Plen
Ședința Camerei Deputaților din 10 februarie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.8/20-02-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 10-02-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 10 februarie 2004

6. Dezbateri asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.120/2003 pentru aprobarea demarării de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. a procedurii de negociere cu o singură sursă cu firma Bechtel Internațional Inc., în vederea încheierii contractului de proiectare, construire și finanțare a autostrăzii Brașov-Cluj-Borș.  
 
consultă fișa PL nr. 752/2003

 

Domnul Constantin Niță:

  ................................................

Următorul proiect, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 120/2003 pentru aprobarea demarării de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România a procedurii de negociere cu o singură sursă, cu firma Bechtel International Inc. în vederea încheierii contractului de proiectare, construire și finanțare a autostrăzii Brașov-Cluj-Borș.

Comisia pentru industrie și servicii? Este procedură de urgență, ar trebui să fie?

Domnul Antal Istvan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaților, Comisia pentru industrie și servicii a fost sesizată cu adresa nr.752/03.02.2004, pentru avizare și dezbatere în fond în procedură de urgență, cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 120 din 2003 pentru aprobarea demarării de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. a procedurii de negociere cu o singură sursă, cu firma Bechtel International Inc. în vederea încheierii contractului de proiectare, construire și finanțare a autostrăzii Brașov-Cluj-Borș.

În Ordonanța Guvernului nr. 16 din 1999 privind aprobarea programului prioritar de construcția a autostrăzilor și a drumurilor naționale cu 4 benzi de circulație, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.1 din 2002 și prin Legea nr.451 din 2003, este prevăzută realizarea autostrăzii Borș - Oradea - Cluj-Napoca - Tg.Mureș - Brașov. Prin Hotărârea Guvernului nr.1363 din 18 noiembrie 2003 au fost aprobați indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții, Autostrada Brașov,Tg.Mureș, Cluj, Oradea astfel: valoarea investiției - 3.433.150.000 euro, lungime - 415 km și durata investiției - 9 ani.

Guvernul României și Guvernul SUA au semnat o declarație de intenții pentru cooperarea în domeniul transporturilor în vederea demarării unui amplu program pentru finanțarea construirii de autostrăzi pentru o perioada cât mai scurtă.

Față de interesul manifestat de Guvernul României, firma Bechtel International Inc. în asociere cu Firma N.K. a supus examinării Guvernului o propunere având ca obiect conlucrarea în vederea construirii de autostrăzi în România și asigurarea sprijinului pentru obținerea finanțării de la instituțiile financiare internaționale.

Prin Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 120/2003 se propune demararea procedurii de negociere cu o singură sursă pentru realizarea acestei autostrăzi. Ordonanța de urgență a Guvernului fost avizată favorabil de Consiliul Legislativ cu avizul nr.1601 din 18 noiembrie 2003.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a fost adoptat de Senat în ședința din 17 decembrie 2003, în forma prezentată de Guvern.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil și de Comisia pentru buget, finanțe și bănci, cu Avizul nr.34/04.02.2004.

În raport de obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Examinarea proiectului de lege a avut loc în ședința comisiei din data de 4 februarie 2004. La lucrările comisiei au fost prezenți 21 de deputați din totalul de 25 de deputați, membri ai comisiei.

La dezbaterea proiectului de lege au participat ca invitați specialiști din Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.

Potrivit art.75 din Constituția României, republicată, și a prevederilor art.86 alin.3 pct.1 din Regulamentul Camerei Deputaților, modificat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr.23 din 2003, proiectul de lege este de competența decizională a Camerei Deputaților.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Constantin Niță:

Fiind procedură de urgență, v-aș ruga să propuneți timpii.

Domnul Antal Istvan:

Propun 10 minute pentru dezbateri și 3 minute pentru intervenții, dacă sunt, având în vedere importanța problemei.

Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 2 abțineri.

Vă rog! Poftiți! Doamna Anca Boagiu. O lăsăm pe doamna, în semn de politețe.

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Ne aflăm în fața unui proiect de ordonanță de urgență care de data aceasta, și de data aceasta, într-o anumită conjunctură extrem de sensibilă pentru România, respectiv aceea a scandalurilor generate de adopțiile internaționale, riscă să genereze un nou scandal internațional. Și am să vă aduc câteva argumente în susținerea celor menționate anterior.

Deja oficialii europeni au avut nenumărate declarații vizavi de acest proiect, proiect pe care îl pun sub semnul întrebării, în contextul negocierilor pentru aderarea României în Uniunea Europeană.

Unul dintre motivele pentru care riscăm să generăm un nou scandal a fost deja menționat de unul dintre diplomații europeni care a avertizat că situația creată în România prin încredințarea construirii acestei autostrăzi din sursă unică, pune în pericol șansele României de a obține statutul de economie de piață funcțională din partea Uniunii Europene, care este de altfel un test cheie în vederea aderării.

În același timp, în condițiile în care România și-a asumat, prin acorduri internaționale, dezvoltarea rețelei transeuropene, din nou Uniunea Europeană are o temere legată de modul în care această autostradă va fi finanțată.

La nivel european există finanțare pentru dezvoltarea rețelei transeuropene. Ce se va întâmpla în cazul în care pe partea de vest a țării sunt construite simultan două autostrăzi? Două autostrăzi, dintre care cea de-a doua din punct de vedere al rentabilității nu se justifică.

Acum, eu pot să înțeleg, noi putem să înțelegem faptul că suntem și în fața unei înțelegeri pe care o avem cu Guvernul Statelor Unite, dar cred că poziția noastră trebuie să fie cât se poate de fermă și de tranșantă, stabilind clar direcția în care noi ne îndreptăm și gândindu-ne cu multă celeritate la momentul în care ne aflăm.

Practic, în conjunctura internațională politică, suntem în aceeași situație în care suntem cu adopțiile. Avem alegeri parlamentare la nivel european, vor fi atacuri, avem niște acorduri pe care noi ni le-am asumat și pe care trebuie să le respectăm.

În același timp, tot Uniunea Europeană consideră că această procedură este lipsită de transparență și că deseori lipsa de transparență, precum și corupția au fost menționate, de altfel, ca obstacole în calea aderării României la Uniunea Europeană.

Discutând despre oportunitate, am urmărit cu mult interes schema de finanțare propusă. Practic, nu știm nimic despre modul această autostradă va fi finanțată. Aș putea să citez doar ziarul "Adevărul" care, astăzi, ne spune că "Guvernul este în căutarea surselor de la băncile comerciale române". Atunci, dragi colegi, costul investiției, valoarea investiției nu va fi cea de 3,4 miliarde de euro, așa cum o avem noi menționată în raportul comisiei de specialitate. Cu dobânzi cu tot, vom ajunge la 8 miliarde, circa 8 miliarde de euro.

Nu înțeleg care este urgența construirii acestei autostrăzi câtă vreme acordul cu Statele Unite, protocolul de înțelegere spune că este un program de construire în termen foarte scurt a autostrăzilor. Nu știu dacă foarte scurt înseamnă termenul pe care îl prevede acest proiect, adică în nouă ani. Nici pe departe nu este un termen foarte scurt. Și, în condițiile menționării acestui acord și acestei finanțări, guvernul înțeleg că a încercat să identifice și alte surse, surse europene.

Reacția surselor europene de finanțare a fost următoarea: Banca Europeană de Investiții a arătat că nu poate participa la contracte atribuite fără licitație publică, iar Fondul Monetar Internațional a precizat că nu finanțează proiecte. Aceasta înseamnă că România va fi nevoită, aproape cu siguranță, să strângă restul banilor necesari din surse guvernamentale. Și lucrul acesta se întâmplă într-o perioadă în care statul se luptă din greu să-și echilibreze bugetul și să finanțeze procesul de aderare la Uniunea Europeană.

Tot ca o informație: în cadrul Uniunii Europene, decizia luată de curând, de care ar trebui să fim avizați și noi, este aceea ca proiectele de investiții în infrastructură să fie făcute cu prioritate prin parteneriat public-privat, înseamnă preluarea riscurilor de către investitor. Dacă această autostradă este o investiție rentabilă, nu știu, nu înțeleg, nu pot să înțeleg, și poate reprezentantul Guvernului ne va explica lucrul acesta, de ce nu se construiește în parteneriat public-privat?

Aș avea un răspuns. Pentru că oricum știm că nu va fi rentabilă și Guvernul României va trebui să suporte din sursele guvernamentale această construcție.

Deci, ne aflăm în fața unui proiect lipsit de transparență, ne aflăm în fața unui nou scandal și în fața unor noi critici aduse de către Uniunea Europeană, justificate, de altfel, datorită poziției pe care o avem, ne aflăm în fața unui proiect care va împovăra bugetul României, ne aflăm în fața dublării, dacă vreți, a autostrăzilor pe partea de vest a României.

În aceste condiții, domnule președinte și dragi colegi, noi credem că trebuie să judecăm cu multă înțelepciune acest proiect și să luăm în considerare faptul că ne interesează pe toți, chiar dacă nu vom mai fi parlamentari peste puțină vreme, vom fi responsabili de decizia pe care astăzi o luăm. Responsabili față de cetățenii României, responsabili în fața Uniunii Europene.

Mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Aș ruga, înainte de a da cuvântul celorlalți colegi, pe șefii grupurilor parlamentare, să invite colegii în sală pentru vot.

Domnule Popa, trei minute, v-aș ruga să vă încadrați în termenul stabilit. Vă rog.

Domnul Cornel Popa:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am considerat și considerăm de maximă importanță pentru România articularea infrastructurii de transport rutier de la noi cu cea de foarte bună calitate din Europa. Cu atât mai mult, cea a autostrăzilor din România.

În acest sens, ne-am făcut o datorie de onoare în a urmări și accelera traducerea în fapt a Programului prioritar de construcție a autostrăzilor din România. Găsim de cuviință să subliniem o dată în plus că dezvoltarea infrastructurii de transport trebuie să urmeze sensul de dezvoltare a relațiilor economice ale României spre Comunitatea Europeană. Tocmai de aceea, tronsonul de autostradă Borș - Oradea - Brașov este unul de importanță capitală pentru Români. Fie și dacă luăm în calcul doar dezvoltarea explozivă de-a lungul ei. Sau certitudinea faptului că întotdeauna, investițiile străine vin doar până la capătul autostrăzii.

Este și una din rațiunile pentru care la Oradea, în 23 iunie 2001, se întruneau la masa tratativelor parlamentari ai tuturor formațiunilor politice reprezentate în Parlament, președinți și vicepreședinți ai consiliilor județene din județele Bihor, Cluj, Maramureș, Satu - Mare și Mureș, precum și deputați și președinți de consilii județene din județele Hajdu - Bihor și Szatmar - Bereg din Ungaria. Întâlnirea de la Oradea s-a încheiat cu semnarea, în unanimitate, a Declarației de la Oradea, care cerea cuprinderea în program de prioritate a autostrăzii Oradea-Brașov.

Fiecare dintre cei prezenți s-a bucurat atunci când litera de lege, a se vedea Legea nr.1/2002 și Legea nr. 451/2003, prevedea ca prioritate de execuție tronsonul Borș - Oradea - Brașov. Cu atât mai mult cu cât în această parte de țară, infrastructura de transport rutier lasă mult de dorit în privința calității ei. Și cu atât mai mult cu cât acest tronson trebuie să fie doar parte din rețeaua de autostrăzi din România, rețea care trebuie să împânzească România de mâine, o Românie integrată în Uniunea Europeană.

Din păcate, acest proiect este pe cale de a fi compromis cu inconștiență de actualul guvern. Ceea ce trebuia să fie o autostradă care să lege România de Europa, a devenit un motiv de pronunțată discordie în Europa. În loc să se supună rigorilor legii privind sistemul public de achiziții, Guvernul P.S.D., gestionarul de azi al destinelor României, a încredințat lucrarea pentru construcția autostrăzii, fără a organiza o licitație. Fapt cu atât mai grav, cu cât firma Bechtel Inc., cea care a primit lucrarea, le-a sugerat guvernanților noștri că ar fi mai bine să îndeplinească cerințele legale, organizând o licitație internațională.

Putem trece cu vederea graba copilărească și foamea de capital electoral al Guvernului P.S.D., dar nu putem accepta ca de dragul acestora, interesele României să fie lezate.

De aceea, noi, liberalii, ca fideli susținători ai proiectului Oradea-Brașov, ne declarăm dorința ca aceasta să se realizeze cât mai curând, dar în condiții de legalitate, și cerem Guvernului P.S.D. să-și asume răspunderea pentru imensa greșeală pe care a făcut-o în gestionarea acestui proiect, împingând un executant serios, firma Bechtel Inc. Internațional, într-o zonă de maximă suspiciune.

Interesul general, acela de a construi în regim de prioritate autostrada Borș-Oradea-Brașov, va prima și de data aceasta, subordonând reținerile noastre în ceea ce privește ocolirea unei licitații corecte. De aceea, vom vota pentru la Proiectul de Lege pentru adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.120/2003, pentru aprobarea demarării de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. a procedurii de negociere cu o singură sursă cu firma Bechtel Internațional Inc., în vederea încheierii contractului de proiectare, construire și finanțare a autostrăzii Brașov - Cluj - Borș.

Mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Domnul Buzea, v-aș ruga.

Domnul Cristian-Valeriu Buzea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Raportul Comisiei nu precizează că din cei 21 de deputați prezenți, reprezentanții P.R.M. au votat împotriva acestei ordonanțe de urgență.

Expunerea de motive din raport este sumară și nu aduce nici un argument pentru adoptarea procedurii de negociere cu o singură firmă și renunțarea la licitație.

Deși se încalcă flagrant Ordonanța de urgență a Guvernului nr.60 din mai 2001, aprobată prin Legea 212 din 2002 privind achizițiile publice, Guvernul încearcă să impună, prin metode ce țin de autocrație, și nu de democrație, o hotărâre care urmărește satisfacerea unor interese de grup. Însăși graba cu care se forțează o decizie ce se referă la o perioadă de nouă ani este bizară și total nemotivată.

Este foarte probabil că în modul în care am fost obișnuiți în această legislatură, dorința guvernului se va impune.

În art.12 din Ordonanța de urgență nr.60 se precizează cazurile în care autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere cu o singură sursă. Am convingerea că toți cei prezenți le-ați recitit în aceste zile.

Și decizia Guvernului, materializată în Ordonanța nr.120, nu se încadrează în nici una din aceste condiții și nici o explicație din cele lansate în presă, de natură istorică, nici legată de interesul național și nici de criză de timp sau strategie, nu rezistă unei analize obiective și nici nu sunt menționate în Ordonanța de urgență nr. 60. Pentru a nu mai vorbi de argumentele tehnice sau de natură economică care par că nu au nici o legătură cu problema de față.

Faptul că firma Bechtel International este o firmă de prestigiu, este desigur un lucru pozitiv. Dar mai ales în această situație nu este clar de ce nu ar fi putut câștiga corect o licitație organizată conform legii. Renunțarea la licitație atrage suspiciuni, critici din partea Uniunii Europene și pierderea unor surse de finanțare, anumite organisme financiare neimplicându-se în situații care nu respectă modul legal de achiziții publice.

Mai mult decât atât este condamnabilă ușurința cu care Guvernul împovărează bugetul României pe următorii ani, într-o situație economică dezastruoasă, impunând eforturi financiare insuportabile din partea populației.

Starea drumurilor din țară este într-adevăr catastrofală, iar refacerea infrastructurii este o problemă de mare importanță. După ani de guvernare, această problemă ni se prezintă ca o calamitate naturală, nu ca o vină directă a celor care au guvernat, și se încearcă folosirea acestei situații ca suport într-o decizie subiectivă.

Este aberant să se dea prioritate construirii unei autostrăzi din bani publici, înaintea unui proiect cu finanțare europeană, discutat cu mult timp în urmă, și care ne-ar fi legat la fel de bine de Europa, în condiții mai economice și mai avantajoase.

Din acest punct de vedere, Partidului România Mare consideră Ordonanța de urgență a Guvernului nr.120 ca un act nedemocratic, nejustificat economic, cu consecințe grave asupra nivelului de trai în România în următorul deceniu, făcut să satisfacă interesele de grup ale Puterii, fără a ține cont de interesul național.

Suntem cu totul de acord că reabilitarea infrastructurii este extrem de importantă, direct legată de integrarea României în Uniunea Europeană, suntem cu totul de acord că strângerea relațiilor cu Statele Unite este benefică pentru țara noastră, dar aceste obiective pot și trebuie să fie atinse pe o cale democratică și transparentă.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Constantin Niță:

Da. Și eu vă mulțumesc.

Domnul Niculescu, un minut, după care urmează domnul secretar de stat Bota.

Domnul Constantin Niculescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cu toate că erau trei minute... însă aș vrea să prezint, doamnelor și domnilor colegi, o situație total anacronică.

Suntem aproape, dacă nu chiar ultima țară europeană din punct de vedere al kilometrilor de autostradă. Iată că s-a găsit o soluție poate cu cel mai bun constructor de autostrăzi. Criticăm modalitatea. Criticăm, de asemenea, și am mai auzit soluții că în România nu se justifică autostrăzile. Am mai auzit lucruri prin care am reabilitat singurii noștri o sută și câțiva km de autostradă de vreo patru-cinci ori. S-au tăiat sute de panglici, ca la un moment dat, după șase luni, să reapară mult-doritele gropi, pe care, probabil că trebuie din nou să le reabilităm.

De asemenea, s-a folosit în România un sistem total anacronic. În loc să ne gândim la autostrăzi, am tot lărgit cu câte o jumătate de metru, cu câte un metru, actualele drumuri. Astăzi, trasăm o autostradă care devine vitală pentru țara noastră și, din acest punct de vedere, încercăm să boicotăm sau cumva să tergiversăm, pentru că de ce s-o facem repede, când putem s-o facem încet. Nu știu ce ascunde acest "încet".

Eu aș vrea să le doresc celor care spun că România nu are nevoie de autostrăzi, să facă cei 2 milioane de kilometri pe care personal mi i-am adunat, nu, așa, la nivelul de 50-60.000 de kilometri pe care i-au făcut la volan. După ce o să se urce la volan și să parcurgă milioanele de kilometri pe care-i parcurg oamenii care ne asigură aprovizionarea, oamenii care-și fac interesul cu automobilul, atunci sigur că o firmă de prestigiul acestei prestigioase firme constructoare de autostrăzi va putea să facă o autostradă în România, cu care să ne mândrim. Autostrăzile sunt un efort al statelor, autostrăzile sunt puncte strategice.

Pentru acest lucru, cred că trebuie să votăm în cunoștință de cauză, ca această autostradă să-și înceapă lucrările.

Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Da, poftiți.

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte de ședință,

Vă mulțumesc că se revine la regulament și-mi dați voie să vorbesc.

E vorba de următorul aspect precizat în modificările aduse Constituției. Pentru a stopa sarabanda ordonanțelor de urgență promovate de către actualul guvern, s-a precizat că este obligatoriu ca în expunerea de motive care însoțește asemenea documente, să se definească urgența care impune emiterea acestui document.

Am analizat cu foarte mare atenție și cu responsabilitate expunerea de motive semnată de domnul prim-ministru, Adrian Năstase, și vreau să declar public că n-a rezultat din nici unul dintre paragrafele acestei expuneri de motive urgența care să impună elaborarea și emiterea acestei ordonanțe de urgență.

Având în vedere că se încalcă prevederile Constituției, modificată și adoptată prin referendumul din luna octombrie anul curent, vă solicit ca să nu se supună dezbaterii și să nu se discute acest proiect de lege pentru că se aduc încălcări noii Constituții a României.

Domnul Constantin Niță:

Comisia, v-aș ruga să dați răspunsuri. La dezbateri generale, nu mai putem să vă dăm cuvântul.

Domnul Antal Istvan:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor,

Permiteți-mi să vă citesc totuși din expunerea de motive pentru a justifica oarecum urgența despre care s-a vorbit mai înainte. Din punctul meu personal de vedere această urgență de a construi o autostradă care să ducă spre vest, ține cam de 20 de ani, cam din 1984, de când am pierdut noi startul, respectiv cam din perioada în care celelalte state, încă comuniste, dar care așteptau cu inteligență totuși căderea regimului, și-au construit autostrăzi. Și au câștigat față de noi cel puțin 10 ani.

Deci, răspunsul meu personal dacă doriți, dar și al al grupului nostru și al celor care susțin dezbaterea acest proiect în procedură de urgență, este că justificarea este foarte bine punctată și în expunerea de motive, de altfel, în care se spune că având în vedere îndeplinirea proiectului de construire a unei autostrăzi între București și Budapesta, având în vedere faptul că începând din mai anul acesta, granița Europei ajunge la Oradea, deci, avem nevoie de o legătură directă pentru a putea atrage acel capital care ne-a cam ocolit în ultimii sau în cei 10 ani, sau cei 14 ani trecuți de la schimbări, a necesitat unele modificări în legislația actuală pentru a permite demararea lucrărilor și semnarea acestui contract mai urgent.

Și, dacă-mi permiteți, o să mai fac o singură referire și la direcția despre care s-a vorbit, s-a pus această întrebare, în ce direcție ne îndreptăm. Este un răspuns clar, această ordonanță de urgență și acest contract, cea mai mare investiție care se va realiza în țara noastră, este un răspuns concret. Și dacă doriți v-aș aduce aminte de o perioadă în care am participat și noi la guvernare și am susținut la vremea respectivă Decizia de la Helsinki din 1997 de a demara lucrările Coridorului IV, așa cum s-a stabilit la vremea respectivă, dar cu uimire am constatat, am semnalizat spre vest la vremea respectivă, dar am început să construim spre est autostrăzi.

Acum consider că într-adevăr ne îndreptăm în direcția bună și sper ca acest proiect să fie susținut aici, în plenul Camerei Deputaților, în așa fel ca ministerul care a inițiat și guvernul care a aprobat să-și poată îndeplini programul, în așa fel cum îndeplinește și programul de investiții privind construcția de locuințe și construcția de săli de sport. Și noi credem, din partea grupului nostru, și colegii noștri care au votat în comisie acest proiect de lege și totodată ne cerem scuze că n-am menționat în raportul nostru că cei patru colegi de-ai noștri de la P.R.M. au votat împotrivă, într-adevăr, așa a fost, considerăm că este de bun augur și susținem realizarea acestei investiții și aprobarea în plenul Camerei a acestei ordonanțe de urgență.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul secretar de stat Bota, vă rog.

Domnul Sorin Ovidiu Bota (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Țin să fac pentru început două observații cu privire la sprijinul instituțiilor financiare internaționale pentru acest proiect. Fondul Monetar Internațional sprijină politica macroeconomică a guvernelor și susține deficitul bugetar. Nu finanțează niciodată proiecte individuale. Instituțiile financiare europene au un plafon negociat de mult și negociat în continuare pentru viitor, plafon care nu permite realizarea tuturor proiectelor de infrastructură și nu numai ale României.

Uniunea Europeană are programe prin ISPA și prin fondurile de coeziune după aderare care, de asemenea, au un plafon și un ritm care din păcate nu răspund în totalitate necesităților României, necesități care la ora actuală au devenit stringente, iar investițiile în infrastructură sunt singura modalitate de dezvoltare a economiei pe orizontală.

Parteneriatul public-privat este o soluție alternativă de finanțare pe care conducerea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului l-a promovat în 2002. Suntem în prezent în negociere pentru șapte proiecte de parteneriat public-privat începute anul trecut și care negocieri încă nu s-au terminat. De aici rezultă imperios necesar găsirea altor soluții, soluții la care am apelat prin prezentarea proiectelor mari ale României pe alte continente. La aceste proiecte au răspuns deocamdată Statele Unite, prin acest acord între cele două guverne, și categoric Statele Unite vor sprijini și sprijină proiecte în care sunt implicate firme americane. Dintre acestea, singura ofertă concretă și viabilă a fost cea venită din partea Grupului Bechtel, care este cel mai mare antreprenor al Statelor Unite și locul doi mondial.

Cu toții știm că pentru un proiect trebuie să existe o capacitate financiară și o capacitate tehnică. Un proiect de asemenea anvergură nu poate fi tratat cu firme care nu au experiența necesară și capacitatea tehnică și financiară de sprijinire a unor asemenea proiecte.

Prin urmare, susținem și vă rugăm să aprobați această ordonanță pentru negocierea cu o singură sursă, cu firma Bechtel și asociatul său din Turcia.

Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Da. Și eu vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlul legii dacă sunt observații. Da. Poftiți, domnule Brudașcu.

Domnul Dan Brudașcu:

Dați-mi voie doar să precizez la început că nu s-a răspuns la motivarea urgenței pentru această ordonanță. Dar să trecem peste acest aspect, nu e prima dată când suntem tratați ca atare.

În cazul de față, noi nu aprobăm demararea procedurii de negociere. Din câte am înțeles eu din toată explicațiile date de către comisie sau de către domnul ministru, este vorba de aprobarea negocierii. Ăsta este un aspect.

Al doilea aspect este cel legat de denumirea localităților care sunt înșirate în acest titlu. Cluj. Nu este Cluj, potrivit legilor în vigoare, se numește Cluj-Napoca.

Prin urmare, dați-mi voie să reformulez această denumire astfel: "Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.120/2003 pentru aprobarea negocierii de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale - S.A. - CNADR - din România cu Firma Bechtel Internațional Inc., ca singură sursă, în vederea încheierii contractului de finanțare, proiectare și construire a autostrăzii Brașov-Cluj-Napoca-Borș." Pentru ca să rezulte clar pentru ce ne aflăm în fața acestui document prin care se încearcă favorizarea unor firme, în detrimentul legii.

Domnul Constantin Niță:

Da. Comisia. V-aș ruga să vă expuneți punctul de vedere.

Domnul Antal Istvan:

Din partea comisiei suntem de acord cu o singură modificare, Cluj-Napoca, într-adevăr este oraș...

 

Domnul Dan Brudașcu (din sală):

Borș nu este județ.

Domnul Antal Istvan:

Domnule deputat, asta era! În rest, susținem titlul așa cum a fost formulat și cum a fost adoptat de Senat.

Domnul Constantin Niță:

Reprezentantul Guvernului, v-aș ruga să răspundeți.

Domnul Sorin Ovidiu Bota:

Domnule deputat, ați făcut o observație cu privire la traseu, dacă am înțeles eu corect. Autostrada va trece prin județul Cluj, iar eu pot să spun că, poate este mai corect, în loc de Borș, să scriem județul Bihor, dacă tot vrem să facem o corectură, dar care este pur de formă.

Traseul este prezentat în studiu, este prezentat în indicatorii tehnico-economici, deci cred că această precizare nu-și are sensul.

Domnul Constantin Niță:

Domnule deputat Brudașcu, aveți cuvântul.

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte,

Cu tot respectul, este vorba de o claritate a acestor documente. Noi aprobăm, de fapt, negocierile, nu demararea procedurii de negociere. De ce nu se dorește simplificarea? Este acest limbaj de neolemn, sau cum să-i zic, neolimbajul de lemn. Haideți să facem legi pe care să le înțeleagă oricine când pune mâna pe un text și vede ce vrea să fie aici.

Deci, clar, aprobarea negocierii, nu aprobarea demarării procedurii de negociere. Adică, ne scărpinăm, așa, să-mi iertați formulele total neacademice. Iar în cealaltă privință, problema este următoarea: sunt reperele acestei autostrăzi. Este Borșul, ca reper vestic, este Brașovul, ca reper estic, nu județul Brașov, pentru că atunci ar trebui să meargă până la Predeal. Deci, este vorba de reperele până la care se realizează această autostradă.

Prin urmare, având în vedere că denumirea oficială în acest moment a localității - capitală de județ - Cluj este Cluj-Napoca, insist pentru menținerea ca atare, pentru că nu există județul Borș, ca să poată să fie motivate intervențiile anterioare.

Domnul Constantin Niță:

Supun la vot propunerea comisiei, deci titlul legii în varianta comisiei, cu modificarea Cluj-Napoca eventual. Nu. Deci, varianta comisiei, așa cum este ea.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 140 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 47 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Votat în varianta comisiei.

Articolul unic. Dacă sunt observații la articolul unic din lege?

Vă rog, domnule deputat Drăgănescu.

Domnul Ovidiu-Virgil Drăgănescu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu zic că totuși nu putem pleca din această sală și, eventual, să aprobăm, după cum se prefigurează, majoritatea, acest proiect de lege, fără a avea un răspuns foarte clar din partea Guvernului la întrebarea de bun simț, de ce totuși este nevoie de această excepție?

Deci, eu, personal, și în numele Grupului parlamentar al Partidului Liberal, cer un răspuns foarte clar, de ce, dacă Bechtel, din Statele Unite, este o firmă atât de puternică, dacă are o asemenea capacitate, de ce această firmă nu a putut să câștige o licitație corectă făcută în România, care să nu creeze aceste tensiuni la ora actuală. Deci, cer un răspuns foarte clar din partea Ministerului Transporturilor și din partea Guvernului Năstase, și bine ar fi fost ca aici să fi fost prezent domnul ministru Mitrea, deoarece, dacă se încalcă legea acum, de fapt se încalcă cu hotărârea Parlamentului României. Este un fel de a spune, fiindcă noi de fapt acum modificăm o lege doar pentru a aproba, probabil, o ilegalitate a Guvernului.

Deci, dacă tot doriți să faceți cu mâna noastră, a Parlamentului României, acest contract cu Bechtel-ul, măcar explicați-ne foarte clar, de ce nu ați fost în stare să faceți o licitație pe care, probabil, Bechtel-ul ar fi câștigat-o. Mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Poftiți, doamna Anca Boagiu.

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Și Grupul parlamentar al Partidului Democrat a rămas, totuși, cu o întrebare la care nu a primit răspuns. Și pentru a putea domnul coleg, reprezentantul Guvernului să ne dea răspunsul complet, noi vrem să știm care este schema completă de finanțare a acestei autostrăzi. Repet, discutăm, în acest moment, de 3,4 miliarde de euro, care pot deveni 8 miliarde de euro, în condițiile în care sunt luate credite comerciale. Știm că există doar o finanțare de la EXIMBANK, de 800 milioane de euro.

Dorim să avem aceste clarificări, întrucât în cadrul comisiei ele nu au fost date. Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Poftiți, domnule secretar de stat.

Domnule deputat Marcu, v-aș ruga să vă anunțați din timp.

Domnul Tudor Marcu:

Domnule președinte de comisie,

V-am mai spus o dată, se aude foarte greu în partea aceea, și din cauza aceasta este greu; ne sfătuim între noi, ce-a vrut să spună. Dar, de aici și până a nu vă uita chiar deloc în stânga, nici să nu ne vedeți când ridicăm mâna, parcă este un lucru căutat. Difuzoarele nu merg, de uitat nu vă uitați acolo ... Nu e prea exagerat?! (Rumoare.)

Domnul Constantin Niță:

V-aș ruga să treceți la subiect.

Domnul Tudor Marcu:

Trecând peste momentul acesta, vrem și noi, Grupul parlamentar al Partidului România Mare, să primim răspuns la întrebările pe care le-am pus începând de acum doi ani aproape permanent, în presă și prin intervențiile noastre, asupra modului în care anumite persoane fizice, indivizi trimiși de niște organisme internaționale în țara noastră să ne monitorizeze sau să facă alte "acte" de acest gen, au avut interese particulare, și nu de stat, în această aprobare a construcției șoselei de către grupul Bechtel. Pentru că noi am acuzat direct, de acum doi ani, când nimeni, nici unul de aici, dintre noi, nu știa că se va vota, nu că se va vota, că se va acorda o asemenea construcție unui grup, am dat și numele grupului, am dat și numele individului care a venit aici în țară să facă demersurile în nume propriu pentru această acordare, fără licitație, a proiectului de construcție.

Am fost acuzați că inventăm, că fabulăm. Iată că nu am inventat, nu am fabulat, și acest grup a primit gratuit, fără licitație această construcție, care nu costă numai 2,5 miliarde, ci ca să nu ne impresioneze pe noi, nu ni s-a spus cifra exactă, care depășește 4 miliarde de dolari, și în interesul acestui personaj pe care l-am acuzat noi direct acum doi ani.

Am vrea să primim răspuns la aceste întrebări. Până atunci, suspiciunea noastră, manifestată de doi ani încoace permanent, și care, iată, s-a dovedit reală, rămâne în continuare și ne face să avem mari rezerve asupra valabilității corectitudinii acestui proiect de program. Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule deputat Barbu, nu se mai poate, ați luat de trei ori cuvântul. Ce vreți să faceți?

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule președinte,

Dintre toți antevorbitorii, nimeni nu a ridicat o problemă. Ea divizează Parlamentul, pe unde trece autostrada: vine pe Culoarul IV, de la Nădlag-Arad-Timișoara-Deva-Sibiu, sau merge pe varianta cealaltă, care nu este un culoar definit european. Noi vrem ca în răspunsul pe care ni-l dă ministerul, să se precizeze acest lucru. După ce Culoarul IV a fost o prioritate timp de ani de zile în România, și definit împreună cu structurile Uniunii Europene, dintr-o dată, toate lucrurile s-au schimbat, din motive pe care, dați-mi voie să nu le înțeleg. Și, indiferent ce-ați spune, Parlamentul României, atunci când va vota acest proiect de lege, nu va ține seamă de efectele economice benefice sau nu, ci va ține seamă de locul căruia îi aparține, din județul din care provine.

Domnul Constantin Niță:

Nu uitați, suntem în procedură de urgență. Eu nu vă mai dau cuvântul. Am terminat. Ori respectăm regulamentul, ori ce facem?!

Domnule președinte de comisie, vă rog.

Domnul Antal Istvan:

Domnule președinte,

Vă rog frumos, să intrăm în procedură. La toate comisiile care au dezbătut acest proiect de lege, răspunsurile s-au dat. Deci, colegii noștri care au participat la aceste dezbateri, au primit răspunsurile cuvenite. Vă rog frumos să intrăm în procedură, că se trage de timp.

Domnul Constantin Niță:

Corect.

Domnule deputat Boc, nu se poate să mai luați cuvântul.

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

Eu înțeleg că aveți o experiență redusă în conducerea ședințelor Camerei Deputaților, dar incidentele de procedură se rezolvă cu prioritate, în orice moment al dezbaterii. Eu am ridicat o problemă de procedură.

Domnul Constantin Niță:

Vă rog să respectați regulile.

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

Este o problemă de procedură pe care vă rog să mi-o permiteți.

Domnule președinte,

Grupul parlamentar al Partidului Democrat susține construcția de autostrăzi în această țară, dar avem nevoie de răspunsuri concrete la problemele care țin de utilizarea banului public.

Din acest punct de vedere, art.201... dacă păstrați liniște, vă invoc și articolul din Regulament pe care trebuie să-l cunoașteți și dumneavoastră.

Domnule președinte,

Pentru a-i ușura sarcina colegului nostru, potrivit art.201 din Regulamentul Camerei Deputaților, pe care dumneavoastră și noi l-am votat, "Prezența deputaților, membri ai Guvernului, la lucrările în plen ale Camerei Deputaților este obligatorie la deschiderea și închiderea sesiunilor, și - atenție - la dezbaterea și adoptarea proiectelor de lege și a propunerilor legislative din sfera lor de competență (...)".

În consecință, în temeiul Regulamentului, vă solicităm, domnule președinte, să suspendați dezbaterea la acest proiect de lege, și să vină domnul ministru Mitrea, în calitate de deputat, membru al Guvernului, potrivit Regulamentului și să răspundă la întrebările care au fost formulate. Nu puteți supune la vot Regulamentul, trebuie să-l respectați. (Aplauze din partea dreaptă.)

Domnul Constantin Niță:

Domnul secretar de stat Bota este secretar de stat în Ministerul Transporturilor și poate să răspundă acestor întrebări.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Vă rog să păstrați liniștea (Rumoare.)

Domnul Sorin Ovidiu Bota:

Doamnelor și domnilor deputați,

Caracterul de urgență rezultă din simplul motiv al procedurilor îndelungate, atât ale Ordonanței nr.60, prin legea de aprobare a ei, cât și orice altă procedură internațională. Orice proiect, plecând de la momentul studiului de fezabilitate, pentru a-l maturiza durează cel puțin un an, un an și jumătate. Noi, de la acordul dintre cele două guverne încă nu avem un an, iar în momentul în care vom avea un an, vom avea și începerea acestor lucrări.

Se pune problema: dorim sau nu dorim să mergem în Europa cu viteză maximă și cu investiții majore pentru a fi acolo în 2007, cu proiecte concrete și cu o economie dezvoltată, sau nu? De aici rezultă clar caracterul de urgență. Fazele de proiectare, fazele de construcție sunt date aceleiași companii, care se poate mobiliza și organiza ca să facă în timp record acest proiect.

În ceea ce privește schema de finanțare, este foarte clară, rezultată în negocieri. Astăzi vor fi invitate spre negociere finală băncile care au câștigat finanțarea pentru primii doi ani, cu acoperire EXIMBANK; EXIMBANK-ul nu dă finanțare, dă garanții și preia riscul politic al României și riscul financiar al României, pe risc american, în proporție de aproximativ 1 miliard de dolari, nu de 800 de milioane. Acest risc este preluat pe următorii 4 ani, conform negocierilor din proiect, când vor fi acoperite de U.S. EXIMBANK. În rest, va fi o finanțare comercială, acoperită de garanția de stat. Pentru primii doi ani, schema financiară este definitivă, și după ce vor fi încheiate negocierile și contractele, veți ști exact și costurile acestor primi doi ani. Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Propun să încheiem dezbaterile generale aici și să reluăm dezbaterea legii, pe puncte, joi dimineață.

Totodată, vă amintesc că am depășit de mult programul. Suspend ședința și ne vedem joia următoare, urmând ca procedura de vot final să fie săptămâna viitoare. Vă mulțumesc foarte mult.

Ședința s-a încheiat la ora 13,08.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 6 decembrie 2021, 0:53
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro