Ioan Sonea
Ioan Sonea
Ședința Camerei Deputaților din 3 februarie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.3/13-02-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
04-12-2019
27-11-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 03-02-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 3 februarie 2004

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.21 Ioan Sonea - intervenție cu titlul "Viață dublă";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Ioan Sonea:

"Viață dublă"

Aproape că nu există zi lăsată de la Dumnezeu în care să nu răzbată din membranele radiourilor, din reportajele televiziunilor sau/și din paginile presei scrise vești despre răsunătoarele rezultate obținute de actuala putere în lupta pentru reconstrucția materială și morală a societății postrevoluționare românești. Lupta cu sărăcia a fost câștigată, tot românul are casa lui, unii chiar mai multe, tot cetățeanul primește de la stat bani, unii chiar și pentru nemuncă, tot tineretul poate să se bucure de excursii de studii în străinătate, unii chiar câștigă experiență în cultivarea căpșunilor, asistența medicală este asigurată pentru tot omul, la români se moare de sănătos, tot copilul merge la școală, unii să-și primească laptele și cornul, și tot așa, se poate constata că toate fiind în ordine, guvernului nu-i mai rămâne altceva de făcut decât să întocmească agende pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Tocmai s-a finalizat pagina pentru 2004, când unii care măsoară cu alte unități de măsură, taie cu alte foarfece. Taie din "bărbile" boierilor de pe Dâmbovița, din panglicile costumelor de carnaval care au devenit permanente (și panglicile și carnavalul). Bărbierul coordonator al acestor cosmetizări, deputatul olandez Arie Oostlander, unul dintre cei mai influenți politicieni de la Bruxelles, membru al Parlamentului European, a propus Comisiei pentru Extindere, suspendarea negocierilor cu patria noastră dragă, aceasta în timp ce la discuții lua parte și baroneasa Emma Nicholson, raportorul pentru România și coordonatorul raportului privind evoluția României în procesul de aderare.

Drept pentru care fapte? Spune parlamentarul european că România nu este "un stat de drept", din cauza "corupției înspăimântătoare" și a "situației catastrofale a copiilor orfani". «Fenomenul corupției este încă foarte grav în România, în ciuda eforturilor reușite de autorități». Eforturile sunt reușite, pentru că înseamnă doar promisiuni, dar rezultatele? Totodată spune olandezul că "Sistemul juridic are lacune de procedură care încurajează corupția și îi pune pe judecători la adăpost de pedepse. (...), pentru majoritatea românilor salariul nu este suficient pentru a supraviețui, ceea ce induce corupția." Oostlander ceruse, din 2002, eliminarea cererii de fixare a unei date de aderare pentru România.

După cum se duc zvonurile, unii parlamentari europeni au adus în atenție situația minorităților, iar Jozsef Szajer, un observator ungar, spunea «că zone întregi din România, cu populație de peste 90 la sută maghiară, doresc să fie autonome». Baroneasa Nicholson a apreciat că "s-a pus degetul pe rană", pentru România. Olandezul spunea că «corupția pare scăpată de sub control, la fel si problema copiilor instituționalizați». Acuză faptul că serviciile secrete sunt foarte implicate în problemele economice și politice, ceea ce nu face parte din criteriile politice pentru aderare. «Sunteți cel mai slab candidat. Imi pare rău să o spun, dar autoritățile și cetățenii voștri trebuie să știe exact ce cred cei din UE despre starea de fapt din Romania.»

Nu cred că există român care să dorească altceva decât de a fi considerat ceea ce este: un european. Este cu totul alta problema integrării în structuri politice și economice. Cine își poate imagina că pot exista români care să nu dorească să avem, ca țară, o putere economică solidă, care să poată face față competiției economiei de piață, un nivel de viață decent, să fim tratați ca ființe umane nu ca simple unelte? Și cu toate acestea iată că asistăm la o competiție în care miza este imaginea în ochii electoratului. Cine dorește mai mult integrarea în UE? Cine face totul pentru ca România să fie agreată de mai marii Europei? Ca să se poată răspunde la aceste întrebări, cei care le pun, din nou inventează oameni, partide, doctrine care s-ar opune. Și iată așa apare ca neobosită lupta celorlalți, sacrificiile pe altarul Europei.

Tema integrării europene a devenit subiect în lupta electorală dintre partide. PSD folosește tema integrării pentru a-și lăuda "realizările". Partidul de guvernământ vrea să arate că, spre deosebire de alte partide, ar fi făcut cele mai multe și semnificative progrese pe linia integrării europene, inclusiv în viața zilnică a fiecărui român. Desigur, nici un cuvânt despre scumpirile periodice, despre părăsirea țării, despre corupție sau injustiție. Despre poporul român nici nu se prea vorbește, nici măcar nu a fost întrebat cum își imaginează drumul spre Europa. Cu poporul se vorbește prin sondaje, cel mai des trucate. Pentru el vorbesc aleșii, acei care se "sacrifică" ducându-și viața prin palatele imperiului. Aceștia au de luptat din greu cu baroni și baronese care ne cam amenință.

Baroneasa Emma Nicholson de Winterbourne, vicepreședinte al Comisiei de Afaceri Externe din Parlamentul European, a criticat dur "încălcarea de către România a moratoriului asupra adopțiilor internaționale și a Convenției Națiunilor Unite pentru Drepturile Copilului" faptă "care pune sub semnul întrebării cooperarea fructuoasă dintre România și Parlamentul European, în această problemă". Aderarea României la Uniunea Europeană depinde de îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga și acordul cu Italia este un act "îngrijorător" din punct de vedere al îndeplinirii acestor criterii politice. Se cere Comisiei Europene să investigheze rapid situația. Dar de ce nu o face justiția română? Desigur că totul se evaluează în dolari.

În același timp, în România se creează, la inițiativa ministrului justiției, o nouă poliție, Poliția Judiciară. Unii spun că această instituție nu răspunde interesului social și nu urmează un model european, fiind încadrată în tipul de «sistem stalinist». Deci, optimismul exagerat și folosirea în campanie a temei integrării nu prea au suport real. Dar românii nici nu trebuie să știe acest lucru. Pentru ei gândește acum doar PSD. Și totuși, România trebuie să depășească aceste momente. Acum noi nu prea mai înțelegem pe cine să credem. Ce interes ar avea iubiții noștri conducători să ne mintă și să ne prezinte ca pe o țară dorită și așteptată? Ce interese or fi având acești raportori și parlamentari europeni în a arăta o altă față, decât cea reală, a României? «Nu trageți în pianist!». Poate timpul și alți oameni, dintre cei care vor veni, ne vor dezvălui fața adevărată a lucrurilor.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 6 decembrie 2019, 17:52
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro