Ludovic Mardari
Ludovic Mardari
Ședința Camerei Deputaților din 9 decembrie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.163/19-12-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
04-12-2019
27-11-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 09-12-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 9 decembrie 2003

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.10 Ludovic Mardari - intervenție - semnal: "Libertatea de exprimare în pericol";

Domnul Corneliu Ciontu:

................................................

Domnul Emil Rus văd că nu mai e în sală. Atunci, îl rog pe domnul Mardari să ia cuvântul și va urma doamna Liana Naum.

Domnii deputați Ioan Miclea, Ioan Sonea și Gheorghe Dinu au depus la secretariat. Și domnul Marius Iriza, de asemenea, depune la secretariat.

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi are titlul: "Libertatea de exprimare în pericol".

În 3 decembrie, anul curent, seara, ziaristul Ino Ardelean a fost bătut cu sălbăticie în zona centrală a Timișoarei. După două zile, vineri, 5 decembrie, peste 150 de jurnaliști au fost prezenți la un marș de protest.

Fiind împotriva violențelor de orice fel, am participat și eu la această manifestare, ca simplu timișorean, cu atât mai mult cu cât îl cunosc pe domnul Ino Ardelean de câțiva ani buni. Dânsul face parte din generația tinerilor ziariști care au început să activeze și să se afirme după anul 1990. Prin articolele sale, a deranjat în special puterea și clientela sa, indiferent dacă a fost vorba de P.D.S.R., C.D.R., respectiv P.S.D. în prezent.

Manifestanții au trecut pe la cele două sedii ale P.S.D. Timiș, dar și pe la prefectură, protestând prin aruncarea de pixuri rupte la intrare, lăsând astfel să se înțeleagă pe cine îi consideră vinovați de cele întâmplate.

Nu există probe care să incrimineze partidul aflat la putere în legătură cu agresarea fizică la care a fost supus ziaristul Ino Ardelean. Cu toate acestea, trebuie precizat că numai în acest an, sub guvernarea P.S.D., în România, au fost agresați peste zece ziariști, ajungându-se cu această practică și în Timișoara, primul oraș liber după decembrie 1989.

Corecțiile au fost aplicate în special celor care au criticat puterea. Ce au făcut autoritățile conduse de P.S.D. pentru a diminua acest fenomen care afectează grav și pune în pericol libertatea de exprimare? Răspunsul este unul singur: foarte puțin. Forța poliției, a serviciului de pază și a jandarmeriei se constată numai atunci când se asigură protecția mai marilor zilei în timpul vizitelor oficiale de tip ceaușist.

Se uită faptul că sumele necesare funcționării acestor instituții provin în cea mai mare parte de la cetățenii de rând, fără ca ei să poată beneficia și de serviciile pe care le plătesc. Cum se lasă seara aproape că nu mai vezi polițiști nici măcar în zonele centrale ale localităților. Ai impresia că forțele de ordine se retrag pentru a lăsa câmp liber infractorilor.

Când au loc însă mișcări de protest, greve, demonstrații etc. rămâi impresionat de numărul mare al polițiștilor, jandarmilor, al membrilor serviciilor secrete, precum și de dotarea acestora. E un semnal evident că importantă este doar siguranța regimului, protecția fărădelegilor guvernanților.

Pe de altă parte, în județul Timiș, din partea liderilor P.S.D., se exercită sistematic presiuni asupra jurnaliștilor care vor să-și facă meseria. Nu este nevoie decât să citești presa locală pentru a-ți da seama de acest aspect. Un ziarist care scrie un articol pe baza unei documentări prealabile și după o lună revine asupra cazului, schimbându-și convingerile cu 180 de grade, este clar că a fost obligat, șantajat sau amenințat să procedeze în acest mod.

Constați apoi că unii jurnaliști, după ce s-au remarcat în paginile unui ziar, prin critici la adresa puterii, dacă nu rămân șomeri, în cel mai fericit caz, îi regăsești după ceva timp semnând articole în alb, chiar. Logica spune că au trebuit să plece datorită intervenției brutale, în forță, a reprezentanților puterii locale.

Cu toții am sperat în urmă cu 14 ani că am scăpat de dictatură și că vom merge pe calea democrației. Nu poate fi vorba de așa ceva atât timp cât libertatea de exprimare prevăzută de Constituție este îngrădită prin diverse metode, mai mult sau mai puțin sesizabile de majoritatea cetățenilor. Trist este că din această cauză, tot mai puțini ziariști mai au curajul să spună lucrurilor pe nume. Deranjând diferite cercuri de interese, dacă nu rămân fără loc de muncă și dacă nu sunt agresați fizic, se pot aștepta la procese în justiție, unde se știe că beneficiezi de exact atâta dreptate cât poți să plătești.

Puterea trebuie să conștientizeze un adevăr simplu dar foarte important. Pentru asigurarea unui viitor democratic al României, ar fi binevenită o legislație care să protejeze pe formatorii de opinie și pe slujitorii onești ai mass-media întrucât meseria de jurnalist nu poate fi exercitată decât în absența oricăror presiuni, amenințări, șantaje sau agresiuni.

Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 8 decembrie 2019, 12:46
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro