Napoleon Pop
Napoleon Pop
Ședința Camerei Deputaților din 3 februarie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.3/13-02-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 03-02-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 3 februarie 2004

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.5 Napoleon Pop - declarație referitoare la imaginea publică a instituției Parlamentului;

Domnul Corneliu Ciontu:

................................................

Îl invit la microfon pe domnul deputat Napoleon Pop.

Va urma domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu Coloman.

Domnul Napoleon Pop:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am și eu aceeași plăcere să vă urez tuturor colegilor și dumneavoastră un an bun și cu realizări.

Stimați colegi,

Aș vrea să mă refer puțintel la imaginea publică a instituției Parlamentului.

În Constituția revizuită, art.1 alin4 statuează că "Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale".

Îmi pun întrebarea câți ani ne mai trebuie ca acest principiu de valoare într-o democrație să devină și un fapt, dincolo de aprecierile Uniunii Europene că îndeplinim criteriul politic, dar continuăm să fim vehement criticați pentru lipsa de independență a justiției.

Ceea ce mă preocupă este modelul de percepere a instituției Parlamentului în mass-media și opinia publică. Mă îngrijorează nivelul de credibilitate redus al Parlamentului României, criticile aduse parlamentarilor, toate - în final - conducând la ideea unei alte slăbiciuni instituționale, și chiar la chestionarea - în mintea multora dintre noi - a utilității acesteia.

Această problemă nu pare să fie neapărat legată de separația puterilor în stat. Ea se referă mai degrabă la respectul între aceste puteri și a modului în care partidele înțeleg să-și onoreze respectabilitatea lor - ca vectori absolut necesari ai democrației - în "umplerea" acestei instituții cu reprezentanți și asigurarea funcționării sale independente.

În enumerarea puterilor, Constituția nu întâmplător începe cu cea legislativă, pentru că statul de drept pleacă de la norme general acceptate și reprezentative pentru interesele naționale, a căror promovare este esența statului democrat.

Realitatea ne demonstrează că erodarea instituției parlamentare și a imaginii sale este o consecință, în primul rând, a îngrădirii nefirești de către Executiv a atributului legiferării. Procedura ordonanțelor de urgență, cea a asumării răspunderii guvernamentale, combinată cu ascendența disciplinei de partid asupra conștiinței proprii și a obligațiilor față de electorat sunt, printre altele, reflexul lipsei de respect al puterii față de legislativ.

Dezavuarea obiectului muncii parlamentarilor nu a rămas fără consecințe asupra imaginii instituției, întrucât bagatelizarea muncii acestora a fost prea ușor asociată cu neimplicarea, lipsa de profesionalism, parlamentarii în sine devenind ținta unor critici nu întotdeauna meritate.

De aici, de la dimensiunea respectabilității îngrădite a instituției parlamentare, și până la o campanie potrivnică bine orientată nu a fost decât un pas. Aș putea fi considerat și eu rău intenționat punând întrebarea dacă cineva a făcut o comparație între numărul mașinilor de lux în posesia Executivului, a bodyguarzilor de pe lângă miniștri, a pârtiilor în circulația normală, făcute cu sirene și semnale insistente, aducând aminte de alte timpuri, lucruri care, la nivelul marii majorități a parlamentarilor, nici nu pot fi gândite. Putem vorbi, chiar în acest caz, de un echilibru între Executiv și Legislativ?

Revin acum la responsabilitatea partidelor în ceea ce privește tăria și importanța instituției parlamentare într-un an electoral. Ce se poate înțelege prin respectul unui partid la putere - oricare a fi acela - dacă în final, după ce și-a adjudecat prin voturile electoratului reprezentanții în Parlament, aceștia sunt tratați exclusiv ca o masă de manevră? Primul semnal indus opiniei publice este lipsa de încredere în profesionalismul acestora, și mai ales lipsa de încredere în libertatea conștiinței acestora. Or, manipularea excesivă a parlamentarilor nu poate fi privită cu ochi buni de electorat, în final acest lucru răsfrângându-se asupra onorabilității instituției.

Fac un apel la Executiv și partidele parlamentare de azi și din viitor, că - măcar în virtutea noii Constituții revizuite - instituția Parlamentului trebuie să se bucure de respectul cuvenit, și este de datoria partidelor ca acest respect să fie recâștigat, prin calitatea candidaților pentru Parlament și prin respectul față de independența acestei puteri față de celelalte.

Chiar chestionarea independenței justiției este determinată de manifestarea aceleași lipse de respect, încovoind magistrații pentru care numirea politică le poate umbri oricând profesionalismul, dedicația față de dreptate și încrederea cetățeanului.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu, inclusiv pentru temă, la care subscriu.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 25 ianuarie 2020, 16:04
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro