Ioan Sonea
Ioan Sonea
Ședința Camerei Deputaților din 9 decembrie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.163/19-12-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
04-12-2019
27-11-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 09-12-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 9 decembrie 2003

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.39 Ioan Sonea - declarație politică intitulată "Transparența";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Ioan Sonea:

"Transparența"

A trecut ceva timp de la povestea cu raportul de țară. Se cunoaște atitudinea adoptată de Guvernul României față de formulările din raport și nu ne miră deloc pentru că ne așteptam ca "traducerea" să fie totală și favorabilă Puterii. Ne-ar putea mira lipsa de reacție a celor care au făcut raportul față de modul cum a fost "tratat" în România de politicieni și mai ales de partidul de guvernământ, care și-a făcut din acest raport un certificat de promovare cu nota aproape maximă a examenelor. Din păcate, nu s-au prea găsit printre intervențiile din mass-media și ale politicienilor, cu excepția PRM, criticile formulate în raport la adresa autorităților și a modului de administrare a treburilor țării.

Iată câteva dintre cele mai importante obiecții ale raportorilor:

  • "Metodele folosite de Guvern pentru încurajarea votării referendumului au provocat critici din partea observatorilor independenți".
  • "Volumul mare de legislație prelucrată, combinat cu resursele reduse, au limitat posibilitatea Parlamentului de a studia atent legislația, ceea ce stârnește îngrijorare cu privire la adoptarea acquis-ului, la termen".
  • "Politica Executivului de legiferare, prin ordonanțe de urgență și, într-o măsură mai mică, prin ordonanțe a redus transparența procesului legislativ, a limitat oportunitățile de consultare adecvată prin proiectele de acte normative și a contribuit la o situație de instabilitate legislativă".
  • "O sursă adițională de fonduri pentru investițiile locale este "fondul special" gestionat de Guvern care este alocat la discreția ministerelor interesate. Alocarea fondurilor se face adesea pe considerente politice".
  • "Ministrul Justiției continuă să aibă posibilitatea de a numi judecători dintre membrii altor profesiuni juridice și auditori ai Institutului Național al Magistraturii".
  • "Obligația e a plăti în avans executorii judecătorești poate face dificilă aplicarea unor hotărâri judecătorești luate în favoarea unor grupuri cu venituri mici".
  • "Rapoartele internaționale și anchetele de opinie indică faptul că, în România, corupția continuă să fie extinsă și să afecteze toate sferele societății. Programul Național pentru Prevenirea Corupției nu aduce îmbunătățiri substanțiale în problemele privind corupția la nivel politic și nu tratează, într-un mod adecvat, legăturile dintre corupție și crima organizată".
  • "România rămâne serios afectată de traficul cu ființe umane pentru care ea constituie țară de origine, de tranzit și de destinație a victimelor".
  • "Anumite limitări ale libertății de expresie constituie motive de îngrijorare: numărul de surse media într-adecăr independente este limitat și a crescu autocenzura. Un mare număr de companii media au datorii mari la sta, iar facilitățile fiscale acordate de Ministerul Finanțelor face ca media să depindă de bunăvoința autorităților".
  • "La sfârșitul perioadei de referință au fost retrocedate doar 3% din totalul proprietăților de retrocedat, au fost acordate compensații financiare doar pentru 1% din cazuri, iar pentru 2% din cazuri au fost acordate alte tipuri de compensații.
  • Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a pronunțat 34 de sentințe împotriva României, în perioada de referință" etc.

Putem face câteva constatări: Uniunea Europeană a taxat aroganța și auto-suficiența Guvernului care a sfidat Opoziția. Proiectele de legi impuse de Guvern s-au dovedit a fi insuficient elaborate, lacunare și greu de aplicat în practică; corupția generalizată, iar legislația anticorupție promovată în pripă de Guvern, este percepută de către raportori ca o măsură de cosmetică preelectorală; practica ordonanțelor de urgență este considerată ca fiind un procedeu nedemocratic; Guvernul manifestă un dispreț suveran față de instituția proprietății, cu toată publicitatea făcută în jurul introducerii în Constituție a principiului garantării acesteia; alocarea fondurilor de la bugetul de stat, mai ales a "fondului special" se face de către Guvern fără nici un control parlamentar, pe criterii politice; mare parte din mass-media este controlată de Guvern, prin pârghii financiare; Referendumul pentru aprobarea Legii de revizuire a Constituției a fost fraudat de către structurile administrației publice locale și centrale, fapt ce confirmă teza Opoziției. Ce se află în spatele ușilor păzite?

Sunt suficiente elemente pentru depunctare, dar în bunătatea ei nemărginită și dezinteresată, Europa ne aplaudă așa cum l-a lăudat și pe Ceaușescu, purtându-l pe brațe până la zid.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 8 decembrie 2019, 12:35
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro