Plen
Ședința Camerei Deputaților din 9 decembrie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.163/19-12-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-12-2019
04-12-2019
27-11-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 09-12-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 9 decembrie 2003

Intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,20.

Lucrările ședinței au fost conduse, în prima parte, de domnul Corneliu Ciontu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistați de domnii Tudor Mohora și Nicolae Leonăchescu, secretari.

   

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineața!

Începem prima parte a ședinței de astăzi rezervată pentru intervențiile deputaților.

 
  Petre Posea - declarație politică: România și exigențele Uniunii Europene;

Îl invit, că arde de nerăbdare, pe domnul Petre Posea să-și prezinte declarația. Apoi, urmează domnul Adrian Moisoiu.

   

Domnul Petre Posea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarație politică - "România și exigențele Uniunii Europene".

Domnilor colegi,

Astăzi, la 14 ani de la evenimentele istorice din decembrie 1989, peisajul politic și economic al României s-a schimbat în mod radical. Acest lucru reprezintă o realizare remarcabilă, ce va continua să fie îmbunătățită cu fiecare zi în care România se menține pe calea reformei.

Este momentul să facem o pauză pentru a ne uita înapoi și a ne reaminti multe lucruri de care trebuie să fim mândri. Evenimentele din decembrie 1989 reprezintă dovada puterii spiritului uman al românilor, care s-au decis să-și ia destinul în propriile mâini și să lupte pentru dreptate și democrație.

Lupta lor a fost încununată de succes și a deschis granițe și oportunități care înainte erau de neimaginat, obligându-ne să găsim o modalitate ca, în noul context politic, țările europene să trăiască împreună, în pace și prosperitate.

Ideea extinderii Uniunii Europene a apărut ca o soluție la aceste probleme. Suporterii extinderii au văzut-o ca pe cea mai sigură cale de a asigura pacea și stabilitatea, protecția drepturilor omului, de a pune bazele dezvoltării și îmbunătățirii condițiilor de viață.

Ei au considerat că perspectiva integrării va constitui o puternică motivație pentru schimbare, pentru că are la bază cooperarea între parteneri egali, cu valori comune și schimbul de experiență. Experiența a arătat că ideea lor este una de succes. Obiectul aderării a contribuit la stabilirea politică a țărilor candidate din Europa Centrală și de Est.

Guvernele naționale sunt rezultatele alegerilor libere și democratice ca instituții care reprezintă statul de drept, garantând respectul pentru drepturile omului, precum și ale minorităților, principii care trebuie să stea la baza oricărei democrații moderne, criteriu politic indispensabil de aderare la Uniunea Europeană.

În domeniul economic, toate țările foste comuniste au trebuit să facă față sarcinii copleșitoare de a trece de la o economie planificată la nivel central, la o economie de piață. Nu a fost întotdeauna ușor. Restructurarea vechilor ramuri industriale a fost inevitabilă pentru a supraviețui într-o lume competitivă, dar s-a realizat cu un anumit preț, pierderea locurilor de muncă pe termen scurt, până în momentul când economia a devenit suficient de robustă pentru a genera noi locuri de muncă.

Frustrarea are ca rezultat căutarea de vinovați, iar în acest caz potențialii vinovați erau considerați, uneori, Uniunea Europeană și procesul de extindere. Totuși, nici Uniunea Europeană nici procesul de extindere nu sunt responsabile pentru provocările cărora trebuie să le facă față fostele economii comuniste. Aceste provocări sunt rezultatul căderii vechiului sistem economic și necesității de a se adapta la noile realități.

Uniunea Europeană nu reprezintă o problemă. Ea este soluția. Ea oferă perspectiva apartenenței la un grup de state democratice și prospere. Ea dorește și poate să sprijine țările candidate în eforturile lor de tranziție prin intermediul asistenței financiare și expertizei furnizate.

Uniunea Europeană s-a angajat pe calea extinderii, precum și a realizării ei în condiții optime. Criteriile sunt clare; respectul drepturilor politice și ale omului, o economie de piață funcțională și competitivă, precum și capacitatea de a adapta și, ce este mai important, de a pune în practică întreaga legislație comunitară.

După cum este cunoscut, prerogativele României pentru aderare, implică o perioadă puțin mai îndelungată, respectiv 1 ianuarie 2007. Acesta nu este un motiv de îngrijorare. Fiecare țară candidată are dificultățile sale specifice și propriul ritm. Ceea ce contează, este să-și stabilească termene realiste și să fie hotărât să le atingă. Tara noastră face exact acest lucru înregistrând progrese importante în ceea ce privește pregătirile de aderare la Uniunea Europeană.

Merită amintite aici progresele majore în domeniul respectării drepturilor omului, strategia privind minoritățile, legislația privind orice formă de discriminare și, nu în ultimul rând, angajamentul politic și financiar al Guvernului României, în ceea ce privește soluționarea problemelor referitoare la sistemul de ocrotire a copilului.

De asemenea, nu putem omite faptul că politica românească de reformă economică acționează cu siguranță în direcția bună, respectiv adoptarea legislației Uniunea Europeană, ceea ce ne face să credem că aceste evoluții pozitive nu numai că avansează România pe drumul aderării, dar reprezintă prin ele însele progrese.

Nu ar fi adevărat dacă am spune că nu mai sunt probleme. Este lesne de înțeles că anii de stagnare nu pot fi recuperați în timp record. Situația se va îmbunătăți, dar, în multe cazuri, "mai bine, nu înseamnă încă bine ". De aceea, nu trebuie să ne mulțumească doar ceea ce s-a realizat până în prezent. Eforturile de reformă trebuie să continue și să fie accelerate. Numai astfel reformele economice de succes vor produce beneficii imediate. Reducerea inflației și a ratei dobânzilor sunt cele mai bune căi de stimulare a creșterii economice, aceasta fiind cheia pentru ameliorarea condițiilor de viață ale populației.

Tot o problemă majoră este și îmbunătățirea capacității administrative. Este important ca Parlamentul să adopte în totalitate legislația comunitară, dar și mai importantă este punerea în practică a acestor normative, ceea ce va aduce României bile albe în finalizarea negocierilor de aderare.

Tema este foarte vastă dar, cum nu mi-am propus să abuzez de răbdarea dumneavoastră, îmi propun să închei cu remarca făcută în cadrul Consiliului European, unde au fost felicitate realizările țării noastre până în prezent, primind totodată încurajări pentru continuarea eforturilor astfel încât procesul de extindere să fie un succes atât pentru România, cât și pentru Uniunea Europeană.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Adrian Moisoiu - intervenție intitulată Quo vadis reforma învățământului românesc?;

Domnul Adrian Moisoiu, va urma domnul Mihai Baltă.

Domni deputați Florin Iordache, Gheorghe Popescu și Lăpădat au depus la secretariat declarațiile.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

În primul rând, domnule președinte, vă mulțumesc și, în același timp, doresc să vă felicit pentru prestația avută la telefon aseară pe postul de Televiziune B1.

Intervenția mea de astăzi este intitulată "Quo vadis reforma învățământului românesc?"

Societatea românească de astăzi, ce se pretinde o societate a progresului, este o societate total bulversată, în care cultura se soarbe la televizor din clipurile de publicitate sau din emisiuni de tip "Ciao Darwin", iubirea se declară pe bancheta unei mașini sau pe scara blocului, sportul se face în crâșmă cu înjurături și paharul în mână, iar arta se apreciază prin manele și kitchiuri. În același timp, bibliotecile și sălile de spectacol sunt goale, cartea nu se mai caută, iar de artă ce să mai vorbim ...

Din cauza șomajului și sărăciei, școala, care ar fi trebuit să reprezinte șansa unui tânăr de a răzbi în viață, este abandonată. Conform datelor prezentate de Institutul de Cercetare a Calității Vieții, cea mai mare rată a abandonului școlar, în jur de 7%, se înregistrează în cadrul școlilor de ucenici sau profesionale. Numărul copiilor care au abandonat școala la sfârșitul anului școlar 2001 - 2002 era de 9.875 pentru învățământul primar, 17.742 la nivelul celui gimnazial și de 23.350 la nivelul celui liceal, la care trebuie să-i adăugăm pe cei 12.614 tineri care au renunțat la învățământul profesional, 4.666 de tineri de la școlile de ucenici și 6.692 de la învățământul de tip postliceal. Un total de74.939de tineri. Acest număr trebuie majorat cu acei copii care nu sunt înscriși în nici o formă de învățământ, sunt plecați în străinătate sau au o situație școlară incertă.

Programele guvernamentale "Laptele și cornul" și vizarea carnetelor C.E.C. pentru a încasa alocația oferită de stat, deși a dus la scăderea abandonului școlar, nu a reușit să compenseze fenomenul de demotivare, tipic pentru actuala situație a țării, caracterizată de o penurie de locuri de muncă.

Pe bun cuvânt trebuie să ne întrebăm: quo vadis reforma învățământului?

Reforma învățământului a început în 1990, în condițiile absenței unui concept despre reforma educației și, după cum era normal, s-a încercat o succesiune de gesturi "cosmetizante" cu referire la conținuturile politizante ale disciplinelor de învățământ. Schimbările de directori, imixtiunea factorilor subiectivi, ezitările în ceea ce privește reglementările de ordine interioară, confuzia cu privire la conceptul de libertate, relația profesor - elev, introducerea manualelor alternative, restructurarea rețelei de învățământ, toate au determinat o gravă instabilitate, caracterizată prin degradarea calității procesului învățării, a instalării unui vid educațional. Profesorii nu au mai "îndrăznit" să facă educație, având de dat răspunsuri privitoare la finalitatea școlii și a sistemului de valori pe care aceasta trebuia să îl promoveze. S-a început construirea unui nou curriculum, prin care să se dea coerență principiului învățământului formativ.

Problemele Țării nu au putut răspunde întrebării: care este direcția în care se îndreaptă economia României și ca atare în ce scop să formăm tinerii, care sunt acele meserii care se caută pe piața muncii - în condițiile în care toți tinerii doreau să fie absolvenți de liceu cu examen de bacalaureat și de ce nu și încununați cu o diplomă de licență? Învățământul nu avea însă sarcina și nici nu a încercat să răspundă întrebării: quo vadis reforma învățământului în România?

Prin instaurarea unei societăți capitaliste în care cadrele didactice resimt "coșul zilnic", salarizarea lor rămânând pe ultimul loc, în urma celorlalte categorii sociale, pentru a se da credibilitate în fața Uniunii Europene, de modul în care se implementează reforma învățământului în România, s-a recurs la practici mai vechi, caracteristice regimului trecut, de a obține și raporta rezultate cât mai apropiate de 100% la promovarea examenului de bacalaureat, ca o dovadă a creșterii calitative a învățământului românesc! Este oare corect?

Domnule ministru Alexandru Athanasiu, acum după ce a trecut o jumătate de an de când v-ați așezat în fotoliul ministerial și ați luat contact direct cu problemele pe care le are învățământul, vă solicit să prezentați Țării un raport de analiză a stării acestuia și a măsurilor pe care le propuneți pentru ca deficiențele la care m-am referit, cât și cele care au apărut în vara - toamna 2003 să nu se mai repete. Ce va raporta Guvernarea P.S.D. peste un an la încheierea mandatului?

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Mihai Baltă - declarație politică cu titlul UNESCO - știință și priorități;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Mihai Baltă, va urma domnul Iulian Mincu, cel mai matinal coleg.

   

Domnul Mihai Baltă:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Declarația mea de astăzi se intitulează "UNESCO - știință și priorități".

Desfășurată sub egida UNESCO, sub patronajul președintelui României, domnul Ion Iliescu, sărbătorirea zilei mondiale a științei în slujba păcii și a dezvoltării a scos în prim plan multiple aspecte caracteristice acestui început de secol marcat de evoluții în plan economic, social, politic. S-a desprins clar faptul că provocarea cea mai mare a timpurilor noastre este de a crea o lume în care toți cetățenii să trăiască în demnitate și pace, deziderat ce necesită voință politică și suport public.

În același timp, s-a relevat faptul că în condițiile în care ne bucurăm de beneficiile dezvoltării tehnologice există o preocupare tot mai accentuată față de consecințele nefaste ale cuceririlor științei. Dezbaterile au relevat necesitatea eforturilor oamenilor de știință de a educa pe cei care gândesc politica, pe formatorii de opinie, publicul în general, privind scopurile și principiile ce determină dezvoltarea, unii focalizând pe spiritul critic inchizitoriu asupra numeroaselor realizări.

În anumite medii, consecințele negative s-au transformat în neîncredere și opoziție, reacții care îngrijorează deoarece pot eroda bazele sprijinului public pentru știință. Știința va trebui din ce în ce mai mult să se justifice pe ea însăși, conștientă că dovezile și argumentele sale pot fi supuse scrutinului critic al publicului, din ce în ce mai sceptic.

Din acest punct de vedere, educația științifică trebuie să fie nu numai o educație în știință, ci și o educație asupra științei care ia activ în considerare problemele controversate cu care ne confruntăm.

Oamenii politici și oamenii de știință trebuie să abordeze cu atenție interacțiunea dintre știință și societate, timpul automatismelor de tip "dezvoltare științifică" și "progres uman" fiind de mult trecut.

În consecință, educația și pregătirea oamenilor de știință, care trebuie să fie continuată toată viața, e necesar să includă dimensiuni etice, sociale și politice ale activității științei.

Știința trebuie mobilizată în sistem global să se adreseze problemelor majore legate de sănătate, agricultură, degradarea mediului ambient și sărăcie. Atenția trebuie concentrată pe discrepanțele dintre țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare, acoperirea acestui deficit de cunoaștere, închiderea acestei prăpăstii, al oamenilor de știință (al creierelor) spre țările bogate din Nord.

De asemenea, rezolvarea acestei probleme necesită crearea parteneriatelor Nord - Sud și Sud - Sud între oameni de știință, instituții și guverne. În același timp se impune necesitatea adoptării unei legislații dinamice, flexibile, educațională, permisivă unei dezvoltări durabile.

Ziua Mondială a Științei pentru Pace și Dezvoltare a fost o ocazie pentru UNESCO de a reafirma că cercetarea științifică este o promotoare a dezvoltării economiei, culturii, societății, o promotoare a dezvoltării națiunilor și popoarelor. Trebuie să acționăm împreună pentru o miză comună - împărtășirea cunoașterii științifice. Fără a promova o știință globală nu poate fi susținută dezvoltarea, fără o dezvoltare susținută nu poate exista o pace globală.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Iulian Mincu - referire la alterarea stării de sănătate în România;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Iulian Mincu, va urma domnul Napoleon Pop.

   

Domnul Iulian Mincu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

În declarația mea politică de astăzi mă refer la alterarea, din ce în ce mai gravă, a stării de sănătate din România. În anul 2002 și 2003 asistăm la agravarea consecințelor ineficientei asistenței medicale și scăderea nivelului de trai din România. Voi da mai multe exemple. Mortalitatea generală în creștere de la 10,6 la mie în 1990 ajunge la 12,9 la mie în semestrul I al anului 2003. Numărul nou - născuților e în continuă scădere, ajungând la 9,7 la mie, a mortalității infantile în continuă creștere, depășind 17 la mie, și ajungem la sporul natural catastrofal, care duce de la plus 5,3 la mie în 1989 la minus 2,9 la mie în semestrul I al anului 2003.

Un studiu al Centrului european de studii politice a analizat recent starea de sănătate din România și a țărilor candidate la Uniunea Europeană. S-a ajuns la concluzia că sărăcia și ineficiența asistenței medicale sunt cauzele majore ale alterării stării de sănătate a populației. Sistemul sanitar din România a fost și este subfinanțat și va fi în continuare în viitorii 20 de ani. Cheltuielile pentru sănătate ar trebui să fie, după cercetători, de cel puțin 8,5% din p.i.b. pentru a se alia la Uniunea Europeană.

În anul 2003 s-au desființat 22.210 paturi de spital. După aceste operații vor rămâne 123.502 paturi, respectiv 5,5 paturi la mia de locuitori, față de 7,3 paturi cât era în 2000. Această soluție va altera și mai mult asistența medicală dacă medicul de familie și ambulatoriile nu vor fi susținute. În Occident, tocmai aceste părți ale medicinei, medicina de familie și cea ambulatorie, au rolul principal în asistența medicală. La noi, medicina de familie (și sunt 11.600 cabinete medicale) continuă să fie subestimate.

Bugetul pe anul 2004, primit de la minister, reprezintă o treime din cel solicitat, medicina de familie rămâne cu 5% din cei 64 de mii de miliarde de lei acordate bugetului pe 2004. Un cabinet primește 21 de milioane de lei pe lună, din care trebuie să plătească unitățile, utilitățile, asistenta, contabilul, cota parte pentru femeia de serviciu. În plus, ar mai trebui asigurată și utilizarea cabinetelor. Cei care suferă din cauza acestor lipsuri sunt bolnavii.

Consecințele pentru starea de sănătate a populației sunt mult mai grave decât cele menționate mai sus. O situație asemănătoare o întâlnim și în ambulatorii, de la lipsa de medici, personal medical până la lipsa unei dotări corespunzătoare. Deși dintre cele 464 de spitale existente, peste 50% necesită reparații capitale, iar peste 30% au dotări învechite sau necorespunzătoare, ele rămâneau totuși locuri principale de diagnostic și tratamente. Acum, din cele 105 centre medico-sociale înființate în locul paturilor desființate, numai 4 sunt asigurate cu fondul de la Casa de Asigurări. Avem cel mai mic număr de medici și cadre de asistență medicală din Europa: 183 de medici și 408 cadre medii la suta de mii de locuitori. Țările din jurul nostru au dublu sau triplu față de România. Și, totuși, ne permitem să eliberăm din funcție peste 3000 de cadre sanitare.

Recent, Organizația Mondială a Sănătății clasează România pe penultimul loc între țările candidate la Uniunea Europeană din punct de vedere al accesului la medicamente. Cele mai multe candidate au nivel de 105 până la 100%, în timp ce, în România, nivelul este de 82%, după Bulgaria, Polonia și Cehia și doar înaintea Lituaniei care are 80%. Un sondaj recent, realizat în 2003, arată că doar 34,35% din populația țării noastre și-ar putea permite să plătească lunar un milion de lei pentru medicamente. Unii dintre bolnavi nu pot plăti lunar mai mult de 105-175 de mii de lei, iar cei mai mulți, 98% dintre bolnavi, mai mult de 35 de mii de lei lunar, circa un dolar pe lună sau 15 dolari pe an.

Având în vedere că boala duce la sărăcie, cel mai important factor pentru menținerea stării de sănătate, a speranței de viață la naștere a unei populații este p.i.b.-ul pe cap de locuitor ca și proporția din acesta utilizat pentru sănătate. Și, așa cum s-a stabilit, la noi ar fi necesar 8,5% și nu 3,9%, cât avem în prezent.

Înainte de 1989, atât în România cât și prin celelalte țări ale lagărului socialist, sistemul sanitar era subfinanțat, fiind considerat neproductiv. Din păcate, această orientare a continuat și astăzi, după 1989, deși, în mod retoric, sănătatea a fost considerată prioritară.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Napoleon Pop - declarație politică: Dimensiunea parlamentară în politica de securitate și apărare europeană;

Îl invit pe domnul deputat Napoleon Pop, va urma domnul Becseck Garda Dezideriu.

   

Domnul Napoleon Pop:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am să încerc să vorbesc despre dimensiunea parlamentară în politica de securitate și apărare europeană.

Modul în care problematica politicii de securitate și apărare europeană a ajuns să fie reflectată în tratatul constituțional pentru Europa Unită a constituit subiectul unor largi și aprofundate dezbateri ale ultimului an în cadrul Adunării Uniunii Europei Occidentale, atât în reuniunile sale în plan, cât și la nivelul comisiilor.

În ciuda tuturor contribuțiilor și recomandărilor făcute Consiliului European și guvernelor statelor participante, pe parcursul elaborării și dezbaterii Tratatului Constituțional, se constată, chiar în pragul unei noi conferințe interguvernamentale, că scrutinul parlamentelor naționale asupra proceselor decizionale ducând la crearea viitoarelor instituții europene nu se regăsește explicit în nici o clauză a noii Contituții. Acest lucru are un efect cu atât mai negativ cu cât în domeniul securității și apărării, responsabilitatea parlamentelor naționale este aproape exclusivă, ceea ce înseamnă refuzul de principiu al statelor Uniunii Europene ca apărarea lor să fie obiectul unei decizii comunitare sau să se supună regulii votului unanim în procesul decizional comunitar.

AUEO, acționând ca o adunare interparlamentară pentru securitatea și apărarea europeană, a arătat în rapoartele sale că problema apărării europene a fost confuz și contradictoriu asociată cadrului instituțional al Uniunii Europene prin Tratatul Constituțional.

Mai mult, această problemă, având o natură major strategică, deci nu instituțională, viitoarea conferință interguvernamentală ar fi trebuit să cadă de acord asupra unor formule inclusive, mai bine definite decât cele la care a ajuns Convenția în ceea ce privește controlul democratic ce trebuie realizat prin parlamentele naționale în domeniul apărării și securității.

AUEO, deși a acumulat 50 de ani de expertiză și experiență în domeniul securității și apărării europene, se află în situația de a fi exclusă, fără perspective, de la un proces fundamental privind viitorul Europei în fața noilor riscuri, fiindu-i practic negată capacitatea sa de reprezentare a cetățenilor europeni și de a exercita controlul parlamentar necesar.

Pledoaria pentru formele inclusive nu se dorește exclusiv pentru prelungirea vieții acestei adunări, poate cea mai îndrituită și la îndemână, cât mai ales ca viitoarea conferință interguvernamentală să mențină și să dezvolte în cadrul proiectului Tratatului Constituțional un mecanism de informare, consultare și dialog între Consiliul European și un corp interparlamentar format din reprezentanții parlamentelor țărilor membre în toate domeniile în care se aplică un proces interguvernamental, securitatea și apărarea fiind unul din acestea.

Având în vedere Rezoluția nr.117 a celei de-a 49-a sesiuni AUEO (Paris, 1-3 decembrie a.c.) și calitatea subsemnatului de membru al delegației parlamentare române la această adunare, adresez rugămintea reprezentaților guvernamentali români participanți la următoarele conferințe interguvernamentale de definitivare a Tratatului Constituțional să promoveze, chiar din poziția de observator, soluția scrutinului parlamentar ca cea mai democratică cale în legitimarea angajamentelor Uniunii Europene în domeniul securității și apărării europene.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Becsek-Garda Dezideriu Coloman - pledoarie pentru crearea condițiilor de muncă corespunzătoare și salarizare corectă pentru lucrătorii din domeniul controlului;

Îl invit să ia cuvântul pe domnul Becsek Garda Dezideriu, va urma domnul Victor Bercăroiu.

Domnii deputați Pavel Târpescu, Cristian Sandache, Maria Lazăr, Ion Mocioalcă, Emil Rădulescu au depus declarațiile la secretariat și le mulțumesc.

   

Domnul Becsek Garda Dezideriu Coloman:

Domnul președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Crearea autorității naționale de control era un pas extrem de important în bătălia împotriva fenomenului infracțional din România. Instituțiile de control conduse de domnul ministru Ionel Blănculescu de multe ori și-au dovedit profesionalismul în ultimele luni. Însă, pe lângă aprecierile morale, acești comisari și inspectori nu sunt retribuiți în concordanță cu importanța muncii lor.

Un comisar al Gărzii financiare are un salariu, în medie, de 6 milioane lei și trebuie să-i controleze pe infractorii care au furat zeci de miliarde numai într-o singură afacere. N-au dotări, de multe ori sunt nevoiți să folosească calculatoarele personale, autoturismele pe care le au la dispoziție sunt mașini învechite, din anii 1990. Nu au birouri corespunzătoare, spații necesare pentru desfășurarea unei activități eficiente. Situația celor de la Garda de mediu este și mai critică. Organul de control în domeniul silvic ar trebui să se prezinte în fața celui controlat într-o ținută specifică acestei activități. Însă, degeaba s-a stabilit prin hotărârea de guvern nr.761/2003 cum ar trebui să arate această uniformă, dacă până în prezent nu s-a făcut nimic în această direcție. Cum vă puteți gândi că acest organ de control să-și poată exercita activitatea sa în mod onorabil când salariul unui comisar de la Garda de mediu cu studii superioare, cu o vechime de 15-20 de ani în domeniul silvic este un salariu egal cu al unui pădurar angajat la Regia națională a pădurilor, fără studii.

Cu asemenea retribuții nu cumva se încearcă excluderea din corpul silvic a specialiștilor angajați la Garda națională de mediu? Nu se vrea oare prin aceste salarii de mizerie slăbirea controlului din partea comisarilor care își exercită obligațiile lor profesionale?

Comisarii de la Garda națională de mediu nu sunt incluși în rândurile personalului silvic și, astfel, sunt privați de toate drepturile prevăzute în Legea privind statutul personalului silvic. Prin aceasta, cei care controlează sunt puși într-o situație de inferioritate față de cei pe care îi controlează. Mai nou, se încearcă o acțiune de dezbinare a autorității centrale care răspunde de silvicultură, în sensul ca Ministerul Agriculturii să preia Inspectoratele teritoriale de la Autoritatea Națională de Control pentru a face din acestea birocrați care să se ocupe cu acordul, cu eliberarea autorizațiilor și a avizelor.

În asemenea condiții, activitatea de control, bătălia împotriva mafioților și a corupției este deosebit de grea. Dacă reprezentanții acestor instituții, care până în prezent și-au făcut datoria nu vor fi salariați în consens cu importanța activității lor profesionale, s-ar putea ca în viitorul apropiat să ne lipsim de oamenii calificați de bună credință în domeniul controlului.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Victor Bercăroiu - intervenție ce are ca subiect prezentarea Reuniunii comitetului mixt parlamentar România - Uniunea Europeană;

Dau cuvântul domnului deputat Victor Bercăroiu. Va urma domnul Ștefan Baban.

   

Domnul Victor Bercăroiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Intervenția mea de astăzi are ca subiect prezentarea Reuniunii comitetului mixt parlamentar "România - Uniunea Europeană".

În perioada 27-28 noiembrie a.c. s-a desfășurat la Brașov cea de-a 16-a reuniune a Comitetului parlamentar mixt "Uniunea Europeană - România". Comitetul, reunit sub copreședinția domnului Viorel Hrebenciuc, președintele Comisiei pentru integrare europeană a Parlamentului României, și a domnului Domenico Menitti, din partea Parlamentului European, și-a atins scopul pentru care a fost programat.

La reuniune au participat și au avut intervenții domnii: Cristiano Gallo, însărcinat cu afaceri la Ambasada Italiei în România, reprezentându-l pe domnul Franco Fratini, ministrul italian pentru afaceri externe, din partea președinției în exercițiu a Consiliului Uniunii Europene, domnul Vasile Pușcaș, negociator șef al României pentru aderarea la Uniunea Europeană, din partea Guvernului României, domnul Johnathan Scheele, șeful delegației Comisiei europene în România din partea Comisiei europene.

Membrii Comitetului mixt au abordat următoarele subiecte: stadiul actual al pregătirilor în vederea aderării României la Uniunea Europeană, amendamentele constituționale și reforma procedurilor de adoptare a deciziilor, o nouă relație între Guvern și Parlament în România, transparența și accesul la informații, politicile și legislația anticorupție în România, probleme și perspective; situația economică din România îndeosebi aplicarea lucrărilor publice de anvergură. Trebuie remarcată atitudinea pozitivă a tuturor parlamentarilor, membri ai comitetului din partea română, care, la Brașov, au reprezentat interesele României, abordând cu maximă responsabilitate tematica pusă în discuție, venind cu soluții concrete și constructive în dezbaterea temelor discutate.

Declarația și recomandările adoptate în unanimitate au purtat amprenta muncii parlamentarilor români, a capacității copreședintelui Viorel Hrebenciuc de a capta energiile în interesul României, pentru a atinge obiectivele comune de aderare la Uniunea Europeană în ianuarie 2007.

În încheiere, remarc încă o dată de la această tribună atitudinea politică a parlamentarilor care la Brașov au trecut peste interesul de partid, fie el liberal, democrat, România Mare, maghiar sau minorități, lucru apreciat și de europarlamentarii prezenți la reuniune, ei militând cu toată energia și capacitatea constructivă în interesul României.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc. Vă mulțumesc și pentru operativitate.

 
  Ștefan Baban - intervenție cu titlul Economia de subzistență funcțională;

Dau cuvântul domnului Ștefan Baban. Va urma domnul deputat Gheorghe Ana.

   

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Economia de subzistență funcțională.

Indiferent dacă ni s-a acordat sau nu statutul de economie de piață funcțională, raportul de țară elaborat de Comisia Europeană, evidențiază eșecul autorităților de a impune disciplina financiară în economia românească și continuarea atitudinii de toleranță față de arierate și reorganizarea prelungită a companiilor oferite fără succes la privatizare.

De altfel, și F.M.I. a atras atenția autorităților românești că principalele probleme grave ale economiei naționale sunt reprezentate de arierate, indisciplina financiară, politica de salarizare la întreprinderile de stat, o politică a risipei, ineficienței.

De ce totuși nimeni după 1990 nu a reușit să taie capetele acestui balaur, care pe zi ce trece devine din ce în ce mai puternic și care pune în pericol chiar stabilitatea macroeconomică?

Problema principală în reducerea datoriilor neachitate nu a fost absența unor scheme sau programe adecvate care, culmea ironiei, au fost bine întocmite și bine primite de organismele internaționale, ci faptul că nici unul din guvernele postdecembriste nu au dus până la capăt aceste programe, nu au avut curajul să recunoască nerespectarea disciplinei financiare, legiferată prin numeroase acte normative și mai ales nu au avut curajul să aplice sancțiunile stabilite de legislația existentă.

Și acest guvern cade în capcana promisiunilor de ordine și întărire a disciplinei financiare, solicitând ministerelor de resort programe clare de reducere a arieratelor, deși prevederi legale există, aprobate chiar de actuala echipă guvernamentală, lipsind doar îndrăzneala de a le pune în aplicare.

Cazul societăților aflate sub monitorizare reprezintă cel mai bun exemplu în acest domeniu. Deși există un administrator special care trebuie să urmărească în special gradul de îndeplinire a obligațiilor către buget, rezultatul este tocmai contrar: creșterea arieratelor și asta se întâmplă pe an ce trece pentru tot mai multe societăți. Într-o economie cu adevărat funcțională, primele lucruri care sunt făcute în această situație o reprezintă executarea datornicilor și declararea stării de faliment.

În România, în schimb, guvernanții amână acest lucru considerând că este mai eficientă anularea datoriilor sau prelungirea perioadelor de reeșalonare decât tăierea răului de la rădăcină.

Dovadă că acest cuvânt are un impact negativ asupra guvernanților indiferent de culoarea și orientarea politică, o reprezintă faptul că de vreo 6-7 ani se caută un înlocuitor al cuvântului faliment, mai ales pentru domeniul bancar, acesta transformându-se în incapacitate de plată, lichidare judiciară, fără a se ține seama că indiferent de denumire, problema rămâne aceeași și anume: letargia societăților care nu pot supraviețui prin propriile forțe și care sunt ținute artificial în viață cu consecințe din ce în ce mai grave, care constau în primul rând în creșterea valorii datoriilor neachitate și în perpetuarea economiei de subzistență.

Economia de subzistență care în domeniul agriculturii, de exemplu, se manifestă printr-un trai de pe o zi pe alta a societăților de stat oferite la privatizare, dar care frizează bunul simț prin nivelul salariilor echipei manageriale.

Raportul de țară al Comisiei Europene trage de urechi atât guvernul cât și oamenii politici din România : dacă dorim cu adevărat o economie de piață funcțională și integrarea în U.E. trebuie să învățăm că falimentul nu are decât un singur înțeles care trebuie aplicat, deși este dureros. Dar nu poate fi sacrificată o economie națională pentru câteva societăți cu capital de stat doar de frica mișcărilor sociale sau a pierderii de voturi din partea cetățenilor acestei țări. În fond, răul de astăzi, suprimat cât nu e prea târziu, poate sta la baza unui viitor mai bun pentru o Românie de mâine.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Gheorghe Ana - declarație politică intitulată Politică pe varză;

Dau cuvântul domnului deputat Gheorghe Ana. Va urma domnul Emil Rus.

   

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică este intitulată "Politică pe varză".

Când premierul Adrian Năstase a propus ca demnitarii să doneze în beneficiul pensionarilor o parte din salariile lor, liberalii, prin vocea liderului Theodor Stolojan, s-au împotrivit, argumentând că pensionarii nu au nevoie de mită, ci de pensii mai mari.

În realitate, ei și-au simțit amenințate propriile buzunare. Zeul la care se închină liberalul este banul, iar obsesia lui este ca nu cumva averea să-i fie ciuntită cu vreun leu. Știe cineva un liberal important care face acte caritabile?

Profitând de producția record de varză obținută pe meleaguri dâmbovițene, liberalii promovează imaginea partidului măcinat de grija aproapelui, folosind, evident, un tertip specific castei: cumpărând varza de la Lungulețu pe nimic, că tot se strică pe câmp, a distribuit-o gratis în alte localități ale județului Dâmbovița, cu aerul că-i scoate pe oameni din sărăcie.

Din partea lor nu a fost vorba de mită, ci de pomană liberalo-pedistă. Asistăm la o ofensivă furibundă pentru a atrage cât mai mulți cetățeni în cartelul "Dreptate și Adevăr", cel care mai ieri, împreună cu țărăniștii creștini și democrați, ne-au adus pe marginea prăpastiei.

Astăzi, încearcă o cosmetizare atât a formei, cât și a aspectului, intitulându-se "Dreptate și Adevăr", omițând conținutul pe care nu-l mai pot "prelucra", el fiind putred și mucegăit. Conținutul alianței persistă încă în imaginea și mintea românului ca alianță a rușinii și sărăciei, a haosului și a minciunii.

Le sugerez ca la viitoarele acțiuni de acest gen să personalizeze domeniile, pentru ca numărul beneficiarilor alianței PNL-P.D. să fie cât mai mare. Atunci când vor mânca varza nesărată, fericiții consumatori vor simți gustul gândirii politice a lui Traian Băsescu, iar dacă o vor mânca murată vor avea senzația că-l au în farfurie pe Stolojan însuși.

Rugați-vă, domnilor liberalo-pediști, ca în prag de alegeri să fie producții record și la alte legume - ceapă, cartofi, morcovi, castraveți pe care să le ofere gratis, pentru că le-ați vândut destule gogoși alegătorilor dâmbovițeni în ultimii 8 ani!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Mulțumesc.

 
  Ludovic Mardari - intervenție - semnal: Libertatea de exprimare în pericol;

Domnul Emil Rus văd că nu mai e în sală. Atunci, îl rog pe domnul Mardari să ia cuvântul și va urma doamna Liana Naum.

Domnii deputați Ioan Miclea, Ioan Sonea și Gheorghe Dinu au depus la secretariat. Și domnul Marius Iriza, de asemenea, depune la secretariat.

   

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi are titlul: "Libertatea de exprimare în pericol".

În 3 decembrie, anul curent, seara, ziaristul Ino Ardelean a fost bătut cu sălbăticie în zona centrală a Timișoarei. După două zile, vineri, 5 decembrie, peste 150 de jurnaliști au fost prezenți la un marș de protest.

Fiind împotriva violențelor de orice fel, am participat și eu la această manifestare, ca simplu timișorean, cu atât mai mult cu cât îl cunosc pe domnul Ino Ardelean de câțiva ani buni. Dânsul face parte din generația tinerilor ziariști care au început să activeze și să se afirme după anul 1990. Prin articolele sale, a deranjat în special puterea și clientela sa, indiferent dacă a fost vorba de P.D.S.R., C.D.R., respectiv P.S.D. în prezent.

Manifestanții au trecut pe la cele două sedii ale P.S.D. Timiș, dar și pe la prefectură, protestând prin aruncarea de pixuri rupte la intrare, lăsând astfel să se înțeleagă pe cine îi consideră vinovați de cele întâmplate.

Nu există probe care să incrimineze partidul aflat la putere în legătură cu agresarea fizică la care a fost supus ziaristul Ino Ardelean. Cu toate acestea, trebuie precizat că numai în acest an, sub guvernarea P.S.D., în România, au fost agresați peste zece ziariști, ajungându-se cu această practică și în Timișoara, primul oraș liber după decembrie 1989.

Corecțiile au fost aplicate în special celor care au criticat puterea. Ce au făcut autoritățile conduse de P.S.D. pentru a diminua acest fenomen care afectează grav și pune în pericol libertatea de exprimare? Răspunsul este unul singur: foarte puțin. Forța poliției, a serviciului de pază și a jandarmeriei se constată numai atunci când se asigură protecția mai marilor zilei în timpul vizitelor oficiale de tip ceaușist.

Se uită faptul că sumele necesare funcționării acestor instituții provin în cea mai mare parte de la cetățenii de rând, fără ca ei să poată beneficia și de serviciile pe care le plătesc. Cum se lasă seara aproape că nu mai vezi polițiști nici măcar în zonele centrale ale localităților. Ai impresia că forțele de ordine se retrag pentru a lăsa câmp liber infractorilor.

Când au loc însă mișcări de protest, greve, demonstrații etc. rămâi impresionat de numărul mare al polițiștilor, jandarmilor, al membrilor serviciilor secrete, precum și de dotarea acestora. E un semnal evident că importantă este doar siguranța regimului, protecția fărădelegilor guvernanților.

Pe de altă parte, în județul Timiș, din partea liderilor P.S.D., se exercită sistematic presiuni asupra jurnaliștilor care vor să-și facă meseria. Nu este nevoie decât să citești presa locală pentru a-ți da seama de acest aspect. Un ziarist care scrie un articol pe baza unei documentări prealabile și după o lună revine asupra cazului, schimbându-și convingerile cu 180 de grade, este clar că a fost obligat, șantajat sau amenințat să procedeze în acest mod.

Constați apoi că unii jurnaliști, după ce s-au remarcat în paginile unui ziar, prin critici la adresa puterii, dacă nu rămân șomeri, în cel mai fericit caz, îi regăsești după ceva timp semnând articole în alb, chiar. Logica spune că au trebuit să plece datorită intervenției brutale, în forță, a reprezentanților puterii locale.

Cu toții am sperat în urmă cu 14 ani că am scăpat de dictatură și că vom merge pe calea democrației. Nu poate fi vorba de așa ceva atât timp cât libertatea de exprimare prevăzută de Constituție este îngrădită prin diverse metode, mai mult sau mai puțin sesizabile de majoritatea cetățenilor. Trist este că din această cauză, tot mai puțini ziariști mai au curajul să spună lucrurilor pe nume. Deranjând diferite cercuri de interese, dacă nu rămân fără loc de muncă și dacă nu sunt agresați fizic, se pot aștepta la procese în justiție, unde se știe că beneficiezi de exact atâta dreptate cât poți să plătești.

Puterea trebuie să conștientizeze un adevăr simplu dar foarte important. Pentru asigurarea unui viitor democratic al României, ar fi binevenită o legislație care să protejeze pe formatorii de opinie și pe slujitorii onești ai mass-media întrucât meseria de jurnalist nu poate fi exercitată decât în absența oricăror presiuni, amenințări, șantaje sau agresiuni.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Liana Elena Naum - o replică sau justificare pe baza înfăptuirilor realizate și nu pe critică și calomnie;

O invit pe doamna deputat Liana Naum. Va urma domnul Emil Rus. Domnul deputat Andrei Chiliman a depus la secretariat declarația.

   

Doamna Liana Elena Naum:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se numește "replică sau justificare."

Unele lucruri pot fi morale sau imorale, însă întotdeauna contează și interesează motivul sau modul în care sunt săvârșite.

De trei ani încoace, fără a exagera, Partidul Social Democrat a depus toate eforturile pentru a respecta și pentru a întări drepturile și libertățile fundamentale ale omului în societatea românească. În special presa a fost pe deplin susținută și încurajată în eforturile ei de a păstra valorile democrației și libertății de exprimare. Dovadă este și faptul că, în România, în prezent, activează câteva zeci de posturi de televiziune independente și sute de publicații naționale și teritoriale care relevă obiectiv și competent situația la zi, fără a se împiedica de barierele cenzurii politice sau de orice altă natură.

Încercarea unor partide din țară aflate în opoziție de a demonstra că libertatea presei este îngrădită a eșuat. Și acest lucru s-a întâmplat din lipsă de probe. Partidul Social Democrat și-a asumat responsabilitatea de a conduce o țară, de a guverna. Drept urmare, și-a asumat și riscul de a fi pe deplin criticați și comentați de toată mass-media. De opoziție, criticile sunt mai ușor de suportat atunci când, eventual, mai este băgată în seamă, deoarece nu prea ia multe atitudini elocvente pentru a merita comentarii.

Totuși, se pare că fiecare om are câte o ambiție, dacă nu pentru înțelepciune, cel puțin pentru nimicuri, căutând să se facă faimos, dacă nu prin bunul-simț, atunci prin orice. Mi se pare că ar fi just ca partidul cu cel mai mare procent în Parlament să capteze mai mult atenția presei decât orice alte partide nereprezentative.

Consider că dacă P.S.D. este pe deplin mediatizat, acest lucru se datorează numai activității pe care o desfășoară. Nu cred că vreun membru P.N.L. sau P.D. sau din orice alt partid ar avea ceva de reproșat posturilor private din România în ceea ce privește neprezentarea activității lor în cadrul emisiunilor sau articolelor prezente în mass-media, deoarece nu au o activitate care să trezească interes.

În acest caz, se recurge la cea de-a doua regulă a opoziției: calomnia. Nu mai interesează regulile presei democratice, nu se mai respectă dreptul la replică, nu sunt citate sursele documentării și nici nu e respectată regula deontologiei jurnalistice care presupune și reflectarea punctului de vedere al celui căruia i se aduc acuzațiile.

Mă întreb dacă denigrările la adresa P.S.D. fac parte din programul de acuzații al Partidului Național Liberal, deoarece colegii noștri din Opoziție văd ceva normal în a critica și a "comenta" partidul de guvernământ în lipsa oricărui punct de vedere obiectiv sau cel puțin mediat.

Cu certitudine, imaginea P.S.D. nu se creează și nici nu se bazează pe minciunile și acuzațiile susținute de liberali. Imaginea partidului de guvernământ se bazează pe programele și pe strategia pe care și-a propus-o și pe care a reușit-o obținând succes și menținându-se în sondaje constant de mai mulți ani.

Deranjul pe care-l poate provoca cererea unui drept la replică ne demonstrează încă o dată cine respectă principiile legale și cine refuză să le recunoască. Mi se pare înțelept să lași să vorbească pe cel care are ceva de spus, iar dacă nu, să fie întrerupt de cel invidios, căci poetul antic Sadi spunea: "Dai dovadă de prostie dacă întrerupi pe cineva care vorbește ca să-ți exprimi tu părerea."

Mă întreb ce ar avea de spus în fiecare zi la știri, de exemplu P.N.L. Poate tot să comenteze activitatea P.S.D. sau să continue să denigreze ceea ce se face și se construiește productiv în țară. Până la urmă, tot la critică se va ajunge din partea partidelor de opoziție, căci critica este de obicei și un fruct al invidiei sau efectul unei ridicole păreri bune despre propria sa capacitate și această virtute a oamenilor însoțește toate acțiunile.

Însă, adevărul obișnuiește să biruie, iar timpul care supune totul mărește mereu o înfăptuire frumoasă.

În concluzie, aș adăuga că trebuie să avem urechea neîncrezătoare față de învinuiri și să ne continuăm calea de promovare a acțiunilor pe care le desfășurăm în conformitate cu regulile democratice, iar cei cărora nu le convine sunt invitați să se exprime pe baza înfăptuirilor realizate și nu pe critica și calomnia celor aflați mereu în acțiune.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Costache Mircea - despre o invenție foarte distractivă: republica noastră guvernamentală;

Domnul Emil Rus depune declarația. Atunci, domnul Costache Mircea va lua cuvântul și va urma domnul Traian Dobre. Domnul Cristian Nechifor depune, de asemenea, la secretariat.

   

Domnul Costache Mircea:

Doamnelor și domnilor deputați,

Constat nu numai în ultima vreme, ci în retrospectiva 1990-2003, că democrația românească se înscrie între inovație și degenerescență. Zadarnic ne tot amăgesc unii cu modelele democrației occidentale, că la noi nu se prinde. Și pentru asta nu mulțimea e de vină, ci democrații noștri de serviciu care la umbra nobilelor idealuri ale modernizării societății se chivernisesc din greu, uzând de cele mai ingenioase tertipuri și combinații mafiote.

Responsabilitatea guvernanților în fața cetățenilor la noi se spune că nu există. Dimpotrivă. Se constată o sfidare perpetuă și grosolană și un belferism ciocoiesc ostentativ, de negăsit în alte părți ale lumii. Sfidarea suficientă a ciocoismului și disprețul suveran al guvernanților nu se manifestă numai față de cei de jos, ci și față de aleșii acestora și de parlamentari. Putem spune că managementul politic românesc e atât de novator, atât de creativ, încât putem să le atribuim guvernanților noștri, fără teama de a greși, un premiu Nobel sau un alt premiu mult mai valoros pentru inventarea celui mai original tip de democrație mimată în decorul de operetă al scenei politice românești.

Mai clar spus, pe lângă clasicele și prăfuitele tipuri de republică din lume, republica prezidențială, republica semiprezidențială, republica parlamentară, ingenioșii noștri pseudodemocrați practică uneori, rar, ce-i drept, dar semnificativ, republica monarhică, adică președintele republicii și premierul guvernului republican se pupă festiv cu regele, cu regina, cu fiicele și nu în ultimul rând cu ginerele, cu prințul Duda, care cheltuiește miliarde multe de la gura năimiților lăsați să moară fără medicamente, fără alimente și fără căldură, chipurile pentru a se vântura prin lume să ne facă nouă bine, să facă lobby pentru România. În paranteză fie spus, soacră-mea ar face un lobby mai eficient și mai puțin costisitor, că e o patrioată care a suferit mult în Clujul ocupat.

Dar creativitatea guvernanților români nu se oprește la simpatica republică monarhică, ar fi fost prea puțin pentru fantezia lor debordantă. Dumnealor au descoperit și brevetat republica guvernamentală, adică acea formă care transformă Parlamentul într-un element decorativ, într-o adunare pe care o convoacă din când în când spre a împlini formalitatea ridicării unor mâini pentru ratificarea unor acorduri internaționale, pentru trimiterea de trupe pe aiurea, să ne aflăm și noi în treabă și pentru regizarea unei pantomime numite cu cinism "activitate legislativă".

În fapt, Guvernul elaborează legile și tot el și le votează, majoritatea membrilor Guvernului fiind și deputați și senatori. Bineînțeles că sunt ajutați de clientela lăsată pe băncile puterii, în cârdășie cu reprezentanți ai minorităților, apolitici dar interesați doar de meschinele lor privilegii.

Așa s-a ruinat România; cu legea pe masă, lege făcută de guvern, votată de guvern și de aliați și de clientela coruptă.

Așa au apărut miile de ordonanțe care au pulverizat patrimoniul public, care au decimat economia, instaurând dictatura mafiei de partid și de stat asupra întregului popor. Așa s-au vândut fabrici viabile pe nimic, așa s-au exportat uzinele la fier vechi, așa au duduit gaterele deșertizând codrii, așa au fost închise combinatele zootehnice, tot așa au fost date pe nimic unor indieni sau altor aborigeni combinate siderurgice, altora rafinării, bănci, IAS-uri; așa au apărut sinistrele ordonanțe de preluare la datoria publică, pe cârca năpăstuiților de români, a furturilor imense de la S.N.T.R., RAFO, CRP, Petromidia, Lukoil și toate celelalte.

Văzând ei că nimeni nu reacționează, își pot permite orice, inventatorii republicii guvernamentale care și-au subordonat tot ce mișcă, justiție, presă, programe de preaderare, administrație centrală și locală, sistem bancar, vin în fiecare an cu noi și noi inițiative aiuritoare antieconomice, antisociale și antinaționale.

După ce au cadorisit în 2002, să luăm un singur exemplu, Societatea Națională "Tutunul românesc" cu 3500 de miliarde, preluate la datoria publică, chipurile pentru a-l încuraja pe sărmanul om de bine, Ioan Nicolae, să mențină locurile de muncă, să aducă prin managementul lui performant importante sume la buget, în anul acesta, exact după ce a primit acest cadou de 3500 de miliarde, a închis mai toate fabricile aparținând SNTR, lăsând muncitorii muritori de foame.

Acum, auzim de la radio o reclamă asiduă la privatizarea S.N.T.R. Veți întreba, poate: Dar nu s-a privatizat o dată? N-a fost scutită de milioane de dolari datorii? Cu ce s-au finalizat aceste demersuri legislative, de fapt, guvernamentale?

Tot auzind la radio că se privatizează S.N.T.R., unii ar zice că e o ciorbă reîncălzită, dar de fapt e o mâncare care a mai fost mâncată o dată sau de mai multe ori, iar acum e servită unui alt flămând din economia de paiațe.

Republica noastră guvernamentală e o invenție foarte distractivă. Cu ea nu te mai plictisești niciodată?! Chiar așa: de ce or plânge unii ca proștii, de ce s-or arunca ei de pe blocuri, de ce s-or cățăra pe macarale, de ce și-or da foc în fața primăriilor? Că originali suntem, conducători lacomi și cinici avem, premii și distincții cu cruce sau fără, dar mai ales fără cruce și fără frică de Dumnezeu, ne tot acordăm?! Noroc că se apropie anul 2004. La mulți ani!

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Mulțumesc.

 
  Traian Dobre - o paralelă între anii de apogeu ai capitalismului 1934 - 1939 și anii 2000 - 2003;

Îl invit pe domnul deputat Traian Dobre. Va urma domnul Gheorghe Pribeanu.

Au depus la secretariat deputații Vlad Hogea, Eugen Nicolăescu și Anton Marin.

   

Domnul Traian Dobre:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Pentru a doua oară în decurs de o jumătate de veac, spațiul central și est-european a cunoscut profunde schimbări sociale, politice și economice. Renașterea speranțelor într-un viitor mai bun după 1990 mă determină să fac o paralelă între anii de apogeu ai capitalismului românesc 1934-1939 și anii 2000-2003, în care economia românească, în special, a reușit să recupereze ceea ce a pierdut în mai bine de un deceniu după 1990.

Trebuie să recunoaștem că transformările politice și economice au creat la un moment dat o ambiguitate în actul decizional și legislativ care a permis exploatarea acestui fapt de către cei puși pe căpătuială, indiferent prin ce metode. de la arhicunoscuta sintagmă "Nu ne vindem țara!" se ajunsese la un anumit moment la un jaf național cu repercusiuni majore în planul economic și în mod special în cel social, în mod deosebit în cel social.

După alegerile din 2000, o dată cu revenirea la guvernare a P.S.D.-ului, încep să se pună bazele dezvoltării economico-sociale a României. Îmbunătățirea și transformarea totală a legislației a creat premisele așezării pe un făgaș normal din punct de vedere economic și, în egală măsură, cu un impact pozitiv în sfera socială.

De altfel, raportul de țară, apreciat de unii și contestat de alții, evidențiază închiderea provizorie a 20 de capitole de negociere cu Uniunea Europeană din acquis comunitar. De menționat este faptul că după drastica prăbușire dintre anii 1997-1999, prăbușire evidențiată și de analiștii economici interni și internaționali, stadiul evolutiv prezent este de natură atât să ne încurajeze și în egală măsură să ne dea noi imbolduri de a întreprinde mai mult.

Cel mai adesea există tendința de a găsi vinovați, de obicei în guvernările anterioare sau ne ferim să spunem că după 1989 statul s-a retras aproape cu totul din politica socială și destul de semnificativ din cea economică. Astfel, șocul resimțit de populația obișnuită cu impunerile și grija orânduirii comuniste a fost atât de dramatic, încât generații întregi au devenit practic neadaptate noii organizări socio-politice-economice.

Este tardiv să ne întrebăm cum ar fi arătat în acest context economia românească dacă P.D.S.R.-ul, actualul P.S.D., ar fi câștigat alegerile în 1996. Însă, putem constata prin intermediul cifrelor ce a adus guvernarea CDR.

Și aici menționez că dimensiunea produsului intern brut, în guvernarea '97-'99, are ca an de referință 1996, fiind calculată în funcție de datele oferite de Banca Internațională și de statistica românească. '97 reprezintă mai puțin, 6,9% din p.i.b., '98 7,3%, '99 8% mai puțin față de '96.

Dacă mai punem în balanță și faptul că, în general, PDSR-ul crease premisele pentru a menține un trend crescător până în anul '96 a p.i.b., iar dacă acest trend s-ar fi menținut măcar la nivelul de 4-5%, România ar fi bătut la poarta mileniului trei mai bogată cu peste 22 miliarde de dolari.

Distinși colegi, concluziile vă sugerez să le trageți dumneavoastră. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Gheorghe Pribeanu - declarație politică intitulată: Timișoara, remember '89;

Dau cuvântul domnului deputat Gheorghe Pribeanu.

Va urma domnul Mihai Baciu.

   

Domnul Gheorghe Pribeanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică este intitulată: "Timișoara, remember '89".

În urmă cu 14 ani, la Timișoara, în acel Decembrie 1989, în contextul internațional favorabil, au avut loc evenimente care au marcat crearea premiselor declanșării Revoluției Naționale Române, evenimente care au constituit un pas hotărâtor spre o mare victorie a românilor, plătite cu multe jertfe, dar și însoțite de speranța angajării României pe un nou drum, cel al democrației și libertății.

Dacă ultima perioadă a anului 1989 a fost marcată de mișcări sociale izolate și spontane în mai multe zone ale țării, fără vărsare de sânge, nu același lucru putem afirma despre orașul Timișoara, care este un altfel de loc, izvorul speranței pentru români.

Cronologia faptelor a fost următoarea: în 15 noiembrie 1989, studenții din campusul universitar timișorean se pregăteau să celebreze calificarea echipei de fotbal a României în turneul final al Campionatului mondial.

La fiesta studențească s-au scandat lozinci anticomuniste, fapt ce a generat o ripostă rapidă a organelor de miliție și securitate. Tot în 15 noiembrie 1989, la UMT - Timișoara a avut loc o grevă spontană, anihilată imediat de forțele de ordine. Revoluția a fost amânată cu 30 de zile.

Manifestațiile spontane din nopțile de 15, 16 și 17 decembrie 1989 au căpătat un caracter politic, oamenii participanți trăind evenimente dramatice.

Profitând de protestele maselor populare, anumite forțe bine coordonate, altele decât forțele revoluționare, au participat la devastarea, incendierea și distrugerea magazinelor, unităților comerciale și localurilor publice din zona centrală a orașului Timișoara.

În dimineața zilei de 17 Decembrie, cetățenii orașului Timișoara ieșiți pe străzi privesc stupefiați la urmările actelor de vandalism ce au avut loc în noaptea precedentă.

Centrul orașului, cu magazine devastate și incendiate, zeci de vitrine sparte oferă o imagine de coșmar. După ora 10,00 dimineața, manifestația locuitorilor Timișoarei se reia și cu mai multă îndârjire.

Un moment important din etapele Revoluției l-a constituit ieșirea oamenilor în stradă cu un drapel tricolor din care s-a decupat stema socialistă, simbol al unei societăți sortite pierii. În diferite puncte ale orașului, coloane ale armatei defilau cu fanfară și drapel de luptă, în scopul descurajării demonstrațiilor.

În noaptea de 17 spre 18 Decembrie 1989, acțiunile violente se țin lanț. Sunt înregistrate victime în Calea Șagului, Calea Girocului, Piața Libertății și la Catedrala Metropolitană și în alte locuri. Dimineața zilei de 18 Decembrie 1989 se anunță frumoasă și senină, dar în sufletele oamenilor clocotea mânia, revolta și deruta.

Sfidând interdicția de a circula în grup, o coloană de tineri ajunge până în fața Catedralei Metropolitane și aprinde lumânări pe treptele ei. Ziua de 19 Decembrie 1989 marchează o schimbare radicală în situație, multe întreprinderi încetându-și activitatea, muncitorii se organizează și-și exprimă deschis revendicările pe străzile Timișoarei. Este ziua care va marca începutul fraternizării deschise a armatei cu adevărații revoluționari, din rândurile celor mulți, aflați în stradă.

În ziua de 20 Decembrie 1989, treptat, coloanele muncitorești din fabricile și uzinele Timișoarei se organizează și se îndreaptă spre centrul orașului. În clădirea Operei, de acum un adevărat stat-major al revoluționarilor, sunt formulate primele revendicări, care vor fi aduse la cunoștința autorităților locale și centrale.

Noi nu am avut prilejul unei revoluții de catifea. La noi istoria a trebuit să se croiască printr-o revoltă dramatică, punându-se alături de semnul biruinței, semnul de doliu pentru morții care s-au sacrificat pentru această izbândă.

Pentru prima dată, la Timișoara, joi 21 Decembrie 1989, este redactată Proclamația Frontului Democratic Român, ca prim program ideologic care a condus Revoluția Națională Română până la înființarea Frontului Salvării Naționale.

Viața noastră și-a reluat cursul, am renăscut. Până și urmele sfinte ale martirajului au dispărut, ele fiind înlocuite de monumente peste care timpul și-a lăsat deja amprenta. Pe treptele sfinte ale Catedralei Metropolitane, sângele nevinovat al copiilor uciși rămâne imprimat în mintea timișorenilor, ca niște petale de maci roșii, peste care în fiecare an Dumnezeu așterne fulgi albi de nea, ca o purificare eternă.

Acum, după 14 ani, în același loc se aude muzica liniștitoare a colindelor de Crăciun, ca un omagiu sacru închinat memoriei eroilor noștri, clinchetul vesel al clopoțeilor contrastând în mintea mea cu bătaia tristă a clopotelor Catedralei, din acea vreme.

Dacă și numai pentru ca noi să putem respira acest aer liberi, de libertate, au murit martirii Timișoarei, gestul lor sublim nu a fost în zadar. Cei ce nu mai sunt au murit pentru noi, ducând cu ei pentru totdeauna, dincolo de barierele vieții, chipurile criminalilor.

Unele din visele noastre de atunci s-au îndeplinit. Pentru altele va trebui să mai luptăm, să mai așteptăm, oare cât?

Partidul România Mare este alături de cutezătorii neînfricați, adevărații revoluționari care-și păstrează verticalitatea, demnitatea în lupta pentru realizarea idealurilor naționale.

Guvernele post-decembriste ajunse la putere nu au înțeles că existența lor se datorează, în primul rând, sacrificiului și curajului manifestat de tinerii din '89, astăzi marcați de trecerea timpului și încă tratați ca niște paria ai societății, majoritatea sunt șomeri și duc o viață modestă, sunt jigniți de mass-media, fără a se ține cont de libertatea presei, care este tot un rezultat al Revoluției.

Mă întreb: acei care denaturează adevărul, scriind cărți, învârtindu-l prin meandrele concretului, cum se vor prezenta la judecata de apoi?

De la această înaltă tribună, rog toți factorii de răspundere ai acestei țări să vegheze la acordarea respectului cuvenit participanților la Revoluția Română din 1989 și la neîntinarea imaginii acestor adevărați eroi ai neamului românesc. Dacă unii își creează eroi în lupte de cotropire, noi îi avem pe drept.

Stimați revoluționari, vă urez să petreceți, după datină, sărbătorile de iarnă și să vă păstrați speranța că în clasa politică actuală sunt și oameni capabili, demni și curajoși, care pun - mai presus de toate - interesul național. Fie ca farmecul muzicii colindelor de Crăciun să se audă până acolo, sus în Ceruri, și să-i bucure etern pe Eroii Revoluției Naționale Române. Dumnezeu să-i odihnească pe Eroii Revoluției de la Timișoara și din toată Țara. Fie ca anul 2004 să aducă numai bucurii și schimbări în bine mult încercatului popor român. La mulți ani tuturor! Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Mihai Baciu - prezentarea a trei chestiuni: neînregistrarea Alianței Dreptate și adevăr - PNL - PD; înmulțirea noilor comune și preconizatul tur unic la alegerile locale;

Dau cuvântul domnului Mihai Baciu.

Va urma domnul Tiberiu Sbârcea.

Domnul Baciu ne-a promis că va prezenta în spirit oltenesc, nu moldovenesc, declarația de astăzi, adică mai repede.

   

Domnul Mihai Baciu:

Recunosc, domnule președinte, și vă mulțumesc că mi-ați dat cuvântul. Recunosc reflexul oricărui președinte ...

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Scuzați-mă, domnule Baciu, domnul deputat Radu Ciuceanu a depus la secretariat.

 
   

Domnul Mihai Baciu:

... de ședință: îi lasă pe cei care vorbesc primii să spună cât vor și ce vor, și, când ne apropiem de sfârșit, ne amenință cu principiile astea omenești, mai scurt, dacă ne iubești etc.

Voi fi scurt, domnule președinte, chiar foarte scurt, și voi expune în fața dumneavoastră doar două teme, însă două teme fierbinți.

Prima chestiune: în raportul de țară pentru România, citim acolo că există câteva capitole fierbinți, total negative, pe care, și la care România se află în mare suferință. Între acestea justiția. Guvernul a publicat zilele trecute, cel puțin noi am primit în casetele noastre, un teanc respectabil de foi, cu programul Guvernului privind îndeplinirea condițiilor de azi încolo, până în 2004, impuse de Uniunea Europeană pentru acceptare. Și acolo se vorbește foarte frumos și despre justiție.

Ce se întâmplă în realitate? În realitate se întâmplă următorul lucru, o chestiune pe care o cunoaște toată lumea. Tribunalul București și Curtea de Apel au respins, deci, fiecare în parte, solicitarea absolut legală, conform Legii partidelor politice, a înregistrării Alianței "Dreptate și adevăr" - P.N.L.-P.D.

Argumentele sunt ridicole. Ele exploatează resursele sofistice ale limbii române, pentru că orice limbă are asemenea resurse, încalcă logica obișnuită și logica juridică, pentru că în spatele acestor argumente așa-zis juridice nu se află altceva decât frica actualei puteri de această alianță.

Este vorba, așadar, stimați colegi, de o subordonare condamnabilă, incredibilă a justiției față de putere, fenomen condamnat în toate țările democratice și civilizate, nu numai ale Europei. Dar, în orice caz, noi vom continua acest proces de înregistrare și, până la urmă, nu are cum justiția română să nu accepte această solicitare.

A doua chestiune: înmulțirea canceroasă a noilor comune, a noilor unități administrative în România, demonstrează clar intenția puterii de a confisca, la alegerile locale următoare, o mare parte a administrației locale din România.

Se știe că, în conformitate cu tendința europeană, puterea de decizie coboară încet-încet de la centru spre administrațiile locale. Din această cauză, actuala putere centrală, mă refer la Guvernul și partidul conducător actual, încearcă prin toate mijloacele să pună mâna în continuare, și după alegerile viitoare, pe această putere locală. Recurge la orice mijloc, inclusiv la cel pe care vi-l spuneam, înmulțirea canceroasă, ca o tumoare, a acestor unități administrative, majoritatea artificial create, pentru că primarii și viceprimarii noilor unități vor fi numiți, după câte știe toată lumea, și se intenționează, de către prefecți.

Este vorba, așadar, stimați colegi, de un reflex pe care îl cunoaștem din istoria îndelungată a țărilor europene, și nu numai a Europei, atunci când o putere se află la crepuscul, recurge la orice mijloc pentru a se menține, ca o fiară rănită. Asistăm, așadar, la acest reflex.

Și o a treia chestiune, și cu asta am încheiat, domnule președinte. Este vorba de preconizatul tur unic la alegerile locale, care tur unic de scrutin este menit să ducă la același rezultat nenorocit pentru România, confiscarea a 70-80% din administrația locală a acestei țări. Ne întoarcem, așadar, la politica de comandă, la centralism, la dictatură în haine democratice ș.a.m.d.

Aceste câteva chestiuni am vrut să vi le spun, și le vom repeta în continuare, pentru că ne aflăm, până la urmă, într-o țară în care putem vorbi, într-o țară, cel puțin la suprafață, democratică, și nu vom ceda sub nici o formă acestui șantaj "legal". Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Tiberiu Sergius Sbârcea - intervenție intitulată Târgul internațional IndAgra - 2003, moment de referință pentru agricultura României;

Dau cuvântul domnului Tiberiu Sbârcea.

Va urma domnul deputat Ovidiu Drăgănescu.

   

Domnul Tiberiu Sergius Sbârcea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Intervenția mea se numește "Târgul Internațional IndAgra 2003, moment de referință pentru agricultura României".

Participând la deschiderea Târgului Internațional IndAgra 2003 mi-am dat seama de valoarea standurilor cu exponatele prezentate ale mai multor firme, în cadrul celor trei expoziții - IndAgra, Expo-Drinq și All Pack, de la Complexul Expozițional Târgul Internațional București - ROMEXPO -, deschis de domnul George Cojocaru, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României și a Municipiului București, președinte și director general al ROMEXPO.

La deschidere au fost prezente personalități de seamă din agricultura românească, iar prezența ministrului agriculturii, Ilie Sârbu, a dat greutate acestui moment.

După vizita pe care am realizat-o în toate pavilioanele și la toate standurile, am putut să constat că acest târg este un moment de referință pentru agricultura românească, în sensul în care expozanții au oferit calitate în prezentarea produselor, am apreciat eforturile firmelor din industria alimentară de a înnoi gama sortimentală și de a pregăti produse de calitate pentru export, că firma italiană LANDINI va produce primele tractoare la Uzinele Tractorul din Brașov, pentru ceea ce face Mecanica Ceahlăul S.A., pentru oferta bogată de produse de patiserie și cofetărie, pentru contribuția deosebită a cercetării, pentru progresele deosebite în dezvoltarea afacerii de mașini de ambalat, pentru eforturile și acțiunile întreprinse pentru succesul salonului de mase plastice, într-un cuvânt pentru tot ce-am vizitat.

M-a impresionat deosebit organizarea primului salon de produse ecologice "eco-agricultura" - domeniu în care ne punem mari speranțe pentru realizarea exportului.

Pot afirma cu tărie că am început să realizăm în România de azi spusele lui Gheorghe Ionescu-Șișești - un mare om de știință agricolă: "Când va încolți în mintea organelor administrative că îmbunătățirea producției agricole este o problemă fundamentală a statului nostru românesc, atunci greutățile vor fi pe jumătate biruite. Dacă va deveni unanimă această convingere, se vor găsi și mijloacele și căile pentru a se ajunge la acest scop."

Prezența primului-ministru Adrian Năstase la acest târg este edificatoare în importanța pe care Guvernul o acordă agriculturii, iar din spusele domniei sale, am să-mi permit să citez: "Este clar că produsele prezentate aici, la IndAgra, încep să corespundă din ce în ce mai mult normelor europene, și mă refer nu numai la modul de prezentare, dar și la calitatea acestora."

La închiderea vizitei, premierul Adrian Năstase i-a felicitat pe organizatori și a apreciat că "toate aceste lucruri ne arată că agricultura României se dezvoltă și ea trece de la o formă de subzistență la o formulă de agricultură modernă, eficientă." Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Ovidiu-Virgil Drăgănescu - prezentarea cazului jurnalistului timișorean Ino Ardelean;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Ovidiu Drăgănescu.

Va urma domnul Cristian Dumitrescu.

   

Domnul Ovidiu-Virgil Drăgănescu:

Doamnelor și domnilor deputați,

O să mă refer, în continuare, pe scurt, la agresiunea comisă de către persoane necunoscute asupra ziaristului timișorean ino Ardelean, de la Ediția de Vest a ziarului "Evenimentul Zilei".

După dispariția în împrejurări neelucidate până în prezent a jurnalistului și regizorului Iosif Costinaș, mass-media timișoreană a cunoscut zilele trecute încă un episod murdar al acestei campanii de intimidare, de încercare de reducere la tăcere a unor reprezentanți ai presei care încă mai au curajul de a împroșca cu noroi partidul de guvernământ. această acuzație a fost adusă recent lui ino Ardelean de către unul din ziarele de partid ale P.S.D.

Mai multe publicații timișorene cunoscute ca făcând jocul P.S.D., au publicat articole calomnioase la adresa ziaristului ino Ardelean, și mă refer aici la ziarul "Prima Oră" și la săptămânalul "Copita și VIP de Banat", ca răspuns la articolele publicate de acesta în "Evenimentul Zilei". Probabil au considerat că aceste calomnii nu mai erau suficiente, și au considerat că se impunea o ciomăgeală sănătoasă pentru intimidarea ziaristului.

Agresiunea josnică asupra sa, asupra lui ino Ardelean, care era cunoscut pentru anchetele și reportajele sale critice la adresa puterii, este un foarte dur atentat la libertatea presei. Evident, în spatele agresiunilor se ascund personaje deranjate de ziariștii care încă mai au curajul să demaște abuzurile, incompetența, nepotismul sau corupția promovate de actualul partid aflat la putere.

Doar în ultima săptămână, ziaristul ino Ardelean a publicat trei articole privind profilul moral al unor lideri locali ai P.S.D., sau unele afaceri mai puțin curate ale acestora, cum ar fi: cazul șefului filialei locale a P.S.D. din Teremia Mare, comună din județul Timiș, care fiind în același timp și director al școlii, își trimitea elevii de clase primare să lucreze ca argați pe moșia sa.

Cazul noului ministru al sănătății, care nu a făcut publice, conform legii, mai multe companii la care este acționar. Și, de asemenea, dezvăluiri privind modalitățile prin care unele firme ale clientelei P.S.D., sau chiar ale liderilor P.S.D. câștigă licitațiile publice. Pentru acest gen de articole pedeapsa asupra ziaristului a venit prompt și a fost executată cu sălbăticie. În urma bătăii crunte suportate, ziaristul a suferit un traumatism cranio-cerebral și o dublă fractură de mandibulă, necesitând cel puțin o intervenție chirurgicală.

Urmările asupra domnului Ardelean se vor resimți, probabil, toată viața, și nu mă refer doar la urmările fizice, ci mai ales la urmările psihice.

Iată că după moartea ziaristului Iosif Costinaș, al cărui dosar s-a plimbat pe plan local, de la Poliție la Parchet, și apoi a ajuns pe la Curtea Supremă de Justiție, instituție care de altfel continuă să tacă, în mod suspect, în legătură cu acest caz, a urmat plecarea din presă a ziaristului Eugen Sasu, tot de la "Evenimentul Zilei", care a renunțat să-și mai practice meseria, pe care o practica foarte bine, din cauza amenințărilor la adresa familiei sale.

Creșterea numărului atacurilor împotriva jurnaliștilor români care investighează corupția este extrem de îngrijorătoare, situația respectivă fiind condamnată și de organizații internaționale de apărare a libertății presei.

Având în vedere cele de mai sus, Partidul Național Liberal solicită încetarea presiunilor și a folosirii violenței împotriva reprezentanților mass-media.

De asemenea, în calitatea mea de vicepreședinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, cer tuturor profesioniștilor din cadrul Poliției, Parchetului, Justiției să nu mai accepte presiuni sau comenzi politice din partea actualei puteri, riscând astfel să-și compromită carierele definitiv, ci le cer să-și facă meseria în mod onest, cu respect față de lege și față de cetățean.

Cer Ministerului Public, Ministerului Administrației și Internelor, precum și Poliției mai ales, să se ocupe cu prioritate de găsirea vinovaților în toate cazurile de agresiune asupra jurnaliștilor din România. Altfel, voi considera că nimic nu s-a schimbat față de ce era în România înainte de '89, iar cei care l-au lovit pe ino Ardelean sunt frați de sânge cu cei care au tras în timișoreni în Decembrie 1989. Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Cristian-Sorin Dumitrescu - replică la intervenția domnului Ioan Oltean, prin care acesta solicita demisia prefectului județului Suceava;

Dau cuvântul domnului deputat Cristian Dumitrescu.

Va urma domnul deputat Aurel Daraban.

   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Domnule președinte, mulțumesc.

Unul din obiectivele programatice ale Revoluției din Decembrie '89 și ale procesului de reinstaurare a unei societăți democratice în țara noastră a fost reconstituirea proprietății private, pe calea restituirilor și a privatizării.

Astăzi, la 14 ani de la căderea comunismului, România, aflată în avansat proces de integrare euro-atlantică, se poate mândri cu o structură a proprietății compatibilă cu standardele democrației europene.

În urmă cu câteva zile, Guvernul României anunța, în mod laconic, că proprietatea funciară a fost restituită cu titlu de proprietate în proporție de 96% foștilor deținători sau urmașilor lor legitimi. Se încheie, astfel, în liniile sale principale, un mare contencios, acela al restituirii terenurilor agricole, așezând România în rândul țărilor post-comuniste care au reușit finalizarea acestui amplu efort de intrare în normalitate.

Momentul are și o altă semnificație, în afara aceleia că Guvernul Năstase și-a mai îndeplinit unul din angajamentele asumate în momentul intrării la guvernare, deoarece îl putem lega de un alt eveniment politic important, și anume, introducerea în Constituție, prin modificarea prevederilor ei, a noțiunii de proprietate privată garantată.

Am adus în discuție aceste două aspecte, pentru a putea pune în evidență caracterul populist al declarației unui deputat P.D., care a cerut demisia prefectului județului Suceava, pentru faptul de a fi pus în posesie cu terenuri silvice pe foștii proprietari, în conformitate cu legile speciale în vigoare în domeniul restituirii.

Deci, și în afara faptului că județul Suceava, ca cel mai împădurit județ al țării, a avut de făcut față la un volum enorm de muncă pentru ca restituirile să fie făcute în termen cât mai scurt, în acest județ s-au găsit și soluții pentru a se rezolva, inclusiv problemele retrocedărilor către domeniul bisericesc. Mai mult, județul Suceava se află în plutonul fruntaș al unităților administrativ-teritoriale în ceea ce privește acordarea titlurilor de proprietate foștilor proprietari. Prefectul și Prefectura, ca reprezentanți ai Guvernului în teritoriu, au adus, astfel, în mod onest și cu eforturi remarcabile, normalitatea într-un domeniu care frământă societatea românească în acest colț de țară, de peste un deceniu.

Nu putem cere opoziției să aplaude gesturile Guvernului, deși sunt momente în care se cere ca măcar să le recunoaștem. Dar, în nici un caz nu putem fi de acord ca, pe nedrept, din pur interes local sau electoral, să fie negată o evidență și blamate gratuit persoane și instituții.

Iată de ce, cer în mod public domnului deputat Ioan Oltean să-și retragă această nedreaptă solicitare de demisie a prefectului județului Suceava pentru vina de a-și fi făcut datoria. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Aurel Daraban - declarație cu titlul 2004, un an al ofensivei faptelor;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Aurel Daraban.

Va urma domnul deputat Valentin Iliescu.

   

Domnul Aurel Daraban:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică am intitulat-o: "2004, un an al ofensivei faptelor".

Suntem conștienți cu toții că anul 2004 este un an electoral, un an în care vor fi programate alegeri locale, generale și parlamentare. Ne așteaptă o perioadă dificilă, în care ne vom confrunta mai mult decât până acum cu diverse critici. Până la un punct este chiar firesc să se întâmple așa, dar noi trebuie să înțelegem și să demonstrăm că ofensiva politică pentru anul viitor trebuie să fie una a faptelor, din partea tuturor partidelor parlamentare. Pentru că numai o asemenea abordare a lucrurilor reprezintă cel mai bun mijloc de a câștiga încrederea electoratului.

Pentru aceasta este nevoie de un efort susținut și constant de imaginație, de inovație managerială și economică. În acest context doresc să subliniez că avem mari răspunderi în ceea ce privește administrația locală, a autonomiei acesteia, îndeplinirea proiectelor hotărâte în unitățile teritoriale, deoarece lucrurile nu se rezolvă de la sine, așteptând ca Guvernul să transfere comunităților locale fondurile necesare.

Criticii noștri, și interni și externi, vorbesc de nefinalizarea negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană, din motive economice. Plecând de aici, pot să afirm că ratarea negocierilor poate conduce la neincluderea României în bugetul comunitar european pentru mulți ani de acum înainte.

Mai mult, rapoartele Comisiei europene vorbesc, uneori, în cazul României, de dificultăți în absorbția și utilizarea unor fonduri de preaderare. Această temă este corelată cu solicitările de reformă administrativă, dar acești bani nu vor putea veni, și nu vor veni dacă nu vom concepe programe locale sau zonale credibile și eficiente de utilizare a fondurilor.

Nu este un secret că există un deficit de cunoștințe manageriale în domeniu, pe care trebuie să-l depășim cât mai repede. Multe din recomandările Parlamentului european către țara noastră constau tocmai în stimularea realizării de proiecte românești sau în parteneriat cu diverse organizații, în direcția dinamizării acestui proces de absorbție a unor importante sume de bani.

Dacă aș face referire numai la programele SAPARD, afirm că este mare deficit de implementare și în județul Constanța, pe care îl reprezint. Sume pentru dezvoltarea sectorului privat, reabilitarea și dezvoltarea infrastructurii de transport, modernizarea agriculturii, promovarea turismului rural, dezvoltarea și diversificarea activității economice au rămas nefolosite, pentru că în multe localități nu s-au întocmit proiecte locale, pentru că în altele, deși au existat solicitări, nu s-a manifestat destul sprijin de la nivel central.

Repet în fața oamenilor, în 2004 vom avea un an economic greu. Va trebui să ne prezentăm cu rezultate și cu noi proiecte. O informare mai bună și mai promptă a populației și a autorităților privind programele de finanțare ale Uniunii Europene, dar și pregătirea inclusiv la nivel locale a unor specialiști într-un asemenea domeniu, reprezintă, cred eu, o prioritate și un atu pentru realizarea programului nostru politic. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc mult.

 
  Valentin-Adrian Iliescu - critici la adresa începerii dezbaterilor Proiectului de Lege privind Codul fiscal;

Dau cuvântul domnului deputat Valentin Iliescu.

Și, va urma ultimul vorbitor, Corneliu Ciontu.

   

Domnul Valentin-Adrian Iliescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

De multe ori, presa și opinia publică românească, partidele de opoziție au consemnat diminuarea până la anihilare a rolului Parlamentului României în procesul legislativ. Este deja un fapt de notorietate că Guvernul Adrian Năstase, profitând de lipsa de verticalitate, de curaj și de bărbăție politică a parlamentarilor Partidului Social Democrat, sfidând și ignorând fără jenă toate propunerile și argumentele formulate de partidele din opoziție, a ajuns să devină, în fapt, singurul factor decizional în procesul de legiferare.

O nouă dovadă în acest sens o reprezintă dezbaterea în Camera Deputaților, în procedură de urgență, a proiectului de lege privind Codul fiscal.

În principiu, Codul fiscal trebuie să fie o lege de maximă importanță pentru România, pentru prezentul și viitorul a milioane de români, o lege care ar putea să relanseze puternic economia românească și să o racordeze la nivelul exigențelor europene, o lege care să stimuleze consumul intern, exportul și producția, și care să aducă, pentru milioanele de români care trăiesc într-o stare de mizerie, de sărăcie și de disperare fără limită, o binevenită speranță. Din păcate, proiectul de lege privind Codul fiscal, prin voința actualilor guvernanți, nu este decât o însăilare străvezie a unor legi, ordonanțe și ordonanțe de urgență care își produc și în prezent efectele, bineînțeles negative, fără să țină cont de marile promisiuni cu care PDSR a câștigat alegerile din anul 2000.

În primul rând, trebuie criticată solicitarea discutării în procedură de urgență a unei legi atât de importante. Cum s-ar spune, după ce Guvernul Adrian Năstase nu a făcut absolut nimic aproape trei ani de zile pentru elaborarea acestui act normativ, acum, în mare viteză și aproape pe blat, încearcă să treacă prin Parlament, fără o analiză și dezbatere profundă și argumentată, o lege de maximă importanță.

În al doilea rând, proiectul de lege privind Codul fiscal nu concretizează marile promisiuni făcute în campania electorală privind reducerea fiscalității, dovedind incapacitatea actualului Guvern de a gestiona eficient, moral și competent imensul capital de încredere câștigat la alegeri.

Îmi permit să vă aduc aminte, stimați colegi parlamentari din Partidul Social Democrat, câteva dintre promisiunile cu care ați câștigat alegerile din anul 2000:

  • ați solicitat aplicarea unei cote reduse de T.V.A., între 2 și 9%, diferențiat la produsele de bază, de strictă necesitate pentru consumul populației, cu prioritate la alimente, energie electrică, termică și combustibil de încălzit, medicamente, transport public și articole pentru copii;
  • v-ați angajat să realizați diferențierea impozitelor plătite de populație pentru clădiri și terenurile aferente acestora, inclusiv prin reducerea cu 20% a impozitelor pentru posesorii unei singure locuințe;
  • v-ați angajat să legiferați reducerea cu 75% a impozitului pe profit aferent sumelor reinvestite din profitul net;
  • v-ați angajat să acordați scutiri pe perioade de 3 până la 5 ani de la plata impozitului pe profit pentru societățile comerciale din sectoarele industriale cu larg impact asupra dezvoltării producției de industrializare a materiilor prime și materialelor autohtone;
  • v-ați angajat să întăriți disciplina financiară, atât prin stimularea achitării la timp și în cuantumul legal a obligațiilor bugetare ale agenților economici, cât și prin sancționarea fermă a contribuabililor rău-platnici.

Toate aceste promisiuni nu se regăsesc decât într-o foarte mică măsură în proiectul Codului fiscal. Și aceasta pentru că nu se poate să acoperiți găurile foarte mari de la buget realizate de contribuabili rău-platnici aparținând clientelei politice a P.S.D. (gen Corneliu Iacubov și multe alte zeci și sute de baroni centrali și locali) și, în același timp, să stimulați procesul de muncă, consumul intern, prin pârghii fiscale, în scopul creșterii clasei de mijloc, cât și pentru protejarea persoanelor cu venituri reduse.

Stimați colegi din P.S.D.,

Cu speranța că mai aveți un strop de onoare și de demnitate politică și că de la înălțimea intereselor dumneavoastră personale mai aveți puterea să vă uitați în ochii alegătorilor care v-au oferit încrederea lor, fără să vă fie rușine, doresc să vă reîmprospătez memoria și să vă ofer o copie după promisiunile din capitolul de Politică financiară ale ofertei electorale a P.D.S.R., intitulată "O guvernare mai bună pentru o viață mai bună".

Prestația Guvernului Adrian Năstase, susținută din păcate de dumneavoastră, nu confirmă în nici un fel acest slogan electoral. Dimpotrivă, întăresc ceea ce cred tot mai mulți români că "România merge cu P.S.D. într-o direcție greșită".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Corneliu Ciontu - intervenție cu tema Pacificarea scenei politice românești;

(Domnul deputat Corneliu Ciontu susține declarația politică la tribună)

Stimați colegi,

Tema intervenției mele este "Pacificarea scenei politice românești".

Nu există schimbări care să sfideze legile firii. În natură, atomii se unesc și se transformă după legi pline de sens, elementele finale fiind prefigurate în cele inițiale.

În metamorfozele lui Ovidiu, personajele suferă schimbări de natură, conform propriului destin.

Scriu aceste cuvinte, în contextul în care politicienii și analiștii politici vorbesc încă despre noile valori propuse de senatorul Corneliu Vadim Tudor, valori care pun în umbră conflictul politic și potențează virtuțile colaborării și dialogului.

Această schimbare nu este una radicală, nu presupune o ruptură. Dintotdeauna, Corneliu Vadim Tudor și Partidul România Mare au căutat în politica românească armonia și concordia, pacea interioară despre care vorbesc creștinii și umaniștii lui Erasmus din Rotherdam a existat tot timpul în noi. Numai că halucinanta istorie a tranziției din România a făcut din fiecare partid și lider politic un războinic virtual, capabil să-și folosească discursul pe post de lance.

Ei, bine, în contra acestui simbolic, dar acut război civil, se ridică noul mesaj al Partidul România Mare și al liderului său, Corneliu Vadim Tudor.

Știm bine că atacurile furibunde împotriva noastră nu se vor opri aici!

Știm bine că delațiunea, calomnia, mistificarea și insulta vor continua să se reverse asupra noastră, dar, în ciuda acestui fapt, noi dorim să oferim un semn al maturizării și responsabilității. Repet: așa cum natura nu evoluează în salturi, nici Partidul România Mare nu trece de la o ofertă politică la alta. Încă de la înființare, partidul nostru și-a mărturisit vocația constructivă.

Însă, acestei vocații adversarii noștri i-au preferat conflictul deschis, iar noi am fost capabili să ne asumăm acest conflict și să-l câștigăm.

Promovând normalizarea mediului politic românesc, Partidul România Mare este primul care propune o pace politică și asta chiar de pe pozițiile învingătorului în lupta dintre idei. Firește, această transformare nu presupune o decerebrare, o pierdere a busolei politice a verticalității. Știm bine cât de gravă este starea societății românești și îi cunoaștem pe cei responsabili.

Partidul România Mare va rămâne, dincolo de tăgadă, un partid cu personalitate deplin definită, cu mesaj unic, deloc dispus la compromisuri morale și ideologice.

Partidul România Mare nu face trocuri cu propria onoare. Unii s-au grăbit să sugereze că transformarea lui Corneliu Vadim Tudor survine în urma unor înțelegeri de culise cu actualul Executiv, mergând până la ideea că la alegerile din 2004, unii din parlamentarii indezirabili ai Partidului Social Democrat se vor regăsi pe listele noastre electorale. Este o fantezie!

Partidul România Mare își păstrează profilul și menirea de partid de opoziție. Lupta noastră pentru împlinirea interesului național rămâne aceeași. Lipsa noastră de aderență la mecanismele corupției este nemodificată.

Dorim numai să transpunem în viață, pentru întâia dată în România, după 1989, noțiunea de opoziție constructivă.

Dorim ca raporturile dintre opoziție și putere, ca și cele dintre opoziție și opoziție, să devină rezonabile și mature.

Partidul nostru va continua să critice erorile Guvernului ori de câte ori acestea vor apăra, dar o vor face într-un mod mai apropiat de practica parlamentarismului britanic, cel mai bătrân din lume, decât de agresivitatea Levantului.

Ce înseamnă, în ultimă instanță, această metamorfoză? Sintetizând, vom spune așa: înseamnă, în primul rând, o încercare de pacificare a scenei politice românești; înseamnă, în al doilea rând, confirmarea unei responsabilizări a clasei politice; înseamnă, în al treilea rând, maturizarea deplină a Partidului România Mare și, nu în ultimul rând, înseamnă că Partidul România Mare este întrutotul pregătit, sub raport moral, motivațional, profesional, pentru câștigarea alegerilor din anul 2004 și pentru trecerea autentică a României în mileniul III, alături de aliații ei, Uniunea Europeană și NATO.

Vă mulțumesc pentru atenție.

   

(Următoarele declarații au fost consemnate conform materialelor depuse la secretariatul de ședință.)

 
  Marin Anton - reiterarea unei probleme de mare actualitate - plata facturilor la întreținere;

Domnul Marin Anton:

Declarație politică.

La începutul acestui an, Executivul s-a lăudat cu o nouă formulă privind plata facturilor la întreținere, respectiv utilizarea numărului de elemenți de la caloriferele aflate în locuințe.

Toată lumea a așteptat apariția normelor metodologice cu privire la modul de calcul, însă, cum s-a întâmplat de atâtea ori, acestea nu au mai apărut; și, ca semn de incoerență, același guvern a propus revenirea la forma inițială, adică folosirea suprafeței locuinței la repartizarea cheltuielilor de încălzire.

Așadar, a devenit un obicei al Guvernului de a nu fi capabil să susțină un punct de vedere cu consecvență, și a amețit toate asociațiile de locatari, acestea nemaiștiind cum să lucreze; mai mult decât atât, în dorința de a găsi țapi ispășitori, ministrul Gabriel Oprea a dat vina pe prefecți, în sensul că nu sunt atenți atunci când li se explică modalitățile "imaginate" de superiorii lor din guvern.

În ciuda acestor lucruri, devine clar că guvernul este conștient că a bramburit legislația în materie, pentru că a dat o nouă hotărâre de Guvern, care nu este cunoscută și aplicată de autoritățile locale.

Victimele inconsecvenței și incoerenței guvernamentale nu sunt decât cetățenii a căror viață zilnică este afectată și care nu mai știu cât vor plăti facturile, pentru că modalitatea de calcul a întreținerii a fost schimbată prea des și aiurea.

De aceea, ne facem datoria și recomandăm reprezentanților Guvernului la nivel central și local să facă bine cunoscute noile măsuri luate, astfel încât oamenii să cunoască cu ce se vor confrunta, și să facă economii pentru a avea bani în vederea achitării costurilor cu căldura, energia electrică, apa rece și, uneori, și caldă.

În condițiile în care ajutoarele de căldură se dau în anumite limite, deși prețul gazelor naturale a crescut deja, plata facturii la întreținere este o problemă și mai mare decât iarna trecută, restanțele au crescut alarmant, amenințând soarta oamenilor care nu-și pot achita obligațiile, ca să nu mai vorbim de faptul că, devine periculos și pentru economie, care înregistrează arierate suplimentare.

  Vlad Gabriel Hogea - declarație politică: Secretele mafiei din presa ieșeană;

Domnul Vlad Gabriel Hogea:

Declarație politică: "Secretele mafiei din presa ieșeană".

În Iași, de ani de zile, observatorii obiectivi ai peisajului publicistic pot constata că se practică două moduri de a face presă.

Prima manieră este aceea civilizată și, în general, echidistantă, aceasta caracterizează, în linii mari (cu excepții mici și nesemnificative, care, de fapt, confirmă regula), 7 din cele 8 cotidiene ieșene.

Cealaltă manieră este a șantajului și minciunii, a turnătoriei și diversiunii, a mediocrității și infamiei - aici "Ziarul de Iași" are monopolul. Nu este săptămână lăsată de la Dumnezeu în care mafioții mass-mediei ieșene să nu strecoare, pe cearșafuri de ziar, dar și în subsoluri de pagină, pastile otrăvite. În privința ultimei metode, sub aparența unor bârfe de ... maximă credibilitate (da, știu, e un oximoron, dar ce să-i faci dacă prostia nu doare!), se plătesc polițe și se creează diversiuni atât de ordinare și de halucinante pe care, dacă le-am lua în serios, am crede că județul e în pragul războiului civil. De ani de zile, acești inși care și-au permis să-și aroge rolul de formatori de opinie - iar interesele tribale ale unora i-au ajutat să-și împlinească scopul - văd peste tot intrigi, săpături, focare de conflict, lupte fratricide, sforării, mașinațiuni subterane și altele asemenea.

Niciodată în "Ziarul de Iași" (moștenitor ideologic, chiar dacă nu legal, al "Monitorului de Iași", care, între timp, și-a găsit alți editori, mai cinstiți decât cei dinainte) nu au fost prezentate alte puncte de vedere decât cele care serveau țelurilor clanului care editează cea mai citită publicație din Iași.

Chiar dacă nu au tirajul pe care îl declară (11.000-13.000 de exemplare), supraestimat pentru a urca prețurile la publicitate, știu din surse sigure că tipăresc, totuși, aproximativ 7.000 de bucăți pe zi, ceea ce nu e de neglijat. Dacă aș spune că "Ziarul de Iași" a fost cel mai înverșunat adversar al PRM, din mass-media ieșeană, de fapt singurul dușman autentic, care a acționat permanent cu o precizie de metronom, pentru compromiterea sau boicotarea noastră, aș săvârși un truism. Ieșenii care sunt la curent de ani de zile cu politica editorială a cotidianului respectiv, cunosc această realitate incontestabilă. Dar nu acesta este fondul problemei.

Ceea ce mă preocupă este cârdășia dintre mafia politică și mafia presei din Iași, asupra căreia am insistat și cu alte prilejuri, dar astăzi voi prezenta anumite date în premieră absolută. Pofta mi-a fost deschisă de un săptămânal central, care nota zilele trecute că Bogdan, fiul senatorului Ion Solcanu, "ieminentul derector" de PSD, a făcut cu SNCFR o afacere necurată, din care a obținut cam 200.000 de dolari. Mai precis, a luat din străinătate licența programului "Routes" pentru dirijarea traficului feroviar din România și, imediat, a vândut-o mai departe singurului client de pe piață, care era, normal, Societatea Națională de Căi Ferate. Firma buclucașă este S.C. "The Red Point" S.A. (Cod Fiscal 14172456). Aici, investigațiile ziariștilor din presa centrală se opresc, dar merg eu mai departe și completez acest puzzle. Societatea comercială amintită, a cărei denumire ar însemna, într-o traducere literală "Punctul Roșu" (acela făcut de cătarea de la puștile cu lunetă pe corpul-țintă!), îl are ca acționar principal pe Bogdan Solcanu, cu 44%, dar și Cezar Caluschi (unul din grangurii de la "Ziarul de Iași") deține 8%. Celorlalți 4 acționari le voi da doar inițialele și procentele, pentru că identitatea lor nu are legătură cu firul argumentației mele din prezentul material: A.U. (20%), C.N.(4%), E.M.C.(4%), V.C.(20%).

Mai important este că firma "The Red Point" nu s-a rezumat la afacerea cu software-ul de care aminteam anterior. Mult mai bănoasă chiar și decât tragerea acelui tun impresionant a fost furnizarea, de către Bogdan Solcanu, prin firmele sale, a unor mari cantități de marfă către SNCRF. Valoarea totală depășește 100 de miliarde lei, sumă astronomică, prin plata căreia se devalizau conturile unei societăți de stat care, chiar atunci concedia mii și mii de salariați. Mai mult, din produsele vândute cu forța Căilor Ferate, au făcut parte și o mulțime de "ciocane mari" și "ciocane mici" (mi s-a explicat că e vorba de acele instrumente cu care este verificată starea tehnică a roților vagoanelor), cărora li s-a mărit artificial prețul, înainte de furnizare, de circa 300 de ori!!!

Pare incredibil, nu-i așa? Ca să-i dăm o veste și mai bună senatorului Solcanu (care pozează în om cinstit, dar, vai, ce bine știm că aparențele înșeală!), îl anunțăm pe această cale că aceste aspecte infracționale și multe altele sunt deja cercetate de către lucrătorii Direcției Economice a Parchetului Național Anticorupție, unde documentele revelatoare au venit pe filiera Blănaru - S.I.P.I. (fosta "Doi și-un sfert"), unde tronează cunoscutul general Virgil Ardelean, zis "Vulpea". Porecla și-a căpătat-o de la obiceiul bizar de a merge prin țară deghizat, atunci când se întâlnește cu șefii de rezidențe, pentru a culege informații despre afacerile necurate ale demnitarilor PSD-iști, așa cum s-a întâmplat, de altfel, și la Iași.

Din datele pe care le deținem, Solcanu nu este singurul parlamentar ieșean al puterii care a intrat în vizorul lui Ardelean, generalul făcându-și deja un "tabiet" din stocarea de dosare compromițătoare în vederea folosirii lor ulterioare, în scopurile pe care, desigur, le bănuiți. Ce nu știe "Vulpea" (sau, poate, nici n-o interesează) este că asociatul lui Bogdan Solcanu, mafiotul de presă Cezar Caluschi, are cam 23 de firme (am zis "cam", pentru că, în timp ce eu scriu acest material, e posibil să mai fi înființat vreuna, depășind numărul precizat!). la una dintre ele, (S.C., Oameni și Companii S.R.L., Cod Fiscal 13611073), este partener cu nimeni altul decât "onorabilul" fost primar, Constantin Simirad; este exact firma care editează publicațiile "Oameni și Companii" și "Revista Națională de Administrație Publică", ambele cu groasă finanțare de la oligarhia puterii, dar și din bani publici.

Dacă "marele" Caluschi s-a împopoțonat cu titlul de "președinte", "modestul" Simirad s-a mulțumit cu acela de "director onorific", dar tot așa de profitabil ca primul. Să mai devoalăm una-alta și despre alte trompete monitoriste ale "Ziarului de Iași". De pildă, aflăm că intelectualul rasat Alexandru (Andi) Lăzescu, director și mentor, are, pe lângă alte învârteli, și o firmă de montat centrale termice. Jenant, dar nu atât de jenant ca fratele redactorului-șef Toni Hrițac (Marcel Hrițac) care, după ce, ca un vechil de tip nou, a încercat să-l stoarcă de bani pe Vasile Ciobanu (proprietarul "National Bere Holding", cel care a preluat și Fabrica de Bere "Zimbru" din Iași), a fost pus pe liber, pe bună dreptate, în cele din urmă!

De remarcat că, pentru a le reuși malversațiunile cu berea, cei de la "Ziarul de Iași" au făcut echipă cu un tip extrem de dubios din Medgidia (pe nume Rădăuceanu, dacă memoria nu ne joacă feste), care a stat destul timp pe gratis la fosta Casă de Oaspeți a lui Ceaușescu, fără a plăti nimic, a păcălit autoritățile locale, a ieșit un scandal imens, în fine, povestea e mai lungă ... Cert este că Marcel Hrițac, din jaful practicat la "Zimbru", și-a ridicat vilă în Bucium, cartierul de lux al Iașilor, de la intrarea dinspre Vaslui. Și, dacă tot ne ocupăm de legăturile PSD cu mafia presei ieșene, să spunem că preluarea de către Dănuț Prisecariu (afacerist prosper, copil de casă al lui Solcanu despre care am mai vorbit) a pachetului majoritar, de 54%, din acțiunile S.C. Alimentara S.A. (Cod Fiscal 1961377), la sfârșitul anului 2000, s-a făcut prin cumpărarea a 6% de la Andi Lăzescu, tot a 6% de la Cezar Caluschi și a 14% de la S.C. Media Services & Information S.R.L. (care, ați intuit bine, tot a mafioților de presă era!). Sună cunoscut, nu-i așa? Ce simbioză parazitară perfectă ... Numai în 2002, cifra de afaceri a S.C. Alimentara S.A. a fost de peste 202 miliarde lei! Și, astfel, toată lumea e mulțumită. Adică, nu toată lumea, doar Solcanu, Prisecariu și cei de la "Ziarul de Iași", dar ați uitat că pentru ei restul lumii nu contează?! Și n-am zis nimic (încă!) despre locuințele sociale date ilegal de Simirad hingherilor de presă de la același trust, în preistoria relației lor de prietenie reciproc avantajoasă.

Și n-am zis nimic că din aceeași cloacă s-au ridicat și Alina Mungiu și Irina Radu, și Ovidiu Șimonca, și atâtea alte personaje sinistre care au murdărit mass-media centrală, pătând, din păcate, imaginea orașului Iași și a Moldovei în ansamblu.

Și n-am zis nimic, dar o facem acum, despre bomba bombelor: mafioții de presă de la "Ziarul de Iași" sunt hotărâți să înstrăineze publicația!!! Deși poate părea ciudat că, acum, înainte de alegeri, când se știe, se scurg bani destui către presă, informația este strict autentică. Iată și prețul: până acum o lună, voiau minim 1.250.000 de dolari, dar, ulterior, au scăzut la 700.000 dolari. De ce dau bir cu fugiții șantajiștii de presă din Iași, cei care au făcut avere dintr-un domeniu în care intraseră cu buzunarele goale, numai o explicație poate exista: s-au lăcomit prea mult și, acum, simt că au intrat într-o fundătură, unde îi așteaptă câteva procese penale răsunătoare. Un sfârșit cum nu se poate mai potrivit pentru o farsă care durase prea mult. Modus în rebus est.

  Andrei Ioan Chiliman - declarație politică cu titlul PSD - țara lui NU;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Declarație politică: "PSD - țara lui NU".

Editorialul de ieri al unui binecunoscut editorialist, care încă spune NU alinierii cotidianului pe care îl conduce actualei puteri PSD-iste, mi-a dat fiori pe spinare. După Raportul de țară al Comisiei Europene, articolul respectiv mi-a reînnoit teama că restaurația comunistă în România este mult mai aproape decât îmi imaginam. România a ajuns tot mai mult să se confunde, din nou, cu un partid unic, care dictează absolut totul și nu ține cont de nimic. Mai mult, la fel ca partidul comunist, declară dezastrul ca fiind extraordinare realizări și negrul ca fiind alb.

Zilele trecute, după un fastuos discurs al premierului la Legea bugetului de stat pe 2004, în care ploua cu cifre record și cu declarații sforăitoare de cât de bine o să ne fie, aproape întreaga mass-media, cea neaservită puterii, anunța un deficit comercial record în ultimii 14 ani, încălcarea țintelor macroeconomice stabilite cu organismele internaționale și reducerea serioasă a rezervelor Băncii Naționale, care va continua și în luna decembrie.

Un serios semnal de alarmă, pe care PSD l-a soluționat superficial și convenabil pentru el și baronii săi, ca de obicei pe spinarea populației, căreia i s-a sistat practic posibilitatea de a se împrumuta de la bănci. Degeaba au strigat finanțiștii, analiștii, bancherii și mass-media că astfel se sugrumă economia sănătoasă și se menține economia bolnavă de stat (vezi Rafinăria lui Iacobov pe care un distins lider PSD îl lua în brațe, cu tot cu firma plină de datorii, zilele acestea), PSD-ul a răspuns așa cum spunea și domnul Nistorescu: "Nu ne interesează!" "Baronii" locali, sau mai bine zis, lacheii locali psd-iști trebuie să trăiască, nu populația!

Este evident că PSD-ul construiește pentru sine și ai săi lachei Țara lui NU.

Ce dovadă mai bună avem decât sugrumarea sau supunerea mass-media începând cu cele mai "tari" televiziuni din capitală și încheind cu tinerii jurnaliști din toată țara care au curajul de a critica deschis abuzurile, afacerile necurate și corupția partidului de guvernământ.

După concedierea jurnalistului de la BBC, a urmat "avertismentul" lui Ion Ardelean - bătut cu bestialitate de agresori, rămași bineînțeles necunoscuți.

Domnule ministru al administrației și internelor, se aude până la dumneavoastră, în fotoliul înalt unde vă aflați? Poliția nu își face datoria!

Justiția, cea legată la ochi și cu balanța în mână, a ajuns secretara Ministrului Justiției, oarbă la tot ce înseamnă dreptate și adevăr și conștiincioasă cu pixul și carnețelul în mână să scrie doar ce-i dictează doamna ministru!

Respingerea de două ori, la evidenta comandă politică a PSD, a Alianței PNL-PD, pe motive absolut ridicole, nu face decât să demonstreze situația menționată și în Raportul de țară al Comisiei Europene, arătând întregii lumi cu ce se confruntă cetățenii acestei țări în sălile de tribunal.

Încă o dată NU pentru Dreptate și Adevăr, nimic surprinzător în Țara lui NU.

Ce ne mai așteaptă? după iertarea de păcate a lui Vadim, în schimbul a 20-30 parlamentari PSD în fotoliile PRM, ce ne mai poate aștepta, decât vicierea rezultatului alegerilor în 2004, în cel mai barbar chip, și Guvernarea NU pentru trecerea la restaurație?

PRM a fost cumpărat, UDMR, de asemenea, Alianța PNL-PD respinsă și mâine, poate, interzisă, Presa cu botniță la gură și Justiția, fată în casă la PSD, mă întreb sincer, cine o să joace rolul lui Petru Groza în curând; sau poate rolul lui Gh.Gh.Dej?

  Gheorghe Dinu - declarație politică: Revizuirea Constituției dă nas revizionismului și autonomismului teritorial;

Domnul Gheorghe Dinu:

Declarație politică: "Revizuirea Constituției dă nas revizionismului și autonomismului teritorial".

Chiar în zilele când PSD și UDMR își făceau propagandă deșănțată pe banii publici sub pretextul revizuirii Constituției și a Referendumului, de nimeni cerute, în inima țării se petreceau acte de sfidare fără precedent și de o gravitate ieșită din comun, chiar a celor mai sfinte și inviolabile principii constituționale.

Profitorii unor privilegii din partea statului (pe care pe de altă parte tot ei îl declară "hoț") respectiv pastorul Laszlo Tokes, primarul Szasz Jeno, deputații Raduly, Toro și fostul senator Csapo Jozsef, și-au pus oamenii să facă primii pași pentru scoaterea de sub autoritatea statului român a trei județe: Covasna, Harghita și Mureș, care ar trebui să constituie așa-numitul "ținut Secuiesc".

Astfel, începând cu data de 12 octombrie 2003, agitatorii cu convingeri hortyste și iredentiste au organizat în județele respective adunări ale locuitorilor de etnie maghiară, pentru reînființarea scaunelor și constituirea consiliilor locale secuiești, precum și pentru alegerea reprezentanților ce s-au întrunit pe 26 octombrie să înființeze Consiliul Național al Secuilor. Această din urmă "instituție", al cărui statut juridic nu a fost precizat, ar urma să elaboreze un proiect de act normativ prin care se va cere, în numele maghiarilor din zonă, autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc.

Manifestările "cetățenești", la care ne referim, au debutat cu intonarea "imnului secuiesc"?! (de ce nu și cel al României, ai cărei cetățeni sunt) și cu această ocazie s-a pus în mișcare o adevărată mașinărie propagandistică. S-au tipărit și împrăștiat (cu ce bani?!) peste 2500 broșuri, în care sunt stipulate obiectivele de autonomie teritorială, peste 500 afișe cu harta scaunelor și Ținutului Secuiesc, mai multe mii de fluturași prin care maghiarii sunt îndemnați să se alăture acestei inițiative.

Ce se poate spune față de aceste planuri de autonomie teritorială, față de aceste acțiuni vădit anticonstituționale? După ce timp de 13 ani, românii de naționalitate maghiară au fost discriminați pozitiv, iar guvernele care s-au succedat la putere au acoperit excesele UDMR și ale altor reprezentanți ai etniei, acești minoritari extremiști au prins nas și a început să facă urât, agitând steagul autonomiei teritoriale. Ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadă, încercările de "enclavizare" și de "Kosovizare" a unei regiuni din inima țării, depășește cu mult limitele tolerabilității și ar cere o corecție pe măsură a autorităților față de cei care au sărit calul.

Într-o țară normală, chiar și în Ungaria, aceste capete înfierbântate ar fi judecate sever pentru atentat împotriva statului.

Ce au spus M.A.I., domnul Ioan Rus, Ministerul Public, SRI față de aceste acțiuni aberante și care atentează la integritatea și unitatea statului? Aceste manifestări nu intră sub incidența legii penale? Dacă UDMR își asumă un asemenea demers, nu se situează în afara Constituției, nu trebuie scoasă în afara legii?

Dar atât "secesioniștii", cât și guvernanții de la București uită că în acest "ținut trăiesc și români", pe ei i-a întrebat cineva dacă sunt de acord cu autonomia Ținutului Secuiesc?

Glasul acestor minoritari, oprimați etnic în propria țară, nu este ascultat, doleanțele lor sunt ignorate. Dacă tot s-a discutat până la saturație în aceste zile de revizuirea Constituției, de ce nu a fost luată în considerație propunerea lor ca să se prevadă, cu această ocazie, posibilitatea intrării în Parlament, indiferent de numărul voturilor, a câte unui deputat și a câte unui senator pentru fiecare din județele Covasna și Harghita?

Ce înseamnă "Ținut Secuiesc"? De unde până unde pământ al secuilor, când Harghita, Covasna, Mureș este pământ românesc, chiar inima acestui pământ, a României, plin de cetăți dacice și de situri romane.

Această zonă a fost, e drept, o lungă perioadă de timp sub ocupație maghiară, dar un ținut luat prin silnicie nu poate crea pentru nimeni dreptul să-l proclame ca fiind al său. Maghiarii, sau secuii, dacă vor să se numească așa, au dreptul să trăiască aici, să-și conserve limba, cultura și tradițiile, dar și obligația să fie cetățeni loiali Statului Român, să-i respecte legile. Să renunțe la mentalitatea de stăpâni, cu care s-au obișnuit de pe vremea în care românii, majoritari în Transilvania, nu erau considerați nici măcar o nație distinctă, cu drepturi pe acest pământ.

Din păcate, tragedia românească este că, cei ce conduc România astăzi fac un joc politicianist cu Budapesta și UDMR, și este posibil să accepte autonomia unui Ținut Secuiesc. Nu înțeleg sau nu vor să înțeleagă că nostalgia față de Transilvania a multor maghiari, văzută de ei ca un teritoriu unguresc, este adânc sădită prin propagandă. Pașii făcuți, folosirea limbii maghiare în justiție și administrație, cererile de autonomie teritorială sunt explozive și au o bătaie lungă. Cel care nu înțelege acest lucru se gândește prea puțin la soarta țării și națiunii sale, iar regretele ulterioare nu vor mai servi la nimic.

  Ioan Miclea - declarație politică: Statele- națiune, esența structurii viitoarei Europe;

Domnul Ioan Miclea:

Declarație politică: "Statele-națiune, esența structurii viitoarei Europe".

În cursul acestui an, viața politică din România a fost bulversată de tot felul de încercări ale UDMR de a induce în opinia publică ideea că ținuturile și regiunile create pe criterii etnice sunt "europene" și că ele, de fapt, constituie viitorul Europei suprastatale.

Statele-națiune din Europa se confruntă cu o provocare venită de sus, din partea puterii crescânde a Uniunii Europene supranaționale, dar și de jos, din partea unor regiuni tot mai agresive.

Deși guvernele naționale continuă să domine în aspecte precum organizarea asistenței sociale, comerțul, mediul ambiant și politica monetară, Uniunea Europeană este cea care decide în prezent. Dar, în domenii precum educația, identitatea culturală sau regenerarea economică, regiunile Europei (subliniez, ale Europei, și nu ale statelor-națiuni) sunt cele care ies în față.

Că lucrurile tind spre o consolidare economică și socială a statelor-națiuni, o dovedește faptul că unele state de primă importanță în Europa au eșuat în încercarea descentralizării și acordării unei anumite autonomii regiunilor. Este cazul Franței, care a încercat să autonomizeze Corsica, lucru ce a fost refuzat prin referendumul organizat în acest sens, cazul Italiei care a încercat acordarea unor privilegii autonomiste nordului, lucru ce a eșuat lamentabil, Anglia a încercat o autonomizare a Scoției, dar a rămas în stadiu de intenție, nemaivorbind de Olanda care, cu toată presiunea flamanzilor de a crea o regiune autonomă, a lor, rămâne un stat-națiune omogen.

Numeroși regionaliști europeni au văzut mult timp în forumul european un aliat firesc împotriva centralismului statelor-națiune. Din păcate pentru ei, multe state în care, până la un moment dat se făceau presiune de către regionaliști pentru drepturi de autonomie sau autoguvernare, au renunțat la aceste idei, de frica izolării și a sărăciei. În acest sens, exemplul Scoției mi se pare elocvent.

Semnificativă mi se pare părerea lui Jordi Pujol, un pro-european împătimit în întreaga sa viață politică, potrivit căruia în prezent Uniunea Europeană nu mai încurajează regionalismul. Eforturile depuse de Catalania, Scoția, Flandra și landurile germane, ca în proiectul de Constituție Europeană să se prevadă un rol mai mare pentru regiuni, au fost respinse de Convenția privind viitorul Europei.

Instituțiile europene de la Bruxelles își au propriile rațiuni de a fi prudente privind regionalismul.

În contextul celor arătate aici, mi se pare anacronic și cu totul nejustificat că în România, țara candidată la aderarea în Uniunea Europeană, să se mai discute de înființarea unor regiuni sau ținuturi autonome. Continuarea unor presiuni în acest sens ne îndepărtează de Europa, spre care tindem, ne pune într-o situație jenantă de anacronism și diletantism politic.

Trebuie să îi felicităm pe toți politicienii români care și-au ridicat cu vehemență glasul împotriva încercărilor secesioniste a unor grupuri revanșarde și fasciste din țara noastră. De acum credem că cea mai bună soluție pentru contracararea unor asemenea tendințe anacronice este aplicarea legii cu fermitate. Și mă refer în principal la Constituție și la Legea penală.

Vă mulțumesc.

  Iosif Armaș - marcarea unor momente importante din istoria drepturilor omului;

Domnul Iosif Armaș:

Aș dori să vă rețin atenția, astăzi, cu o problemă de o importanță covârșitoare pentru dreptul contemporan. Se vor împlini, mâine, 55 de ani de când, la 10 decembrie 1948, Adunarea Generală a Națiunilor Unite proclama Declarația Universală a Drepturilor Omului ca un "ideal comun către care trebuie să tindă toate popoarele și națiunile pentru ca toate persoanele și toate organismele societății să se străduiască, prin învățătură și educație, să dezvolte respectul pentru aceste drepturi și libertăți și să asigure, prin măsuri progresive de ordin național și internațional, recunoașterea și aplicarea lor universală și efectivă atât în cadrul statelor membre înseși, cât și în teritoriile aflate sub jurisdicția lor". Acest citat, din preambulul Declarației, redă pe deplin caracterul vizionar, amploarea demersului ideatic pe care l-au oferit generațiilor următoare, artizanii drepturilor omului, cei care au știut să insufle Declarației această permanență temporală.

Tot mâine se împlinesc 13 ani de când pentru prima dată se sărbătorea, într-o Românie liberă, Ziua Internațională a Drepturilor Omului. Subliniez că, în 1991, Senatul României a găzduit Adunarea Generală de constituire a Institutului Român pentru Drepturile Omului.

Moment de bilanț, dar și de planuri și reflecții în legătură cu viitorul și mai ales cu prioritățile acțiunilor viitoare, ziua de 10 decembrie a marcat, an de an, progresele făcute de România spre acel "ideal de atins" despre care se vorbește în celebra Declarație.

Camera Deputaților, alături de Senat și de celelalte structuri ale statului, este preocupată în implementarea și garantarea prin legislație a normelor și standardelor internaționale, în respectul valorilor și principiilor universale, ale drepturilor și libertăților cetățenilor României.

Întreaga activitate legislativă a Parlamentului în domeniul drepturilor omului are la bază Titlul II al noii Constituții a României - "Drepturile și libertățile fundamentale" - din care menționez doar câteva: libertatea individuală, libertatea conștiinței, libera circulație, dreptul la informație, dreptul la vot, libertatea de exprimare, dreptul de proprietate privată etc.

Preocuparea Parlamentului României în legislația vizând drepturile omului s-a manifestat și în pachete legislative privind combaterea rasismului, a xenofobiei și a intoleranței, a discriminărilor de orice fel, în demersuri legislative vizând drepturile copilului.

Pe de altă parte, abordarea acestei teme prezintă și o altă dimensiune, foarte importantă: cea educativă.

Este evident că, dincolo de reglementări, este esențial nu doar să evidențiem valorile care stau la baza evoluțiilor în drepturile omului, ci să creăm starea de spirit, ansamblul, prin care putem să transferăm cât mai larg aceste valori, să facem în așa fel încât regulile nu doar să fie aprobate de parlamente, ci ele să fie respectate.

Vă mulțumesc pentru atenție.

  Ion Bozgă - despre 1 decembrie, cea mai solemnă și cea mai însemnată dintre toate sărbătorile poporului român;

Domnul Ion Bozgă:

În multimilenara istorie a poporului român, Marea Unire înfăptuită la 1 Decembrie 1918, s-a înscris pentru totdeauna ca un eveniment de o excepțională însemnătate. Asemenea acte istorice de valoarea celui menționat nu sunt hotărâri spontane - și nici măcar rolul strădaniilor unei singure generații -, ci izbânda unor lupte îndelungate și pline de sacrificii.

Domnul român Mihai Viteazul a adus sub autoritatea sa teritoriile vechii Dacii, neprecupețind nimic, nici chiar viața, pentru împlinirea idealului fundamental al românilor, pentru unitatea lor politico-statală.

Istorica Unire a lui Mihai Viteazul a străbătut veacurile, generând alte încercări susținute de ideea devenită o doctrină politică a unității naționale.

După Mihai Viteazul, toți marii patrioți au luptat pentru împlinirea testamentului său politic. În 1859, Moldova se unește cu Țara Românească, prin dorința românilor de a-și constitui statul național unitar, liber și independent.

Un pas hotărâtor în lupta pentru unirea tuturor provinciilor românești l-a constituit cucerirea independenței depline a României la 1877.

În preajma primului război mondial, dezvoltarea social-economică și politică a României, precum și amploarea fără precedent a luptei de eliberare națională a românilor de pretutindeni au ridicat în fața națiunii necesitatea desăvârșirii unității statale, a eliberării tuturor provinciilor românești.

La 9 aprilie 1918, Sfatul Țării, întrunit la Chișinău, exprimând dorința poporului basarabean a adoptat hotărârea Unirii cu România.

Apoi, Adunarea de la Cernăuți a hotărât, la 28 noiembrie 1918, prin Congresul General al Bucovinei, Unirea necondiționată cu România.

Sub impulsul dorinței nestăvilite a românilor din Transilvania de a-și hotărî singuri soarta, Consiliul Național Român Central a decis convocarea Marii Adunări Naționale Constituante la Alba Iulia, pentru a consfinți Unirea Transilvaniei cu România.

Alba Iulia avea să devină, prin actul de la 1 Decembrie 1918, după jertfe de secole, orașul realizării marelui ideal al poporului român: unitatea politică le săvârșea, astfel, într-o atmosferă înălțătoare, cel mai însemnat act din istoria milenară, dramatică și eroică a românilor.

Iată de ce dintre toate sărbătorile poporului român, 1 Decembrie este cea mai solemnă și cea mai însemnată, reprezentând Ziua Națională a României.

La 1 Decembrie omagiem istoria demnă a unui popor și, cu aceeași demnitate și înțelepciune pe care ne-o conferă secole de trudită istorie, clădim prezentul și prefigurăm viitorul.

1 Decembrie 2003 a reprezentat pentru județul Olt un moment de reflecție și manifestări culturale specifice, cu depuneri de coroane la monumentul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cu o paradă militară de excepție.

Așa au sărbătorit locuitorii municipiului Slatina, din județul Olt, cei 85 de ani de la Marea Unire.

  Gheorghe Popescu - intervenție despre dreptul la sărbătoarea națională în noul context european;

Domnul Gheorghe Popescu:

"Dreptul la sărbătoarea națională"

"A împiedica ... dezvoltarea liberă a unui popor, în direcția geniului său național, nu înseamnă numai a omorî o individualitate națională, a opri în loc propășirea unei mase omenești, dar și a adăuga o greutate moartă în mersul spre progres al omenirii întregi". (Liviu Rebreanu)

Anul acesta s-au împlinit 85 de ani de la Marea Unire din 1 Decembrie 1918. Este un eveniment aniversar pentru națiunea română și reprezintă poate cel mai frumos moment din istoria neamului nostru.

S-a sărbătorit Ziua Națională a României și, prin urmare, pentru toți românii, pentru toate forțele politice, dar și pentru societatea civilă, trebuia să fie un moment de solidaritate și de conștiință națională, de rememorare a trecutului, de reflecție asupra destinului țării noastre.

Români din toate județele și de pretutindeni au ieșit în stradă pentru a participa la manifestările organizate și pentru a se bucura de sărbătoare. Poporul român a ieșit în stradă pentru că a simțit acest lucru și, la fel ca și în 1918, a dominat sentimentul dorinței de unificare - o altfel de unificare, și anume, intrarea în familia europeană.

Primul-ministru Adrian Năstase, aflat la Alba Iulia de 1 Decembrie, menționa că, în 1918, intrarea în normalitate însemna Marea Unire, iar astăzi, intrarea în normalitate înseamnă aderarea la Uniunea Europeană, ca țară democratică și prosperă.

Prin urmare, prilejul de sărbătoare a existat și a fost la fel de actual ca oricând. Românii au nevoie de sărbătoare. Și au motive de sărbătoare, dacă privim din punctul de vedere al progreselor realizate de Partidul Social Democrat în anii de când se află la guvernare. Pașii efectuați în vederea integrării europene a României i-au readus acesteia un nume demn pe planul politic, economic și social internațional.

Astăzi avem nevoie, mai mult ca oricând, de sentimentul unității și solidarității, pentru a fi pregătiți să facem față noilor provocări care se deschid în fața noastră. Dincolo de simpatia pentru politica unui partid sau a altuia, dincolo de elogierea sau negarea unor atitudini ale unor oameni politici, este foarte important astăzi să fim uniți și să facem progrese împreună. Avem nevoie să ne redescoperim pe noi înșine ca națiune puternică, națiune care a fost capabilă să reziste unor momente dificile ale istoriei sale. Din păcate, însă, au existat români care au demonstrat încă o dată că nu putem să ne respectăm unii pe alții măcar de Ziua Națională. Și aceasta se întâmplă pentru că nu avem curajul de a aprecia ceea ce facem și ceea ce suntem sau poate doar o facem pentru a nega realitățile pe cale de progres pe care nu vrem să le recunoaștem. Este trist că s-au speculat tot felul de argumente nefondate împotriva acestei sărbători, așteptate de români. Și nu este just, pentru că națiunea nu este o întovărășire economică de producție și consum și nici nu este o juxtapunere de indivizi cu interese subiective și egoiste, ci este un suflet care are nevoie și de spiritualitate, de speranță, de ideal.

Sentimentul solidarității naționale, acesta pare că ne lipsește.

Spiritul de cooperare internațională trebuie să se armonizeze cu sentimentul național, pentru că astăzi ne aflăm în pragul aderării la Uniunea Europeană și, prin urmare, trebuie să dăm dovadă că suntem un popor cu decizii ferme, care știm să ne păstrăm verticalitatea deciziilor și ascensiunea idealurilor.

Îi felicit pe Președintele României Ion Iliescu, pe primul-ministru Adrian Năstase și pe ceilalți membri al Partidului Social Democrat care au participat la manifestațiile organizate de Ziua Națională și pentru discursurile lor omagiale, atât de actuale, totuși, deoarece se potrivesc, într-un fel, prin noțiunea spre care s-a tins și încă se mai tinde: unificarea. Și, ca să fiu de acord cu domnul prim-ministru Adrian Năstase, consider că, dacă în trecut se aspira către unirea tuturor românilor, astăzi visul este parcă mai larg: unirea ... europenilor. Și sunt de părere că, numai un popor care își respectă valorile sale naționale are dreptul să tindă către valorile comunitare.

  Florin Iordache - despre puterea voinței populare;

Domnul Florin Iordache:

"Voința populară mai presus decât declarațiile politicianiste"

Pentru îmbunătățirea organizării administrative a teritoriului țării, Guvernul României va supune aprobării Parlamentului României acordarea statutului de comună unor sate care dispun de un potențial economic și social dezvoltat.

Se propune, de asemenea, acordarea statutului de oraș unor comune.

Aceste propuneri vor permite o administrare mai bună a teritoriului și îndeplini un obiectiv propus prin Programul de guvernare, și anume se asigură apropierea autorității de cetățean.

La nivelul județului Olt s-au efectuat referendumuri pentru înființarea noilor comune și ridicarea în rang a unei comune.

Nu la toate aceste referendumuri organizate, populația a fost de acord și, în consecință, Guvernul a ținut cont de voința populară și a propus înființarea noilor comune acolo unde sunt îndeplinite condițiile legale.

De aceea, nu înțeleg de ce partidele din opoziție nu doresc înființarea noilor comune, deoarece voința politică nu se poate opune voinței populației.

Prin aceste reînființări de comune, nu se face decât o reparare a greșelilor comise în perioada de până în 1989 și se respectă voința celor care ne-au mandatat să-i reprezentăm în Parlament.

Vă mulțumesc.

  Ion Mocioalcă - reflecții pe marginea unor realități promise și realizate de guvernarea PSD;

Domnul Ion Mocioalcă:

"Sfârșit de an și început de nou an, între realități și agresivitate politică"

Ni se pare firesc ca, acum, la cumpăna dintre ani și - mai mult - o dată cu intrarea în viitorul an de guvernare al actualului mandat, PSD - ca partid de guvernământ - să recapituleze, așa cum se face înainte de examen, și să sublinieze esențialul: evoluția societății românești în anii de guvernare trecuți, dar - mai ales - în anul pe care îl încheiem și stabilirea priorităților în noul an. Este o practică a oricărui gospodar. Cu atât mai mult, cu cât bilanțul anilor 2003 și apoi 2004 ni-l cere însuși electoratul, pentru a decide prin vot dacă mai merităm sau nu să guvernăm.

Va trebui să vorbim oamenilor despre fapte concrete, despre programele guvernamentale și locale pe care le-am avut, care au funcționat și își demonstrează funcționalitatea. Ca și beneficiile pentru populație. Faptele trebuie să fie mesajul nostru către cetățeni, iar noi credem că avem ce spune, avem ce arăta, pentru că am muncit mult în această perioadă.

Iată pentru ce avem hotărârea de a nu lăsa pe alții să strice ceea ce noi am clădit, pentru că asemenea nefericite întâmplări s-au mai produs (amintiți-vă!), în anul 1996 ...

Nimeni nu ne întreabă cât muncim, ci care este eficiența muncii noastre, ce punem pe masa alegătorului, pentru a ne vota din nou, cu aceeași convingere ca aceea din anul 2000. Vorbele nu țin de cald, nu țin nici de foame! Ni se pare firesc să arătăm oamenilor de ce o duc așa cum o duc astăzi, să-i convingem cum pot să o ducă mai bine, ce am făcut noi ca dânșii să o ducă mai bine.

Firesc, de asemenea, ni se pare ca partidele aflate în opoziție să caute să-și găsească argumente împotriva actualei Puteri. În fond și la urma urmelor, nu suntem perfecți, au fost și multe ezitări, chiar soluții greșite care au trebuit apoi corectate, au fost și în PSD oameni în funcții de răspundere care s-au dovedit ineficienți, unii chiar incorecți. Au fost înlăturați sau folosiți în alte activități - pe măsura competențelor reale.

A trebuit să corectăm greșeli și chiar acțiuni antinaționale ale vechii Convenții Democrate din anii 1996-2000, pentru a recupera mai întâi uriașe pierderi în economia României, peste 4 miliarde de dolari pagubă în averea țării și cine știe cât - în buzunarele fără fund ale celor care, cu neobrăzare, au confundat țara cu propria lor moșie, au furat și au făcut averi. Abia acum, conform Programului de guvernare, putem să relaxăm mai accentuat tensiunea socială. Bugetul României pe 2004 este calul de bătaie al Opoziției. Că ar fi un Buget electoral. În fond, însă, el este un buget social-democrat, al unui partid care-și respectă promisiunile.

Ni se reproșează - și de la centru - (vezi tandemul atât de șubred Stolojan - Băsescu), dar și de către lideri locali ai PNL și PD, cum că noi, PSD, agresăm opinia publică prin toate mijloacele, încercând să recapitulăm - cum spuneam - ce am făcut bine și conturând ce mai avem de făcut pentru oamenii țării.

Ce ar vrea domnii? Să-i lăsăm pe ei, doar pe ei, să ne arate cum se conduce. Cum ne-au mai arătat. Iar noi să nu ripostăm.

Când s-au acordat ajutoare pentru încălzire, am fost acuzați de comportament electoral. Dacă nu se dublează prețul la energie, ni se spune că este o decizie electorală. Orice facem în beneficiul oamenilor este cotat ca o măsură electorală.

De doi ani, aplicăm consecvent și cu multe sacrificii programul de recorelare și indexare a pensiilor. Nu spunem că sunt pe măsura nevoilor reale, dar aceste pensii au crescut semnificativ, în termeni reali, ca putere de cumpărare. Iar dacă Guvernul nostru a găsit resurse să încheie ultima etapă de recorelare cu cel puțin două luni mai devreme (adică în mai 2004, în loc de iulie 2004), atunci - musai - este măsură electorală!

Dacă în ianuarie 2004 crește considerabil venitul minim garantat al celor mai defavorizați, este o măsură electorală.

Șirul exemplelor poate continua.

Dacă toate aceste multe măsuri de acompaniament social nu le-am fi luat, pentru că ar fi electorale, am fi condamnat la suferință pe cei în dificultate, doar ca să fericim Opoziția! Este o inepție, o absurditate în modul de a "băga astfel pe gât" electoratului frustrările unor politicieni pentru care interesele personale primează. Ce ar fi vrut?

Cine dovedește agresivitate politică? - dacă nu acei lideri ai Opoziției care, când n-au subiecte, le inventează de ai crede, ascultându-i, că a venit sfârșitul lumii: "suntem în colaps", "guvernare dezastruoasă", "agricultura - la pământ"; până și seceta din acest an ai crede că este o greșeală gravă a Guvernului.

Sunt acestea doar câteva subiecte din ultima conferință de presă PNL-PD din Reșița. Însumate la scară națională, aceste exagerări ce se vor politică militantă, sunt gropi, de fapt, la temelia construcției României moderne. Sunt bețe în roata propriei noastre căruțe.

Dacă Opoziția ar fi ceea ce vrea să pară, măcar la fațadă, atunci nici n-ar trebui pronunțată încă expresia "campanie electorală". Suntem într-o situație limită.

Depinde doar de noi, românii, dacă peste câteva zile numai, Comunitatea Europeană va accepta un parcurs favorabil țării noastre, care să ne permită să încheiem negocierile în 2004 și să ne dea speranța fermă că în 2007 vom fi membri ai Uniunii Europene.

Ceea ce face acum Opoziția, în aceste momente de încordare pentru țară, poate fi considerat ca un semn de neputință, de șmecherie tipic balcanică, de lipsă de patriotism și de respect pentru propriul popor.

Iată, acum Opoziția nu mai are altă problemă decât data alegerilor din decembrie de peste un an! De parcă de aceasta ar depinde bunăstarea României în următorii ani.

Se practică un veritabil șantaj: Opoziția amenință ba cu grevă parlamentară, ba chiar cu retragerea de la alegeri!

Cine agresează opinia publică?

Nu v-ați săturat, oameni, de violența acestor așa-zise manifestări politice sterile?

Omul de rând, sătul de promisiuni, vrea ca aceia care pot să facă ceva pentru el, să o facă acum. Noi credem că P.S.D. a înțeles acest lucru și vă va dovedi-o cu fapte. Nu cu vorbe și promisiuni. Vremea vorbelor a trecut.

Iar dacă tot se flutură sloganul Alianței și se clamează "Dreptate și Adevăr", să cunoaștem adevărul și să facem dreptate. Numai rezultatele justifică vorbele.

Restul e deșertăciune.

  Grigore Emil Rădulescu - comentariu legat de datele statistice ale agriculturii românești;

Domnul Grigore Emil Rădulescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, țara noastră se află pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește gradul de dotare și mecanizare a agriculturii.

Această situație a dus la un excedent de forță de muncă în sectorul respectiv, peste 34% din populația activă sa țării lucrând în agricultură, față de 7,9% cât este media în celelalte state europene. Dotarea precară a agriculturii noastre face ca un singur tractor să lucreze 60 de hectare de pământ, asta în timp ce media europeană este de un tractor la 12,7 hectare de pământ.

În ceea ce privește combinele pentru recoltat grâu și porumb, în agricultura românească există o combină la 175 de hectare, media europeană fiind, în acest caz, de 79 de hectare/combină.

Numărul de combine pentru recoltat cereale păioase asigură o încărcătură de circa 60 de hectare/combină, dublă față de celelalte țări europene.

În timp ce în celelalte țări europene, munca oamenilor a fost preluată de utilaje moderne, în România secolului al XXI-lea se întâmplă tocmai invers: peste 7 milioane de români încearcă să suplinească lipsa tractoarelor și a combinelor.

În Polonia, de exemplu, doar 18% din populație lucrează în agricultură, în Lituania - 17,5%, în Letonia - 15%, în Slovenia - 10%, în Bulgaria - 8,75%, iar în Estonia, Ungaria și Slovacia - 6%. Cât despre Cehia și Cipru, proporția este încă și mai mică - sub 5% din totalul populației. În Belgia, agricultura antrenează doar 3% din populație, în Danemarca - 10%, în Germania - 15%, în Grecia - 8%, iar în Franța, țara cu cea mai dezvoltată agricultură, - doar 9%.

Paradoxal, din punct de vedere al înzestrării populației cu pământ, țara noastră se află în grupul țărilor cu mare potențial agricol, fiecărui locuitor revenindu-i 0,41 hectare/locuitor suprafață arabilă față de 0,24 hectare/locuitor, care este media europeană.

Comparativ cu țările europene, România se situează pe locul nouă - după suprafața agricolă -, în urma Federației Ruse, Ucrainei, Spaniei, Franței, Poloniei, Marii Britanii, Germaniei și Italiei; pe locul șapte - după suprafața arabilă -, în urma Rusiei, Ucrainei, Franței, Poloniei, Spaniei, Danemarcei; pe locul opt - după suprafața ocupată cu pășuni și fânețe -, după Rusia, Spania, Marea Britanie, Franța, Ucraina, Grecia și Germania.

În ceea ce privește populația ocupată în agricultură, țara noastră se află pe locul patru în Europa - în urma Rusiei, Ucrainei și Poloniei.

  Pavel Târpescu - intervenție cu titlul: PSD se bucură de încrederea românilor;

Domnul Pavel Târpescu:

"P.S.D. se bucură de încrederea românilor"

Este cunoscut faptul că orice formațiune politică aflată o anumită perioadă de timp la guvernare se erodează treptat sub aspectul sprijinului de care se bucură la nivelul electoratului. În ceea ce privește P.S.D.-ul, trebuie să remarcăm că toate sondajele de opinie serioase comandate în ultima vreme plasează partidul nostru în continuare pe primul loc în topul simpatiei românilor, în ciuda unor greutăți economico-sociale care nu pot fi în nici un fel negate.

Explicațiile sunt numeroase, însă cea mai importantă mi se pare aceea care ține de o elementară comparație între P.S.D. - pe de o parte - și adversarii săi politici. Și în ceea ce privește Programul de guvernare și sub aspectul oamenilor politici, diferența dintre partidul nostru și celelalte formațiuni politice este evidentă. Este vorba, desigur, de o diferență valorică, pe care, în inteligența sa incontestabilă, electoratul român a receptat-o și a ilustrat-o ca atare.

Demagogia zgomotoasă, fanfaronada, falsa dragoste de țară - toate aceste tare sunt taxate dur de către români. Depinde numai de noi, cei din P.S.D., ca acest capital de simpatie să se conserve în cea mai mare parte și cu ocazia seriilor de alegeri din 2004. Personal, cred că vom reuși.

Vă mulțumesc.

  Radu Ciuceanu - declarație politică cu titlul Instituția Avocatul Poporului;

Domnul Radu Ciuceanu:

"Instituția Avocatul Poporului".

În calitatea pe care am avut-o în 1992 ca reprezentant al României la Congresul Ombusdman de la Madrid (Avocat al Poporului), mă simt obligat să relatez următoarele:

Meseria de cercetător științific în domeniul istoriei implică o condiție sine qua non: documentarea în instituții păstrătoare de fonduri de arhivă. Pentru cercetătorii regimului comunist, una dintre aceste instituții care se dovedește de o importanță vitală este C.N.S.A.S.

Accesul la documentele fostei Securități este însă o adevărată aventură, și nu din cauza eventualei birocrații a C.N.S.A.S., ci, surprinzător, din cauza unei instituții menite să vină în sprijinul cetățeanului atunci când acesta este supus unor abuzuri în exercitarea drepturilor sale civice - Avocatul Poporului.

Atunci când un cercetător dorește să studieze o anumită temă pentru care are nevoie de date din arhiva C.N.S.A.S., el adresează o cerere acestei instituții, care o verifică și, în virtutea legilor în vigoare, răspunde pozitiv sau negativ acestui demers. Următorul pas, după obținerea unui aviz favorabil din partea C.N.S.A.S., este înregistrarea ca operator de date în evidențele Avocatului Poporului.

Pentru o asemenea operație, primești din partea instituției numite Avocatul Poporului un formular intitulat "Notificare pentru prelucrarea de date cu caracter personal". Printre rubricile care trebuie completate în acest formular, sunt câteva cu prevederi absolut aberante, dacă avem în vedere scopul de la care s-a pornit: efectuarea unei cercetări de factură istorică, referitoare la rezistența anticomunistă din țara noastră.

Ți se cere astfel să precizezi "transferuri de date care se intenționează să fie făcute către alte state" (pct. 17) sau o "descriere generală care să permită aprecierea preliminară a măsurilor luate pentru asigurarea securității prelucrării" (pct. 18). Ar rezulta de aici că solicitantul ar trebui să precizeze câte zăvoare are la ușa casei sau la geamurile acesteia, pentru ca un eventual hoț interesat de o lectură istorică să nu poată sustrage notițele cu pricina. În cazul în care aceste notițe ar fi ținute într-un birou de la serviciu, ar trebui așadar precizat dacă există sau nu lacăt la birou sau măcar faptul că cercetătorul în cauză va ține tot timpul sub un ochi vigilent foile pe care lucrează la tema respectivă.

Lucrurile nu se opresc aici, pentru că punctul următor, 19, ar putea rivaliza spiritual cu Labirintul lui Minos, transformând orice biet solicitant într-un posibil Tezeu modern: "Specificarea oricărui sistem de evidență a datelor cu caracter personal, care are legătură cu prelucrarea, precum și a eventualelor legături cu alte prelucrări de date sau cu alte sisteme de evidență a datelor cu caracter personal, indiferent dacă se efectuează, respectiv dacă sunt sau nu sunt situate pe teritoriul României".

Formularul se încheie apoteotic cu punctul 20 care îți cere să precizezi "Motivele care justifică aplicarea prevederilor art. 11, art. 12 alin. 3 sau 4 ori art. 13 alin. 5 sau 6, în situația în care prelucrarea datelor se face exclusiv în scopuri jurnalistice, literare sau artistice ori în scopuri statistice, de cercetare istorică sau științifică". Probabil că Avocatul Poporului s-a gândit că în fiecare petent există câte un Nostradamus (sau mama Omida, pentru doritori) capabil să ghicească legea din care fac parte sus-amintitele articole și alineate, iar juriștii instituției respective susțin justețea unei asemenea formulări, sfidând cele mai elementare principii juridice.

Este inevitabil ca în aceste condiții completarea să se facă defectuos și în locul răspunsului așteptat, solicitantul să primească, după câteva săptămâni, o atenționare cu privire la "lipsurile" constatate, și astfel viciosul cerc birocratic va fi reluat.

În cazul în care vei semnala respectuos deficiențele formularului, ți se va răspunde că ar fi trebuit ca înainte de a demara toată această afacere, trebuia să studiezi și tu puțin legislația. Așadar, pentru a scrie un studiu de factură istorică, ar trebui mai întâi să faci o documentare juridică sau, eventual, să-ți angajezi un avocat.

Toate acestea numai pentru a te înscrie la Avocatul Poporului.

  Ștefan Lăpădat - intervenție cu titlul Cine au fost și ce-au ajuns;

Domnul Ștefan Lăpădat:

"Cine au fost și ce-au ajuns"

Se împlinesc 26 de ani de la inaugurarea lucrărilor de construcție a Sistemului Hidroenergetic și de navigație "Porțile de Fier II", de către T.C.H.

Mirajul unui câștig bun i-a atras pe constructorii din toate zonele țării, în mod deosebit din Moldova, care au venit cu familiile pentru a munci pe șantier.

Cei peste 15.000 de locuitori ai coloniei "Porțile de Fier II", care aveau tot confortul, inclusiv cluburi, cantine, școală, grădiniță și magazine bine aprovizionate, sperau să rămână pentru totdeauna în insula Ostrovul Mare.

Finalizarea obiectivului a determinat procesul de restructurare în urma căruia unii dintre constructori au ieșit la pensie, alții au plecat sau au fost concediați. Peste 400 dintre ei au rămas pe poziție, neavând unde să plece. Aceștia trăiesc în condiții foarte grele, la limita subzistenței. O mare parte dintre muncitori lucrează cu ziua la muncile agricole în Comuna Gogoșu, alții strâng fier vechi sau trăiesc din alocațiile copiilor și ajutorul de șomaj.

Acum, în secolul XXI, cele 22 blocuri populate în proporție de 20% au instalațiile sanitare defecte, iar apa menajeră și fecalele se scurg în canalele aflate direct sub geamul locatarilor. Apa caldă și căldura nu mai există de mult și deseori apa rece și curentul sunt întrerupte. Ele arată la exterior ca niște dărăpănături, înconjurate de cotețe și tot felul de anexe insalubre. Pe holuri mișună tot felul de gângănii. Nu înțeleg de ce apartamentele nu se vând sau nu sunt divizate actualilor locatari. De teama evacuării, locatarii nu se mai ocupă de gospodărirea apartamentelor lor. Unii s-au apucat de beție și nu puțini au ajuns în pragul sinuciderii.

La nivelul anului 2002, au mai rămas 250 de angajați, urmând ca la finele acestui an numărul lor să scadă la circa 70-80 de persoane, restul va trebui să plece spre alte obiective. Din cele 20 de blocuri doar 4 vor fi destinate locuirii de către cei care vor întreține barajul, restul vor rămâne pe drumuri, cu toate protestele lor.

Nici constructorul, nici beneficiarul, nici Consiliul județean și nici Prefectura Mehedinți nu au găsit soluțiile pentru familiile amenințate cu evacuarea acestora din locuințe. Speranța de a rămâne în aceste locuințe a fost spulberată de conținutul Decretelor nr. 104/1977 și 188/1978, emise de Ceaușescu, prin care întreaga suprafață de 88 ha. folosită pentru organizarea de șantier va trebui să fie redată circuitului agricol.

Hidroelectrica nu vrea să retrocedeze primăriei Gogoșu 21 ha., conform protocolului din 1977, dar de ce se tergiversează atât de mult problema nu se știe, ori cineva este interesat de terenul respectiv?

În urmă cu ani se anunțau fel de fel de investitori care n-au mai venit, s-a vehiculat ideea construirii unei zone libere în Ostrovul Mare, s-au proiectat obiective turistice, serviciul de vamă, deși este organizat, nu funcționează pentru că încă nu s-a dat drumul la circulație peste baraj, cu toate că podul peste brațul mic al Dunării care leagă localitatea Gogoșu de insula Ostrovul Mare este finalizat. Aceste obiective odată atinse ar rezolva unele necesități vitale ale "sinistraților" din zona respectivă.

  Codrin Ștefănescu - despre Acțiunea Populară și comportamentul acesteia, îndreptat exclusiv spre o politică distructivă;

Domnul Codrin Ștefănescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Iată că Acțiunea Populară nu se dezice de comportamentu-i îndreptat exclusiv spre o politică distructivă, atacând, din nou, cum îi stă în obicei, fără argumente, aleatoriu și deja plictisitor, membri ai Guvernului actual.

De această dată, ținta degetului maladiv, dar acuzator al purtătorului de cuvânt, Mugur Ciuvică, este îndreptată către președintele Agenției pentru Strategii Guvernamentale, domnul Vasile Dâncu.

Cine este acest Mugur Ciuvică, putem ști, însă este cu siguranță o persoană care, în disperare de cauză și în căutare de simpatizanți, apelează la aceleași mijloace desuete, declarații căzute în derizoriu, care nu provoacă decât amuzament.

Și pentru că alt mod prin care aceștia să se facă, totuși, vizibili pe scena politică nu găsesc, le sugerăm noi câteva soluții care, oricum sunt mai la îndemână și mai eficiente. Cu alte cuvinte, ce poate fi mai sigur, decât un anunț la mica publicitate, de genul: "Alianța Populară caută urgent simpatizanți pentru înscrierea în partid?" Dacă nici acesta nu dă roade, încercați să mergeți cu capra sau, de ce nu chiar cu țapul, la colindat electoratul, că tot se apropie Crăciunul și Anul Nou!

Pe de altă parte, nu mă îndoiesc însă că singura lor șansă de relativă izbândă este să bată la ușa domnului Ciorbea și să-l roage să-i primească înapoi, doar, doar li se mai îngroașă rândurile...

De aceea, le transmit domnilor din Acțiunea Populară să nu mai viseze cu nostalgie la vremurile în care se credeau "stăpâni" și să caute să facă altceva decât să ne bombardeze cu declarații stupide sau să caute în gunoaie după scrisori anonime.

Iar vis-a-vis de domnul Dâncu, vă informez pe această cale, că este bine sănătos, însă, deși i-am explicat că totuși existați pe undeva, în sondajele pe care acesta le analizează, culmea, nu apăreți...

  Cristian Sandache - declarație intitulată 10 decembrie 2000: un vot în favoarea democrației;

Domnul Cristian Sandache:

"10 decembrie 2000: un vot în favoarea democrației".

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pe 10 decembrie 2003 se împlinesc trei ani de când domnul Ion Iliescu a obținut o victorie zdrobitoare în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din anul 2000 împotriva liderului PRM, senatorul C.V. Tudor. După ce, la finalul primului tur de scrutin, Ion Iliescu însuma 36,35% din voturi, iar adversarul său 28,34%, în cel de-al doilea, Iliescu a obținut 66,31% iar C.V. Tudor, 33,17%. A fost nu numai victoria președintelui de atunci al PDSR, ci mai ales victoria democrației, a societății civile asupra autoritarismului cu iz ceaușist. A fost victoria maturității și profesionalismului politic asupra retoricii pe alocuri incitante, dar lipsită de conținut. A fost biruința modestiei și a echilibrului asupra lipsei de măsură în planul comunicării. Câteva cuvinte și despre învinsul din finala prezidențialelor anului 2000: excelent orator, charismă percutantă, om de cultură incontestabil, pe scurt, un personaj dăruit cu multiple talente, dar lipsit de măsura și echilibrul absolut necesare unui om de stat.

Patriot în felul său - senatorul Vadim ar fi o calamitate în ipostaza de președinte al României.

Iată ce scria jurnalistul Cristian Tudor Popescu în acest sens: "O Românie condusă de C.V. Tudor sau cu P.R.M. la guvernare înseamnă un ghetou carpato-danubian. Nici un român nu va mai avea dreptul să se ducă să caute de muncă nici până la Budapesta. Orice finanțare externă va fi oprită. Nici un șef de stat civilizat nu mai calcă la București" (Cristian Tudor Popescu - "Un cadavru umplut cu ziare " - scrieri, Editura Polirom, Iași, 2001, paginile 128-129).

Revenind la momentul 10 decembrie 2000, să dăm cuvântul cifrelor: cea mai categorică victorie a înregistrat-o Ion Iliescu în Harghita: 90,83%,. Alte rezultate: București - 73,83%, Iași - 73,89%, Timiș - 61,52%, Cluj - 62,53%. Senatorul Vadim s-a impus doar în județul Bistrița-Năsăud unde a obținut 54,56% din totalul sufragiilor.

Matematic, în cel de-al doilea tur de scrutin, pentru Ion Iliescu au votat 6.696.623 cetățeni, iar pentru liderul P.R.M, 3.324.247.

La aflarea rezultatelor, într-o primă conferință de presă, C.V. Tudor a declarat, printre altele: "Ne aflăm în fața celei mai mari fraude electorale din istoria politicii românești. PDSR a plătit cu 3,5 miliarde lei operatorii care au făcut aceste exit-poll-uri și observatorii de la secțiile de votare..." Fără comentarii...

  Maria Lazăr - comentariu asupra moțiunii Violența în familie, cu care PNL și PD încearcă să-și facă campanie electorală;

Doamna Maria Lazăr:

Violența în familie - tema moțiunii PNL-PD, dezbătută în Camera Deputaților săptămâna trecută, a fost respinsă cu o majoritate covârșitoare de voturi. Acest verdict este o consecință a faptului că atât în cuprinsul moțiunii, cât și în susținerea ei, semnatarii nu au venit cu argumente realiste, convingătoare, dar mai ales cu soluții pentru prevenirea și sancționarea actelor de violență. De fapt, această nouă moțiune a însemnat un nou prilej prin care PNL și PD să intoxice opinia publică și să-și facă mult prea devreme campanie electorală.

Nu este întâmplător nici faptul că se continuă această campanie de denigrare a Guvernului Partidul Social Democrat și pe măsură ce ne vom apropia mai mult de perioada alegerilor, cele două partide, PNL și PD, reuniți într-o alianță conjuncturală, vor încerca pe orice cale să manipuleze opinia publică și cetățenii pentru "prețiosul" capitol electoral la care visează.

Deși, în problema violenței, România este apreciată ca țara cu cea mai avansată legislație în Europa, iar pe linie guvernamentală au fost luate o serie de măsuri importante, pentru prevenirea fenomenului și sancționarea celor care încalcă legile, aceste rezultate certe sunt ignorate cu bună știință.

Atrag atenția reprezentanților PNL și PD, că anumite fenomene sociale grave, între care violența, drogurile, crima organizată, traficul de persoane nu sunt produse de un partid politic. Cauzele sunt complexe și cel mai important lucru este ca toate forțele politice, instituțiile abilitate, societatea civilă să coopereze în combaterea și prevenirea unor astfel de fenomene.

În acest sens, un proiect comun, o platformă comună de acțiune, ar da rezultate, mult mai bune, ce ar duce la diminuarea acestor fenomene atât de grave.

În concluzie, vă așteptăm, stimați colegi, într-un program comun de acțiune.

  Ioan Sonea - declarație politică intitulată Transparența;

Domnul Ioan Sonea:

"Transparența"

A trecut ceva timp de la povestea cu raportul de țară. Se cunoaște atitudinea adoptată de Guvernul României față de formulările din raport și nu ne miră deloc pentru că ne așteptam ca "traducerea" să fie totală și favorabilă Puterii. Ne-ar putea mira lipsa de reacție a celor care au făcut raportul față de modul cum a fost "tratat" în România de politicieni și mai ales de partidul de guvernământ, care și-a făcut din acest raport un certificat de promovare cu nota aproape maximă a examenelor. Din păcate, nu s-au prea găsit printre intervențiile din mass-media și ale politicienilor, cu excepția PRM, criticile formulate în raport la adresa autorităților și a modului de administrare a treburilor țării.

Iată câteva dintre cele mai importante obiecții ale raportorilor:

  • "Metodele folosite de Guvern pentru încurajarea votării referendumului au provocat critici din partea observatorilor independenți".
  • "Volumul mare de legislație prelucrată, combinat cu resursele reduse, au limitat posibilitatea Parlamentului de a studia atent legislația, ceea ce stârnește îngrijorare cu privire la adoptarea acquis-ului, la termen".
  • "Politica Executivului de legiferare, prin ordonanțe de urgență și, într-o măsură mai mică, prin ordonanțe a redus transparența procesului legislativ, a limitat oportunitățile de consultare adecvată prin proiectele de acte normative și a contribuit la o situație de instabilitate legislativă".
  • "O sursă adițională de fonduri pentru investițiile locale este "fondul special" gestionat de Guvern care este alocat la discreția ministerelor interesate. Alocarea fondurilor se face adesea pe considerente politice".
  • "Ministrul Justiției continuă să aibă posibilitatea de a numi judecători dintre membrii altor profesiuni juridice și auditori ai Institutului Național al Magistraturii".
  • "Obligația e a plăti în avans executorii judecătorești poate face dificilă aplicarea unor hotărâri judecătorești luate în favoarea unor grupuri cu venituri mici".
  • "Rapoartele internaționale și anchetele de opinie indică faptul că, în România, corupția continuă să fie extinsă și să afecteze toate sferele societății. Programul Național pentru Prevenirea Corupției nu aduce îmbunătățiri substanțiale în problemele privind corupția la nivel politic și nu tratează, într-un mod adecvat, legăturile dintre corupție și crima organizată".
  • "România rămâne serios afectată de traficul cu ființe umane pentru care ea constituie țară de origine, de tranzit și de destinație a victimelor".
  • "Anumite limitări ale libertății de expresie constituie motive de îngrijorare: numărul de surse media într-adecăr independente este limitat și a crescu autocenzura. Un mare număr de companii media au datorii mari la sta, iar facilitățile fiscale acordate de Ministerul Finanțelor face ca media să depindă de bunăvoința autorităților".
  • "La sfârșitul perioadei de referință au fost retrocedate doar 3% din totalul proprietăților de retrocedat, au fost acordate compensații financiare doar pentru 1% din cazuri, iar pentru 2% din cazuri au fost acordate alte tipuri de compensații.
  • Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a pronunțat 34 de sentințe împotriva României, în perioada de referință" etc.

Putem face câteva constatări: Uniunea Europeană a taxat aroganța și auto-suficiența Guvernului care a sfidat Opoziția. Proiectele de legi impuse de Guvern s-au dovedit a fi insuficient elaborate, lacunare și greu de aplicat în practică; corupția generalizată, iar legislația anticorupție promovată în pripă de Guvern, este percepută de către raportori ca o măsură de cosmetică preelectorală; practica ordonanțelor de urgență este considerată ca fiind un procedeu nedemocratic; Guvernul manifestă un dispreț suveran față de instituția proprietății, cu toată publicitatea făcută în jurul introducerii în Constituție a principiului garantării acesteia; alocarea fondurilor de la bugetul de stat, mai ales a "fondului special" se face de către Guvern fără nici un control parlamentar, pe criterii politice; mare parte din mass-media este controlată de Guvern, prin pârghii financiare; Referendumul pentru aprobarea Legii de revizuire a Constituției a fost fraudat de către structurile administrației publice locale și centrale, fapt ce confirmă teza Opoziției. Ce se află în spatele ușilor păzite?

Sunt suficiente elemente pentru depunctare, dar în bunătatea ei nemărginită și dezinteresată, Europa ne aplaudă așa cum l-a lăudat și pe Ceaușescu, purtându-l pe brațe până la zid.

  Scarlat Iriza - declarație politică: Bugetul de stat și noul Cod fiscal, instrumente puternice pentru echilibrul economiei și pentru promovarea unui trai mai bun;

Domnul Scarlat Iriza:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Mi-am intitulat intervenția de azi: "Bugetul de Stat și noul Cod fiscal, instrumente puternice pentru echilibrul economiei și pentru promovarea unui trai mai bun".

Luna decembrie a debutat cu publicarea în Monitorul Oficial a Legii bugetului de stat pe anul 2004. Este al treilea an consecutiv în care Parlamentul României adoptă proiectul de buget elaborat de Guvernul României în termenul stabilit. Este, fără îndoială, un succes remarcabil, care asigură perspectivele cele mai favorabile pentru desfășurarea indicatorilor Bugetului de stat pe anul 2004 la toți ordonatorii de credite, precum și pentru pregătirea condițiilor pentru realizarea obiectivelor stabilite și îndeosebi a investițiilor prevăzute.

Totodată, luna decembrie va consemna aprobarea Codului fiscal care vizează:

  • armonizarea cu legislația fiscală a Uniunii Europene și cu acordurile internaționale la care România este parte;
  • asigurarea unui cadru unitar, stabil, coerent și clar al reglementărilor fiscale.

În legătură cu aceste două importante acte normative doresc să fac un apel colegial către toți parlamentarii pentru sprijinirea în circumscripțiile lor electorale a eforturilor pentru:

  • buna desfășurare a indicatorilor bugetari la toate unitățile din teritoriu și pentru urmărirea realizării cu prioritate a veniturilor bugetare prevăzute, precum și în concordanță cu acestea a cheltuielilor;
  • cunoașterea principalelor prevederi ale Codului fiscal de către populație, îndeosebi a elementelor noi promovate de către acesta.

Ținând seama de întrebările pe care mi le-au pus numeroși cetățeni din județul Gorj, cred că este foarte important ca atât prin viu grai, la întâlnirile cu cetățenii, cât și prin mass-media locală, să se depună eforturi pentru a se face cunoscute deducerile din venitul anual global, și anume:

  • deducerile personale - de bază și suplimentare;
  • deducerile pentru reabilitarea locuinței de domiciliu, în limita sumei de 15 milioane lei anual;
  • prime de asigurare pentru locuința de domiciliu, în limita echivalentului în lei a 200 euro pe an;
  • contribuții la schemele facultative de pensii ocupaționale în limita echivalentului în lei a 200 euro pe an;
  • contribuții pentru asigurările private de sănătate, în limita echivalentului în lei a 200 euro pe an;
  • cotizația de sindicat plătită potrivit legislației în materie.

Explicarea acestor deduceri din venitul global anual poate contribui la dezvoltarea diverselor tipuri de asigurări, dar și la înțelegerea corectă a creșterii puterii de cumpărare a veniturilor contribuabililor, rezultată din prevederile Codului fiscal.

Totodată, îmi exprim speranța că Guvernul României, în cursul anului 2004, va analiza și va propune, în timp util, Parlamentului României inițiativa legislativă privind introducerea cotei unice de impozitare pentru veniturile persoanelor fizice. Adoptarea unei astfel de reglementări va avea darul să contribuie la perfecționarea sistemului fiscal, la reducerea birocrației, încurajarea unei munci mai intense pentru obținerea unor salarii mai mari și a cumulului de locuri de muncă, precum și la combaterea evaziunii fiscale.

  Emil Rus - accentuarea unor aspecte ale Proiectului de Lege privind Codul Fiscal;

Domnul Emil Rus:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Aș dori să-mi centrez declarația mea pe unele aspecte ale Proiectului de Lege privind Codul Fiscal, aflat acum în proces de legiferare.

Oricât am fi de în opoziție, trebuie să recunoaștem că Guvernul Adrian Năstase, după 3 ani de guvernare, nu poate fi acuzat de lipsa bunelor intenții. Programe a avut și are din belșug, pe termen scurt, mediu și lung, care în miile lor de pagini scot în relief hotărârea de nezdruncinat de-a institui în România o economie de piață funcțională, obiectiv urmărit cu cea mai mare atenție de Comunitatea Europeană.

Simultan, Guvernul promite electoratului programe sociale, care să permită populației, în special categoriilor defavorizate, să treacă peste insuportabila dar iminenta scumpire a energiei electrice și termice, a gazelor ori a tarifelor economice. Astfel, sunt promise: dublarea pensiilor agricultorilor, ajutor de două milioane lei pe hectar pentru țăranii care dețin până la cinci hectare, tichete de căldură, finalizarea recorelării pensiilor și mărirea alocațiilor pentru copii.

De unde va lua Executivul acești bani? Răspunsul vine în parte - și de la datornici!

Domnul ministru Tănăsescu o spune limpede într-o declarație recentă: "de la anul nu se vor mai admită eșalonări la plată către bugetele publice". Deci, banii vor intra la buget! Așa să fie? Să-i lase Guvernul pe mâna fiscului pe răii-platnici, care a dovedit că nu ține la altcineva mai mult decât la rău-platnici?

Aduce Codul Fiscal, aflat pe masa noastră de lucru, o revoluție în acest sens? Răspunsul este: nu credem, pentru că totul e în pripă și mașina de vot pesedistă funcționează ireproșabil. Toate vor rămâne cum au fost.

De altfel, ne-am convins că în domeniu nu se poate schimba nimic până când nu se va dovedi, fără echivoc, că păsuirile legale, rău-platnicii, intră în lichidare, indiferent cine sunt și pe cine favorizează cu banii care nu-i plătesc la buget. Această măsură nu o poate înfăptui decât o altă guvernare, o guvernare a Partidului România Mare.

Ce va întreprinde Cabinetul Năstase? E o întrebare la care-și poate răspunde oricine pe baza practicilor și datelor de până acum: va învârti ingineriile financiare, pentru că, vorba ministrului de resort, bugetul este "un instrument politic în mâna celor care guvernează". din nefericire!

Așa că, după cum se vede, nu putem spera mare lucru nici de la noul Cod Fiscal, care va fi!

  Cristian Nechifor - respingerea ideii de imixtiune a politicului în cazul neînscrierii Alianței D.A. (PNL - PD);

Domnul Cristian Nechifor:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Se vorbește de o ipotetică imixtiune a politicului în problemele justiției, în general, și despre imixtiunea în actul de respingere a înscrierii alianței D.A.(P.N.L.-P.D.), ceea ce consider eu că este o mare greșeală, numai dacă mă refer la conducerea Curții de Apel București care are în vârf un magistrat competent, propus pentru această funcție, chiar de ".. Valeriu Stoica, fostul ministru al justiției.

Ministrul PSD al justiției, doamna Rodica Stănoiu, a propus menținerea pe funcții și prelungirea mandatelor pentru mare parte din șefii instanțelor superioare, numite inițial pentru aceste funcții de fostul prim-ministru P.N.L., același Valeriu Stoica.

A făcut acest lucru tocmai pentru că s-a gândit la competența acestor judecători, fără nici un fel de ranchiună politică sau de altă natură.

Or, în condițiile când doar competența stă la baza promovării, pe astfel de funcții de conducere, orice imixtiune este aproape imposibilă.

  Eugen Gheorghe Nicolăescu - despre o nouă grijă a parlamentarilor PSD: calcularea pensiilor demnitarilor.

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Pentru parlamentarii PSD a apărut în ultima perioadă o nouă problemă de importanță națională, respectiv calcularea pensiilor demnitarilor. Se pare că nici o altă problemă cu care se confruntă țara nu i-a putut întoarce pe aceștia din drum, mărirea pensiilor fiind considerată o urgență majoră.

Conform unui principiu bine implementat în doctrina PSD - să-mi fie mai întâi bine mie și apoi mă voi gândi la alții - parlamentarii puterii uită că reprezintă o formațiune social-democrată și pun problemele cetățenilor pe plan secund. Este foarte probabil ca toți senatorii și deputații PSD să-l fi urmat pe domnul Năstase în poziția sa de om sătul, care nu mai crede în problemele celor pe care îi conduce. După părerea lor, oamenii ar trebui să nu se mai plângă atât de nevoile și de traiul lor zilnic la limita subzistenței, pentru că și așa li s-a dat destul. Putem spune, astfel, că declarațiile domnului Năstase de la Timișoara au fost și vor fi considerate adevărate direcții în guvernarea pesedistă.

Ajunși în culmea disperării, datorate "lipsei banilor", aleșii Partidul Social Democrat încearcă un ultim gest de a-și mări averile și după ce nu se vor mai bucura de fotoliile de parlamentar. Populația trebuie, încă o dată, să se obișnuiască cu ideea că furturile repetate din banii publici ale celor aflați la putere nu se vor opri nici după ce aceștia se vor retrage și își vor continua viața lor liniștită de pensionari ai puterii.

PNL a depus la 1 octombrie un proiect de lege privind recalcularea pensiilor, care însă, nu știm dacă se va bucura de vreun sprijin din partea parlamentarilor PSD, atâta timp cât ea îi are în vedere doar pe cetățeni și nu pe cei care au cu adevărat de suferit în România, respectiv demnitarii pensionați.

Să fie oare aceasta o încercare a membrilor PSD de a-și asigura o pensie cât mai liniștită? Au început oare ei să se teamă, deja, de rezultatele viitoarelor alegeri, atunci când populația va sancționa o astfel de nepăsare?

Vă mulțumesc.

   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu. Prima parte a ședinței noastre se încheie aici.

Lucrările se vor relua la ora 11,00, întrucât suntem gazda Adunării Parlamentare a Mării Negre. Ne revedem la ora 11,00.

 
Aprobarea componenței comisiilor de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.184/2002 privind modificarea și completarea Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum și pentru stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării acesteia și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 501/2002.  

(După pauză, ședința este condusă de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Nicolae Leonăchescu și Tudor Mohora, secretari.)

   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Permiteți-mi să începem partea a doua a ședinței de astăzi destinată dezbaterii proiectelor înscrise pe ordinea de zi.

Vă înștiințez că, din cei 345 de deputați, la această oră și-au înregistrat prezența 294, 51 sunt absenți și 33 participă la alte acțiuni parlamentare.

Înainte de a începe dezbaterile, dați-mi voie să vă supun aprobării dumneavoastră o comisie de mediere care se referă la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.184/2002 privind modificarea și completarea Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum și pentru stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării acesteia și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 501/2002.

Sunt propuși domnii deputați Ștefan Cazimir, Minodora Cliveti, Ionel Olteanu, Ioan Timiș, Angela Bogea, Văsălie Moiș, Gheorghe Firczak.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 8/2003 privind Ordinul Meritul Cultural și Medalia Meritul Cultural (amânarea votului final).  

Aseară, rămăsesem la punctul 18 din ordinea de zi, care vizează Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.8/2003 privind Ordinul Meritul cultural și Medalia Meritul cultural.

Inițiatorii, domnul președinte al comisiei de specialitate.

Domnule Bahrin, aveți cuvântul.

   

Domnul Dorel Bahrin:

Domnule președinte,

Stimate doamne colege și stimați domni colegi,

Propunerea legislativă vizează modificarea Legii nr.8/2003 privind Ordinul Meritul cultural și Medalia Meritul cultural. În esență, propune completarea celor 8 categorii de activități specifice și conexe domeniului cultural care pot fi recompensate cu Ordinul și Medalia Meritul cultural, cu o categorie nouă, respectiv categoria i) arhitectură.

Spuneam faptul că, la legea amendată, este inițiatoare tot comisia noastră. Comisia a trimis către Ministerul Culturii și organizațiile nonguvernamentale în domeniu acest proiect de lege spre studiu, nu am primit observații, legea inițială, din 1931, nu prevedea această categorie, i) de arhitectură. Totuși, comisia și ministerul au luat în calcul expunerea de motive prezentată de Asociația Națională a Uniunii de Creatori din România, care a devenit, în linii mari, expunerea de motive și, în concluzie, în baza punctului de vedere al Guvernului și al Consiliului Legislativ, în urma dezbaterii propunerii legislative, în ședința din 2 decembrie 2003, comisia propune admiterea, fără modificări, a acesteia, cu unanimitate de voturi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva, stimați colegi, să intervină la dezbateri generale? Nu.

Trecem, atunci, la dezbaterea textelor proiectului.

La titlul proiectului, dacă aveți obiecțiuni, stimați colegi? Votat în unanimitate.

Preambulul articolului unic. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Punctele 1 și 2 din articolul unic. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Punctele 3,4 și 5. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

La punctele 6 și 7 nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Punctul 8. Votat în unanimitate.

Punctele 9 și 10. Votate în unanimitate.

Anexa Planșa nr.1. Votată în unanimitate.

Planșa nr.2. Votată în unanimitate.

Planșa nr.3. Votată în unanimitate.

Am parcurs, stimați colegi, și textele proiectului și ale anexelor.

Vom supune proiectul votului dumneavoastră final, la sfârșitul acestei zile.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.78/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr.290/2002 privind organizarea și funcționarea unităților de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești (amânarea votului final).  

Punctul 21: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.78/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr.290/2002 privind organizarea și funcționarea unităților de cercetare-dezvoltare din domeniul agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu - Șișești".

Suntem în procedură de urgență.

Rog pe domnul președinte Stanciu să propună timpii de dezbatere.

   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propunem, ținând seama de importanța și complexitatea acestui proiect de lege, respectiv a ordonanței, 15 minute, pentru tot, și câte un minut intervențiile pe baza articolelor.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Sunteți de acord cu această propunere, stimați colegi?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă rog să urmăriți, în paralel, proiectul de lege și raportul comisiei.

La titlul legii, dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic al proiectului de lege. Urmăriți amendamentul 2, cu privire la articolul unic. Admis amendamentul, modificat textul articolului unic.

La titlul ordonanței de urgență, dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

Art.I din ordonanță, preambul. Dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

La punctul 1 din ordonanță, urmăriți amendamentul 4. Admis amendamentul, modificat textul punctului 1.

La punctul 2, urmăriți amendamentul 5. Admis amendamentul, modificat punctul 2.

La punctul 3, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră? Votat în unanimitate. Deci punctul 3 votat în forma din ordonanță.

Domnule Stanciu, sunteți amabil să mă ajutați, să-mi traduceți ce ați făcut aici? (Domnul deputat Anghel Stanciu se consultă la prezidiu cu domnul președinte Valer Dorneanu.)

Stimați colegi,

După punctul 3, unde am avut amendamente, comisia, prin amendamentul 7, propune ca la art.6, alin.2, după lit.b1, să se introducă lit.b2. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul 7.

La punctul 4, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră? Adoptat textul din ordonanță.

La punctul 5, urmăriți amendamentul 9. Admis amendamentul 9, modificat punctul 5.

După punctul 5, vă rog să urmăriți amendamentul 10. Comisia propune ca la art.7 alin.1, să se introducă un nou alin.11. Urmăriți amendamentul 10. Nu aveți obiecțiuni. Admis amendamentul. Se introduc, de fapt, 4 alineate, de la alin.11 până la alin.14. Urmăriți, cu atenție, amendamentul 10. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Admis amendamentul, se introduc cele 4 alineate.

La punctul 6 din ordonanță, urmăriți amendamentul 11. Admis amendamentul, modificat punctul 6.

La punctul 7, urmăriți amendamentul 12. Admis amendamentul, modificat punctul 7.

La punctul 8, comisia propune abrogarea acestuia, prin amendamentul 13. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul, abrogat textul.

La punctul 9, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră? Votat în unanimitate punctul 9.

După punctul 9, prin amendamentul 15, comisia propune ca, la art.11, lit.b) și c) să se modifice. Urmăriți, vă rog, amendamentul 15. Admis amendamentul, se modifică, în consecință, lit.b) și c) de la art.11.

La punctul 10, urmăriți amendamentul 16. Admis amendamentul, modificat punctul 10.

După punctul 10, prin amendamentul 17, comisia propune ca, la art.11, după lit.j), să se introducă lit.k). Urmăriți amendamentul 17. Admis amendamentul 17, se introduce, la punctul 11, lit.k).

La punctul 11, cu privire la alin.1 al art.13, urmăriți amendamentul 18. Admis amendamentul, modificat punctul 11, în mod corespunzător.

La punctul 12, urmăriți amendamentul 19, potrivit căruia introducerea art.131, preambulul acestui articol rămâne nemodificat, se modifică însă lit.a), potrivit amendamentului pe care îl găsiți la pag.16 - 17. Celelalte litere rămân nemodificate.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 19? Admis amendamentul 19, se modifică punctul 12, într-un singur loc, la lit.a).

La punctul 13, urmăriți amendamentul 20, care cuprinde modificări la preambulul art.14, la lit.b), e), f), celelalte litere rămânând nemodificate.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 20 sau la celelalte litere ale art.14? Nu. Votate în unanimitate.

La punctul 14, urmăriți amendamentul 21. Admis amendamentul, modificat punctul 14.

La punctul 15, urmăriți, vă rog, totuși, amendamentul 21. La alin.2 al art.143, acesta se modifică. Deci urmăriți textele modificate de la punctul 14, prin amendamentul 21 și cele care rămân neamendate de comisie, - iar dumneavoastră neavând obiecțiuni - se adoptă în formula inițiatorului.

V-aș ruga să urmăriți că după... Domnule președinte Stanciu, vă rog să mă mai ajutați o dată, pentru că, după ce am votat punctul 141, dumneavoastră, după 143, veniți ca să modificați 141. (Domnul deputat Anghel Stanciu se consultă la prezidiu cu domnul președinte Valer Dorneanu.) De ce nu l-ați propus după 141, și l-ați propus după 143?

 
   

Domnul Gheorghe Roșculeț (din sală):

Dar este alin.2!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Este alin.2 de la 141. (Se consultă cu domnul președinte Anghel Stanciu și cu domnul deputat Gheorghe Roșculeț)

Stimați colegi,

Reveniți, de la punctul 143 la 141, și amendamentul pe care comisia îl propune la 141, la pag.24, vizează modificarea alin.2 de la 141.

Dacă aveți obiecțiuni? Admis acest amendament.

La punctul 15, vă rog să vă uitați la amendamentul 22. Admis amendamentul, modificat punctul 15, doar alin.1 al acestuia.

La punctul 16, urmăriți amendamentul 23. Admis amendamentul, modificat punctul 16 din ordonanță.

La punctul 17, urmăriți amendamentul 24. Admis amendamentul, modificat punctul 17.

La punctul 18, urmăriți pag.30. Comisia nu propune amendamente. Dacă aveți dumneavoastră? Adoptat în formula inițiatorului, adică cea din ordonanță.

La punctul 19, la alin.1 nu se propun modificări. Dacă aveți dumneavoastră obiecții? Votat în formula inițiatorilor.

La punctul 19, referitor la alin.2, urmăriți amendamentul 26 de la pag.31. Admis amendamentul, modificat alin.2.

Pentru punctul 20, comisia nu are amendamente. Dacă aveți dumneavoastră? Adoptat textul din ordonanță.

La punctul 21, urmăriți amendamentul 28. Admis amendamentul, modificat punctul 21.

La punctul 22, comisia propune abrogarea, prin amendamentul 29. Admis amendamentul 29, abrogat punctul 22.

După punctul 22, comisia propune, prin amendamentul 30, mai multe articole: 221, 222, 223, 224, 225. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 30, la vreunul din articolele noi? Nu aveți. Votat în unanimitate amendamentul 30.

La art. II, comisia propune modificarea acestuia, prin amendamentul 31. Admis amendamentul, modificat art. II.

La art. III - comisia nu are amendamente. Adoptat textul în formularea inițiatorului, deci cea din ordonanță.

Prin amendamentul 33, comisia propune introducerea unui punct nou, cu următorul conținut: "Anexele I - V din ordonanță se înlocuiesc cu anexele I - V la prezenta lege". Deci sunt modificate, practic, anexele.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 33? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Urmăriți, acum, textele anexelor.

La Anexele I-V, care cuprinde unitățile de cercetare-dezvoltare în subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice organizate ca institute, centre și stațiuni de cercetare-dezvoltare. Nu sunt obiecțiuni. Admis Anexele I-V.

 
   

Domnul Gheorghe Roșculeț (din sală):

Anexa I. A?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

V-am întrebat la toate, dacă, de la I la V, există vreo obiecție?

La Anexa I. A, hai să le luăm pe rând, ca să nu existe discuții, nu sunt obiecțiuni. Votată în unanimitate.

Anexa I. B. Nu sunt obiecțiuni. Votată în unanimitate.

Anexa II. Nu sunt obiecțiuni. Votată în unanimitate.

Anexa III. Nu sunt obiecțiuni. Votată în unanimitate.

Anexa IV. Nu sunt obiecțiuni. Votată în unanimitate.

Anexa V. Nu sunt obiecțiuni. Votată în unanimitate.

Anexa VI. Nu sunt obiecțiuni. Votată în unanimitate.

Anexa I. A ați votat-o.

Anexa I. B e votată.

Dacă mai sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Am adoptat textele proiectului Legii de aprobare a Ordonanței de urgență și ale Ordonanței de urgență. Vom supune proiectul de lege votului final, în cursul acestei zile.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat (amânarea votului final).  

Stimați colegi,

La punctul 22: Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.164/2001 privind pensiile militare de stat.

Suntem, aici, Cameră decizională.

Inițiatorul proiectului. Vă rog, domnule secretar de stat, să îl prezentați pe scurt.

   

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor.):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin proiectul de act normativ supus dezbaterii și adoptării, se propune modificarea unora dintre textele alin.2 ale art.79 din Legea nr.164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată, în sensul că 20% din cuantumul diferenței dintre pensiile recalculate și pensiile aflate în plată prevăzută a se acorda începând cu 1 ianuarie 2004, să fie devansate pentru luna noiembrie 2003. De asemenea, în textul proiectului supus dezbaterii și adoptării, se precizează, în mod expres, faptul că fondurile necesare aplicării dispozițiilor în discuție se asigură din fondurile aprobate prin Legea bugetului de stat pentru Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Administrației și Internelor și Serviciul Român de Informații.

Având în vedere raportul favorabil întocmit de comisia de specialitate a Camerei Deputaților, precum și faptul că Senatul României a adoptat, fără amendamente, textul proiectului de act normativ, în forma transmisă de Guvern, vă adresez rugămintea de a adopta proiectul în discuție, în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Raportul comisiei, doamna președinte Smaranda Dobrescu.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru muncă vă propune adoptarea acestui proiect de lege, întrucât se impune, cu claritate, atenuarea decalajului existent între pensiile militare de stat aflate în plată și cele recalculate. Întrucât, în acest proiect, se propune ca suma prevăzută a se achita pensionarilor, cu începere de la 1 ianuarie 2004, în cadrul proiectului aprobat de recorelare, să fie acordată cu începere de la 1 noiembrie 2003, deci o devansare, colegii din comisie, cu unanimitate de voturi, au hotărât aprobarea acestui proiect de lege în forma prezentată de Senat, ceea ce vă propunem și noi.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

La dezbateri generale, dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

La titlul acestuia, dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

Preambulul art. I. Votat în unanimitate.

Cuprinsul art.I, cel cu privire la modificarea lit.b) și c) ale alin.2 al art.79. Nu sunt obiecțiuni. Votat în forma Senatului.

Art.II. Nu sunt obiecțiuni. Votat în forma Senatului.

Vă mulțumesc.

Vom supune proiectul votului final în cursul zilei de astăzi.

În legătură cu votul final de astăzi, rog șefii grupurilor parlamentare să invite în sală colegii, pentru a nu fi în situația de a face un apel nominal.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înființarea, organizarea, reorganizarea sau funcționarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administrației publice centrale și a unor instituții publice (amânarea votului final).  

La pct.23, domnul ministru Acsinte Gaspar dorește să ridice o problemă de procedură.

   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propun să amânăm dezbaterea acestei propuneri legislative, urmând să fie remis punctul de vedere al Guvernului asupra Statutului prin care personalul încadrat la Agenția Națională de Control și la Corpul de Control al Guvernului este exceptat de la dispozițiile Legii cu privire la funcționarul public. Aceeași recomandare se regăsește și în avizul Consiliului Legislativ, care socotește că este absolut necesar ca statutul acestei categorii de personal să fie clarificat prin punctul de vedere al Guvernului.

De aceea, vă propun să amânăm dezbaterea acestei propuneri legislative.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul vicepreședinte Bara, din partea Comisiei sesizate în fond.

 
   

Domnul Radu Liviu Bara:

Da, domnule președinte, și noi, comisia, suntem de acord cu propunerea făcută de domnul ministru de a se amâna dezbaterea.

O dată cu modificarea noului Regulament, de multe ori suntem puși în situația de a nu mai avea timp să așteptăm răspunsul Guvernului.

Deci, o dată cu modificările făcute la Regulament - de 30 și de 45 de zile, suntem puși în situații destul de grele. De exemplu, este vorba de documentații care apar cu o săptămână în urmă, până când nu avem avizul sau până când nu avem punctul de vedere al Guvernului nu le putem pune în discuție, iar punctul de vedere al Guvernului, până îl anunțăm noi, trec două săptămâni și nu vom mai putea să respectăm datele din Regulament. Sigur, aceasta este o discuție pe care probabil că o vom aborda după 1 februarie. Dar, la nivel de comisie să știți că avem foarte multe probleme.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am reținut.

Oricum, fiind vorba de o implicare evidentă a bugetului statului, este obligatoriu, după Constituție chiar, să avem punctul de vedere al Guvernului.

Îl rog pe domnul ministru Gaspar să aibă în vedere termenul pentru care noi suntem răspunzători, ca și primă Cameră.

Supun votului dumneavoastră amânarea dezbaterii până la primirea punctului de vedere. Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abțineri?

Unanimitate. Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind înființarea comunei ALMA, județul Sibiu (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă privind înființarea comunei Alma.

Dacă este inițiatorul. Nu este.

Amânăm pentru data viitoare, când se va prezenta.

Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.90/2003 privind înființarea Agenției Române pentru Siguranța Alimentelor (amânarea votului final).  

La pct.25 este Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.90/2003 privind înființarea Agenției Române pentru Siguranța Alimentelor.

Este inițiatorul?

Poftiți, domnule secretar de stat, pentru a prezenta proiectul.

   

Domnul Adam Crăciunescu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În prezent, cadrul legislativ privind organizarea autorităților cu atribuții în siguranța alimentelor împarte responsabilitățile între Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului, Ministerul Sănătății și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, fapt ce nu asigură o coordonare și o funcționare coerentă și eficientă a activităților specifice privind siguranța alimentelor din punct de vedere al evaluării riscului.

Având în vedere atât angajamentele României, recomandările Comisiei Europene, cât și reorganizarea instituțională, potrivit celei din Uniunea Europeană privind siguranța alimentelor, este necesară înființarea unei agenții naționale care să răspundă de evaluarea riscurilor și de siguranța alimentelor, care să aibă un rol de aviz tehnic și științific și să acționeze într-un cadru unitar bine structurat.

În acest sens, s-a considerat necesară înființarea Agenției Române pentru Siguranța Alimentelor, ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului și în coordonarea directă a primului-ministru, finanțată prin bugetul Secretariatului general al Guvernului.

Față de cele prezentate, a fost elaborat Proiectul de Lege în vederea aprobării Ordonanței Guvernului privind înființarea Agenției Române pentru Siguranța Alimentelor, pe care îl supunem spre aprobare Parlamentului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Domnule vicepreședinte Bara, vă rog să prezentați raportul comisiei sesizate în fond.

 
   

Domnul Radu Liviu Bara:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a discutat în fond Ordonanța Guvernului nr.90 din 2003 privind înființarea Agenției Române pentru Siguranța Alimentelor, ținând cont de avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități, de avizul Comisiei pentru sănătate și familie și de avizul Consiliului Legislativ, și propune plenului Camerei Deputaților adoptarea acestui proiect de lege, cu amendamentele propuse.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlul acestuia dacă aveți obiecțiuni. Titlul a fost aprobat în unanimitate, lipsind obiecțiuni și amendamente.

Textul articolului unic. Vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.1. Admis amendamentul și se modifică textul articolului unic din proiectul de lege.

La titlul ordonanței dacă sunt obiecțiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art.1, 2 și 3 din ordonanță nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate în formularea din ordonanță.

Art.4, 5, 6 și 7. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

La art.8, pentru alin.1, vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.2 al comisiei. Nu sunt obiecțiuni. Votat amendamentul și se modifică alin.1 al art.8.

La art.8 alin.2 nu mai sunt amendamente. Votat textul din ordonanță.

Art.9 și 10. Nu sunt amendamente. Votate în unanimitate.

Art.11. Nu sunt obiecțiuni, nici amendamente. Votat în unanimitate textul din ordonanță.

Vom supune proiectul votului final în această ședință.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru scutirea de la plată a unor debite către bugetul asigurărilor sociale de stat (amânarea votului final).  

Stimați colegi,

Urmează Proiectul de Lege pentru scutirea de la plată a unor debite către bugetul asigurărilor sociale de stat. Procedură de urgență.

Din partea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, domnule vicepreședinte Grigoraș, vă rog să propuneți timpii de dezbatere.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a examinat Proiectul de Lege pentru scutirea de la plată a unor debite către bugetul asigurărilor sociale de stat și a întocmit raport favorabil.

În unanimitate, comisia propune dezbaterea și adoptarea în forma prezentată de Senat.

Propunem timp total de dezbatere 10 minute, un minut pentru fiecare intervenție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu această propunere. Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege, potrivit procedurii votate de dumneavoastră.

La titlul proiectului dacă aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate în formula Senatului.

Art.1 și 2. Votate în unanimitate.

Art.3 și 4. Votate în unanimitate.

Art.5 și 6. Votate în unanimitate.

Art.7. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final la sfârșitul acestei ședințe.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind modificarea unor dispoziții ale Legii nr.53/2002 - Codul muncii (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege privind modificarea unor dispoziții ale Legii nr.53/2003.

Rog inițiatorul să prezinte proiectul, iar Comisia pentru muncă și protecție socială să se pregătească pentru raport.

   

Domnul Ion Giurescu (secretar de stat, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea art.296 din Legea nr.53/2003, respectiv Codul Muncii, în sensul modificării termenului de eliberare a carnetelor de muncă până la data de 30 iunie 2007 și ca urmare a prelungirii valabilității Decretului nr.92/1976 privind carnetul de muncă.

Urgența adoptării proiectului de lege este justificată de faptul că, în conformitate cu prevederea art.298 alin.3 din Legea nr.53, Codul Muncii, începând cu 1 ianuarie se vor abroga dispozițiile Decretului nr.96 privind carnetele de muncă, cu modificările ulterioare, ceea ce ar însemna eliminarea carnetelor de muncă înainte ca această evidență să poată fi înlocuită cu un sistem performant, care să nu conducă la prejudicierea sistemului de asigurări sociale și a potențialilor titulari de drepturi.

Față de cele prezentate, Ministerul Muncii susține aprobarea proiectului de lege în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Doamna președinte Smaranda Dobrescu.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimați colegi,

Prin acest proiect de lege ni se propune decalarea termenului de ființare a carnetelor de muncă până la 31 decembrie 2006.

Având în vedere oportunitatea și urgență acestui demers, Comisia pentru muncă și protecție socială a adoptat, cu unanimitate de voturi, aprobarea acestui proiect de lege, ceea ce vă propune și dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă dorește cineva să participe la dezbateri generale. Nu.

Stimați colegi,

Vă rog să vă pronunțați la dezbaterea pe texte.

Titlul proiectului. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Preambulul articolului unic. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Pct.1, cel cu privire la art.296. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Pct.2, cel cu privire la alin.3 al art.298. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Vom supune votului final proiectul în cursul acestei ședințe.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.113/2003 privind protecția socială a salariaților disponibilizați prin concedieri colective din sectorul sanitar în cadrul procesului de restructurare și reorganizare (amânarea votului final).  

La pct.28 este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.113/2003 privind protecția socială a salariaților.

Rog Comisia pentru muncă și protecție socială să propună timpii de dezbatere.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte,

Vă propunem 10 minute dezbateri, un minut luări de cuvânt.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu această propunere. Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Stimați colegi,

La titlul legii dacă aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență. Votat în unanimitate.

Art.1 și 2. Votate în unanimitate.

Art.3, 4 și 5. Votate în unanimitate.

Art.6. Votat în unanimitate.

Art.7. Votat în unanimitate.

Art.8 și 9. Votate în unanimitate.

Art.10. Votat în unanimitate.

Vom supune votului final acest proiect.

Cu aceasta, având în vedere că și programul destinat dezbaterilor s-a încheiat, îi rog pe colegii mei secretari să vadă dacă avem întrunit cvorumul legal.

Nu se întrunește cvorumul legal.

În aceste condiții, dispun apelul nominal și îmi anunț colegii că luni, după Biroul permanent, voi comunica absențele care au fost motivate între timp și absențele care au rămas nemotivate. Aveți posibilitatea să faceți și diferența cu privire la cei care răspund astăzi apelului nominal.

Domnule secretar Mohora, vă rog să citiți cu voce tare apelul, pentru a se înțelege clar cine lipsește.

 
   

Domnul Tudor Mohora:

- Abiței Ludovic - prezent
- Afrăsinei Viorica - prezentă
- Albu Gheorghe - absent
- Ana Gheorghe - prezent
- Andea Petru - prezent
- Andrei Ioan - prezent
- Andronescu Ecaterina - prezentă
- Antal Istvan - absent
- Anton Marin - absent
- Antonescu George Crin Laurențiu - absent
- Antonescu Niculae Napoleon - absent
- Apostolescu Maria - prezentă
- Arghezi Mitzura Domnica - absentă
- Ariton Gheorghe - prezent
- Armaș Iosif - prezent
- Arnăutu Eugenu - prezent
- Asztalos Ferenc - prezent
- Avramescu Constantin Gheorghe - prezent
- Baban Ștefan - prezent
- Babiuc Victor - absent
- Baciu Mihai - prezent
- Bahrin Dorel - prezent
- Baltă Mihai - prezent
- Baltă Tudor - prezent
- Bar Mihai - prezent
- Bara Radu Liviu - prezent
- Barbu Gheorghe - absent
- Bartoș Daniela - prezentă
- Bădoiu Cornel - absent
- Bălăeț Dumitru - prezent
- Bălășoiu Amalia - prezentă
- Băncescu Ioan - prezent
- Bâldea Ioan - prezent
- Becsek-Garda Dezideriu Coloman - prezent
- Bentu Dumitru - prezent
- Bercăroiu Victor - prezent
- Berceanu Radu Mircea - absent
- Bereczki Endre - prezent
- Birtalan Ákos - absent
- Bivolaru Ioan - prezent
- Bleotu Vasile - prezent
- Boabeș Dumitru - prezent
- Boagiu Anca Daniela - absentă
- Boajă Minică - prezent
- Boc Emil - absent
- Bogea Angela - prezentă
- Boiangiu Cornel - prezent
- Bolcaș Augustin Lucian - absent
- Böndi Gyöngyike - prezentă
- Borbely Laszlo - prezent
- Bozgă Ion - prezent
- Bran Vasile - absent
- Brînzan Ovidiu - prezent
- Brudașcu Dan - absent
- Bucur Constantin - prezent
- Bucur Mircea - absent
- Buga Florea - prezent
- Burnei Ion - prezent
- Buruiană Aprodu Daniela - absentă
- Buzatu Dumitru - prezent
- Buzea Cristian Valeriu - absent
- Calcan Valentin Gigel - prezent
- Canacheu Costică - prezent
- Cazimir Ștefan - prezent
- Cazan Gheorghe Romeo-Leonard - prezent
- Cășunean-Vlad Adrian - absent
- Cerchez Metin - absent
- Cherescu Pavel - prezent
- Chiliman Andrei Ioan - absent
- Chiriță Dumitru - prezent
- Ciontu Corneliu - prezent
- Ciuceanu Radu - prezent
- Ciupercă Vasile Silvian - prezent
- Cîrstoiu Ion - absent
- Cladovan Teodor - prezent
- Cliveti Minodora - prezentă
- Coifan Viorel-Gheorghe - prezent
- Cojocaru Nicu - prezent
- Crăciun Dorel Petru - prezent
- Creț Nicoară - prezent
- Cristea Marin - prezent
- Crișan Emil - prezent
- Dan Matei-Agathon - prezent
- Daraban Aurel - prezent
- Dăianu Dorin - prezent
- Dinu Gheorghe - prezent
- Dobre Traian - prezent
- Dobre Victor Paul - prezent
- Dobrescu Smaranda - prezentă
- Dolănescu Ion - prezent
- Dorian Dorel - prezent
- Dorneanu Valer - prezent
- Dragomir Dumitru - absent
- Dragoș Liviu Iuliu - absent
- Dragu George - prezent
- Drăgănescu Ovidiu-Virgil - prezent
- Drețcanu Doina-Micșunica - prezentă
- Dumitrescu Cristian Sorin - prezent
- Dumitriu Carmen - absentă
- Duțu Constantin - prezent
- Duțu Gheorghe - prezent
- Enescu Nicolae - prezent
- Erdei Doloczki Istvan - prezent
- Eserghep Gelil - absent
- Fâcă Mihail - prezent
- Firczak Gheorghe - prezent
- Florea Ana - prezentă
- Florescu Ion - prezent
- Fotopolos Sotiris - absent
- Frunzăverde Sorin - prezent
- Gaspar Acsinte - prezent
- Georgescu Filip - prezent
- Georgescu Florin - prezent
- Gheorghe Valeriu - prezent
- Gheorghiof Titu Nicolae - absent
- Gheorghiu Adrian - prezent
- Gheorghiu Viorel - absent
- Gingăraș Georgiu - absent
- Giuglea Ștefan - absent
- Godja Petru - prezent
- Grădinaru Nicolae - prezent
- Grigoraș Neculai - prezent
- Gubandru Aurel - prezent
- Gvozdenovici Slavomir - prezent
- Hașotti Puiu - absent
- Hogea Vlad Gabriel - prezent
- Holtea Iancu - prezent
- Hrebenciuc Viorel - prezent
- Ianculescu Marian - absent
- Ifrim Mircea - absent
- Ignat Miron - prezent
- Iliescu Valentin Adrian - prezent
- Ionel Adrian - prezent
- Ionescu Anton - absent
- Ionescu Costel Marian - prezent
- Ionescu Dan - absent
- Ionescu Daniel - prezent
- Ionescu Mihaela - prezentă
- Ionescu Răzvan - prezent
- Ionescu Smaranda - absentă
- Iordache Florin - prezent
- Iriza Marius - prezent
- Iriza Scarlat - prezent
- Ivănescu Paula Maria - prezentă
- Jipa Florina Ruxandra - absentă
- Kelemen Attila Bela Ladislau - prezent
- Kelemen Hunor - prezent
- Kerekes Károly - absent
- Kónya-Hamar Sandor - prezent
- Kovács Csaba-Tiberiu - absent
- Kovács Zoltan - absent
- Lari Iorga Leonida - prezentă
- Lazăr Maria - prezentă
- Lăpădat Ștefan - prezent
- Lăpușan Alexandru - prezent
- Leonăchescu Nicolae - prezent
- Lepădatu Lucia Cornelia - prezentă
- Lepșa Victor Sorin - prezent
- Longher Ghervazen - prezent
- Loghin Irina - prezentă
- Luchian Ion - absent
- Magheru Paul - prezent
- Maior Dorin Lazăr - absent
- Makkai Grigore - prezent
- Man Mircea - absent
- Manolescu Oana - prezentă
- Marcu Gheorghe - prezent
- Mardari Ludovic - prezent
- Marin Gheorghe - prezent
- Marineci Ionel - prezent
- Márton Árpád Francisc - prezent
- Mălaimare Mihai-Adrian - prezent
- Mărăcineanu Adrian - prezent
- Mândrea-Muraru Mihaela - prezentă
- Mândroviceanu Vasile - prezent
- Mera Alexandru Liviu - absent
- Merce Ilie - prezent
- Meșca Sever - prezent
- Miclea Ioan - absent
- Micula Cătălin - absent
- Mihalachi Vasile - prezent
- Mihăilescu Petru Șerban - prezent
- Mincu Iulian - prezent
- Mircea Costache - prezent
- Mirciov Petru - prezent
- Miron Vasile - prezent
- Mitrea Manuela - prezentă
- Mitrea Miron Tudor - absent
- Mitu Octavian - prezent
- Mițaru Anton - prezent
- Mînzînă Ion - absent
- Mocanu Alexandru - prezent
- Mocioalcă Ion - prezent
- Mocioi Ion - prezent
- Mogoș Ion - absent
- Mohora Tudor - prezent
- Moisescu George Dumitru - prezent
- Moisoiu Adrian - prezent
- Moiș Văsălie - absent
- Moldovan Carmen Ileana - absentă
- Moldovan Petre - prezent
- Moldoveanu Eugenia - prezentă
- Moraru Constantin Florentin - absent
- Motoc Marian-Adrian - prezent
- Muscă Monica Octavia - absentă
- Mușetescu Tiberiu-Ovidiu - absent
- Naidin Petre - prezent
- Nan Nicolae - prezent
- Nassar Rodica - prezentă
- Naum Liana Elena - prezentă
- Nădejde Vlad-George - absent
- Năstase Adrian - absent
- Năstase Ioan Mihai - prezent
- Neacșu Ilie - prezent
- Neagu Ion - prezent
- Neagu Victor - absent
- Neamțu Horia Ion - prezent
- Neamțu Tiberiu Paul - absent
- Nechifor Cristian - prezent
- Negoiță Liviu Gheorghe - absent
- Nica Dan - absent
- Nicolae Ion - prezent
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - prezent
- Nicolescu Mihai - prezent
- Nicolicea Eugen - prezent
- Niculescu Constantin - prezent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - prezent
- Nistor Vasile - prezent
- Niță Constantin - prezent
- Oltean Ioan - absent
- Olteanu Ionel - prezent
- Oltei Ion - prezent
- Onisei Ioan - prezent
- Palade Doru Dumitru - prezent
- Pambuccian Varujan - absent
- Pașcu Ioan Mircea - absent
- Pataki Iulia - prezentă
- Păun Nicolae - absent
- Păduroiu Valentin - prezent
- Pășcuț Ștefan - prezent
- Pécsi Francisc - prezent
- Pereș Alexandru - prezent
- Petrescu Ovidiu Cameliu - absent
- Petruș Octavian Constantin - prezent
- Pleșa Eugen Lucian - prezent
- Pop Napoleon - prezent
- Podgoreanu Radu - prezent
- Popa Constanța - prezentă
- Popa Cornel - prezent
- Popa Virgil - absent
- Popescu Bejat Ștefan - prezent
- Popescu Costel-Eugen - prezent
- Popescu Gheorghe - prezent
- Popescu Dorin Grigore - absent
- Popescu Ioan Dan - absent
- Popescu Kanty Cătălin - prezent
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - absent
- Popescu Virgil - prezent
- Posea Petre - prezent
- Predică Vasile - prezent
- Pribeanu Gheorghe - prezent
- Priboi Ristea - prezent
- Purceld Octavian-Mircea - prezent
- Pușcaș Vasile - absent
- Puwak Hildegard-Carola - prezentă
- Puzdrea Dumitru - absent
- Radan Mihai - prezent
- Ráduly Róbert Kálmán - prezent
- Raicu Romeo Marius - absent
- Rasovan Dan Grigore - prezent
- Rădoi Ion - prezent
- Rădulescu Grigore Emil - prezent
- Roșca Radu-Vasile - prezent
- Roșculeț Gheorghe - prezent
- Rus Emil - prezent
- Rus Ioan - prezent
- Rușanu Dan Radu - absent
- Sadici Octavian - prezent
- Sali Negiat - prezent
- Sandache Cristian - prezent
- Sandu Alecu - prezent
- Sandu Ion Florentin - prezent
- Sassu Alexanndru - prezent
- Saulea Dănuț - prezent
- Savu Vasile Ioan - absent
- Săpunaru Nini - prezent
- Sârbu Marian - absent
- Sbârcea Tiberiu Sergius - prezent
- Selagea Constantin - prezent
- Semcu Adrian Emanuil - absent
- Sersea Nicolae - prezent
- Severin Adrian - prezent
- Simedru Dan Coriolan - absent
- Sirețeanu Mihail - prezent
- Sonea Ioan - prezent
- Spiridon Nicu - prezent
- Stan Ioan - prezent
- Stan Ion - absent
- Stana-Ionescu Ileana - prezentă
- Stanciu Anghel - prezent
- Stanciu Zisu - prezent
- Stănescu Alexandru-Octavi - prezent
- Stănișoară Mihai - absent
- Stoian Mircea - prezent
- Stroe Radu - prezent
- Stuparu Timotei - prezent
- Suciu Vasile - prezent
- Suditu Gheorghe - prezent
- Székely Ervin-Zoltán - prezent
- Szilágyi Zsolt - prezent
- Șnaider Paul - prezent
- Ștefan Ion - absent
- Ștefănescu Codrin - absent
- Ștefănoiu Luca - prezent
- Știrbeț Cornel - absent
- Tamas Sandor - prezent
- Tărâță Culiță - prezent
- Târpescu Pavel - prezent
- Tcaciuc Ștefan - absent
- Timiș Ioan - prezent
- Toader Mircea Nicu - prezent
- Todoran Pavel - prezent
- Tokay Gheorghe - prezent
- Toró Tiberiu - prezent
- Tudor Marcu - prezent
- Tudose Mihai - prezent
- Tunaru Raj-Alexandru - prezent
- Țibulcă Alexandru - prezent
- Țocu Iulian Costel - prezent
- Varga Attila - prezent
- Vasile Aurelia - prezentă
- Vasilescu Lia Olguța - prezentă
- Vasilescu Nicolae - absent
- Vasilescu Valentin - absent
- Vekov Károly-János - prezent
- Verbina Dan - prezent
- Vida Iuliu - prezent
- Vișinescu Marinache - prezent
- Voicu Mădălin - prezent
- Voinea Olga Lucheria - absentă
- Voinea Florea - prezent
- Winkler Iuliu - prezent
- Wittstock Eberhard-Wolfgang - prezent
- Zăvoianu Ioan Dorel - prezent
- Zgonea Valeriu Ștefan - absent

(Domnii deputați care au intrat în sala ulterior apelului nominal și-au înregistrat prezența la secretariatul de ședință.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule secretar, cei care se vor prezenta în continuare, pentru că apelul al doilea se face la vot nominal, îi treceți prezenți.

Rog pe domnul vicepreședinte Grigoraș să roage colegii de la Comisia pentru buget care sunt prezenți în sală să se prezinte și dânșii.

 
Supunerea la votul final:  

V-aș ruga dacă tot v-am deranjat de la activitățile importante pe care le aveați în altă parte decât în sala de ședințe să rămâneți aici, să nu plecați în timpul votului.

Stimați colegi,

V-am rugat pe toți să nu părăsiți sala unul câte unul. Sper că vă întoarceți cei care ies acum din sală.

Domnule secretar Mohora, haideți că am nevoie de dumneavoastră să numărăm voturile.

Stimați colegi, vă rog să urmăriți lista pe care v-o supun votului.

  Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.74/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.81/2001 privind înființarea și organizarea Institutului Național de Administrație (adoptat);

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.74/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.81/2001 privind înființarea și organizarea Institutului Național de Administrație, lege ordinară.

Cine este pentru? 175 voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri? 30 abțineri.

Cu 175 voturi pentru, nici un vot contra, 30 de abțineri s-a adoptat.

  Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.57/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.158/2001 privind regimul accizelor, precum și a unor alte acte normative (adoptat);

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.57/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.158/2001 privind regimul accizelor, precum și a unor alte acte normative, lege ordinară.

Cine este pentru? 176 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 26 abțineri. Câteva voturi neexprimate.

  Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind măsuri pentru asigurarea aspectului estetic al Capitalei și al altor localități (adoptat);

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind măsuri pentru asigurarea aspectului estetic al Capitalei și al altor localități, lege ordinară.

Cine este pentru? 201 voturi pentru.

Împotrivă? un vot.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului adițional semnat la București, la 30 august 2002, la Acordul între Guvernul României și Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în domeniul afacerilor interne, semnat la București, la 21 februarie 1997 (adoptat);

Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului adițional semnat la București, la 30 august 2002, la Acordul între Guvernul României și Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în domeniul afacerilor interne, semnat la București, la 21 februarie 1997.

Cine este pentru? 202 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.94/2003 pentru modificarea anexei nr.3 la Legea nr.203/2003 privind realizarea, dezvoltarea și modernizarea rețelei de transport de interes național și european (adoptat);

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.94/2003 pentru modificarea anexei nr.3 la Legea nr.203/2003 privind realizarea, dezvoltarea și modernizarea rețelei de transport de interes național și european.

Cine este pentru? 203 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

  Proiectul de Lege privind pensiile de stat și alte drepturi de asigurări sociale ale polițiștilor (adoptat);

Proiectul de Lege privind pensiile de stat și alte drepturi de asigurări sociale ale polițiștilor, lege organică.

Cine este pentru? 203 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.147/2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern (adoptată);

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.147/2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern, lege ordinară.

Cine este pentru? 203 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunere legislativă privind modificarea alin.2 al art.30 din Legea sanitar-veterinară nr.60/1974 cu modificările și completările ulterioare (adoptată);

Propunerea legislativă privind modificarea alin.2 al art.30 din Legea sanitar-veterinară nr.60/1974 cu modificările și completările ulterioare, lege ordinară.

Cine este pentru? 203 voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt abțineri, nu sunt voturi împotrivă.

  Propunere legislativă pentru declararea ca oraș a comunei Murgeni, județul Vaslui (adoptată);

Propunerea legislativă pentru declararea ca oraș a comunei Murgeni, județul Vaslui, lege organică.

Cine este pentru? 187 voturi pentru.

Împotrivă? 16 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Deci 187 voturi pentru, 16 voturi împotrivă, 3 abțineri.

  Propunere legislativă pentru înființarea comunei Gepiu din județul Bihor (adoptată);

Propunerea legislativă pentru înființarea comunei Gepiu din județul Bihor, lege organică.

Cine este pentru? 181 voturi pentru.

Împotrivă? 16 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

O justificare a votului. Poftiți, domnule deputat.

Deci, o abținere. Am înțeles. Vă rog să vă explicați votul PRM-ului. Aceasta doriți, da? Poftiți.

   

Domnul Paul Magheru:

Deci, nu este vorba de o abținere, este explicarea votului.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

În aceste condiții nu mai este nici o abținere. Am înțeles că cei doi care au ridicat mâna se abțin și doreau de fapt să explice votul. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Paul Magheru:

În principiu, Grupul parlamentar al PRM este împotriva înființării exagerate a unor comune, orașe sau ridicări de rang ale unei comune la oraș ș.a.m.d. Urmărind aceste inițiative legislative, ne-am convins că de fapt, în majoritatea cazurilor, la mijloc este vorba de niște scopuri politicianiste electorale.

În ce mă privește, având în vedere înființarea comunei Gepiu, dacă ați observat, eu am votat din motive de patriotism local pentru înființarea acestei comune. Regret însă că o poziție inconsecventă a Guvernului m-a obligat la acest compromis și este vorba de următorul lucru. Noi am primit, fiecare dintre noi și Camera Deputaților, din partea Guvernului, o adresă prin care ni se comunică faptul că Guvernul, în ședința din 13 februarie 2003 a decis să nu susțină adoptarea inițiativelor legislative parlamentare privind înființarea, reorganizarea, desființarea sau trecerea unor localități de la un rang la altul, întrucât aceste probleme urmează să fie examinate și tratate în mod unitar în cadrul unui program general al Guvernului privind dezvoltarea și modernizarea localităților urbane și rurale sub aspect administrativ în concordanță cu programul de guvernare pe perioada 2001-2004 și cu prevederile Legii 351/2001 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național.

Regret încă o dată că nu se dă curs acestei poziții corecte a Guvernului și pe parcurs, sesizându-se că se poate obține un capital electoral și din înființarea acestor comune, din păcate, iată, asistăm la o proliferare nejustificată, dimpotrivă, zic electorală și politicianistă a unor bulversări totale care au loc în perioada aceasta în reorganizarea administrativă a țării.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule deputat. În numele Grupului parlamentar al PNL.

 
   

Domnul Cornel Popa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Mulțumesc în numele locuitorilor din localitatea Gepiu, de astăzi, comuna Gepiu, pentru faptul că ați ținut să votați pentru transformarea în comună a localității Gepiu. Sigur că trebuie să și menționez faptul că nu de ordin politic, așa cum spunea colegul de mai înainte, s-a datorat transformarea localității în comună, ci pur și simplu pentru faptul că această localitate este situată la aproximativ 20 de km de vechiul centru de comună, oamenii nu aveau posibilitatea să se deplaseze foarte ușor pentru rezolvarea problemelor și unul dintre motivele demersului cetățenilor pentru transformarea în comună a acestei localități a fost și acest lucru.

Vă mulțumesc tuturor celor care ați votat. Eu, în calitate de inițiator, am cu totul alte motive să fi susținut această transformare a localității Gepiu în comună, cu totul și cu totul altele decât cele care le spunea domnul Magheru mai înainte.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
  Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.47/2002 privind modificarea și completarea Legii minelor nr.61/1998 și a Legii petrolului nr.134/1995 (adoptată propunerea de respingere);

Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.47/2002 privind modificarea și completarea Legii minelor nr.61/1998 și a Legii petrolului nr.134/1995, caracter organic. Comisia propune respingerea acestei inițiative.

Cine este pentru respingere? 178 voturi pentru respingere.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 39 abțineri.

  Propunerea legislativă privind modificarea unor prevederi din Ordonanța Guvernului nr.42/1997 privind navigația civilă și aprobată prin Legea nr.412/2002 (adoptată propunerea de respingere);

Propunerea legislativă privind modificarea unor prevederi din Ordonanța Guvernului nr.42/1997 privind navigația civilă și aprobată prin Legea nr.412/2002. Se propune respingerea inițiativei.

Cine este pentru această respingere? 182 voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri?

Deci, 2 voturi contra și 29 de abțineri.

Vă rog. Domnule Toader aveți cuvântul să explicați votul PD-ului.

   

Domnul Mircea Nicu Toader:

Nu numai votul Partidului Democrat, faptul că sunt inițiator al acestui act normativ, acestei modificări a Ordonanței nr.42, împreună cu doamna Boagiu, mă obligă să justific votul pentru respingere, deoarece prevederile acestei modificări au fost introduse în Ordonanța nr.48, reglementând astfel un viciu al ordonanței prin care cei care au obținut pavilion român înainte de apariția Ordonanței nr.42, indiferent de forma de proprietate a companiei respective, își mențineau dreptul de pavilion și prin acest amendament s-a eliminat această discriminare. Practic, societățile comerciale sau companiile de navigație care au proprietari majoritari străini își mențin dreptul de pavilion român cu toate facilitățile până la 1 ianuarie 2007.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
  Proiect de Lege privind circulația pe drumurile publice (adoptată propunerea de respingere);

Proiectul de Lege privind circulația pe drumurile publice, caracter organic. Se propune respingerea acestei inițiative.

Cine este pentru? 180 de voturi pentru respingere.

Împotrivă? 13 împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

  Propunerea legislativă pentru prevenirea și sancționarea utilizării abuzive a termenilor cu conotație națională sau statală, a însemnelor României, a oricăror semne și embleme ale instituțiilor statului, precum și a denumirilor autorităților centrale, locale și a instituțiilor publice (adoptată propunerea de respingere);

Propunerea legislativă pentru prevenirea și sancționarea utilizării abuzive a termenilor cu conotație națională sau statală, a însemnelor României, a oricăror semne și embleme ale instituțiilor statului, precum și a denumirilor autorităților centrale, locale și a instituțiilor publice. Se propune respingerea inițiativei.

Cine este pentru? 181 voturi pentru respingere.

Împotrivă? 30 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Domnul Costache dorește să explice votul Partidului România Mare, a grupului parlamentar.

   

Domnul Costache Mircea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare a votat pentru această inițiativă, considerând-o oportună pentru stăvilirea utilizării abuzive a termenelor cu conotație națională sau statală în titulatura unor firme. Cine dorește să perpetueze implicarea statului național în firme cu care acesta nu are nici o treabă, derutând publicul, cetățeanul, gen Fondul Național de Investiții, cred că a făcut o greșeală. Naționalismul pentru unii este marfă rentabilă, dar toate au o limită și mai devreme sau mai târziu, un astfel de act normativ va fi adoptat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat (adoptată propunerea de respingere);

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, caracter organic. Se propune respingerea inițiativei.

Cine este pentru? 181 voturi pentru respingere.

Împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abțineri? 24 abțineri.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.295/15.05.2002 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.5/2001 privind procedura somației de plată (adoptată propunerea de respingere);

Am sărit la pct.15, stimați colegi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.295/15.05.2002 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.5/2001 privind procedura somației de plată. Și aici s-a propus respingerea.

Cine este pentru? 195 voturi pentru respingere.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 30 de abțineri.

  Propunerea legislativă privind modificarea art. 180 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (adoptată propunerea de respingere);

Propunerea legislativă privind modificarea art.180 din Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale - caracter organic. Se propune respingerea inițiativei.

Cine este pentru? 176 de voturi pentru respingere.

Împotrivă? 30 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat (adoptată propunerea de respingere);

Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat - caracter organic. Se propune respingerea inițiativei.

Cine este pentru? 177 voturi pentru respingere.

Împotrivă? 29 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

  Propunerea legislativă privind clasificarea societăților naționale și a regiilor și pentru stabilirea nivelurilor maxime de salarizare a conducătorilor acestora (adoptată propunerea de respingere);

Propunerea legislativă privind clasificarea societăților naționale și a regiilor și pentru stabilirea nivelurilor maxime de salarizare a conducătorilor acestora. Se propune respingerea.

Cine este pentru? 181 voturi pentru respingere.

Împotrivă? 11 voturi împotrivă.

Abțineri? 9 abțineri.

  Proiect de Lege pentru ratificarea Acordului de cooperare între România și Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Durată Medie, semnat la București la 21 mai 2003 și a Acordului între România și Organizația Europeană pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici (EUMETSAT) privind statutul de stat cooperant, semnat la Cheia la 17 iulie 2003 (adoptat);

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de cooperare între România și Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Durată Medie, semnat la București la 21 mai 2003 și a Acordului între România și Organizația Europeană pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici (EUMETSAT) privind statutul de stat cooperant, semnat la Cheia la 17 iulie 2003, lege ordinară.

Cine este pentru? 201 voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri?

Nu sunt voturi împotrivă, o abținere. Nu votează toți, cum observă și colegii mei.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea financiară - anul 2001, semnat la București la 12 mai 2003 (adoptat);

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea financiară - anul 2001, semnat la București la 12 mai 2003 - lege ordinară.

Cine este pentru? 205 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea financiară - anul 2002, semnat la București la 12 mai 2003 (adoptat);

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea financiară - anul 2002, semnat la București la 12 mai 2003 - lege ordinară.

Cine este pentru? 205 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 47/2002 de modificare și completare a Legii minelor nr.61/1998 și a Legii petrolului nr.134/1995 (adoptat);

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 47/2002 de modificare și completare a Legii minelor nr.61/1998 și a Legii petrolului nr.134/1995 - lege organică.

Cine este pentru? 185 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 32 de abțineri.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.63/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Administrației și Internelor (adoptat);

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.63/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Administrației și Internelor - lege organică.

Cine este pentru? 189 de voturi pentru.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 24 de abțineri.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.89/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr.360/2002 privind statutul polițistului (adoptat);

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.89/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr.360/2002 privind statutul polițistului - lege organică.

Cine este pentru? 203 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.112/2003 pentru reglementarea unor măsuri financiare (adoptat);

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.112/2003 pentru reglementarea unor măsuri financiare - lege ordinară.

Cine este pentru? 178 voturi pentru.

Împotrivă? 28 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.95/2003 privind preluarea de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare a unor creanțe bugetare în vederea încasării și virării lor la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate (adoptat);

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.95/2003 privind preluarea de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare a unor creanțe bugetare în vederea încasării și virării lor la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate - lege ordinară.

Cine este pentru? 203 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

  Proiectul de Lege privind Codul de conduită a funcționarilor publici (adoptat);

Proiectul de Lege privind Codul de conduită a funcționarilor publici, lege ordinară.

Cine este pentru? 189 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 29 de abțineri.

  Propunerea legislativă privind Codul de conduită a funcționarilor publici (adoptată propunerea de respingere);

Legat de adoptarea acestei legi, se propune, ca o consecință, Propunerea legislativă privind Codul de conduită a funcționarilor publici. Aici se propune respingerea, pentru că a fost practic cuprinsă în proiectul de lege această propunere.

Cine este pentru? 189 de voturi pentru.

Împotriva respingerii propunerii? 16 voturi împotrivă.

Abțineri? 22 de abțineri.

  Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.8/2003 privind Ordinul Meritul Cultural și Medalia Meritul Cultural (adoptată);

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.8/2003 privind Ordinul Meritul Cultural și Medalia Meritul Cultural - lege ordinară.

Cine este pentru? 203 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.78/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr.290/2002 privind organizarea și funcționarea unităților de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești (adoptat);

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.78/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr.290/2002 privind organizarea și funcționarea unităților de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești", lege organică.

Cine este pentru? 203 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Două abțineri.

  Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.164/2001 privind pensiile militare de stat (adoptat);

Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.164/2001 privind pensiile militare de stat - lege organică.

Cine este pentru? 203 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.90/2003 privind înființarea Agenției Române pentru Siguranța Alimentelor (adoptat);

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.90/2003 privind înființarea Agenției Române pentru Siguranța Alimentelor - lege ordinară.

Cine este pentru? 203 voturi pentru.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

  Proiectul de Lege pentru scutirea de la plată a unor debite către bugetul asigurărilor sociale de stat;

Proiectul de Lege pentru scutirea de la plată a unor debite către bugetul asigurărilor sociale de stat - lege ordinară.

Cine este pentru? 203 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege privind modificarea unor dispoziții ale Legii nr.53/2002 - Codul muncii (adoptat);

Proiectul de Lege privind modificarea unor dispoziții ale Legii nr.53/2002 - Codul muncii - lege organică.

Cine este pentru? 203 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.113/2003 privind protecția socială a salariaților disponibilizați prin concedieri colective din sectorul sanitar în cadrul procesului de restructurare și reorganizare (adoptat).

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.113/2003 privind protecția socială a salariaților disponibilizați prin concedieri colective din sectorul sanitar în cadrul procesului de restructurare și reorganizare, lege organică.

Cine este pentru? 179 de voturi pentru.

Împotrivă? 26 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Am epuizat, stimați colegi, lista votului final.

Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:  

V-aș ruga să-mi permiteți, în încheierea ședinței, să vă prezint o notă. În conformitate cu prevederile art.17 din Legea nr.47/1992, cuprinzând legile care sunt depuse la secretarul general al Camerei, în vederea exercitării de către dumneavoastră a dreptului de sesizare a Curții Constituționale:

  • Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.59/2003 privind unele categorii de bunuri scutite de la plata datoriei vamale.
  • Legea pentru modificarea art.14 alin.(1) din Legea nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.83/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr.152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe.
  • Legea pentru înființarea comunei Ibănești, prin reorganizarea comunei Alexandru Vlahuță, județul Vaslui.
  • Legea pentru declararea ca municipiu a orașului Lupeni, județul Hunedoara.
  • Legea pentru declararea ca municipiu a orașului Vulcan, județul Hunedoara.
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.92/2003 pentru modificarea și completarea unor reglementări referitoare la organizarea și desfășurarea referendumului.
  • Legea privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.23/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și pentru modificarea art.II și III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.9/2003.
  • Legea privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.82/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.72/2003 privind acordarea în anul agricol 2003-2004 a unui sprijin direct al statului de 2 milioane lei/ha producătorilor agricoli pentru suprafețe de teren arabil de până la 5 ha inclusiv.
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.93/2003 pentru exprimarea votului prin mijloace electronice la referendumul național privind revizuirea Constituției.

Cu aceasta, declar închisă ședința în plen a Camerei Deputaților. După-amiază se lucrează în comisii.

Ne întâlnim joi, în plen, când vom discuta Legea de abilitare a Guvernului și Codul fiscal.

Vă mulțumesc.

Ședința s-a încheiat la ora 13,10.

     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 10 decembrie 2019, 4:13
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro