Ștefan Lăpădat
Ștefan Lăpădat
Ședința Camerei Deputaților din 3 februarie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.3/13-02-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
12-12-2019 (comună)
12-12-2019 (comună)
12-12-2019 (comună)
11-12-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 03-02-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 3 februarie 2004

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.20 Ștefan Lăpădat - intervenție intitulată "Sacrificiul lui Tudor Vladimirescu pe altarul dreptății și libertății poporului";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Ștefan Lăpădat:

Intervenție: "Sacrificiul lui Tudor Vladimirescu pe altarul dreptății și libertății poporului"

Revoluția de la 1821, condusă de Tudor Vladimirescu, a constituit punctul de pornire al emancipării naționale și începutul modernizării societății românești.

Regimul fanariot din Țările Românești, care a durat peste 100 de ani (1711-1821) a cauzat ruinarea economiei, decăderea politică, corupția morală și desființarea armatei naționale.

Regimul fanariot a fost un regim de jaf și exploatare cruntă. Fiecare domnitor, știind că nu va sta mult pe tronul Țării, se străduia să adune o avere cât mai mare. Într-un secol, s-au perindat pe scaunul domniei 40 de domni în Țara Românească și 36 în Moldova.

Tudor Vladimirescu, născut într-o familie de moșneni olteni (tatăl, fiind din Prejna de Mehedinți, se numea Constantin, dar supranumit și Ursu, iar mama, Ana Bondoc, din Vladimirii Gorjului), după o muncă asiduă, și având calități de autodidact, dobândește rangul de mic boier, ocupând funcția de vătaf al Plaiului Cloșanilor din Mehedinți, și de comandir al pandurilor care vor constitui nucleul viitoarei Armate Naționale.

Oștean în armata rusă, în timpul războiului ruso-turc (1806-1812), decorat cu Ordinul Sfântul Vladimir, deprinde cunoștințele și arta militară, pe care le va pune în practică în timpul revoluției.

Tudor Vladimirescu a înțeles starea de nemulțumire generală a tuturor categoriilor sociale exploatate și umilite, dar și starea de conservatorism și neputință a regimului de a se redresa, sursele de energie fiind paralizate.

La 23 ianuarie 1821, revoluția este declanșată prin Marea Adunare a tuturor locuitorilor de la Padeș (Gorj), unde Tudor citește primul document programatic "Proclamația de la Padeș", căruia i-au urmat altele, și anume: Cererile norodului românesc, elaborat în februarie, proclamațiile din București și din alte județe (16 și 20 martie).

Toate aceste documente au constituit "Programul revoluției", care cuprindea revendicările economice, sociale și politice ce aveau drept obiectiv "transformarea societății românești". Aceste revendicări erau:

  • stabilirea principiilor de organizare și de conducere ale adunării obștești, rolul ei militar și politic;
  • conduita țăranilor față de averile boierești;
  • eliminarea fanarioților din dregătoriile laice și ecleziastice;
  • promovarea în funcții pe baza meritelor personale;
  • desființarea privilegiilor boierești;
  • reînființarea Armatei Naționale;
  • dobândirea drepturilor folositoare la toată obștea.

Programul revoluției nu s-a înfăptuit în cele 5 luni, dar avea să fie reluat și continuat de către revoluționarii de la 1848, cu adăugirile punctuale deja cunoscute.

Pentru corectitudinea și severitatea sa, Tudor Vladimirescu avea să fie trădat de unii căpitani, care nu s-au opus în momentul arestării sale de către greci, la Golești, și care în mod mișelesc l-au măcelărit la Târgoviște în noaptea de 26/27 mai 1821.

Tudor Vladimirescu a fixat și a impus în conștiința contemporanilor condiția lui de patriot și apărător al dreptății și libertății poporului. Așa a și rămas în conștiința posterității.

Anul 1821 marchează începutul istoriei moderne a României. Este începutul unei noi epoci în care societatea românească va cunoaște transformări profunde în plan economic, social, politic și cultural.

Problema românească a fost abordată de Marile Puteri europene, care vor determina "Poarta Otomană" să înlăture domnitorii fanarioți, înlocuindu-i cu domni pământeni: Grigore Dimitrie Ghica în Țara Românească și Ioniță Sandu Sturza în Moldova.

Nicolae Bălcescu afirma că "Revoluția de la 1821 a strigat dreptate și a vrut ca tot românul să fie liber și egal, ca statul să se facă românesc".

Astăzi, la 183 de ani de la marele act istoric al Revoluției lui Tudor Vladimirescu, care a pus capăt dominației fanariote spoliatoare, redând românilor conducerea propriului stat, suntem îndreptățiți să afirmăm că, pentru o scurtă perioadă de timp, Tudor Vladimirescu a fost întâiul domnitor, reîncoronat, al Țării Românești restaurate.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 12 decembrie 2019, 15:51
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro