Iulian Mincu
Iulian Mincu
Ședința Camerei Deputaților din 9 decembrie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.163/19-12-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
04-12-2019
27-11-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 09-12-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 9 decembrie 2003

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.4 Iulian Mincu - referire la "alterarea stării de sănătate în România";

Domnul Corneliu Ciontu:

................................................

Îl invit la microfon pe domnul deputat Iulian Mincu, va urma domnul Napoleon Pop.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

În declarația mea politică de astăzi mă refer la alterarea, din ce în ce mai gravă, a stării de sănătate din România. În anul 2002 și 2003 asistăm la agravarea consecințelor ineficientei asistenței medicale și scăderea nivelului de trai din România. Voi da mai multe exemple. Mortalitatea generală în creștere de la 10,6 la mie în 1990 ajunge la 12,9 la mie în semestrul I al anului 2003. Numărul nou - născuților e în continuă scădere, ajungând la 9,7 la mie, a mortalității infantile în continuă creștere, depășind 17 la mie, și ajungem la sporul natural catastrofal, care duce de la plus 5,3 la mie în 1989 la minus 2,9 la mie în semestrul I al anului 2003.

Un studiu al Centrului european de studii politice a analizat recent starea de sănătate din România și a țărilor candidate la Uniunea Europeană. S-a ajuns la concluzia că sărăcia și ineficiența asistenței medicale sunt cauzele majore ale alterării stării de sănătate a populației. Sistemul sanitar din România a fost și este subfinanțat și va fi în continuare în viitorii 20 de ani. Cheltuielile pentru sănătate ar trebui să fie, după cercetători, de cel puțin 8,5% din p.i.b. pentru a se alia la Uniunea Europeană.

În anul 2003 s-au desființat 22.210 paturi de spital. După aceste operații vor rămâne 123.502 paturi, respectiv 5,5 paturi la mia de locuitori, față de 7,3 paturi cât era în 2000. Această soluție va altera și mai mult asistența medicală dacă medicul de familie și ambulatoriile nu vor fi susținute. În Occident, tocmai aceste părți ale medicinei, medicina de familie și cea ambulatorie, au rolul principal în asistența medicală. La noi, medicina de familie (și sunt 11.600 cabinete medicale) continuă să fie subestimate.

Bugetul pe anul 2004, primit de la minister, reprezintă o treime din cel solicitat, medicina de familie rămâne cu 5% din cei 64 de mii de miliarde de lei acordate bugetului pe 2004. Un cabinet primește 21 de milioane de lei pe lună, din care trebuie să plătească unitățile, utilitățile, asistenta, contabilul, cota parte pentru femeia de serviciu. În plus, ar mai trebui asigurată și utilizarea cabinetelor. Cei care suferă din cauza acestor lipsuri sunt bolnavii.

Consecințele pentru starea de sănătate a populației sunt mult mai grave decât cele menționate mai sus. O situație asemănătoare o întâlnim și în ambulatorii, de la lipsa de medici, personal medical până la lipsa unei dotări corespunzătoare. Deși dintre cele 464 de spitale existente, peste 50% necesită reparații capitale, iar peste 30% au dotări învechite sau necorespunzătoare, ele rămâneau totuși locuri principale de diagnostic și tratamente. Acum, din cele 105 centre medico-sociale înființate în locul paturilor desființate, numai 4 sunt asigurate cu fondul de la Casa de Asigurări. Avem cel mai mic număr de medici și cadre de asistență medicală din Europa: 183 de medici și 408 cadre medii la suta de mii de locuitori. Țările din jurul nostru au dublu sau triplu față de România. Și, totuși, ne permitem să eliberăm din funcție peste 3000 de cadre sanitare.

Recent, Organizația Mondială a Sănătății clasează România pe penultimul loc între țările candidate la Uniunea Europeană din punct de vedere al accesului la medicamente. Cele mai multe candidate au nivel de 105 până la 100%, în timp ce, în România, nivelul este de 82%, după Bulgaria, Polonia și Cehia și doar înaintea Lituaniei care are 80%. Un sondaj recent, realizat în 2003, arată că doar 34,35% din populația țării noastre și-ar putea permite să plătească lunar un milion de lei pentru medicamente. Unii dintre bolnavi nu pot plăti lunar mai mult de 105-175 de mii de lei, iar cei mai mulți, 98% dintre bolnavi, mai mult de 35 de mii de lei lunar, circa un dolar pe lună sau 15 dolari pe an.

Având în vedere că boala duce la sărăcie, cel mai important factor pentru menținerea stării de sănătate, a speranței de viață la naștere a unei populații este p.i.b.-ul pe cap de locuitor ca și proporția din acesta utilizat pentru sănătate. Și, așa cum s-a stabilit, la noi ar fi necesar 8,5% și nu 3,9%, cât avem în prezent.

Înainte de 1989, atât în România cât și prin celelalte țări ale lagărului socialist, sistemul sanitar era subfinanțat, fiind considerat neproductiv. Din păcate, această orientare a continuat și astăzi, după 1989, deși, în mod retoric, sănătatea a fost considerată prioritară.

Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 8 decembrie 2019, 10:04
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro