Corneliu Ciontu
Corneliu Ciontu
Ședința Camerei Deputaților din 3 februarie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.3/13-02-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 03-02-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 3 februarie 2004

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.32 Corneliu Ciontu - declarație politică: "Dezvoltarea durabilă";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Corneliu Ciontu:

Declarație politică: "Dezvoltarea durabilă"

Se povestește despre sculptorul Pygmalion că a cioplit o statuie atât de frumoasă, încât s-a îndrăgostit de ea și a cerut zeilor să-i dea viața, pentru a o lua în căsătorie. Sub pana unui mare dramaturg englez, sculptura lui Pygmalion a devenit o tânără din clasele de jos, săracă și neșlefuită, care este educată de un aristocrat inteligent, suferind o asemenea metamorfoză, încât pare recreată după gustul și aspirațiile învățătorului său.

În anul 2004, clasa politică românească se află în ipostaza lui Pygmalion, iar România pare o țară care trebuie regenerată. Sub raport social, moral, economic și politic, România suferă de întârzieri și carențe majore. Acest lucru, aparent descurajant, constituie în fapt o provocare de dimensiuni istorice. Politicienii, oamenii de afaceri, economiștii de astăzi vor construi, asemenea lui Pygmalion, o Românie conformă proiectelor și aspirațiilor lor. O Românie după chipul și asemănarea lor, de care să se poată îndrăgosti. Nu putem decât să sperăm că aceste chipuri și proiecte vor fi oneste, mature, responsabile.

Vorbim astăzi despre dezvoltarea durabilă a României. Dezvoltare înseamnă progres material, urbanizare, creștere a nivelului de educație, conștiință civică, o distribuție mai largă a puterii. Uneori, succesele economice determină aceste procese - așa cum se întâmplă în China contemporană. Alteori, prosperitatea economică este rezultatul unui larg proces de evoluție civică și intelectuală, așa cum s-a întâmplat în Europa renascentistă. Fără îndoială, pentru a obține o dezvoltare solidă, România, este nevoită să sincronizeze toate aceste procese. Nu putem obține progrese unilaterale. Nu putem crește economic fără a progresa în materie democratică - decât amenințând trăinicia procesului de dezvoltare.

Deloc întâmplător, teoriile culturaliste ale dezvoltării vorbesc despre factorul decisiv numit nevoia de reușită, motivația reușitei. Fără o nevoie autentică a oamenilor de a obține performanțe intelectuale sau economice, dezvoltarea rămâne abia un deziderat. Din acest punct de vedere, problema corupției nu este doar o amenințare de tip structural, ci și una de tip psihologic. Un sistem de afirmare și reușită care funcționează prin mecanisme corupte, o economie care e controlată politic nu pot dezvolta o mentalitate competitivă, orientată spre succes prin respectarea regulilor. Dacă noile generații vor fi educate în mediul corupt al realizărilor facile și al compromisurilor, România nu va putea progresa. Pentru anvergura corupției din România suntem cu toți vinovați, și nu avem dreptul să ascundem această realitate în spatele unor bilanțuri cochete.

În materia creșterii economice, prioritățile României sunt evidente și ele concordă cu politica economică a PRM: edificarea clasei de mijloc, dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, reașezarea fiscală mai dinamică și mai justă, crearea unui mediu de afaceri stabil și sanitar, eradicarea corupției. Tocmai pentru că aceste priorități sunt ferme și unanim acceptate, aș dori să insist asupra determinanților sociali ai oricărei creșteri economice. Un proces de dezvoltare presupune o dinamică accelerată: lucrurile se schimbă rapid, societatea se deplasează în ritm alert. Riscul acestei evoluții accelerate este dezordinea, anomalia, haosul schimbării necontrolate. Din acest motiv, procesul de creștere economică trebuie să aibă loc pe fondul unui reale stabilități de ordin social și politic. Pentru Auguste Comte, orice societate presupune o dimensiune dinamică, dar și una statică. Avem nevoie de stabilitate constituțională, legislativă, politică, instituțională pentru a pune bazele unei dezvoltări durabile. România orientată spre creștere nu poate trăi într-o continuă stare de neliniște constituțională. Nu putem vorbi la nesfârșit de autonomii teritoriale pe criterii etnice, punând astfel sub semnul întrebării chiar primele articole din Constituția României. Codul electoral pe care îl pregătim în aceste zile trebuie să fie gândit pentru a însoți societatea românească în următorul secol. Așa cum arăta un binecunoscut gânditor de orientare liberală, statul de drept nu permite schimbarea regulilor în timpul jocului; statul de drept are reguli stabile, care permit cetățenilor planuri de viață cu largă extindere. Legea din România trebuie să probeze durabilitate, persistență în timp. Nu putem începe, cu fiecare guvernare, de la zero, pentru că o dezvoltare durabilă presupune straturi succesive de creștere, nu progrese statistice pe patru ani. Fenomenul supremației legislative a ordonanțelor de urgență trebuie controlat și restrâns.

Nu în ultimul rând, avem nevoie de o pace politică autentică. Firește, această pace nu înseamnă o complicitate a clasei politice în conservarea unor privilegii și nedreptăți flagrante. Pacea politică presupune o deschidere față de ideile adversarilor. Pacea politică repudiază ideea partidelor dezirabile și indezirabile, implică toleranță și dialog. Culpabilizarea unor largi segmente de alegători pentru opțiunea lor electorală nu poate produce decât o radicalizare politică de care România nu are nevoie în drumul său inconturnabil spre Uniunea Europeană.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 28 februarie 2020, 9:46
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro