investiții la cămine.

De aceea, domnule președinte, vă rog să aprobați diminuarea bugetului Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și Familiei cu această sumă care va fi redistribuită în plus Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Dacă sunt observații la această propunere?

Deci este o redistribuire de sume, eu cred că este bine să le dăm pentru căminele studențești.

Nu sunt observații.

Supun votului dumneavoastră propunerea Ministerului Finanțelor Publice.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. 239 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri. 6 abțineri.

Supun votului dumneavoastră poziția 34, propusă de Ministerul Finanțelor Publice și acceptată de Comisiile pentru buget, finanțe și bănci.

Dacă sunt obiecții, observații, intervenții? Nu sunt.

Supun votului.

Cine este pentru? Mulțumesc. 232 voturi pentru.

Împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? 9 abțineri.

A fost votat.

Supun acum votului dumneavoastră anexa nr. 3/19, în totalitate.

Cine este pentru? 232 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 6 voturi împotrivă.

Abțineri? 13 abțineri.

A fost votat.

Anexa nr. 3/20, "Ministerul Economiei și Comerțului".

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră anexa nr. 3/20.

Cine este pentru? 232 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 10 voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Anexa a fost votată.

Trecem la anexa nr. 3/21, "Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului".

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Stimați colegi,

Avem trei amendamente la anexa nr. 3/21 acceptate de către cele două Comisii pentru buget, finanțe și bănci, sigur, au în spate amendamente prezentate de către comisii și o serie de colegi senatori și deputați.

Deci la pozițiile 35, 36 și 37 dacă sunt intervenții?

Supun votului dumneavoastră aceste amendamente ale Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci.

Cine este pentru? Mulțumesc. 232 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 7 abțineri.

Aceste amendamente au fost votate.

Supun votului dumneavoastră anexa nr. 3/21, în totalitate. (Discuții la prezidiu.)

Vă rog, aveți cuvântul.

Doamna Liana-Elena Naum:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este un amendament referitor la lucrările de impermeabilizări pentru terasa Carasuci și terasa Seimeni, în cadrul cărora se află concentrate 72% din suprafețele care vor funcționa în campania agricolă din 2004, care au fost executate și recepționate.

Solicit prin nominalizare decontarea acestora, în ianuarie 2004, prin redistribuire.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ministerul Finanțelor Publice, de acord? De acord și Ministerul Finanțelor Publice.

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? 258 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Abțineri?

Deci, practic, avem unanimitate.

Supun acum votului dumneavoastră anexa nr. 3/21 în totalitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. 232 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 15 abțineri.

Anexa nr. 3/22, "Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului".

Dacă sunt intervenții?

Vă rog, domnul senator Popa, aveți cuvântul.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să vă rețin atenția cu o problemă deosebită din județul Brașov.

Am cerut ministerului 80 de miliarde pentru terminarea primului tronson la ocolitoarea Brașovului. Vreau să vă spun că Brașovul este punctul prin care trec cinci drumuri europene, toate trec prin orașul pe care dumneavoastră îl iubiți, cu siguranță, și distrug zi de zi, ceas de ceas mediul, dar și infrastructura orașului.

Această ocolitoare, unde avem nevoie de 80 de miliarde lei, ar descongestiona 30% din circulația care vine din zona Cheia-Oituz și Vama Buzăului și ar ocoli prin acest tronson centrul orașului.

Vreau să vă spun că suntem într-o situație ieșită din comun deoarece ministerul nu a direcționat nici un leu către infrastructura Brașovului. Știu, va veni autostrada.

Va veni autostrada București-Brașov. Va veni autostrada Oradea-Târgu-Mureș-Brașov. Dar fără această ocolitoare toată circulația de care v-am spus trece în continuare prin Brașov.

Vom fi siliți, nu este o amenințare, este o declarație fermă, vom fi siliți să facem bariere și la Predeal, și la Poiana Brașov, pentru că altfel, vă spun sincer, Brașovul se sufocă în acest transport greu care trece prin oraș.

Sunt 80 de miliarde, domnilor! Vă rog foarte mult să existe și o solidaritate pentru acest oraș care, în ultima perioadă, a ajuns pe primul loc, e rușinos, la șomaj, datorită încetării activității celor două mari uzine. Două mari uzine care, de la câte 25.000 muncitori, au ajuns să lucreze cu 2.000 actualmente.

Vă rog să înțelegeți această situație deosebit de gravă și să acordați un sprijin de 80 de miliarde Brașovului.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă i-am fi avut, i-am fi dat la Ministerul Justiției, că era mai necesar, apropo de ce susține domnul Popa.

Da, vă rog, domnul ministru Tănăsescu sau domnul Gherghina. Cine-i? (Discuții între membrii Guvernului.)

Da, domnule secretar de stat, în orice caz, sunteți favorizați, trece autostrada pe acolo, rezolvă multe.

Domnul Traian Panait - secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Interlocutorul meu a răspuns, în parte, la această întrebare.

Din sumele care sunt acordate pentru reabilitare, pentru reabilitare primară și din sumele care se acordă pentru drumurile județene se poate face îmbunătățirea infrastructurii rutiere în zona Brașov.

Pentru o rută ocolitoare consider că cel mai înțelept e ca să se prindă în programul autostrăzii BucureștiBrașov și Brașov-Borș.

Întotdeauna o autostradă trece printr-o margine a orașului și nu va mai traversa municipiul Brașov.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mi se pare corect! Am vrut să o spun eu, dar nu am spus-o.

O autostradă de trei miliarde de dolari înseamnă toată infrastructura de jur-împrejur.

Supun votului dumneavoastră, totuși, această suplimentare de 80 de miliarde, neacceptată pe motivul care l-ați ascultat.

Cine este pentru? 34 de voturi pentru.

Abțineri? Două abțineri.

Voturi împotrivă? Vă rog să votați. 234 de voturi împotrivă.

Vă rog, dacă mai sunt amendamente la anexa nr. 3/22?

Domnul deputat Mircea Ifrim, vă rog.

Să ne spuneți și poziția.

Domnul Mircea Ifrim:

Tot la anexa nr. 3, poziția 224.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Domnul Mircea Ifrim:

Mulțumesc.

Propunem o sumă de 8 miliarde de lei pentru amenajarea și consolidarea drumului județean E 184 între Țara Chioarului și Târgu-Lăpuș. Problema este foarte acută, în sensul că reprezintă un drum foarte important pentru județul Maramureș și, în același timp, în perioada 1998-2000 s-a realizat infrastructura pentru acest drum, astfel încât, dacă nu se finalizează, el se va distruge în totalitate.

Este o sumă minimă, care ar putea să reprezinte, într-adevăr, un factor benefic pentru tot ce se întâmplă în zona Maramureșului.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule deputat Mircea Ifrim.

Domnul secretar de stat, cine dă răspuns?

Domnul Traian Panait:

În bugetul Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, sunt prinse pentru drumurile județene 295 miliarde lei.

Dacă consiliul local va considera că este foarte importantă alocarea din suma globală care i se va repartiza, alocarea a 8 miliarde lei pentru acest drum județean, este la latitudinea sa să o facă.

Deci acest drum județean poate fi amenajat din fondurile care îi sunt la dispoziție, date de către Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, și stabilite de către el.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Deci, respins acest amendament. Ați ascultat și argumentația.

Supun votului, totuși, acest amendament.

Cine este pentru acest amendament propus? 12 voturi pentru.

Abțineri?

Voturi împotrivă? 234 de voturi împotrivă.

Dacă mai sunt intervenții?

La anexa nr. 3/22, vă ascultăm domnule deputat Gheorghe Dinu.

Domnul Gheorghe Dinu:

Mulțumesc, domnule președinte.

La anexa nr. 3/22 poziția 23, tot la Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, am propus suplimentarea sumei la capitolul "Reparația capitală a elementelor de infrastructură a căii ferate publice scadente la RCA sau cu durată normată de servicii expirate" cu 500 miliarde lei, prin diminuarea cu aceeași sumă a poziției 62, și anume de la "Modernizarea transportului public de călători", asta în ideea că sunt instalații de siguranța circulației, dar și linie a cărei perioadă de RCA a expirat sau are dublul perioadei de RCA netrecută prin acest proces de reparație capitală, iar în anul 2003, pentru modernizarea infrastructurii vagoanelor de călători și locomotivelor, s-a prevăzut suma de 17.000 miliarde, nota bene, iar în 2004, doar 9.784 miliare lei. Deci, oricum, semnificativ, dar cu o diminuare de la un an la celălalt cu 50%.

Mi se pare că nu suferă așa de mult modernizarea transportului de călători dacă mai dăm 500 miliarde la infrastructura feroviară. Spun asta pentru că degeaba vom avea noi un parc de locomotive și vagoane modernizat dacă vor circula pe o infrastructură periculoasă din punctul de vedere al siguranței circulației.

Am solicitat mutarea acestor 500 miliarde, suplimentarea pentru RCA-ul la o infrastructură periculoasă la acest moment, în contul, puțin, al stopării sau diminuării efectului de modernitate la călători și aș sugera - că este aici domnul ministru Traian Panait - să nu mai cumpere locomotive Diesel electrice pe care să le pună să remorce trenuri sub linia de contact, totalmente poluante, în detrimentul locomotivelor electrice fabricate de Craiova și care s-au dovedit deosebit de bune pentru transportul feroviar, și nu știu cum se va încheia capitolul de mediu atâta timp cât noi luăm locomotive Diesel electrice din Vest, mâna a doua, și le băgăm să funcționeze sub linia de contact, unde statul român a făcut, de-a lungul timpului, investiții de miliarde de dolari.

Și dacă tot am venit aici, la același capitol, la aceeași anexă nr. 3/22, dar la anexa 3/22/27, ca să numai revin, am solicitat suplimentarea subvenției în sumă de 7,2 miliarde lei pentru transportul public de călători cu 0,5 miliarde lei de la "Metrorex". Nu spun că "Metrorex"-ul o duce grozav de bine, dar mi se pare anormal ca "Metrorex"-ul să aibă 18% din ceea ce se oferă transportului public de călători, pe seama faptului sau justificând, totuși, că rețeaua feroviară, și e cel puțin de 1.000 de ori mai dezvoltată decât rețeaua de metrou...

Nu mi se pare normală această discrepanță între ceea ce se acordă ca subvenție pentru "Metrorex", în comparație cu toată rețeaua feroviară la capitolul "Călători". "Metrorex" își desfășoară activitatea doar în București și pe câteva sute de kilometri, ca linie de desfășurare, în timp ce întreaga rețea feroviară pe tot cuprinsul țării este de cel puțin de ordinul sutelor, dacă nu al miilor de kilometri mai extinsă.

Mulțumesc.

Pozițiile sunt 3/22 și 27 prima și, respectiv, 3/22/23.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Le ce număr curent, că nu le regăsesc?

Domnul Gheorghe Dinu:

La anexele nr. 3/22... Deci o poziție este 205 și cealaltă este la numărul de ordine 226.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Este forte interesant că mai adineaori ne justificați, la primul, că nu avem nevoie să avem 500 miliarde lei la călători și dincoace veniți să propuneți 0,5 la călători.

Domnul secretar de stat Traian Panait, vă rog.

Domnul Traian Panait:

Domnule președinte,

Domnilor parlamentari,

Domnule deputat Gheorghe Dinu,

Vreau să fac precizarea că metroul este un mijloc de transport feroviar și are o mare deosebire față de calea ferată. El circulă printr-un tunel, deci cheltuielile lui de funcționare sunt ceva mai ridicate decât cele de la tren.

Chiar și aceste cheltuieli, subvenții care au fost prevăzute în buget sunt la limita cea mai de jos, dar noi considerăm că îl vom ține în funcționare și va funcționa la parametrii tehnici pentru care a fost proiectat.

Noi nu putem să facem această mișcare, întrucât și el are cheltuielile lui și calea ferată a primit în ultima perioadă o dotare tehnică mai bună decât a primit metroul.

Referitor la acea cerere a dumneavoastră, ca să nu mai folosim locomotivele Diesel sub linia electrică, aș vrea să vă aduc la cunoștință că noi folosim automotoarele chiar și sub linie, întrucât consumul energetic al unui automotor față de o locomotivă electrică este mult diminuat. Numai din rațiuni economice facem această înlocuire.

Vreau să vă mai precizez că C.F.R. Călători are în anul 2004 prevăzută o creștere a TUI-ului până la 2,4 euro/km. Deci el are nevoie de o subvenție și el va fi dotat, începând din anul 2004, cu locomotive moderne, dintr-un credit extern, în număr de 57 de bucăți.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi, vreți să mai adăugați ceva?

Domnul Gheorghe Dinu:

Domnule președinte,

Îmi cer scuze, dar cred că nu vorbim aceeași limbă, nu am același numitor comun cu domnul ministru. Dacă mai bagă bani în 54 de locomotive, când parcul de locomotive electrice al țării, locomotive fabricate la "Electroputere" Craiova, este mai mult decât suficient, mi se pare o risipă impardonabilă de resurse.

Deci această chestie cu modernitatea, că venim, dar venim cu Diesel, ne întoarcem în comuna primitivă, undeva, cu transportul acesta iar, să știe și domnul ministru și rog să se intereseze la specialiști, poate Domnia sa este de altă meserie decât de cale ferată, locomotiva electrică absoarbe atâta curent câtă tracțiune trebuie să depună în echivalent cu motorina care o consumă Diesel-ul. Cu alte cuvinte, o locomotivă de 600.000 sau 500.000 de cai putere absoarbe atâta energie cât trebuie să ducă tona pe kilometru transportat.

Deci nicicum nu se pot face comparații fără aceeași unitate de măsură.

Rugămintea mea a fost, vrem sau nu vrem să suplimentăm RCA-ul la linie și la instalație, care suferă, și oricând este posibil să se întâmple o catastrofă, sau nu? Continuăm cu modernizări de genul locomotive electrice când țara e plină de locomotive electrice?

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Răspunsul a fost clar. Nu avem surse.

Sigur că se poate discuta mult pe acest subiect. Dacă avem nevoie de locomotive, nu avem, este o discuție tehnică.

Stimați colegi, ați auzit argumentele pentru care s-a respins.

Supun la vot amendamentul susținut de domnul deputat Gheorghe Dinu, de la poziția 205, cu aceeași suplimentare de 500 miliarde, respins de Comisia pentru buget, finanțe și bănci și de Ministerul Transporturilor,

Construcțiilor și Turismului.

Vă rog, cine este pentru acest amendament? 51 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Vă rog să votați. 232 de voturi împotrivă.

Amendamentul a căzut.

Supun votului dumneavoastră al doilea amendament, legat de poziția 226, "Suplimentare la transport feroviar public de călători" cu 0,5 miliarde lei. De asemenea, respins.

Cine este pentru? 7 voturi pentru.

Abțineri? O abținere.

Voturi împotrivă? 232 de voturi împotrivă.

Dacă mai sunt intervenții?

Domnul deputat Emil Boc, vă rog.

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Înainte de a trece la prezentarea amendamentelor respinse, v-aș ruga, domnule președinte de ședință, ca în temeiul art. 201 din Regulamentul Camerei Deputaților, e adevărat, să asigurați prezența în sală, la lucrări, a acelor deputați miniștri care trebuie să fie, potrivit Regulamentului Camerei Deputaților, prezenți, atunci când se dispută și se discută proiecte de legi sau propuneri legislative din domeniul Domniilor lor de activitate.

Din acest punct de vedere, nu știu reglementările din Regulamentul Senatului, dar cert este că Regulamentul Camerei Deputaților solicită prezența deputatului ministru în sală atunci când se discută proiecte de acest fel, și mă gândesc în primul rând la domnul ministru Miron Mitrea, sper că este în sală sau în preajmă, pentru a fi în concordanță cu prevederile regulamentului, și, având în vedere că mai urmează și alte ministere care urmează a fi dezbătute cu ocazia Legii bugetului de stat sub aspectul alocațiilor bugetare, să asigurați respectarea regulamentului.

Domnule președinte,

O să mă refer la amendamentele cuprinse la punctele 212, 213, în primul rând, din cadrul amendamentelor respinse și care vizează municipiul Cluj-Napoca, cu privire la centurile de ocolire ale acestui oraș.

Din nefericire, în ultimii ani și nu numai, municipiul Cluj-Napoca a fost vitregit sub raportul alocațiilor bugetare directe, date de către Ministerul Transporturilor,

Construcțiilor și Turismului pentru finalizarea unor asemenea lucrări în municipiul Cluj-Napoca.

Nu vreau să intru în detaliile sau în considerentele care au stat la baza, probabil, nealocării unor sume pentru municipiul Cluj-Napoca, dar credem că acum, prin Legea bugetului de stat, se poate corecta o nedreptate prin alocarea unei sume de 40 miliarde pentru finalizarea centurilor de ocolire vestică a municipiului Cluj-Napoca pe drumuri județene în direcția Turda și Zalău și a unei sume care se ridică la 55 miliarde lei pentru lucrările la centura de ocolire estică a municipiului Cluj-Napoca în direcția Dej.

Este cunoscut faptul că centurile de ocolire sunt indispensabile în vederea fluidizării și întăririi siguranței traficului rutier, iar din acest punct de vedere nu credem că alte argumente ar mai trebui să fie adăugate.

În afară de aceste două amendamente, aș vrea să vă mai supun atenției dumneavoastră amendamentul de la punctul 214, care vizează alimentarea cu apă și canalizarea în următoarele sate din județul Cluj: Săvădisla, Câțcău, Iclod, Moldovenești, Poieni, Cșeiu.

Suma este modică, 5 miliarde lei, și nu am face altceva decât să racordăm la civilizație câteva sate și comune din județul Cluj, fără a mai insista aici asupra importanței acestor demersuri.

Și aceeași categorie de amendamente de la acest capitol vizează agroturismul, mă refer la amendamentul de la punctul 209, dezvoltarea agroturistică a județului.

Nu vreau să intru în detaliu, cei care sunt din zonă cunosc, iar pentru ceilalți, sunt convins, Clujul reprezintă inima Transilvaniei. Este suficient argumentul pentru a impune alocarea unei sume de 10 miliarde lei pentru dezvoltarea agroturismului.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aproape că dacă acceptăm amendamentele domnului deputat Emil Boc mai că facem încă un buget. În afară de asta, Clujul este un oraș frumos și este păcat să-l ocolim. Ați venit cu ocoliri.

Domnul secretar de stat Traian Panait, vă rog.

Domnul Traian Panait:

Domnule președinte,

Domnule senator,

La fel ca și la Brașov, centura de ocolire, cel puțin pe una din zonele orașului, va fi cea care va fi cuprinsă în cadrul autostrăzii Brașov-Borș.

Referitor la cealaltă latură, întrucât această centură de ocolire nu este stabilită la nivel de drum județean sau drum național, ea se face din fondurile consiliului local.

Referitor la solicitările dumneavoastră la pietruiri de drumuri și alimentări cu apă, în bugetul ministerului sunt cuprinse, la fiecare capitol, 210 miliarde și, la solicitările consiliului județean și împreună cu programul pe care dânșii îl prezintă, ministerul aprobă fonduri pentru alimentările cu apă și pentru drumurile comunale privind pietruirea acestora.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Cu alte cuvinte, v-a trimis în plan local.

Stimați colegi,

Supun, totuși, votului aceste amendamente, chiar dacă ele au fost respinse, ați ascultat argumentația, legat de amendamentul la poziția 209, "Dezvoltarea agroturistică a județului Cluj", 10 miliarde lei, respins de Guvern, de Comisiile pentru buget, finanțe și bănci.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? 18 voturi pentru.

Abțineri? Voturi împotrivă?

Stimați colegi, vă rog să vă ocupați locurile în bancă, să putem vota.

232 de voturi împotrivă.

Amendamentul a fost respins.

La poziția 212, prima ocolire a Clujului. Supun votului dumneavoastră... Ați ascultat argumentul, o bandă va fi preluată de autostradă, cealaltă înțeleg că mai vedem.

Cine este pentru amendamentul susținut de domnul deputat Emil Boc? 22 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Vă rog să votați. 232 de voturi împotrivă.

Și amendamentul de la poziția 213, tot ocolire, 55 miliarde lei, de asemenea respins.

Cine este pentru? 11 voturi pentru?

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Vă rog să votați. 232 de voturi împotrivă.

Dacă mai sunt intervenții, stimați colegi?

Stimați colegi,

Avem trei propuneri ale Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci, le aveți în anexa cu amendamente admise. Este vorba de pozițiile 38, 39 și 40.

Dacă sunt obiecții la aceste amendamente? Dacă nu, supun votului dumneavoastră aceste amendamente.

Cine este pentru? Vă rog să votați, stimați colegi.

232 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 16 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Amendamentele au fost acceptate.

Supun votului dumneavoastră anexa nr. 3/22 în totalitate.

Cine este pentru? 232 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 34 de voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

A fost aprobată anexa nr. 3/22.

Anexa nr. 3/23.

Dacă sunt intervenții? Aveți intervenție?

Vă rog, vă ascultăm.

Domnul Ștefan Pășcuț:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mă refer la amendamentul de la poziția 253, care la rândul său se referă la spații cazare, sală gimnastică la Clubul Sportiv "Cetate" Deva.

Suntem cu toții mândrii când gimnastele noastre obțin rezultate extraordinare pe plan sportiv internațional. Acest Club "Cetate" Deva a dat în decursul anilor sportive de mare excepție. Ne-am mândrit la rândul nostru, cei din județul Hunedoara, dar iată că nu suntem în stare să ajutăm acest club pentru a continua lucrările de construcție a acestei investiții, este vorba de spații de cazare și sală de gimnastică, care au început în anul 2001 și au termen de finalizare anul 2008.

Valoarea rămasă de finanțat este de aproape de 36 miliarde lei. Pentru anul 2004 sunt alocate doar 100 milioane lei, și acelea din surse proprii.

Propunerea mea este de a aloca suma de 8 miliarde lei, deci cu un miliard mai mult decât în anul 2003, pentru a continua aceste lucrări și a ne încadra în programul de finalizare pentru 2008.

Ca sursă de finanțare, propun să asigurăm prin reducerea alocației de la Societatea Română de Televiziune, care pentru anul 2004 are o creștere de 6,8%, or, dacă luăm aceste 8 miliarde lei, rămân doar 6,6%. Cred că nu este foarte mult.

Mulțumesc.

Vă rog, domnul ministru Alexandru Athanasiu ne dă un răspuns?

Domnul Alexandru Athanasiu - ministrul educației, cercetării și tineretului:

Domnilor președinți,

Distinși colegi parlamentari,

Aș dori să fac câteva precizări în legătură cu bugetul Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, în partea sa, referitoare la sistemul de învățământ.

Dorim să susținem unele din amendamentele propuse în cadrul dezbaterilor proiectului de buget, după cum urmează.

La poziția 235 din raportul comun al Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci, referitoare la cheltuielile de capital, susținem suplimentarea celor 250 miliarde lei cu încă 56 miliarde lei, în vederea susținerii investițiilor în spațiile de învățământ, reabilitări cămine studențești.

Totodată, facem precizarea, în legătură cu amendamentul mai înainte arătat, că vom avea în vedere, suplimentând suma destinată cheltuielilor de capital, ca într-o anumită prioritate pentru "Cetate" Deva, pentru spațiul respectiv, să se aloce prin hotărâre de Guvern suma de 8 miliarde lei la care a făcut referire colegul deputat și vom avea în vedere ca această sumă să fie alocată în vederea finalizării lucrării.

De asemenea, susținem amendamentul de la punctul 237 privind majorarea subvenției pentru cantină și cămine la 120 miliarde lei, astfel încât să asigurăm o subvenție de 620.000 lei pentru lunile de iarnă, în vederea acoperirii într-o măsură și mai mare a cheltuielilor pe care le fac studenții cu suportarea acestor cheltuieli legate de cămin.

Totodată, domnilor președinți, vă supun atenției o deducere a unei sume de 36 miliarde 760 milioane aferente capitolului 57.01 din bugetul Ministerului Educației și Cercetării la poziția "Indemnizații de merit", care să fie translatată în bugetul Ministerului Culturii și Cultelor, care se va majora corespunzător cu suma menționată.

Mulțumesc colegilor din Parlament care au susținut acest buget și au venit și cu idei care s-au dovedit pertinente și care duc la o majorare, aș spune sensibilă, a bugetului, având în vedere și faptul că se alocă 416 miliarde lei și pentru transportul studenților, respectiv pentru susținerea subvenției pentru studenți. E adevărat, în capitolul aferent Ministerului Transporturilor, Construcției și Turismului, dar care servesc, de asemenea, sistemul de învățământ.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul ministru Mihai Tănăsescu, înțeleg că sunt sumele care le-a pus de acord, care vor fi operate, le-am discutat. Nu le supunem la vot.

De asemenea, domnule deputat, legat de Deva, problema este soluționată. Nu mai este necesar să supunem la vot. Domnul ministru v-a confirmat că se va da suma respectivă.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Stimați colegi,

Avem, de asemenea, trei amendamente la pozițiile 41, 42 și 43, ale Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci, care au în spate, sigur, preluări, amendamente de la Comisiile de educație din cele două Camere.

Dacă sunt observații la cele trei amendamente ale Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră cele trei amendamente ale Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci, deci pozițiile 41, 42 și 43.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? 262 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Abțineri?

Deci, practic, în unanimitate au fost votate toate cele trei amendamente.

Supun acum votului dumneavoastră anexa nr. 3/23 în totalitate.

Cine este împotrivă? Abțineri?

Voturi pentru? Mulțumesc.

Votat în unanimitate.

Trecem la anexa nr. 3/24, "Ministerul Sănătății".

Domnul Augustin Lucian Bolcaș (din sală):

Procedură!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

E o mare onoare pentru noi să vă avem în mijlocul nostru, domnule deputat Bolcaș.

Domnul Augustin Lucian Bolcaș:

Domnilor președinți,

Nu am încercat să intervin într-o dezbatere care, de data aceasta, s-a cantonat mai mult în sfera tehnicului, din respect pentru specialiști. Dar în aceste Camere reunite s-a creat un precedent pe care eu îl consider extraordinar de valoros și care a dat rezultatele cele mai bune, fiind o expresie, dacă-mi dați voie, în primul rând, a colegialității și, dacă vreți, nu în ultimul rând, a democrației.

De aceea, îmi permit, deși nu îmi place să merg pe căi bătute, dar de data aceasta îmi permit să reiterez o propunere pe care grupul nostru parlamentar a făcut-o și cu un alt prilej, și anume la capitolul buget al Ministerului Sănătății să se realizeze o întâlnire între liderii grupurilor parlamentare, evident la nivel de specialiști, cu domnul ministru al finanțelor pentru a se găsi căile comune necesare rezolvării unor situații bugetare stringente. Nu vreau să vă insult capacitatea de informare vorbindu-vă despre importanța și problemele actuale din sănătate. Din păcate, mulți dintre noi le putem simți chiar pe pielea noastră. Nu vreau ca să vă vorbesc despre reacțiile oamenilor care ne-au trimis în Parlament, în legătură cu acest capitol bugetar care este sensibil. Nici nu vreau să vă vorbesc, ci numai să enunț importanța soluționării unor problematici chiar în lumina și în viziunea Raportului de țară.

Deci propunerea mea procedurală este o șansă a rezolvării. Nu vă ascund că fac această propunere procedurală în calitate de lider al grupului parlamentar, dar la instigarea și la motivarea președinților Comisiilor de sănătate din cele două Camere. Vă rog să apreciați.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg,

Pentru toți constituie o preocupare deosebită și sănătatea, și educația, domnule președinte Bolcaș, și am dori să facem mai mult. Suntem după o perioadă destul de îndelungată de când discutăm sănătatea nu numai pentru 2004 și nu e săptămână în care să nu abordăm acest subiect. Legat de buget au fost discuții pe tot acest interval de timp de o lună de zile. Pot să vă spun că este singura secțiune unde sunt cele mai multe amendamente acceptate...

Domnul Augustin Lucian Bolcaș (din sală):

Și cele mai multe respinse!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

...amendamente acceptate ale colegilor la dimensiunea care sunt: 10 miliarde, 30 de miliarde. Dacă doriți o întâlnire care să însemne o soluție de fond, dacă putem aloca mâine 20.000 miliarde lei la sănătate... Au fost multe discuții și știți foarte bine care este situația. Vreți să luăm o pauză de jumătate de oră, că asta este problema pe fond? (Discuții, comentarii.)

Credeți că ce s-a discutat pe parcursul a 2, 3 luni de zile se soluționează prin întâlnirea liderilor de grup?

Din sală:

Da! (Discuții, comentarii.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Să nu mă înțelegeți greșit! Eu nu resping.

Domnul Augustin Lucian Bolcaș:

Nu-mi plac lucrurile formale și numai de spectacol, dar avem 43 de amendamente respinse, majoritatea dintre acestea, 38, fiind respinse pe ideea neindicării unor surse de finanțare. Este foarte simplu de a găsi împreună cu domnul ministru, care și-a arătat disponibilitatea, și sursele de finanțare sau, eventual, disponibilitatea de modificare a acestor sume. Este o cercetare punctuală care ne scutește de dezbateri inutile și care trebuie făcute de la tehnician la tehnician.

Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru înțelegere.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul deputat Boc, vă rog!

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

În primul rând, sub raport procedural, solicitarea de consultare nu poate fi respinsă și ea trebuie să fie acceptată, iar, în al doilea rând, Grupul parlamentar al Partidului Democrat solicită această consultare politică și, după aceea, tehnică cu domnul ministru al finanțelor.

Pentru că - nu vreau să rostesc aici fraze mari - au fost foarte bine explicitate de colegii noștri, domnii președinți ai Comisiilor de sănătate, sunt convins că au multe alte argumente în plus pentru a susține necesitatea unei asemenea abordări, așa că vă rugăm, așa cum am procedat în cazul educației, să avem o discuție cu domnul ministru pentru a găsi aceste resurse la o situație reală, la o criză reală, care nu este inventată.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Personal nu am nimic împotrivă. Eu chiar cred că aș aplauda cu două mâini ca dumneavoastră să găsiți surse financiare suplimentare.

Vă propun, stimați colegi, să continuăm lucrările, ministrul de finanțe să se retragă împreună cu liderii de grup în sala Biroului permanent. Aveți la dispoziție un sfert de oră și, repet, vă așteptăm cu sursele financiare.

Stimați colegi, mergem mai departe.

Dacă mai sunt intervenții aici?

Stimați colegi, vă rog să luați loc, vă rog să luați loc.

Dacă la anexa nr. 3/24 mai aveți intervenții?

Vă rog. Spuneți și poziția.

Domnul Dorel Bahrin:

Pozițiile 289 și 290.

Stimați domni președinți,

Onorați reprezentanți ai Guvernului,

Stimate și stimați colegi,

Fără să vă plictisesc, aș vrea să prezint situația spitalelor din județul Ialomița. Dacă în municipiul, capitala de județ, Slobozia, cât de cât, spitalul județean și, automat, și municipal au niște dotări la nivelul anilor '80, din secolul trecut - nivelul maxim! -, în celelalte două municipii, respectiv municipiul Urziceni și municipiul Fetești... În Urziceni, spitalul din anul 1898 arată mult mai bine decât spitalul din Fetești, din 1912.

În aceste condiții, am propus pozițiile 289 și 290 în ideea în care ambele obiecte de investiții, deși aveau filă de plan de investiții până în anul 2006, au fost scoase din actualul buget și dacă trebuie să privim obiectiv filozofia Ministerului Sănătății, respectiv dacă pentru Spitalul din Urziceni într-adevăr lucrarea este finanțată în jur de 40-45% și, încă o dată repet, în actuala filozofie a bugetului nici noi nu vedem o finalitate clară, cu totul alta este situația privind Spitalul din Fetești, și anume, în primul rând, investiția pe diferite zone, cum ar fi policlinica, este gata cam în proporție de 90%, și spitalul, aproximativ 70%. Autoritățile locale vizau să deschidă, să inaugureze parțial policlinica la jumătatea anului 2004. În fila de plan din 2003, care e de fapt 2001-2006, erau prevăzute 17 miliarde lei. Prin actuala filozofie s-a scos de tot finanțarea.

În acest context, am analizat cu autoritățile locale ce-i de făcut și nu ne-am speriat, chiar am zis că ne-a stimulat autorul principal de filă de buget, anume Ministerul Sănătății, și am găsit să capacităm mediul local de afaceri să vină să contribuie la această finanțare cu o anumită sumă de bani, în special în dotarea Policlinicii din Fetești. Bineînțeles că poziția mediului de afaceri local a fost, totuși, dacă acest obiectiv pentru Guvern sau pentru statul român este mort, în cine să investească acești bani? Și atunci, venim cu un apel către Ministerul Sănătății, căruia i-am dat și sursa de finanțare, "Alte cheltuieli de investiții", am solicitat 2,5 miliarde lei care nu fac altceva decât să reintroducă în fila de plan acest obiectiv, urmând, sperăm, ca toată această filozofie... Și am spus că pentru anul 2004 ne angajăm noi, ca, deschizând din nou filă de plan, să finalizăm policlinica și facem un apel către Ministerul Finanțelor Publice și către Ministerul Sănătății să ne dea această gură de oxigen.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Tot la astea două poziții? Eu credeam că v-ați lămurit că sursele cam astea sunt...

Domnul secretar de stat Pavelescu.

Domnul George Pavelescu - secretar de stat în Ministerul Sănătății:

Domnule președinte,

Vreau să vă informez că în prezent

Ministerul Sănătății derulează un program de investiții pentru 57 de obiective. Acestea au fost începute din 1991, parte din ele sunt nefinalizate sau sunt la stadii fizice de realizare între 0 și 95%. Noi am făcut e evaluare asupra oportunității de dezvoltare a infrastructurii spitalicești, luând în calcul cele 6 centre zonale, care să asigure, pe lângă îngrijirile specifice în rețea, ambulatorie, spitalicească, dezvoltarea sau modernizarea, construcția unor spitale de specialitate în cele 6 zone. În momentul de față pentru cele 57 de obiective de investiții se alocă suma de 245.000,3 miliarde lei, din care 125.000 miliarde lei investiții în continuare și 120.000,3 miliarde lei consolidări.

Foarte multe dintre aceste obiective începute din 1991 nu mai pot fi de actualitate. Ați văzut că am și transferat la consiliile locale, prin hotărâre de Guvern, anumite investiții în domeniul sănătății, care nu se mai justificau.

Vreau să vă spun că avem un deficit important în încadrarea specialiștilor, mai ales în orașele mici, unde există pericolul ca la investițiile aflate în derulare, care în următorii 2, 3 ani să fie terminate, să nu avem posibilitatea să încadrăm specialiștii care să deservească.

Ne gândim să luăm alte măsuri care să determine stabilitatea sau acceptul specialiștilor din aceste zone.

Deci noi am analizat fiecare dintre aceste obiective, dacă este oportun să-l construim, dacă doar îl construim, îl terminăm și-l dăm la cheie, dacă nu a fost prins în planul de dotare cu aparatură. Dacă nu avem resursa umană înseamnă că sunt investiții inutile la acest moment. Ca urmare, toate obiectivele care au un stadiu fizic de realizare mai mare de 75% au fost luate în discuție și, pe baza criteriilor de evaluare, de eligibilitate, s-au alocat anumite sume. Sigur că sumele care sunt alocate prin buget nu satisfac, dar aceasta este situația.

Mai mult de atât...

Nu sunt surse financiare în acest moment și încercăm să realizăm exact acolo unde este necesar și oportun structuri de asistență medicală spitalicească. Nu e nici o noutate pentru dumneavoastră că, în general, infrastructura spitalicească din centrele universitare este veche. De asemenea, în orașele reședință de județ...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule secretar de stat,

Vă rog eu, nu ne țineți o lecție. Ne-ați spus că nu aveți bani, e suficient. Dacă ne țineți și o lecție, știm cum stăm cu spitalele.

Domnul George Pavelescu:

Nu, domnule președinte.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog eu foarte mult. Mulțumesc foarte mult.

Domnul secretar de stat Gherghina, legat de cele două cazuri concrete... Deci haideți să nu vorbim la general.

Domnul Gheorghe Gherghina:

Având în vedere strategia Ministerului Sănătății, nu putem susține realizarea acestor investiții la parte din clădiri, și sunt și acestea puse sub semnul întrebării, dacă nu cumva le transferăm la Ministerul Transporturilor pentru a le face locuințe de serviciu.

Vă mulțumim.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu am înțeles! (Discuții, comentarii.)

Domnule Gherghina și domnule Pavelescu, problema se pune... Înțeleg de la dumneavoastră că Policlinica din Fetești, terminată în proporție de 90%, nu mai e necesară? Deci, concret, e necesară sau nu?

Vă rog să-mi răspundeți la microfon dacă Policlinica din Fetești mai este necesară sau nu și dacă o transformați în locuințe, măcar spunem acum oamenilor de acolo. S-a ridicat o problemă punctuală: Policlinica de la Fetești. Pe strategia dumneavoastră de restructurare se închide sau nu?

Domnul George Pavelescu:

Policlinica de la Fetești este necesară, domnule președinte. Spitalul din Fetești este foarte vechi, deci nu are dotările respective, circuite... Policlinica este necesară.

Ea are un stadiu fizic de 72%.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Problema este dacă puteți să dați 2,5 miliarde lei aici?

Ministerul Finanțelor Publice? Nu 2.500 miliarde lei, ci 2,5 miliarde lei.

Domnul Gherghina?

Eu vă propun să puteți, măcar policlinică să avem la Fetești și supun votului plenului acest amendament cu 2,5 miliarde lei la Policlinica Fetești.

Cine este pentru?

E cineva împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Domnul Mardari, asta nu înseamnă că vom proceda de acum încolo la fel. (Râsete în sală.)

Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mă refer la poziția 276 de la amendamente respinse.

Este vorba de investiția Spitalului Municipal Timișoara, începută în anul 1994, pe timpul celei mai eficiente guvernări postdecembriste. A fost adusă în stadiul de structură de rezistență cu 6 niveluri și, practic, abandonată din anul 1997. Am făcut amendamente cu ocazia dezbaterii bugetelor de stat pe 2001, 2002, 2003.

Am interpelat pe doamna Bartoș pe domnul Beuran, foști miniștri ai sănătății înaintea domnului Blănculescu.

Doamna Bartoș mi-a răspuns că nu sunt bani, că va căuta un investitor privat, că obiectivul în cauză va fi transformat în bloc de locuințe. Domnul Beuran mi-a răspuns că va insista pentru alocarea de bani de la bugetul de stat în vederea continuării investiției. Nu a mai avut posibilitatea s-și onoreze promisiunea, fiind schimbat din funcția de ministru.

După aceste demersuri pe care le-am făcut în cei 3 ani de când sunt deputat, am ajuns la concluzia că statul este incapabil să ducă la bun sfârșit obiectivul menționat. Din acest motiv, în amendamentul de la poziția 276 am solicitat alocarea a 250 milioane lei pentru organizarea unei licitații, în vederea găsirii unui investitor care să finalizeze construcția. În ședința Comisiilor reunite de buget, finanțe și bănci mi s-a răspuns că Ministerul Sănătății nu stă în acești bani și că, dacă dorește să organizeze o astfel de licitație, nimeni nu-l oprește.

Solicit reprezentantului Ministerului Sănătății să spună în fața Parlamentului dacă se va organiza sau nu o astfel de licitație și dacă este posibil să fie avansat un termen. La urma urmei, legea domnului deputat Mohora ar putea fi extinsă și asupra obiectivelor începute și abandonate după 1990.

În prezent, secțiile Spitalului Municipal Timișoara își desfășoară activitatea în mai multe clădiri, unele de pe vremea turcilor, insalubre, improprii actului medical, dispersate la diferite adrese din localitate. În consecință, finalizarea clădirii începute în 1994, care să adune într-un singur loc toate aceste secții, este mai mult decât necesară.

Pe de altă parte, mai este o altă soluție pe care a sugerat-o domnul președinte de ședință, domnul Nicolae Văcăroiu. Nu ar fi rău să se aloce o sumă modică, un miliard sau două, astfel încât această investiție să fie recuprinsă în bugetul de stat ca poziție.

Vă mulțumesc tare mult.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Stimate coleg,

Timișoara are realizări multe în domeniul sănătății. Cel mai modern centru cardiologic e făcut acolo, și vă aduceți aminte. Sigur că mai sunt multe de făcut. Vor apărea și spitale private mai rapid în Timișoara decât în alte părți.

Stimați colegi,

Sincer vorbesc, nu văd de ce să prindem în buget o poziție de 250 milioane lei pentru licitație. Nu se pune problema, dacă se dorește o formulă, că Ministerul Sănătății nu găsește din resursele actuale să suplimentăm noi cu 250 milioane. Ca să fim foarte direcți. Deci să se analizeze, să fie făcute intervenții și Comisiile pentru sănătate și Ministerul Sănătății să găsească o formulă legat de scoaterea la licitație a clădirii ca, pe sistem privat, să se facă acolo un spital modern. Cred că asta e soluția.

Eu supun la vot această poziție, dar, repet, dăm 250 milioane lei la un minister care are câteva mii de miliarde. Eu vă înțeleg că dumneavoastră vreți să prindeți poziția ca să forțați nota. Asta e altă poveste. Dar, mă rog, s-a înțeles.

Domnule secretar de stat Pavelescu, vă ascultăm.

Domnul George Pavelescu:

Domnule președinte,

Timișoara beneficiază de o rețea spitalicească de performanță: clinici universitare, sunt 6 spitale în Timișoara de diferite specialități. Anul acesta am putut...

Din acest buget am alocat 7 miliarde lei Spitalului clinic județean.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Adică, domnule Mardari, vă rog să mă înțelegeți. E, din punct de vedere sanitar, aproape cea mai bună situație din țară, chiar mai bună decât Bucureștiul.

Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu am impresia că nu am fost înțeles de către domnul secretar de stat. Se cunoaște că în Timișoara sunt medici foarte bine pregătiți profesional, există o Universitate de Medicină, vin pacienți din foarte multe județe ale țării. În 1994 s-a considerat că este bine să se construiască un spital municipal care cuprinde foarte multe secții cu totul și cu totul speciale. Aceste secții nu se regăsesc la spitalul județean la care a făcut referire domnul secretar de stat.

Și, la urma urmei, eu am cerut să promită aici că după 7 ani de zile în care nu s-a întâmplat nimic se va întâmpla în trimestrul I 2004, că va scoate la licitație, datorită faptului că statul este incapabil să finalizeze construcția. Care e problema? E chiar atât de dificil s-și ia acest angajament, că va scoate la licitație obiectivul?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul deputat Mardari, s-a înțeles.

Domnule secretar Pavelescu, vă rog să scoateți la licitație, dar nu are ce căuta ca poziție, după părerea mea.

Supun, totuși, votului dumneavoastră acest amendament.

Cine este pentru? 46 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 234 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Amendamentul a fost respins cu 46 voturi pentru, 234 voturi împotrivă, nici o abținere.

Deci am stabilit și mă ocup și eu de scoaterea la licitație. Veniți și la mine, domnule deputat.

Domnul senator Vintilă.

Domnul Vintilă Matei:

Domnilor președinți,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă supun atenției dumneavoastră poziția 278. Este vorba despre amendamentul propus la Spitalul Orșenesc Horezu. Această investiție a început în 1993. Este executată peste 60%, inclusiv anul acesta au fost alocați 3,6 miliarde lei, iar pentru 2004 a fost scos, în condițiile în care oamenii din 20 de localități limitrofe orașului Horezu au o cincime din populația județului Vâlcea și sunt beneficiarii serviciului acestui spital.

În momentul de față, spitalul își desfășoară activitatea în niște cazărmi ale habsburgilor și în clădirea primăriei.

Primarul și consilierii și cu personalul angajat își desfășoară activitatea numai în trei camere. Eu propun...

Acolo greșit s-a trecut 78 miliarde, 7,8 miliarde lei pentru terminarea parterului, care parțial e funcțional, și a etajului I. Este păcat ca populația din această zonă, acest bazin Horezu, să facă deplasarea tocmai la Râmnicu-Vâlcea, având în vedere că în zonă s-a desființat și Spitalul Sinești. Domnul secretar de stat Pavelescu știe situația.

Eu cred că trebuie să găsim o formă și să alocăm aceste 7,8 miliarde lei, pentru că nu mai este nici o unitate spitalicească în zonă pe o rază de 50 kilometri.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles. Noi speram, că tot ați făcut dumneavoastră vreo 2, 3 case acolo, ce contau 7,8 miliarde lei pe efort privat...

Domnul secretar de stat Pavelescu.

Deci nu 78, ci 7,8 miliarde lei. Domnule Pavelescu, nu știu... Dacă într-adevăr avem o rază de 50 kilometri fără nimic acolo, dumneavoastră știți dacă în urma reorganizării, restructurării e necesar sau nu.

Domnul George Pavelescu:

Spitalul din Horezu are o locație veche, în jur de 20 de clădiri. Se încălzește cu lemne, cam 350 tone lemne pe an.

Domnule președinte,

Vom analiza posibilitatea să redistribuim de la alte investiții și să asigurăm o sumă pentru continuarea lucrărilor. El a primit 10,8 miliarde lei în 2002, 3,8 miliarde lei în acest an. Singura soluție e să revedem celelalte investiții...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnule senator Vintilă, ați reținut. În cadrul fondurilor alocate se va face o redistribuire ca să se continue lucrările acolo. Nu e nevoie de votat, îl aveți pe domnul secretar de stat care vă ajută. De acord, da?

Mulțumesc foarte mult.

Sunt alte intervenții?

Domnul deputat Winkler.

Domnul Winkler Iuliu:

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Intervenția mea se referă la poziția 50, pagina 26 din amendamente admise. Este o intervenție care țintește să rectifice o eroare. Deci ea nu implică sume suplimentare, decât rectificarea unei erori, și anume faptul că cele 5,8 miliarde lei suplimentare prevăzute la acest punct, numărul 50 din amendamente admise, se referă la alt obiectiv de investiții decât cel la care a fost trecut, și anume se referă la obiectivul de investiții "Spital Clinic Județean Târgu-Mureș", cod 2458010134, și s-a comis o eroare materială în cursul înregistrării dezbaterilor. Cred că se poate accepta această rectificare.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles. S-a înțeles, domnul... De acord, da? Deci să faceți corecția, în loc de iacoperiș șarpantă Spital Municipal Harghita", "Spitalul Clinic Județean TârguMureș".

Stimați colegi,

Vreau să rețineți, nu votăm acum anexa, până nu vin sursele acestea, cu suplimentare.

Avem însă propunerea Ministerului Finanțelor Publice la pozițiile 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53 și 54, sunt 10, dacă nu mă înșel, propuneri ale Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci, cu corectura care s-a făcut aici, acceptată de Ministerul Finanțelor Publice.

Vă întreb dacă aveți obiecții sau intervenții.

Dacă nu sunt, supun votului dumneavoastră toate aceste amendamente propuse de Comisiile pentru buget, finanțe și bănci, în baza propunerilor Comisiilor pentru sănătate.

Cine este pentru? 258 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri? 3 abțineri. Vă mulțumesc.

Anexa nr. 3/24 o vom vota după ce se întorc colegii noștri.

Trecem la anexa nr. 3/25, "Ministerul Culturii și Cultelor".

Dacă sunt intervenții?

Vă ascultăm, domnule deputat Bălăeț.

Din sală:

Ce am votat?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Toate amendamentele Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci, inclusiv poziția 55. Așa am supus la vot.

Domnul deputat Bălăeț.

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La poziția 305, anexa nr. 3/25, "Ministerul Culturii și Cultelor" eu propuneam acolo realizarea unui capitol cu titlul "Parteneriat cu consiliile locale pentru construcția și amenajarea de biblioteci".

Noi, în sistemul Ministerului Culturii, avem peste 2.000 de biblioteci comunale și aproape 500 de biblioteci orșenești și municipale, cu filiale în cartiere de orașe și municipii. Situația acestor biblioteci este jalnică, în sensul că atât fondurile lor, dar mai ales modernizarea serviciilor și a tuturor activităților de bibliotecă este imposibilă fără să se realizeze niște investiții în acest sens. Occidentul merge pe drumul dublei finanțări, pentru a se accelera procesul de modernizare a activității bibliotecilor. Ei concentrează activitățile culturale pe direcția informației culturale și a modernizării acestui domeniu, unde toți oamenii pot să participe liberi la o activitate culturală de sine înțeleasă. La noi, lucrul acesta este încă neînțeles și se reflectă în bugetul Ministerului Culturii și Cultelor.

Pe coloana a treia, domnule președinte, uitați-vă, motivația respingerii: "lipsa de surse de finanțare indicată de către cel care a făcut propunerea", adică de mine. Eu nu am făcut o asemenea propunere, sursa de finanțare se află în interiorul bugetului Ministerului Culturii și Cultelor, prin reorganizarea acestui buget, ceea ce reprezintă viitorul în cultură, față de ceea ce reprezintă trecutul, bibliotecile reprezentând viitorul cultural.

În jurul lor se concentrează toată activitatea culturală și eu sper să urmărm acest drum unde mediatecile, având în centrul lor sursele de informare indicate de carte și de publicații, se află în centrul activității.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumim, domnule deputat.

Domnul Dumitru Bălăeț:

Deci trebuie să fim cu fața spre Occident și investițiile pe care le face Occidentul pentru dezvoltarea rețelelor de biblioteci publice ne indică încotro trebuie să mergem și noi. Mie îmi pare foarte rău că Ministerul Culturii, cu care am discutat problema înainte, și există propunerea ca de anul trecut să mergem pe acest drum, nu a luat în seamă propunerea aceasta de modernizare. Mai devreme sau mai târziu va trebui să pornim și noi pe acest drum.

Cu cât mai repede, cu atât mai bine.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Îmi cer scuze că trebuie să vă spun, dar, dacă la nivelul unei localități, comune nu se poate face o modernizare de bibliotecă, primarul și consiliul local nu au ce căuta acolo.

Nu este nevoie de nici un ban, domnul Bălăeț. Toate comunele au avut sedii de bibliotecă. În România nu a existat comună fără bibliotecă. Vă iau la mine, în Argeș, și vă arăt că aproape toate comunele și-au făcut biblioteci ultramoderne, fără un leu. Aceasta este realitatea.

Îmi cer scuze că o spun de la tribuna aceasta, dar noi avem probleme grele, cu sănătatea, cu medicamentele, ne batem aici pentru surse pentru sectoare de-astea. Biblioteca este extrem de importantă, dar nu necesită nici un leu. Vă spun eu. (Domnul Dumitru Bălăeț își exprimă dorința de a reveni la microfon.)

Nu luați cuvântul, că ne-ați lămurit!

Este o părere personală. Rog colegii să nu țină seama de ea.

Domnul ministru Gherghina, vă rog să răspundeți.

Domnul Gheorghe Gherghina:

La art. 8 din Legea bibliotecilor nr. 334/2002 se stabilește clar cum se finanțează bibliotecile. Bibliotecile naționale se finanțează prin Ministerul Culturii, celelalte biblioteci, locale, se finanțează prin bugetele locale.

Legea bugetului este făcută în baza actelor normative, legilor în vigoare și nu avem cum să acceptăm această propunere. (Domnul Dumitru Bălăeț își exprimă dorința de a reveni la microfon.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, nu veniți, că s-a înțeles!

Domnul Dumitru Bălăeț (din sală):

Nu s-a înțeles!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles perfect! Nu vă dau cuvântul! Vă rog foarte mult!

Stimate coleg,

Toți avem circumscripții electorale și vă spun eu că nu avem nicăieri această problemă.

Vă rog, aveți cuvântul.

Aveți două minute la dispoziție, dar vă rog să nu ne țineți discursuri.

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu am vizitat Franța în 1970, când rămăsese în urmă în acest domeniu față de Germania și față de Statele Unite. Problema pe care au pus-o conducătorii Franței atunci a fost acest sprijin dat consiliilor locale, administrațiilor locale pentru a încuraja pe cei care porneau pe acest drum. Noi nu putem să finanțăm de la centru toate bibliotecile, dar cei care au inițiativă în această privință pot și trebuie încurajați.

100 de miliarde pentru acest domeniu, prin reorganizarea bugetului Ministerului Culturii, se pot găsi.

Chiar la monumentele istorice, care, slavă Domnului, reprezintă trecutul, de acolo se pot lua niște bani pentru a se da acestui domeniu care reprezintă viitorul. Dacă în Franța s-a putut mări de la 30% la 50%, aici putem să facem și noi ceva pentru a porni pe acest drum.

Rog pe stimații colegi din grupul majoritar să privească puțin mai atent lucrurile în acest domeniu și cred eu că prin unirea eforturilor de la centru și din teritoriu se poate ajunge la pornirea pe acest drum. Nu trebuie să facem toate bibliotecile deodată, dar este necesar să începem.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumim foarte mult.

Nu am reușit să vă lămuresc.

Supun la vot amendamentul dumneavoastră, respins pe motivele pe care le-ați auzit de Ministerul Finanțelor și Comisiile de buget, finanțe și bănci.

Vă rog, cine este pentru acest amendament? 22 de voturi pentru.

Abțineri? 7 abțineri.

Voturi împotrivă? 236 de voturi împotrivă.

Stimați colegi,

Avem două amendamente propuse de Comisiile pentru buget, finanțe și bănci, la propunerea unor colegi senatori și deputați și a comisiilor. Poziția 56 și poziția 57.

Intervenții?

Vă rog.

Domnul Pavel Cherescu:

Domnilor președinți,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Intervenția mea este legată de amendamentul nr. 56 din anexa nr. 3/25/06, amendamente aprobate. Cer respingerea acestui amendament, care introduce discriminări vădite, deoarece Comisia pentru buget, finanțe și bănci din Senat și Camera Deputaților a respins solicitările Secretariatului de Stat pentru Culte, de suplimentare a bugetului destinat sprijinirii unităților de cult. Vezi numărul curent 323 din amendamente respinse.

Cred că este imoral ca cei care au săvârșit acest gest să dispună, după bunul plac, de bugetul alocat sprijinirii cultelor, și țin să vă reamintesc că doar Ministerul Culturii și Cultelor are atribuții în acest sens, fiind ordonator de credite, și, în baza prevederilor legale, a unor norme bine statuate, oferă sprijin financiar unităților de cult. Dacă nu acceptați respingerea acestui amendament, propun să introduceți, la nr. 56, amendamentele respinse din anexa nr. 3/25/02, numerele curente 319, 320, 321, 322, și pe cele din anexa nr. 3/25/27, numerele curente 326, 327, care se referă la obiectivele de cult din Arad, Onești, Bacău, Deta, Mediaș, Șeica Mică, Valea Lungă, Baia Mare, Mânăstirea Rohia,

Catedrala Greco-Catolică din Cluj și altele, în valoare de 60 miliarde de lei.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, ne bucură intervenția dumneavoastră, o susținem.

Domnul Pavel Cherescu:

Cer opinia Ministerului Culturii și Cultelor, reprezentat de domnul secretar de stat Laurențiu Tănase.

Vă mulțumesc. (Domnul Florin Iordache dorește să intervină.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Avem și noi un amendament propus de tot spectrul politic, semnatari senatori și deputați din tot spectrul politic se regăsesc în amendamentele acestea. (Discuții, comentarii în sală.)

Vă rog, aveți cuvântul!

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Intervenția mea se referă la amendamentul de la poziția 57, amendament admis, prin care s-au acceptat 3 miliarde pentru Teatrul Național din Caracal, dar la motivație se spune că "pentru finalizarea lucrărilor". Vreau să spun că cu această sumă ne apropiem de finalizare, pentru că, probabil, prin surse locale sau prin alte surse atrase putem finaliza aceste lucrări.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul și vă rog să vă și prezentați.

Domnul Nicu Cojocaru:

Am propus și susțin, la anexa nr. 3 din capitolul 59.01, subcapitolul 15, "Culte religioase", 10 miliarde de lei pentru finalizarea celei mai mari catedrale ortodoxe din Transilvania, care se construiește în Arad.

An de an, acest lăcaș de cult a fost uitat de guvernanți și, în proporție de 80%, toate lucrările au fost făcute cu contribuția arădenilor și a românilor de peste hotare. Nu este posibil ca în județul Arad să se construiască o pușcărie modernă, vămi mai mici sau mai mari, care vor fi desființate cât de curând, iar un lăcaș de cult, ortodox, de fapt, la cererea tuturor românilor din Transilvania, să fie uitat.

Susțin acest amendament și datorită faptului că a fost aprobat și discutat câteva ore în cadrul Comisiei pentru drepturile omului și Comisiei pentru cultură din Senat și am avut toată speranța că cele 10 miliarde de lei vor fi alocate acestei mari catedrale care va fi la Arad.

Sursa de finanțare, totdeauna ne cereți acest lucru.

Sursa de finanțare nu poate fi alta decât bunul-simț față de arădenii care-și achită conștiincios datoriile față de bugetul de stat, prin impozite și taxe.

Nu uitați că mai sunt câteva zile, și drumul Unirii a plecat de la Arad. Va fi prezent și domnul președinte și ar fi păcat ca noi, senatorii și deputații de Arad, să ne prezentăm cu "0" la activitate în cadrul Parlamentului.

Mulțumesc. (Discuții, comentarii în sală.)

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor colegi,

Este pentru prima oară când asist la o chestie ciudată: colegi de-ai noștri să solicite ca amendamente admise, cu suplimentări de fonduri, să nu fie aprobate.

Este ciudat și nu pot să apreciez decât negativ o asemenea stare.

Domnule președinte,

Considerați că amendamentele aprobate de Comisiile pentru buget, finanțe și bănci sunt corecte. Orice altă intervenție mi se pare total nefirească.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

La amendamentele acestea aveți, domnul...? La astea două?

Stimați colegi, ați ascultat argumente pro și contra.

Avem poziția 56 și poziția 57 ale Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci, care au în spate propunerile colegilor noștri senatori și deputați și ale comisiilor. Eu le supun la vot pe rând. Dacă nu sunt adoptate, mergem pe formula propusă de colegul nostru mai devreme.

La poziția 56, legat de sumele acestea pentru susținerea cultelor.

Cine este pentru? 249 de voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Două abțineri.

Cu două abțineri, a fost votat.

Domnul Marcu Tudor:

Am o întrebare mai curând de procedură, domnule președinte. Dacă eu am acum o intervenție pentru o propunere nouă, care nu a fost dată la Comisia pentru buget, finanțe și bănci, nu este primită, o asemenea intervenție de eliminare, dacă ea nu a fost pusă anterior la Comisia pentru buget, finanțe și bănci, de ce o primiți?

Dacă eu nu am voie să propun nimic, nici eliminare, nici suplimentare, de ce primiți pe alții, cu eliminare?

Este aceeași propunere. Nu a făcut-o, nici nu mai stați de vorbă cu el.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Supun votului dumneavoastră propunerea de la poziția 57, este vorba de restaurarea Teatrului Național din Caracal, de asemenea, susținut de toți colegii, propus de Comisiile pentru buget, finanțe și bănci.

Cine este pentru? 262 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

A fost o propunere a domnului senator Cojocaru care nu a fost acceptată de minister. (Discuții, comentarii.)

Domnul Nicu Cojocaru (din sală):

Nu cred că 10 miliarde pentru Catedrala din Arad...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg,

Veniți la mine să vă spun cât am dat eu pentru catedrala din Arad când eram prim-ministru. Știu ce trebuie acolo, acoperiș, tablă, mai găsim și alte surse pentru Arad, am să vin și eu acolo... (Discuții, comentarii.)

Supunem la vot.

A fost respins, 10 miliarde pentru Catedrala de la Arad, de către Comisiile pentru buget finanțe și bănci și de către Ministerul Finanțelor.

Vă rog, cine este pentru? 14 voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? 235 voturi împotrivă.

Vom găsi alte surse pentru Arad, domnule coleg.

Vă mulțumesc foarte mult.

Aveți cuvântul, domnule deputat, și îmi cer scuze că nu v-am dat cuvântul mai devreme, nu a fost intenția mea.

Domnul Bereczki Endre:

Mulțumesc, domnule președinte.

La poziția 321 din lista de amendamente, am solicitat suplimentarea bugetului Ministerului Culturii și Cultelor cu suma de 3 miliarde, necesare finanțării Catedralei Ortodoxe din Onești, județul Bacău.

Vreau să vă informez că în ultimii trei ani nu s-a reușit finanțarea acestor lucrări, acestea continuând mai mult din fonduri proprii, iar alocarea de fonduri pentru anul 2004 ar putea debloca această situație.

Vă mulțumesc. (Discuții la masa prezidiului.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ce sumă? Deci 3 miliarde pentru catedrala aceasta de la Bacău, și eu vă propun atunci să reconsiderăm și Aradul și să dăm 3 miliarde și pentru Arad. (Discuții, comentarii.)

Vă rog, aveți cuvântul.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci, vă rog, treceți la tribună și susțineți.

Domnul Florin Georgescu:

Stimați colegi,

În afară de cele menționate în anexa specifică Ministerului Culturii și Cultelor pentru componenta "Culte", și sunt acolo specificate o serie de obiective care au fost considerate de către domnii senatori și deputați ca fiind prioritare, propun să se acorde câte 3 miliarde, așa cum ați menționat dumneavoastră, și pentru aceste obiective,

Arad și, respectiv, Onești, și să închidem discuțiile pe această temă, pentru că altfel nu le mai finalizăm niciodată, iar diferența de alocații pentru obiectivele de cult, de circa 130 de miliarde, poate sta în atenție și există resurse alocate în acest sens la Departamentul cultelor, pentru a le stabili prioritățile și a le ierarhiza în raport cu ceea ce se consideră mai urgent.

Deci 3 miliarde la Arad și 3 miliarde la Onești.

Vă mulțumim. (Aplauze.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

L-am chemat pe domnul fost ministru și actual președinte al comisiei pentru corectitudine.

De acord, domnule...? (Discuții, comentarii în sală.)

Stimați colegi,

Pentru corectitudine, eu am fost puțin răutăcios mai devreme, dar să mergem cu cele două soluții, Onești și Arad, care vor fi înscrise la anexa nr. 56, cu steluță, în continuare, cele două, cu sumele respective.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? 260 de voturi.

Împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

A fost adoptat.

Stimați colegi,

Mai sunt intervenții la această poziție? Înțeleg că nu.

Vă rog, domnul Bălăeț.

Domnul Dumitru Bălăeț:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La poziția 328, anexa nr. 3/25/27, este vorba de investiția "Biblioteca Națională". Este foarte bine și eu felicit Guvernul că a restituit clădirea Bibliotecii Naționale pentru a fi finalizată ca bibliotecă. Ceea ce mă nemulțumește, însă, este că ritmul finalizării acestei investiții este mai lent decât în Guvernele fostei coaliții.

Atunci aveam prevăzute anual pentru bibliotecă 70 miliarde, iar acum s-au acordat numai 60 miliarde.

Ținând cont de faptul că Guvernul a luat de la Biblioteca Națională investiția și a folosit banii timp de doi ani în alte scopuri, ținând cont de faptul că acolo, în timpul pazei pe care a organizat-o Guvernul la investiția aceasta, s-au furat peste 20 de miliarde, normal ar fi ca reprezentanții Guvernului și, în special, domnul ministru de la finanțe, să restituie acești bani în favoarea investiției și să dea posibilitatea ca aceasta să se realizeze mai repede, pentru că este nevoie în momentul de față de un creier organizat al culturii române, or, lucrul acesta se face prin Biblioteca Națională și se conexează la sistemul universal de cultură prin intermediul ei.

Propunerea admisă de către Comisia de cultură, Comisiile de cultură ale Parlamentului, era o suplimentare de 30 miliarde. La Comisiile pentru buget, finanțe și bănci, acest amendament admis a fost respins și mie îmi pare foarte rău că domnul ministru de finanțe nu și-a arătat disponibilitatea pentru ca de la Secretariatul General al Guvernului să se admită o investiție suplimentară de 30 miliarde.

Eu atrag atenția că faptul acesta este în defavoarea țării și a culturii, iar prelungirea acestei investiții sine die constituie o mare eroare de gândire culturală.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnule ministru Tănăsescu, vă rog.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Domnule președinte,

Vă mulțumesc.

Anul viitor am aprobat 60 de miliarde. Este, cred eu, de șase ori mai mult decât s-a aprobat anul acesta. Este limita maximă care a putut să fie acceptată pentru acest obiectiv de investiții.

Sigur, este un obiectiv important. Pe parcursul execuției, funcție de mersul ei, o să vedem dacă se pot aloca bani în plus. Dar vă pot spune că la rectificarea bugetului s-au acordat 10 miliarde pentru Biblioteca Națională pentru următoarele câteva luni de zile și deci există în această perioadă de timp sursele necesare ca să fie redemarate lucrările.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc, domnule ministru.

Stimați colegi, supun la vot. Ați auzit de ce a fost respins. E un obiectiv important. Pe măsură ce se consumă aceste fonduri, mai alocăm altele. Dar a fost respins din motivele respective, legate de posibilitățile bugetului.

Supun, totuși, votului dumneavoastră acest amendament. Vă rog.

Cine este pentru? 20 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? 233 voturi împotrivă.

Amendamentul a fost respins.

Anexa nr. 3/25.

Domnul ministru Tănăsescu.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Tot la Ministerul Culturii și Cultelor, domnule președinte, dacă-mi permiteți, ca urmare a redistribuirii acestor 1.500 prime de merit, trebuie adăugat la Ministerul Culturii și Cultelor suma de 65,06 miliarde lei, prin diminuarea corespunzătoare a sumei de 36 miliarde lei de la Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului și un plus de 28 miliarde lei din Fondul de rezervă, în așa fel încât să răspundă cerințelor Academiei, respectiv de acordare a 700 premii de merit la Ministerul Culturii și Cultelor, deci să fie alocate și sursele necesare acordării acestor stimulente.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, practic, o redistribuire.

Vă rog, dacă aveți observații? Este o lege pe care trebuia s-o punem în vigoare, legat de indemnizațiile de merit.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

S-a adoptat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră anexa nr. 3/25 în totalitate.

Cine este pentru?

Împotrivă? Abțineri?

Adoptată în unanimitate.

Revenim, stimați colegi, la anexa privind sănătatea. Au fost discuții cu liderii grupurilor.

Vă rog să-l ascultați pe domnul ministru, ceea ce s-a convenit, ca să supunem votului.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

În urma discuțiilor purtate cu liderii grupurilor am convenit următoarele suplimentări de sume: 5 miliarde lei la Spitalul de Copii din Cluj, deci suma suplimentară care va fi acordată acestui spital va fi de 10 miliarde, având în vedere că 5 miliarde au fost aprobate de către Comisia pentru buget, finanțe și bănci, suma integrală în plus va fi de 10 miliarde; 5 miliarde în plus la Spitalul din Târgul Secuiesc, prin redistribuire, și anume anularea acestei suplimentări de 5 miliarde de la Spitalul din Ineu și alocarea acestei sume către Spitalul din Târgul Secuiesc, deci o suplimentare cu 10 miliarde, având în vedere că 5 miliarde au fost aprobate și de către Comisia pentru buget, finanțe și bănci; o altă modificare este suplimentarea cu 20 miliarde a Spitalului de Urgență din Iași și, o ultimă modificare, 5 miliarde lei în plus la Spitalul din Sighetul Marmației.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă sunt intervenții la aceste propuneri?

Le supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Aprobat în unanimitate.

Supun votului anexa nr. 3/24 în totalitate.

Cine este pentru? (Domnul Mircea Ifrim cere cuvântul.)

Domnule Ifrim, suntem în timpul votului. Aveți la această anexă?

Domnul Mircea Ifrim:

Da, la aceasta.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, aveți cuvântul! Îmi cer scuze, nu l-am observat. Domnule profesor, aveți cuvântul.

Domnul Mircea Ifrim:

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Spuneți-ne poziția.

Domnul Mircea Ifrim:

Voi vorbi în legătură cu pozițiile 260, 261, 262, 263, 264, 265, 266, 267. (Rumoare în sală.)

Nu vă speriați, că nu vorbesc la fiecare în parte.

După o discuție fructuoasă, sigur, și schimb de experiență, uneori poate pe un ton mai alto pentru care eu personal îmi cer și scuze față de cei în cauză, aș dori să spun că s-a ajuns la aceste suplimentări care reprezintă 30.

Situația însă... Îmi fac datoria pentru că sunt amendamente ale comisiilor. Comisiile, în totalitatea lor, împreună cu reprezentanții Ministerului Sănătății și ai Casei Naționale pentru Asigurări de Sănătate au susținut aceste amendamente. Trebuie să spun faptul, fără a vă repeta și a vă plictisi, situația în sănătate este foarte gravă, cum nu a mai fost niciodată, iar bugetul, la ora actuală, se găsește cu 380 milioane sub bugetul din anul precedent, dacă scoatem fondurile nerambursabile. Sigur, putem să nu le scoatem, dar bugetul este total insuficient.

Noi am cerut în aceste amendamente doar o creștere de la 14.893 la 800.324, exact cât ne-ar fi făcut să ieșim din situația de avarie. Nu s-a putut găsi o soluție.

Aș dori să vă spun, stimați colegi, că sănătatea este prejudiciată de ani de zile și situația este pe an ce trece mai gravă. Dacă 4.016, cât avea Ministerul Sănătății în 1997, adus la rata inflației, în ziua de astăzi reprezintă 35.180, noi acordăm 14.893, în care, dacă scoatem creditele externe, care nu sunt contribuția bugetului de stat, dacă scoatem fondurile nerambursabile și dacă mai scoatem faptul că trebuie să plătim credite în valoare de 4.222, ajungem la 6.785.

Unul din amendamente privește și salariile medicilor care sunt sub limita decenței, un medic primar având 8 milioane, în timp ce la Debrețin are 1.890 dolari.

Sigur, am înțeles situația, rămânem optimiști. Sperăm că vom rezolva niște lucruri, dar situația este extrem de gravă și, cu acești parametri ai Ministerului Finanțelor, pun întrebarea: cui folosește dacă în spitale bolnavii sunt în situația actuală?

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles, domnule profesor, și sunt convins că și dumneavoastră înțelegeți situația. Și noi știm cât e de grea. N-ați cerut să supunem la vot. Doar pentru precizare.

Vă mulțumesc foarte mult.

Supun votului dumneavoastră anexa nr. 3/24 în totalitate.

Cine este pentru? 238 voturi pentru.

Împotrivă? 29 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Trecem la anexa nr. 3/26.

Dacă sunt intervenții?

Avem o propunere, stimați colegi, a Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci, la poziția 58. Este vorba de completarea fișei programelor. Este propusă de Comisiile pentru buget, finanțe și bănci și acceptată de Ministerul Finanțelor.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiilor.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? 3 abțineri.

Adoptat cu marea majoritate de voturi pentru.

Supun votului dumneavoastră anexa nr. 3/26 în totalitate.

Cine este pentru? 232 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 7 abțineri.

Anexa a fost adoptată.

Trecem la anexa nr. 3/27. Avem un amendament al Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci. E vorba de o redistribuire.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră amendamentul Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci.

Cine este pentru? 232 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri? 5 abțineri.

Supun votului dumneavoastră anexa nr. 3/27 în totalitate.

Cine este pentru? 233 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri? 4 abțineri.

Anexa a fost adoptată.

Anexa nr. 3/28.

Dacă sunt intervenții?

Avem o propunere a Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci.

Dacă sunt intervenții la această propunere? Când spun Comisiile pentru buget, finanțe și bănci, sunt amendamente ale comisiilor permanente, care au fost analizate și acceptate. Ministerul Finanțelor este de acord cu acest amendament.

Cine este pentru? 232 de voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Două abțineri.

A fost adoptat amendamentul.

Supun votului dumneavoastră anexa nr. 3/28.

Cine este pentru? 232 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 3 abțineri.

Anexa a fost adoptată.

Anexa nr. 3/29.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

Supun votului dumneavoastră anexa nr. 3/29.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult. 234 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Abțineri?

Adoptată în unanimitate. O abținere, scuzați-mă.

Anexa nr. 3/30, "Serviciul Informații Externe". Nu are amendamente admise sau respinse.

Dacă sunt intervenții?

Cine este pentru? 234 de voturi pentru.

Împotrivă? Abțineri?

Adoptată în unanimitate.

Anexa nr. 3/31, "Serviciul de Protecție și Pază".

Dacă sunt intervenții?

Vă rog frumos, domnule deputat, chiar îmi face plăcere să vă ascult.

Domnul Marcu Tudor:

Domnule președinte,

Vă mulțumesc pentru că-mi acordați cuvântul pentru un minut deoarece noi, la această anexă nr. 3/31, la Serviciul de Protecție și Pază, avem două propuneri, una însușită de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și, de fapt, și cu votul meu, care solicita suplimentarea bugetului cu o sumă de 120 miliarde lei, solicitare făcută la intervenția șefului Serviciului de Protecție și Pază care a justificat necesitatea acestei sume. Eu o susțin pe aceasta, cu toate că trebuia s-o susțină domnul ministru Stănescu, al industriilor, și doamna Norica Nicolai, care nu sunt aici.

Dar îmi fac datoria, ca membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, să o susțin. Sunteți de acord, da? (Se adresează doamnei Norica Nicolai, care se află în spatele sălii.) E în ordine.

În cazul în care - ca să nu mai revin o dată - nu se aprobă această sumă care este destul de măricică, eu mi-am făcut datoria să solicit minimum necesar, dar necesar propus de către Serviciul de Protecție și Pază, și anume 10 miliarde lei, la cheltuielile de personal, și, la cheltuieli materiale și servicii, 14 miliarde. Le sunt foarte necesare. Nu este un serviciu pentru mine sau pentru altcineva dintre noi, ci este un serviciu necesar pentru paza demnitarilor străini, pentru paza demnitarilor români care au legătură cu aceștia, pentru președinte, pentru Guvern și așa mai departe.

Eu îmi fac datoria și o susțin pentru că, în același timp, motivația respingerii, a Comisiei pentru buget, finanțe și bănci... Să vă spun și sursa pe care am indicat-o noi: din fonduri recuperate de la A.V.A.B., reprezentând suma din bugetul aprobat pentru acest serviciu în anul 2003 și neprimită, iar Domniile lor, de la Comisia pentru buget, finanțe și bănci, spun că aceste fonduri au altă destinație. Nu știam de această destinație.

Totuși, ca să mai deschid o paranteză în această dispută între Ministerul Finanțelor și Comisia pentru buget, finanțe și bănci împreună versus oricare dintre noi care face o propunere de suplimentare de fonduri și se invocă art. 138 din Constituție, lit. f), parcă, prin care se spune așa: "Orice suplimentare de fonduri sau orice aprobare de fonduri se face cu indicarea sursei.", dar nu spune că eu trebuie să indic sursa aceasta. Eu nu am acces la toate posibilitățile Ministerului Finanțelor. Ar fi o aberație să știu despre ce este vorba în totalitate la acel minister care poate mișca fondurile cum vrea. Constituția nu s-a gândit la noi, la parlamentari, când a spus că este necesară indicarea sursei, ci, ca să nu se facă abuzuri, fraude sau știu eu ce alte propuneri imposibil de rezolvat, a pus această frază, dar ea cade în sarcina organelor care știu să argumenteze, să justifice în cunoștință de cauză aceste fonduri. În nici un caz nu putem noi, poate doar domnul Florin Georgescu care este colegul nostru, aici, dar este fost ministru al finanțelor, este șeful Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și are legătură strânsă și, fiind în temă cu...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles, stimate coleg, vă rog eu.

Domnul Marcu Tudor:

Acum, vă rog, ca procedură, să puneți în ordinea susținută de mine ambele propuneri, aceea de 120 miliarde și aceea de 14,5 plus 10, în a doua ipostază.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul ministru Tănăsescu.

Într-adevăr, este una din instituțiile care are cu mult sub nivelul anului trecut, dar probabil că este ceva ce nu știm.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Legat de primul amendament, de suplimentare cu 120 miliarde, ne menținem punctul de vedere și al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci de respingere a acestui amendament. Fondurile respective cuprinse în bugetele ministerelor și, în speță, la S.P.P. sunt dimensionate la strictul necesar, iar ele au fost convenite cu ordonatorul principal de credite. Mai mult, vă pot spune că la cheltuieli de personal creșterea la acest serviciu este de 124%, deci cu 24% mai mult au cheltuieli de personal în perioada anului 2004 decât în perioada anului 2003.

Legat de amendamentul celălalt, de suplimentare cu 10 miliarde lei, prin diminuarea cu 14 miliarde lei a fondurilor recuperate de A.V.A.B., acest lucru nu se poate accepta datorită faptului că sumele care sunt recuperate de A.V.A.B. sunt folosite la diminuarea stocului de datorie publică internă, datorită faptului că sumele care au fost trecute la A.V.A.B. au avut drept finanțare datoria publică internă. Ca atare, toate sumele care se recuperează la A.V.A.B. vin și diminuează stocul de datorie publică internă. De aceea, nu putem să fim de acord nici cu acest amendament.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles.

Stimați colegi, ați auzit de ce au fost respinse.

Supun votului dumneavoastră poziția 334, cu 120 miliarde lei, respinsă de Ministerul Finanțelor.

Cine este pentru? 4 voturi pentru.

Abțineri? 6 abțineri.

Voturi împotrivă? 235 voturi împotrivă.

Cel de-al doilea amendament, poziția 335, de asemenea, respins, 24 miliarde lei.

Cine este pentru? Două voturi pentru.

Abțineri? Nici o abținere.

Împotrivă? 235 voturi.

A fost respins.

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră anexa nr. 3/31 în totalitate.

Cine este pentru? 235 de voturi pentru.

Împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? 6 abțineri.

A fost adoptată.

Anexa nr. 3/32. Nu avem amendamente.

Cine este pentru? 237 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

A fost adoptată anexa nr. 3/32.

Anexa nr. 3/33. Nu are amendamente.

Dacă sunt intervenții?

Cine este pentru? 236 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

A fost adoptată și această anexă.

Anexa nr. 3/34. Nu sunt amendamente.

Cine este pentru? 236 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

A fost adoptată.

Anexa nr. 3/35.

Dacă sunt intervenții?

Vă rog, vă ascultăm, domnule ministru.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Este vorba de o redistribuire de fonduri pentru indemnizațiile de merit, domnule președinte, respectiv suplimentarea cu 13,32 miliarde lei la Academia Română.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Supun votului această propunere.

Cine este pentru? Vă rog să votați. 247 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

A fost adoptat.

Anexa nr. 3/36. Nu sunt amendamente.

Cine este pentru? 236 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 3 abțineri.

Anexa a fost adoptată.

Anexa nr. 3/37. Nu avem amendamente.

Cine este pentru? 238 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

A fost adoptată.

Anexa nr. 3/38.

Dacă sunt intervenții?

Domnul deputat Marcu, vă rog.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de o sumă mică pe care o solicită Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, de 4 miliarde lei, pentru că de atâta mai avea nevoie anul viitor ca să poată s-și termine investițiile făcute deja în clădirea pe care au primit-o și care a fost construită cu totul cu alt scop. Domniile lor au nevoie de multe intervenții pentru secretizarea activităților lor și pentru birotica necesară. De asemenea, nici clădirea încă nu este terminată. Aceste 4 miliarde lei...

Eu m-am făcut exponentul cererii domnului Petrescu, care este directorul general al O.R.N.I.S.S., și vă solicit înțelegerea necesară deoarece nu reușesc să fac o propunere mai pertinentă de a aduce fondurile acestea, de a lua fondurile acestea, decât aceea din rezerva premierului, deoarece art. 138 alin. (5), despre care vorbeam, mă obligă să spun de unde. Nu știu de unde.

Păi, eu vă pot spune de la Ion Nicolae, de la "Tutunul Românesc" sau de la "Nu mai știu cine", de la...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-am înțeles, domnule deputat.

Domnul Marcu Tudor:

Care zicea că nu poate plăti, dar el și-a cumpărat niște hoteluri. Deci din execuția financiară a marilor datornici. V-am dat două surse. Eu sunt convins că mai mult decât mine dorește și domnul Tănăsescu să-i execute, dar nu poate. Nu știu din ce motive. Vă dau totuși informația aceasta. Dacă reușiți...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles, domnule deputat.

Vă mulțumim foarte mult.

Domnul ministru Tănăsescu.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Dânsul nu știe din ce sursă, dar o să vă spun eu din ce sursă. Putem acorda un miliard lei din Fondul de rezervă pentru această instituție. Cred că, într-adevăr, are nevoie de niște bani, dacă sunteți de acord să aprobăm această suplimentare de un miliard.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Amendamentul de la poziția 342, o suplimentare de un miliard lei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

În unanimitate, a fost adoptat.

Anexa nr. 3/39. Nu avem amendamente.

Cine este pentru? 233 de voturi pentru.

Împotrivă? Abțineri?

A fost adoptată în unanimitate.

Anexa nr. 3/40. Nu avem amendamente.

Cine este pentru? 233 de voturi pentru.

Împotrivă? Abțineri?

A fost adoptată în unanimitate.

Anexa nr. 3/41.

Dacă sunt intervenții?

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? 234 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri? Două abțineri.

A fost adoptată.

Anexa nr. 3/42.

Dacă sunt intervenții?

Supun votului dumneavoastră anexa nr. 3/42.

Cine este pentru? 233 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri? Două abțineri.

Cu mare majoritate, a fost adoptată.

Anexa nr. 3/43.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? 236 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

A fost adoptată.

Anexa nr. 3/44.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Supun votului.

Cine este pentru? 236 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Mulțumesc foarte mult.

A fost adoptată.

Anexa nr. 3/65. Avem o propunere a Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, cu care sunteți de acord.

Dacă mai este ceva?

Vă rog.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt dator să informez plenul celor două Camere că în urma discuțiilor purtate astăzi fondul de rezervă care se află la această poziție, "Ministerul Finanțelor - acțiuni generale" a fost diminuat cu încă 101 miliarde lei. Deci, față de propunerea Guvernului, la fondul de rezervă, de 888 miliarde lei, Comisiile pentru buget, finanțe și bănci au aprobat amendamente în valoare de 434 miliarde lei.

Astăzi, în seara aceasta, au mai fost aprobate amendamente de 101 miliarde lei. Deci fondul de rezervă se diminuează față de valoarea care a fost prezentată dumneavoastră cu 535 miliarde lei.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Sunt operații pe care le-am aprobat în cursul acestor dezbateri.

Avem un amendament al Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci, legat de fondul de rezervă. Îl supun votului dumneavoastră. La acestea se adaugă cele spuse de către domnul ministru.

Cine este pentru? 260 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Abțineri?

A fost adoptat în unanimitate.

Anexa nr. 4.

Dacă sunt intervenții?

Vă ascultăm, domnule deputat Avramescu.

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Amendamentul se află la punctul 370, domnule președinte.

Vă rog să observați că sumele totale defalcate din impozitul pe venit pentru bugetele locale sunt în 2004 cu 15% mai mari decât în 2003, ceea ce ar fi cam aceeași sumă dacă ținem cont de cota de inflație.

La București această suplimentare este numai de 4%, deci cu mult sub cota de inflație, mai puțin ca anul trecut. Vă rog să observați că Bucureștiul se află în urma unor județe pentru care am toată simpatia, dar care sunt mult mai mici, Iași și Suceava, față de București, unde este 10% din populația țării.

Mai adaug că și prin bugetul rectificat pe 2003, influențele față de Legea bugetului de stat pe 2003 aprobate, la București au fost cele mai mici valori, situându-se la nivelul județelor Covasna și Tulcea, situație mai dezavantajoasă înregistrându-se numai la județul Ilfov.

În comisie mi s-a răspuns de către reprezentanții Ministerului Finanțelor că aceste alocări se fac după criterii obiective, cum ar fi: populația, veniturile proprii sau capacitatea proprie de absorbție. Este evident că nici unul din argumente nu este în defavoarea Bucureștiului.

Chiar dacă nu am intenția de a blama subiectivismul, nu pot să nu mă gândesc că ar putea exista dorința de a-l pune într-o situație defavorabilă pe primarul Traian Băsescu, dar aceasta este între Guvern și domnul Traian Băsescu. Nu înțeleg de ce trebuie penalizate cele două milioane de locuitori ai Bucureștiului.

În argumentația Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, se face referire la faptul că nu se indică sursa de finanțare. Vă spun sincer că nu mă gândesc la o redistribuire în defavoarea altor județe pentru că știu că toate județele sunt totuși în criză, dar dacă autorii proiectului bugetului de stat s-ar apleca asupra acestui amendament, ceea ce, vă mărturisesc, nu cred că se va întâmpla, văzând cum au decurs discuțiile până acum, s-ar putea avea în vedere totuși o parte din fondurile obținute din privatizare și puse la dispoziția Guvernului.

Susțin acest amendament, chiar dacă am convingerea că va fi respins.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, vă mulțumesc foarte mult.

Domnul ministru Tănăsescu.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Amendamentul, într-adevăr, în propunerea noastră, este de respingere, dar nu datorită faptului că nu ne-am aplecat asupra lui, ci că respectăm legea. Legea spune foarte clar care sunt criteriile de repartizare.

Nu putem să ignorăm, respectiv, capacitatea financiară, 70%, și suprafața teritorială, 30%, la municipiul București. Subliniez faptul că municipiul București, așa cum este legal și cum spune legea, nu beneficiază de sume de echilibrare, cum beneficiază celelalte cu bugete.

Municipiul București beneficiază de cote defalcate de 63%. Deci nu putem compara un județ cu municipiul București, sunt două funcții diferite. De aceea, probabil, analiza pe care ați făcut-o dumneavoastră nu este corespunzătoare.

Vă propun, domnule președinte, să respingem acest amendament.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da.

Supun, totuși, votului dumneavoastră acest amendament al domnului deputat Avramescu, respins pe motivele arătate.

Vă rog, cine este pentru acest amendament? Două voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Împotrivă? 236 de voturi împotrivă.

Supun votului dumneavoastră cele...

Domnul deputat Mardari.

Să spuneți și poziția.

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule președinte,

Stimate colege și stimați colegi,

Mă refer la poziția 364 de la amendamente respinse.

Suma repartizată județului Timiș pentru protecția socială privind asigurarea ajutorului social, a ajutorului pentru încălzirea locuinței și susținerea sistemului de protecție a persoanelor cu handicap este de 203,607 miliarde lei, cu peste 9 miliarde lei mai puțin decât în 2003.

Nu s-a luat în considerare că pentru anul 2004 numărul dosarelor aferente persoanelor asistate social a crescut în acest județ cu 1.570. Nu s-a luat în considerare creșterea prețurilor la energia electrică, la combustibil, la gazul metan, precum și creșterea baremului de hrană de la 40.000 de lei pe zi la 55.000 de lei pe zi. Am prezentat o fundamentare, în cadrul amendamentului, din care reiese că este necesară o suplimentare cu 44,268 miliarde lei.

În Comisiile reunite de buget, finanțe, bănci mi s-a răspuns că, în conformitate cu Ordonanța Guvernului nr. 81/2003, în cazul încălzirii în sistem centralizat și cu gaze naturale, se suportă 3.526 miliarde de către bugetul de stat, prin Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.

Această precizare venită din partea domnului ministru Tănăsescu nu are nici o legătură cu amendamentul meu.

Anexa nr. 4 din buget se referă, printre altele, la ajutorul acordat în cazul încălzirii cu lemne, nu la încălzirea în sistem centralizat sau cu gaz metan.

Pentru anul 2003 județul Timiș, chiar și după rectificarea bugetului de stat, n-a reușit să acopere decât 61,7% dintre solicitările de ajutor la încălzirea cu lemne.

În județul Timiș sunt 80 de comune care solicită aproximativ un miliard de lei fiecare. Suplimentarea cu 44,268 miliarde lei pentru acoperirea restanțelor și pentru ajutorul la încălzirea cu lemne pe anul 2004 este pe deplin justificată.

Eu nu zic să se aloce Timișului la fel de mult ca județelor Suceava, Neamț, Botoșani, care se bucură de un tratament preferențial din partea partidului de guvernământ, dar strictul necesar trebuie să fie asigurat.

Să nu uităm că județul Timiș se află pe locul 4 privind contribuțiile la bugetul de stat.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul ministru Tănăsescu, vă rog.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunem respingerea acestui amendament pe următoarele considerații: această coloană de aici, care are în ea atât protecția socială privind asigurarea ajutorului social, a ajutorului pentru încălzirea locuinței și susținerea sistemului de protecție a persoanelor cu handicap, este diminuată cu sumele care, așa cum v-am spus, sunt aferente încălzirii centrale și se regăsesc în bugetul Ministerului Muncii: 3.500 de miliarde lei. În această coloană sunt incluse și cheltuielile care se fac cu susținerea sistemului de încălzire pe lemne.

Există la nivelul fiecărui județ o prioritizare a acestor cheltuieli și eu cred că județele respective și conducerea acelor județe trebuie să aloce din acești bani care sunt puși în această anexă, cu prioritate, spre această destinație pe care dumneavoastră ați menționat-o. De asemenea, dacă facem o comparație a cifrelor cu anul trecut sau, respectiv, cu anul acesta, 2003, o să vedeți că prin includerea acestor sume privind încălzirea locuinței în sistem centralizat, plus aceste fonduri care sunt alocate pe această coloană în structura actuală, o să vedeți că sumele sunt mult, mult mai mari față de anul 2003, așa cum se propune alocarea lor prin buget în anul care urmează, 2004.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu mai veniți, domnul deputat Mardari. V-am înțeles foarte bine. Vă rog eu! Vă rog eu foarte mult!

Domnul ministru, o întrebare. Numai o secundă. O întrebare de principiu pentru toți colegii. Deci la anexa nr. 4 avem... Toți colegii au amendamente în care solicită suplimentare. Vreau să-mi spuneți: aveți vreo soluție de suplimentare pentru anexa nr. 4?

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu (de la prezidiu):

Nu!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Pentru că o să vină toți, o să vină domnul NicolaeVlad Popa cu Brașovul. Vă spun eu că nu mai există nici o soluție.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Domnul președinte, răspunsul scurt este...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dar, ca să nu mai vină domnul ministru Tănăsescu la microfon...

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Răspunsul scurt este nu, iar sumele pe care le vedeți aici, repartizate pe județe, sunt convenite cu fiecare județ în parte, pentru fiecare coloană în parte: pentru culte, pentru susținerea sistemului de protecție a copilului, pentru ajutoare de încălzire și așa mai departe.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae-Vlad Popa (din sală):

Îmi acordați cuvântul, domnule președinte?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Legat - imediat vă dau cuvântul! - de poziția 364, amendamentul domnului deputat Mardari Ludovic, supun la vot. Ați auzit argumentul, nu e sursă.

Cine este pentru? 22 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? 235 de voturi împotrivă.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Nicolae-Vlad Popa. (Discuții.)

Stimate colege și stimați colegi,

Nu mai întreb ministerul. Doar vreți să vă auziți că ridicați această problemă, înțeleg? Ministrul de finanțe, vi s-a spus, a convenit cu județele, nu există nici un fel de sursă suplimentară. Dar nu fiți supărați. Stați, zâmbind, acolo!

Domnul senator Popa, aveți cuvântul.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte,

Simțim, vedem că aceste cereri ale noastre sunt respinse, evident, de mașina de vot, dar eu vreau să învederez un lucru: eu am cerut - este vorba de amendamentul de la punctul 351 privind sumele defalcate pentru județul Brașov - ca această mărire a sumei pe care o primește Brașovul să fie asigurată din Fondul de rezervă, am cerut reducerea Fondului de rezervă, Fondul de rezervă s-a redus cu 500 de miliarde lei, 400 și ceva de miliarde lei și, deci, consider îndreptățită cererea noastră.

Problema este foarte simplă: nici măcar rata de inflație nu s-a respectat. Noi avem un buget care se poate compara cu cel al Covasnei, se poate compara cu județe cu o populație mult mai mică, dar nu ne putem compara cu județul - deci avem vreo 260 de miliarde lei alocate - Suceava, cu 425 de miliarde lei, sau cu județul Botoșani, sigur că da, suprafinanțat, cu 331 de miliarde lei.

Am arătat, am motivat, am făcut anexe, tabele în care am arătat că aceste sume pe care le cer sunt minime, pentru ca județul Brașov, Consiliul județean să se finanțeze. Sigur că n-are rost, față de modalitatea aceasta formală de respingere a cererilor noastre, făcută și în comisie, și, se pare, în plen, să mai insist.

Vreau să fac doar, pentru stenogramă, o mențiune, că județul Brașov nu va rezista cu această sumă și, evident, dumneavoastră, politic, o să plătiți la alegerile viitoare.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Popa, respins de Finanțe pe motivele arătate.

Cine este pentru? 10 voturi pentru.

Abțineri? Două abțineri.

Împotrivă? 235 de voturi împotrivă.

Domnul Ioan Timiș (din sală):

Solicit cuvântul, domnule președinte.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Poftiți, domnul deputat.

Domnul Ioan Timiș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Am solicitat la punctul 367 din anexa nr. 4 finanțarea a două obiective pentru județul Hunedoara. Este vorba de 20 de miliarde lei, pentru lucrare de extindere rețea gaze în municipiul Brad, și 20 de milioane lei, pentru lucrarea de reabilitare a rețelei de apă potabilă din Valea Jiului.

Am făcut lucrul acesta pentru că situația socială din județul Hunedoara este foarte dificilă datorită disponibilizărilor repetate din minerit și, mai nou, din industria siderurgică, la Hunedoara și Călan.

De asemenea, un alt motiv obiectiv este faptul că municipiul Brad este un municipiu aproape depopulat, fără investiții private de referință și cu restrângerea activității din minerit, zi de zi. Situația din Valea Jiului nu o mai menționez, pentru că ea este foarte cunoscută.

Din toate nevoile pe care le-ar avea județul Hunedoara, ne-am oprit la două, mai ales că prin desființarea Ministerului Dezvoltării și Prognozei județul Hunedoara a avut de pierdut, pentru că am avut un program special pentru dezvoltarea județului Hunedoara.

De aceea, îl rog pe domnul ministru al finanțelor să deschidă punga și pentru acest județ. Dacă se poate, banii nu trebuie neapărat din Fondul la dispoziția primului-ministru, poate să fie din altă parte, poate să fie vorba de o altă sumă, dar să fie.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Răspunsul este același, al domnului ministru, mai ales că...

Vă rog, domnul ministru.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Sigur, răspunsul este același, dar voiam să fac o clarificare: nu este locul de defalcare a acestor obiective de investiții în bugetul de stat. Aceste obiective de investiții se stabilesc de către colectivitățile locale separat și sunt aprobate prin bugetele colectivităților locale respective.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ați reținut răspunsul, nu există, de asemenea, sursa financiară.

Cine este pentru? 5 voturi pentru.

Împotrivă? 236 voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Deci a căzut acest amendament.

Domnul Gheorghe Dinu (din sală):

Vă rog să-mi acordați cuvântul, domnule președinte.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Tot la anexa nr. 4?

Domnul Gheorghe Dinu (din sală):

Da.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Asta numai de dragul de a supune eu la vot de fiecare dată.

Vă rog, vă ascultăm, domnul deputat.

Domnul Gheorghe Dinu (din sală):

N-am vrea să vă supărăm prea mult, domnule președinte, dar...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, foarte pe scurt. Rezultatul îl cunoașteți:

n-avem sursa. Scurt de tot.

Domnul Gheorghe Dinu:

Dar mai vreau să aud ceva legat de Brașov, încă o dată.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Lăsați, tractoare vă dau eu. Veniți la mine, că am două...

Domnul Gheorghe Dinu:

Am solicitat sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetului local în 2004, suplimentarea cu 61 de miliarde lei de la județele Bacău, Botoșani,

Constanța.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles.

Domnul Gheorghe Dinu:

Asta ca urmare a faptului că de 3 sau 4 ani de zile încontinu se reduce numărul de salariați la marii coloși industriali din județul Brașov. De unde se mai dorește să mai fie fonduri rezultate din salarii, când numărul de oameni, încontinu, s-a diminuat și ați văzut...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, propunerea, vă rog eu frumos!

Domnul Gheorghe Dinu:

Am spus, încă o dată, propunerea: 61 de miliarde lei, cu diminuarea 25-25 miliarde lei de la Bacău, respectiv Botoșani, și 11 miliarde lei de la Constanța.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Supun la vot. A fost respinsă de Finanțe.

Cine este pentru? 26 de voturi pentru.

Abțineri? 4 abțineri.

Împotrivă? 235 de voturi împotrivă.

Domnul Ludovic Mardari (din sală):

Vă solicit cuvântul, domnule președinte.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aveți alt județ? Aveți două județe?

Domnul Ludovic Mardari (din sală):

Nu, dar am ceva de adăugat.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog. Vă rog, foarte pe scurt, domnul deputat Mardari.

Domnul Ludovic Mardari:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

La ce poziție?

Domnul Ludovic Mardari:

E vorba de poziția 366, chiar dacă nu se aprobă, măcar pentru stenogramă. Poate o să citească domnul ministru Tănăsescu și, cu ocazia rectificării bugetului, va ține cont de ceea ce am spus eu astăzi, aici.

Suma repartizată din impozitul pe venit pentru echilibrare, repartizată județului Timiș, este de 211,28 miliarde lei. Ar fi fost necesar să se aloce aproximativ 500 de miliarde lei, pentru a se putea aborda și reparația de drumuri, școli, grădinițe și cămine culturale. Din lipsă de bani, aceste activități vor fi amânate, în continuare, pentru vremuri mai bune.

Am considerat de strictă urgență acoperirea, deocamdată, numai a aspectelor sociale. Din acest motiv, am solicitat doar o suplimentare cu 71 de miliarde lei, 11 miliarde lei pentru cele 6 unități de asistență socială, cămine de bătrâni și centre de recuperare și asistență, unde baremul de hrană a crescut de la 40.000 de lei pe zi la 55.000 de lei pe zi...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, stimate coleg, am reținut.

Domnul Ludovic Mardari:

Nu, nu, domnul președinte.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog foarte mult, domnul deputat.

Domnul Ludovic Mardari:

Am acest drept, ca parlamentar al județului Timiș, să susțin interesele județului și dumneavoastră trebuie să-mi acordați acele două minute prevăzute de regulament, și promit că o să mă încadrez într-un minut și jumătate.

De asemenea, 60 de miliarde lei pentru preluarea centrelor de asistență de pe lângă spitalele de psihiatrie din localitățile Gătaia și Jebel. Aceste centre de asistență, conform legii, trebuiau să fie preluate de Consiliul Județean Timiș încă de anul trecut. N-a făcut-o, deoarece Guvernul n-a alocat banii necesari. Dacă nu veți aproba acest amendament nici în 2004, centrele de asistență în cauză nu vor fi preluate.

În ședința Comisiilor reunite pentru buget, finanțe și bănci s-a afirmat că n-am precizat sursa de finanțare și s-a făcut referire la unele criterii, cum ar fi capacitatea financiară și suprafața județului.

De precizat că județul Timiș are cea mai mare suprafață în comparație cu celelalte județe ale țării și se află pe locul 4 în ceea ce privește sumele virate la bugetul centralizat al statului.

Eu înțeleg că trebuie să existe solidaritate între județe, dar mi se pare pe deplin îndreptățit să se aloce măcar strictul necesar județelor care sunt fruntașe în ceea ce privește sumele virate la bugetul centralizat al statului.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu uitați că tot poporul ăsta, 50 de ani, a dezvoltat Timișul, stimate coleg, pe spinarea întregii țări. Vă rog eu să nu mai faceți aprecieri de genul ăsta. Lăsați-o-ncolo...

Domnul Ludovic Mardari:

Domnul președinte,

Așa cum s-a dezvoltat județul Timiș, am constatat că se dezvoltă toată Moldova din '90 încoace.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Supun la vot acest amendament al domnului deputat Mardari Ludovic, respins de Finanțe pe motivele arătate.

Cine este pentru? 16 voturi pentru.

Abțineri?

Voturi împotrivă? 235 de voturi împotrivă.

Dacă și județul Timiș se poate plânge, atunci nu știu ce să mai zic.

Dacă mai sunt intervenții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră cele trei propuneri ale Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci de la pozițiile 62, 63, 64.

Vă rog, cine este pentru? 235 de voturi pentru.

Împotrivă? Abțineri? Un vot împotrivă și 7 abțineri.

Vă mulțumesc foarte mult.

Supun votului dumneavoastră anexa nr. 4 în ansamblu.

Cine este pentru? 235 de voturi pentru.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 10 abțineri.

Trecem la anexa nr. 5. Nu avem amendamente.

Dacă sunt intervenții?

Supun votului dumneavoastră anexa nr. 5.

Cine este pentru? Mulțumesc. 235 de voturi pentru.

Împotrivă? Abțineri? Nu avem voturi împotrivă.

5 abțineri.

Anexa nr. 6.

Dacă sunt intervenții?

Supun votului dumneavoastră anexa nr. 6.

Cine este pentru? 235 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 14 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu avem abțineri.

Anexa nr. 7.

Dacă sunt intervenții? Domnul Marcu Tudor.

Aveți cuvântul, stimate coleg.

Vă rugăm frumos să aveți răbdare, stimate colege și stimați colegi!

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu nu am mașina de vorbit, cum are domnul Boc, și îmi pare rău, trebuie să vorbesc mai rar, așa că timpul îmi e puțin mai necesar.

Ce vrem noi? Eu, adică, la acest punct?

La punctul 387 din anexa nr. 7, la sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea cheltuielilor instituțiilor de învățământ preuniversitar, am făcut o împărțire a mai multor județe, la sumele alocate, considerând că datoria mea de deputat este să asigur un echilibru în toate județele țării în privința unor sectoarecheie, cum ar fi învățământul, sănătatea, poate și altele.

În acest sens, am descoperit că județele Harghita,

Covasna și Târgu-Mureș au primit, în ordine, sume mai mari decât numărul de copii pe care îl au în aceste județe, față de județul Prahova, unde sunt eu parlamentar, astfel: județul Covasna a primit cu 35% mai mult, raportat la numărul de copii; județul Harghita cu 30% și Târgu-Mureș cu 20%.

Până să întreb de ce e nevoie ca unii copii din anumite județe să primească bani mai mulți pentru a învăța limba română, să dau un exemplu, vă las pe dumneavoastră să gândiți de ce nu întreb și îmi spun, în concluzie, convingerea că în nici un caz copiii unor județe nu sunt mai proști decât copiii altor județe numai pentru că sunt repartizați pe criterii geografice.

Ca atare, am solicitat, fără să fie nevoie să indic sursa, pentru că nu vreau bani în plus, vreau un echilibru corect și normal al învățământului preuniversitar, atât în județele care vă sunt, oarecum, la suflet din niște alianțe, nu știu din ce fel văzute sau nu știu în ce fel văzute, acum, post factum, și să fie repartizate astfel: să se ia de la județul Covasna suma de 459 de milioane lei și să se reducă la 399 de milioane lei, iar diferența, împreună cu diferențele astea de la Harghita, 100 de milioane lei, și de la Târgu-Mureș, alte câteva zeci de milioane, și să se repartizeze județului Prahova, deoarece copiii din județul Prahova nu sunt extraordinar de dotați tehnic în școli, mai mult decât alte județe. Ca atare, au nevoie de acești bani.

Sper că parlamentarii județului Prahova, începând cu domnul deputat Cozmâncă și terminând cu mine, să zic, că sunt de la P.R.M., 13, câți suntem, plus senatorii, să-mi susțină punctul de vedere și să se facă, astfel, un echilibru corect, care să nu țină de interese politice în sumele repartizate, deoarece copilul are nevoie, indiferent în ce colț de țară e, în medie, de aceeași sumă de bani.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles, domnul deputat.

Dacă dumneavoastră, la Prahova, vă plângeți, am să vorbesc cu domnul Năstase. (Discuții în sală.) Am să vorbesc cu domnul prim-ministru Năstase.

Domnul președinte Mircea Ionescu-Quintus.

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege și stimați colegi,

Este adevărat că și copiii de la Prahova au nevoie.

Ca senator de Prahova, nu pot să nu recunosc acest lucru. Nu vom lua, însă, niciodată bani de la alte județe pentru copiii noștri. (Aplauze.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Domnul ministru Tănăsescu. (Discuții în sală.)

Domnul deputat Marcu Tudor, stați, domnule, acolo!

Domnul deputat Tudor...

Domnul Marcu Tudor:

Dreptul la replică și vă rog să mi-l acordați. (Discuții în sală.)

Mi s-a stricat imaginea și vreau să o repar. (Rumoare în sală.)

Nu am luat de la nimeni.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Oare mai e posibil?

Domnul Marcu Tudor:

Nu am luat de la nimeni, domnule Ionescu-Quintus.

Acei bani nu sunt ai lor. Noi acum îi repartizăm. E o mică mare diferență. Eu nu am luat de la nimeni. Eu vreau o repartiție echitabilă. Nu-mi stricați mie imaginea în județele Harghita și Covasna.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles, domnul deputat. (Discuții în sală.)

Domnul ministru Tănăsescu, vă rog.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dați-mi voie să dau câteva explicații, ca să înțelegem că numărul de copii este același în... Deci care sunt criteriile pe care le-am avut în vedere pentru a pune acești bani aici.

În primul rând, este numărul de clase, în unele județe sunt mai multe clase, în alte județe mai puține clase.

Sumele pe care le vedeți dumneavoastră aici, în anexa aceasta nr. 7, sunt salariile. Sunt salariile cadrelor didactice, cadre didactice care sunt plătite în funcție de numărul de clase. Dacă într-un județ, care este mai dens, sunt mai puține clase, un număr de clase mai mic, sigur, este și un număr mai mic de profesori. Dacă sunt județe care sunt mai greu accesibile și au un număr de clase mai mare, cu un număr mai mic de copii, sigur că sunt profesori mai mulți, care trebuie plătiți mai mult.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul ministru, vă mulțumesc.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Deci aceasta este explicația, domnule președinte.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles.

Supun votului dumneavoastră acest amendament al domnului deputat Marcu Tudor, respins pe motivele arătate.

Cine este pentru? 12 voturi pentru.

Abțineri? Două abțineri.

Voturi împotrivă? 237 de voturi împotrivă.

Vă mulțumesc foarte mult.

Avem un amendament al Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci.

Dacă sunt intervenții la el?

Îl supun votului.

Cine este pentru? 237 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 22 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră anexa nr. 7, cu acest amendament. Vă rog să votați.

Cine este pentru? 238 de voturi pentru.

Împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Anexa nr. 7 a fost votată.

Anexa nr. 7a), stimate colege și stimați colegi. Nu avem amendamente, avem un amendament al Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci.

Dacă sunt obiecții? (Discuții în sală.)

De fapt, e amendamentul pe care tocmai l-am votat, deci nu e cazul să-l mai supunem la vot.

Nu aveți amendament, domnul deputat Mardari, la anexa nr. 7a). Vă rog eu foarte mult.

Deci vorbesc de anexa nr. 7 și anexa nr. 7a).

Supun votului dumneavoastră anexa nr. 7a).

Cine este pentru? 238 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? 10 abțineri.

A fost votată anexa nr. 7a).

Anexa nr. 7b).

Dacă sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

Supun votului dumneavoastră anexa nr. 7b).

Cine este pentru? 238 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 5 abțineri.

Anexa nr. 7b) a fost votată.

Anexa nr. 8. (Discuții în sală.) Nu avem amendamente.

Stimate coleg, lasă-mă să-mi fac meseria!

Avem două amendamente ale Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci.

Dacă sunt intervenții, observații la aceste amendamente? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră amendamentele Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci, care au în spate amendamentele comisiilor de specialitate și ale parlamentarilor.

Cine este pentru?

Cu 236 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 10 abțineri, s-au adoptat cele două amendamente.

Supun acum votului dumneavoastră anexa nr. 8, cu cele două amendamente.

Cu 237 voturi pentru, nici un vot împotrivă și 15 abțineri, anexa a fost adoptată.

Anexa nr. 9. Nu avem amendamente.

Vă rog să votați.

Cu 238 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 7 abțineri, anexa a fost adoptată.

Anexa nr. 10. Nu avem amendamente.

Vă rog să votați.

Cu 238 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 7 abțineri, anexa a fost adoptată.

Anexa nr. 10/01, "Asigurări sociale de sănătate", avem două amendamente ale Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci.

Dacă aveți obiecții la ele? Le supun votului.

Cu 242 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 8 abțineri, amendamentele au fost adoptate.

Dacă aveți alte amendamente la anexa nr. 10/01?

Domnul deputat Ifrim, vă ascultăm.

Domnul Mircea Ifrim:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu am amendamentele, nu ale mele, ci ale Comisiilor pentru sănătate, ecologie, tineret și sport, în unanimitate, împreună cu Casa pentru Asigurări de Sănătate, președintele Celea, amendamentele 392, 393, 394, 395 și 396.

Noi, în esență, am solicitat să se respecte bugetul de cheltuieli pe care l-a cerut Casa de Asigurări de Sănătate, în valoare de 79.841, respectiv cu 15.070 mai mare.

Este perfect justificat, cu atât mai mult cu cât sunt categorii scutite de la asigurările de sănătate, astfel încât un număr de patru milioane de asigurați susțin toată populația României și susțin și un număr de cinci milioane de persoane pensionate care beneficiază de aceste scutiri.

Aș dori să vă spun că există posibilități de colectare și, chiar dacă vom fi în dezacord cu stimatul domn ministru al finanțelor, raportul Curții de Conturi, dacă am avea prezentă

Curtea de Conturi, ar arăta că fiecare an s-a terminat cu excedent bugetar care nu a fost reportat și nu a fost dat spre cheltuire sistemului de asigurări de sănătate și, de asemenea, actualizat la rata inflației. Aș vrea să vă spun că fondul de asigurări de sănătate a scăzut. Cifrele actualizate la rata inflației, de pildă, arată că în anul 2000 au fost 65.240, iar acum avem 64.435.

Noi am dori să se respecte propunerea cu 15.070 în plus. De asemenea, subliniem că sistemul informatic care trebuie să existe la nivelul Casei și în care s-au investit peste 300 milioane nu poate fi finalizat fără o suplimentare de 763. Toate acestea sunt de natură să prejudicieze și, încă o dată, iertați-mă că timpul este înaintat, însă problema sănătății este deosebit de gravă și ar trebui să ne aplecăm odată asupra ei.

Dacă mergeți în spitale și vedeți ce se întâmplă îmi veți da, poate, dreptate pentru nepolitețea de a vă reține încă câteva minute.

Deci menținem aceste amendamente, avem conștiința că vor fi respinse, ca în fiecare an, dar ne pare foarte rău că fiecare zi care trece, cu respectarea regulilor bugetare, duce la moartea pacienților.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnule profesor,

Repet, aveți dreptate, cunoaștem care este situația, totuși, sunt sume mult mai multe decât înainte... Imediat vă dau cuvântul! Rețineți că la solicitarea dumneavoastră am introdus un articol special în buget: tot ce se încasează în plus peste nivelul care l-am considerat noi, deci nu am luat maximul, rămâne la nivelul Casei, pentru a soluționa aceste probleme.

Domnul ministru Tănăsescu.

Dacă există o altă sursă, nu am nimic împotrivă.

Vă rog.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Nu este vorba de altă sursă, domnule președinte.

Unul dintre punctele pe care voiam să le subliniez în fața dumneavoastră este exact ce ați spus dumneavoastră.

Există acest text de lege care este foarte permisiv. În momentul în care se încasează venituri peste programul care este stabilit prin buget, aceste venituri se transformă, automat, în cheltuieli care vor fi folosite către sănătate. Deci este un text care va permite ca atunci când colectarea va fi foarte bună, și eu sper ca de la 1 ianuarie să fie foarte bună.

Din păcate, vă spun, pe anul acesta planul de venituri la Casa de Sănătate nu va fi realizat cu 2.000 miliarde lei, ceea ce va însemna că va reduce cu această sumă soldul care există la ora actuală. Soldul acesta de 15.000 miliarde lei a scăzut în cursul anului 2003, astăzi este de 11.000 miliarde lei, va fi diminuat cu încă 2.000 miliarde lei, care vor fi venituri nerealizate, și cel puțin încă 2.000 miliarde lei, care vor fi cheltuieli pentru acoperirea datoriilor care au fost făcute în perioada anterioară.

Deci soldul la finalul anului va fi, probabil, în jur de 6.000 miliarde lei, care va permite ce?! Va permite doar să acopere rulajul cheltuielilor Casei pe o lună de zile.

Avem pentru noiembrie și decembrie, acum, 13.000 miliarde lei cheltuieli pentru Casa de Asigurări de Sănătate. Deci media cheltuielilor pe o lună este în jur de 6.000 miliarde lei, exact cât va rămâne acest sold la finele anului 2003. Deci va permite ca Casa de Asigurări de Sănătate să funcționeze cu acest sold de 6.000 miliarde lei.

Dar, într-adevăr, suntem absolut de acord cu ce a spus domnul profesor aici, vom acorda, încă o dată, o atenție absolut deosebită acestui sector care este, într-adevăr, un sector foarte, foarte important pentru noi.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi,

Este o situație, așa cum a explicat-o și domnul Ifrim...

Nu are rost să insistați, domnule Ifrim.

Vă rog, aveți un minut, un singur minut, știm care este situația.

Domnul Mircea Ifrim:

Cu toată supărarea, îmi cer scuze colegilor, dar problema sănătății este extrem de gravă și o puteți vedea fiecare.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Așa este, domnule profesor.

Domnul Mircea Ifrim:

Dați-mi voie un minut.

Mulțumesc domnului ministru, care a spus că socotește problema sănătății gravă.

În al doilea rând, ceea ce vom strânge în plus să ne dea, este foarte bine. În toți anii am strâns în plus, iar aceste fonduri s-au volatilizat. Dacă domnul ministru ne promite acest lucru, plus dreptul de control asupra a ceea ce adunăm de la asigurați, garantăm că în anul viitor situația medicală va fi mai bună.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Sunt obligat, însă, să supun votului dumneavoastră pozițiile 392, 393, 394, 395, 396, respinse pe motivele pe care le cunoașteți, nu din rea-voință, din neputință.

Cu 18 voturi pentru, 240 de voturi împotrivă și o abținere, amendamentele au fost respinse.

Supun votului dumneavoastră anexa nr. 10/01, cu cele două amendamente ale Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci, acceptate de Ministerul Finanțelor publice și propuse de colegii noștri parlamentari.

Dacă sunt intervenții?

Vă rog să votați.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? 5 abțineri.

Cu mare majoritate, peste 260 de voturi pentru, a fost votată și această anexă.

Stimați colegi,

Avem o serie de anexe care nu au nici un fel de amendamente, se referă la fișe sinteză, programe, programul de integrare europeană, programul de investiții publice, deci le aveți în anexă.

Din sală:

La vot!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Urmăriți-mă un moment: 10/02, 10/03, 10/04, 10/05, 10/06, 10/07, 10/08, 10/09, 10/10, 10/11 și 10/12.

Dacă aveți obiecții la vreuna din aceste anexe?

Supun votului dumneavoastră toate aceste anexe.

Cu 246 de voturi pentru, un vot împotrivă și 18 abțineri, anexele au fost votate.

Stimați colegi,

Am ajuns la final. Înainte de a supune la vot proiectul de lege cu anexe cu tot, vă fac o propunere: având în vedere că s-a lucrat toată ziua, vă propun ca bugetul de asigurări sociale de stat să îl începem luni, la ora 15,00. (Aplauze.)

Supun votului dumneavoastră reluarea lucrărilor luni, la ora 15,00.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Cu 3 abțineri, a fost votată propunerea.

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră proiectul de Lege de aprobare a bugetului de stat pe anul 2004.

Cu 248 de voturi pentru, nici un vot împotrivă... 44 de voturi împotrivă! și nici o abținere, a fost adoptat proiectul de buget. (Aplauze.)

Numai o secundă vă rog să luați loc, nu am închis ședința.

Are cuvântul domnul ministru Tănăsescu, la încheierea proiectului de Lege de aprobare a bugetului.

Vă ascultăm, domnule ministru.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor președinți,

Permiteți-mi să vă mulțumesc pentru efortul depus în aceste zile și aș vrea să vă asigur că, în execuție, acest buget va fi așa cum l-ați votat dumneavoastră în această seară.

Vă mulțumesc încă o dată. (Aplauze.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumim foarte mult, domnule ministru.

Mulțumim tuturor colegilor pentru efortul deosebit făcut în aceste două zile.

Vă doresc un week-end plăcut.

Închidem ședința noastră de astăzi, reluăm luni, la ora 15,00, în plen.

Ședința s-a încheiat la ora 19,15.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania tuesday, 10 december 2019, 10:36
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro