Plen
Ședința Camerei Deputaților din 17 februarie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.13/27-02-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
04-12-2019
27-11-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 17-02-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 17 februarie 2004

  Intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 9,25.

Lucrările au fost conduse de domnul Viorel Hrebenciuc, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul Nicolae Leonăchescu și secretar.

   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Stimați colegi,

Deschidem ședința de astăzi a Camerei Deputaților cu intervențiile deputaților. Dau cuvântul celor înscriși pentru declarații politice. Domnul Stănescu este? A depus în scris.

 
  Traian Dobre - comentariu legat de protecția copilului și adopție;

Domnul Dobre are cuvântul.

   

Domnul Traian Dobre:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Problema copiilor, și în special a celor aflați în instituții sau la risc de abandon, a reprezentat și reprezintă în continuare o prioritate absolută a autorităților române. După cum știți, sistemul de protecție a copilului este gestionat de Guvernul României prin intermediul Autorității Naționale pentru Protecția Copilului și Adopție - organism specializat al administrației publice centrale.

Încă din 2001, măsurile Guvernului în acest domeniu au pornit de la premisa politică majoră a continuării și aprofundării reformei, valorificarea experienței și a rezultatelor pozitive obținute în această sferă, cumulate cu acordarea unei atenții sporite față de aspectele care încă mai ridicau probleme majore de sistem.

Făcând apel la memorie, numai în 2001, deci după un an de eforturi susținute în acest domeniu, 10.000 de copii au fost dezinstituționalizați, iar în anul 2004 numărul acestora a ajuns la peste 35.000. În acest context, trebuie punctat și faptul că dezinstituționalizarea s-a realizat prin plasarea copiilor cu predilecție în familii de asistenți maternali sau reintegrați în familia naturală, dar și prin darea către adopție internațională.

Dar de aici și până la acuze, de altfel grave, aduse de fostul președinte al Parlamentului European, creștin-democratul Jose Maria Gil-Robles, cum că guvernanții "au permis adopțiile în pachete" pentru a ne integra în NATO și Uniunea Europeană este cale lungă. Cu surprindere constat că toate acestea vin într-un an electoral, vin pe fondul unei imagini ca și inexistente a creștin-democrației în România și, culmea, ele sunt susținute de raportorul pentru țara noastră al Uniunii Europene - Emma Nicholson, deși, pe parcursul anului 2001, în urma întâlnirilor dintre Domnia Sa și autoritățile române, a fost evidențiat faptul că măsurile care vizează protecția copilului erau (și sunt!) în conformitate cu recomandările UE.

Mai trebuie spus că, în baza acelorași recomandări, România apelează la instituirea unui moratoriu în ceea ce privește adopțiile internaționale. Astfel, moratoriul a intervenit prin Ordonanța de urgență nr.121/2001 având ca principală cauză numărul de cca 10.000 de hotărâri judecătorești de admitere a cazurilor de adopții internaționale din perioada 1997 - 2000. Mai este nevoie să ne întrebăm cine guverna atunci?

Ordinea instituțională promovată de Guvernul Năstase și încurajarea efortului național de implicare responsabilă în reglementarea adopțiilor au impus așadar luarea unor decizii. Astfel, la 22 martie 2001, Comitetul Român pentru Adopții ia decizia de a abroga sistemul de puncte, îndelung criticat, pe baza cărora se eliberau repartițiile pentru adopții. Acesta era sistemul care funcționase înainte, când organizații neguvernamentale de diferite tipuri reușeau să ia repartiții pentru adopții.

A urmat apoi hotărârea din 21 iunie 2001 a Comitetului Român pentru Adopții, prin care s-a decis suspendarea pe o perioadă de un an a primirii de noi cereri de adopții internaționale. Decizia Guvernului a fost însă anulată în justiție, urmare a acțiunii deschise de una din organizațiile private care intermedia adopții, bazată pe o convenție internațională care obligă statele părți inclusiv România să nu închidă definitiv calea adopțiilor internaționale. Acesta este motivul pentru care, în mod formal, nu avem cum să spunem că România sistează adopțiile internaționale.

Surprinzător, la începutul anului 2004, Emma Nicholson publică proiectul raportului privind progresele făcute de București în vederea integrării, iar printre "bilele negre" punctate nu se face referire nicidecum la adopțiile internaționale. Apoi, deputatul Arie Oostlander cere suspendarea negocierilor motivând că România nu îndeplinește criteriile politice, iar raportorul Emma Nicholson se grăbește să difuzeze un comunicat prin care acuză Guvernul român de încălcarea Moratoriului asupra adopțiilor internaționale.

Firesc, ca orice cetățean responsabil și demnitar în Parlamentul României, pot să-mi pun întrebarea: cine este deranjat de prezența noastră în UE?, apelând, din acest motiv, la jocuri de culise.

Oare era nevoie ca nedreptatea ce i se face României de către creștin-democrația europeană să fie incriminată de un alt euro-parlamentar, Mike Hancock - membru al Camerei Comunelor din Marea Britanie?

Fără a încerca să trag o concluzie la cele expuse, citez din declarația domnului Hancock care, de altfel, spune totul: "membrii legislativului european care doresc amânarea negocierilor, nu cunosc foarte bine realitățile românești și nici progresele pe care România le-a făcut în anumite domenii".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul Marin Anton, Grupul PNL.

 
     

Domnul Marin Anton (din sală):

O depun la secretariat.

 
     

Domnul Viorel Hrebenciuc:

O depuneți. Bun.

 
  Emil Rus - despre reformă și sport;

Domnul Emil Rus de la Grupul PRM.

   

Domnul Emil Rus:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Despre reformă și sport vreau să vorbesc astăzi.

Se aude peste tot de reformă: în economie, în industrie, în transporturi, în politică, cultură, sănătate, învățământ, sport etc. ".. reformă și iarăși reformă !

Reforma - reformă a devenit în ochii și mintea oamenilor simpli drept un spirit al răului, care atunci când pune stăpânire pe ceva are consecințe din cele mai nefaste, care de care mai dure și de obicei la capătul drumului e punctul de la care s-a plecat sau ceva mai jos.

S-o luăm, de pildă în învățământ, învățământul pe drumul reformei. S-a pornit, atunci când acesta era la zece clase obligatoriu, prin reformă s-a revenit la opt obligatoriu, pe urmă iar la zece, parcă în funcție de cum s-au schimbat miniștrii. Am avut examen de admitere la intrarea în liceu, apoi s-a renunțat în favoarea examenului de capacitate la sfârșitul clasei a VIII-a și când această modalitate a fost pusă la punct, s-a găsit forma verificării prin testele naționale, și fără îndoială se va ajunge la locul de unde s-a plecat - examenul de admitere în liceu, numai că sigur pentru acest fapt se va propune un concept anume, care să acopere și să reflecte schimbarea, dar în esență tot examen va fi.

Această zbatere și frământare nu e ceva nou la români, chiar există afirmația cu valoare de maximă că "românul când nu are ce face își strică în grabă casa".

Introducerea pe care am făcut-o vrea să afirme o dominantă a vieții noastre de acum, a căutării și a neputinței de a găsi și de aici provine neliniștea schimbării, care se vrea și se cere a fi pozitivă.

Obiectul declarației mele politice de astăzi este în principal schimbarea / reforma în structurile de organizare a educației fizice și sportului - o componentă importantă a vieții noastre sociale.

Până nu demult, am avut un Minister al Tineretului și Sportului și, firește, s-a impus schimbarea Legii educației fizice și sportului pornind de la ceea ce a fost, de la noile realități, de la experiența acumulată, de la confruntarea ei cu experiențele europene și ale lumii, de la necesitățile interioare ale evoluției acestei mișcări proprii și absolut necesare ființei umane.

S-au mobilizat parlamentarii, consilierii, specialiștii, forțele îndrituite să dea forma cea mai bună și democratică unui asemenea act legislativ, care în prezent își urmează cursul în Parlament, spre aprobare și promulgare la Președinție.

Sigur, între timp, Ministerul Tineretului și Sportului a devenit Agenție Națională pentru Sport și acum suntem în anul Olimpiadei și mai suntem în anul alegerilor electorale, iar această Agenție Națională pentru Sport, care nici măcar nu a intrat în atribuțiile ei cum se cuvine, se cere să se renunțe la ea. Credem că Interesul Național s-a înecat printre multe mărunte și mari interese oculte, pentru că altă explicație nu există.

Se dorește o asociere a federațiilor de sport cu Comitetul Olimpic Român pentru a se constitui un fel de confederație, fapt care nu prea are temei juridic. În fine, alții vor ca activitatea sportivă școlară să treacă la administrația publică locală și să fie creat un departament pe lângă Ministerul Administrației și Internelor, și așa minister prea mare.

Cert este că banii pentru sport sunt puțini, bazele sportive necorespunzătoare, selecția lasă de dorit, iar medicina sportivă este ca și inexistentă.

Oare domeniul sportului și educației fizice în democrația noastră de tranziție a ajuns până acolo încât trebuie pasat de la un minister la altul, trebuie trecut de la o organizare la alta, așa cum le vine pofta unora sau altora ?

Întreb pentru că vreau să se audă!

Legea să fie lăsată să fie lege și apoi respectată, iar organizarea și funcționarea educației fizice și sportului să se facă potrivit legii.

Vă mulțumesc.

 
  Becsek-Garda Dezideriu Coloman - prezentarea unor cazuri de infracțiuni în domeniul silvic;

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Becsek-Garda.

   

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Jaful declanșat împotriva fondului forestier național se pare că este de neoprit. Planul defrișărilor favorizat de către personalul ocoalelor silvice din subordinea direcțiilor silvice nu are margini. Deși există o legislație riguroasă în acest domeniu, legile nu sunt aplicate. Mă refer în special la aplicarea art.9 coroborat cu art.31 din Ordonanța Guvernului nr.96/1998 privind favorizarea defrișărilor.

Pentru a fi mai explicit, m-aș referi la cele prezentate de către Autoritatea Națională de Control. Citez din nota de control a Gărzii Naționale de Mediu din 4 noiembrie 2003. Din analiza prezentată de ocol, rezultă că suprafața de pădure a comunei Lăzarea s-a recoltat masa lemnoasă în anul 2001 - 5.600 m.c., în anul 2002 - 6.500 m.c. și în anul 2003, până la producerea doborâturii, s-a recoltat volumul de 7.800 m.c., în condițiile în care posibilitatea anuală a arboretelor, a acestor parcele, conform amenajamentului, este de 3.600 m.c., de unde rezultă că s-a pus în valoare o cantitate de lemn aproape dublă față de prevederile legale. Se poate trage concluzia că această recoltare excesivă de masă lemnoasă dirijată de personalul silvic, precum și furturile abuzive din zonă, în anul 2002, s-au constatat sustrageri, tot pe această suprafață, în volum de 10.913 m.c., conform centralizatorului, au fost factorii favorizanți pentru declanșarea doborâturilor de vânt în aceste arborete.

În continuare, aș cita din sesizarea nr.3496 a Gărzii Financiare către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Tg.Mureș. Aceste neglijențe au avut drept consecință evaporarea a peste 20.000 de m.c. lemn de lucru, pentru Ocolul Silvic întocmind foi de însoțire a materialului lemnos, înscriind în fals datele privind beneficiarul mărfii.

Prin emiterea de documente în regim special conținând date eronate, funcționarii silvici au contribuit la ascunderea sursei impozabile, faptă prevăzută la art.10 din Legea nr.87/1994 republicată, motiv pentru care solicităm începerea cercetărilor. Pentru transportul masei lemnoase din pădure, Ocolul silvic Gheorgheni a emis un număr de 2.082 foi de însoțire a materialului lemnos, în baza cărora s-a transportat cantitatea de 40.632 m.c., din care peste 15.000 de m.c. au fost transportați pe bază de foi de însoțire care nu conțineau datele reale în ceea ce privește beneficiarul mărfii.

Eu am prezentat numai două cazuri din cele 17, dovedite de către Autoritatea Națională de Control. Ancheta se tergiversează, se fac intervenții la cele mai înalte niveluri pentru cei care au creat această pagubă, în jur de 67 miliarde lei.

Domnilor colegi,

E nevoie să se distrugă întregul fond forestier național ca să se ajungă la aplicarea legilor votate în Parlament? se așteaptă oare ca o catastrofă ecologică să trezească organele abilitate ale statului în vederea aplicării legilor silvice? Eu sper că nu se vor repeta cele întâmplate în anul 2001, când s-au mușamalizat infracțiunile din domeniul silvic dovedite de Comisia de abuzuri.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

 
  Constantin Florentin Moraru - demers pentru actualizarea bazei de date a Registrului Partidelor Politice; Domnul Moraru.
   

Domnul Constantin Florentin Moraru:

Domnule președinte,

Domnilor parlamentari,

În sondajul de opinie efectuat de Institutul de Sociologie și Opinie Publică (ISOP) din cadrul Fundației România de Mâine, realizat pe un eșantion de 1.515 subiecți, în ianuarie 2004, Partidul Unității Națiunii Române este creditat cu 1,7% din opțiunile electoratului. Introducerea în sondaje, pentru prima oară, a PUNR demonstrează că opinia publică a fost sensibilizată de renașterea Partidului Unității Națiunii Române și de anunțarea candidaturii la Primăria Generală a Capitalei a generalului în rezervă dr.Mircea Chelaru, președinte PUNR.

O regulă de bun simț ar fi ca și celelalte institute de sondare a opiniei publice la nivel național, IMAS, CURS, Metro Media Transilvania, să introducă în chestionarul principal Partidul Unității Națiunii Române.

Actualizarea bazei de date cu privire la partidele reînscrise în Registrul Partidelor Politice este o obligație fundamentală pentru buna informare a cetățenilor, deoarece noi credem că un partid politic trebuie prezentat opiniei publice în mod nediscriminatoriu, cu procentele pe care le deține într-o anumită perioadă.

Atât timp cât segmentul celor indeciși este foarte mare, managerii acestor instituții ar trebui să prezinte în mod obiectiv și formațiunile politice care sunt creditate, până acum, cu un procent sub pragul electoral, permițând astfel unui mare număr de electori să opteze pentru aceste partide, dat fiind faptul că partidele mari nu sunt agreate.

În numele național-democrației și pentru corecta informare a alegătorului, cerem insistent introducerea Partidului Unității Națiunii Române în chestionarul principal, indiferent de procentul pe care îl vom obține.

Vă mulțumesc.

 
  Sever Meșca - prezentarea unei situații ce impune o rapidă descifrare: parazitarea politicii românești de către agenți străini;

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Meșca.

Vă rog frumos.

   

Domnul Sever Meșca:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Regret din suflet că trebuie să intervin, din nou, mai întâi pentru a semnala, ca pe o enormitate politică, acțiunea unui senator și, în al doilea rând, pentru a cere organelor abilitate ale statului român să-și facă, odată, datoria!

Ne-a fost dat tuturor să citim, în câteva ziare centrale - pe care le și felicit cu această ocazie - că în țara noastră iar s-a întâmplat un lucru de neconceput în politica mondială, în țările și la popoarele care se respectă ele însele și care se vor și sunt cu adevărat independente.

Am aflat astfel, din presă, că în România s-a petrecut un fapt pe care am să vă rog să-mi permiteți să-l prezint în termeni matematici, din motive evidente. Astfel, după cum se scrie în presă, un anume cetățean "x" al statului "X", care a primit o misiune oficială de la Țara sa, se află de 9 ani în România, pentru a rezolva această misiune. Omul și-a găsit o acoperire economică și, de 3 ani, l-a cunoscut (tot cu scopul de a rezolva problema Țării sale "X") « pe marele senator "t" », președinte al unui important partid politic. Domnul "x", agent al statului "X", l-a lucrat pe « marele senator "t" » până a ajuns să scoată tot ce vrea statul "X" de la senatorul și partidul românesc. Cu mijloace specifice serviciilor speciale, domnul "x" a obținut chiar și cetățenia românească (ce ieftină a ajuns această cetățenie, care multora ne e atât de dragă!). De pe această nouă poziție domnul "x" ne învață cum să fim patrioți, după ce a obținut de la « marele senator "t" » să abjure, să nege tot ce a susținut o viață, să spună că albul e negru și invers.

Este clar că « marele senator "t" » a devenit, conform limbajului specific, sursa micului, habotnicului și patriotului agent al statului "X". Este clar că « marele senator "t" » face tot ce-i cere micul agent "x", în interesul statului său "X". Este clar că agentul "x" și statul său "X" profită, în mod imoral, de starea precară de sănătate mintală a « marelui senator "t" ».

Dacă lucrurile s-ar limita la inteligența, sănătatea psihică, etica, moralitatea, capacitatea unei singure persoane, fie ea și « marele senator "t" », încă nu ar fi nimic, nu ar fi acesta nici primul, nici ultimul ticălos/bolnav din istorie.

Problema cea mai mare este că « marele senator "t" » conduce unul dintre cele mai mari, până acum, partide ale țării noastre, că acesta a păcălit, timp de 13 ani, sute de mii sau chiar milioane de români cum că el e patriot, că el e cel mai mare patriot, că el e PATRIOTUL (cu majuscule).

Problema este că, în plecăciunea lui jalnică, în turnarea de cenușă în cap, în baterea de mătănii la monumente străine, « marele senator "t" » vrea să-i antreneze și pe cei câteva sute de români care încă mai cred în el. Și jalnicul, « marele senator "t" » vrea să devină, cu ajutorul statului "X", moștenitorul tronului lui Mihai Viteazu. Nu, nu al lui Mihnea Turcitu!

Lăsând amărăciunea deoparte, solicit în mod ferm, în calitate de deputat și președinte al Partidului Socialist Unit, ca serviciile speciale românești să facă un efort pentru a descifra această enigmă pe care am adus-o în fața dumneavoastră, să arate că-și merită banii de la buget pe care-i cheltuie și să procedeze neîntârziat la identificarea tuturor agenților străini care parazitează politica românească, care fac și desfac partide, care numesc și destituie prim-miniștri și președinți în România.

Doamnelor și domnilor colegi, mai este România un stat independent? Cum își poate permite orice X să se amestece în destinul țării noastre?

Așteptăm un raport în fața Parlamentului și în fața României! Și asta înaintea lansării candidaturii la Președinție a « marelui senator "t" ». (Comentarii în Grupul PRM)

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

 
  Emil Crișan - declarație politică intitulată Zlatna, oraș în suferință și deznădejde;

Domnul Crișan.

   

Domnul Emil Crișan:

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Zlatna, oraș în suferință și deznădejde".

Zlatna este un orășel istoric al Munților Apuseni, având 8.650 de locuitori, situat pe drumul național ce leagă alte două orașe istorice ale județului: Alba Iulia și Abrud. Sub denumirea de Ampellum, orașul este cunoscut, încă din perioada stăpânirii romane în Dacia, pentru bogatele mine de aur din zonă și împrejurimi. Mineritul din Munții Apuseni, și mai ales din orașul Zlatna, ia amploare în secolul al XVIII-lea, în anul 1747, finalizându-se construcția unei uzine pentru topirea minereurilor neferoase, în special aurifere. Uzina a fost construită și finanțată de către coroana imperială de la Viena, iar în timpul Revoluției de la 1848 instalațiile construite pentru extragerea metalelor prețioase, precum și a plumbului și a zincului, au fost distruse de către muncitori care, nemaisuportând mizeria în care lucrau și exploatarea asupritorilor, s-au alăturat revoluționarilor lui Avram Iancu.

În anul 1850, uzina s-a reconstruit, punându-se baza unei exploatări metalurgice care a dăinuit până în zilele noastre, dar anul 1984 aduce o dezvoltare fără precedent a industriei orașului Zlatna, prin începerea investiției unui combinat metalurgic de metale prețioase, care cuprindea: un cuptor de topire a minereurilor în suspensie, două linii pentru fabricarea acidului sulfuric, ateliere și instalații pentru deservirea procesului de producție. Combinatul metalurgic avea o capacitate de prelucrare de 32.000 de tone de cupru pe an, valoarea de investiție ridicându-se la nivelul anului 1989, când s-a pus în funcțiune, la 3,6 miliarde de lei și având un număr de personal de deservire a activităților de 2.500 de persoane. Exploatarea minieră din apropiere, cu sediul în oraș și care exploata minereuri complexe de aur, argint, cupru, plumb, zinc și sulf număra, de asemenea, 1.200 de oameni ai muncii, în 1989.

Democrația instalată după anul 1989 va aduce multă durere pentru populația orașului Zlatna. În anul 1996, puterea țărănistă a hotărât vânzarea combinatului metalurgic ca fiind nerentabil pentru statul român firmei indiene "Allied Deals Elcond"? Zalău pentru cifra de 24 miliarde lei, odată cu această vânzare 1.500 de muncitori rămânând pe drumuri. Această firmă, după ce a demontat o parte din instalații, le-a transferat la Baia Mare, a vândut imediat instalațiile rămase Societății S.C. Impexaura Târnăveni, la prețul de 42 de miliarde de lei care, la rându-i, a tăiat instalațiile aproape noi, vânzându-le ca fier vechi. Partea rămasă din tradiționala exploatare metalurgică având numele istoric al localității Ampellum, cu toate greutățile întâmpinate până la mijlocul anului 2001, a fost profitabilă.

Prejudiciul adus societății, de la mijlocul anului 2001 și până în prezent, se ridică la peste 1.000 de miliarde de lei, în condițiile în care prețul cuprului, produsul finit al exploatării, a crescut de la 1.300 de dolari/tonă la 2.400 de dolari/tonă.

În luna februarie 2004, Ampellum Zlatna a intrat în lichidare, ultimii 1.100 de salariați care deserveau uzina rămânând pe drumuri și, după disponibilizări repetate făcute de către guverne iresponsabile ale partidelor care, în campania electorală, promiteau crearea locurilor de muncă, ultimii 140 de salariați vor fi trecuți în șomaj. Șomer, statut dobândit de foarte mulți cetățeni ai României, după evenimentele din 1989, atinge, la Zlatna, acum, incredibila cotă de 85%, iar agricultura și agroturismul nu se pot practica datorită poluării mediului, în cei 257 de ani de funcționare aproape neîntreruptă a uzinei metalurgice.

Zlatna în toiul iernii anului 2004 parcă a fost lovită de un crunt blestem.

Aproape întreaga populație a orașului a rămas fără o sursă de subzistență, iar blocuri întregi de locuințe sunt deconectate de la rețeaua electrică din cauza neachitării facturilor de energie. Foamea și frigul, era chiar denumirea unei moțiuni simple a PRM, ca un avertisment la adresa guvernanților, ce se materializează acum la Zlatna. Suferință și deznădejde, sărăcie și un viitor sumbru. Cine-i mai poate ajuta acum pe zlătneni? Dumnezeu sau poate Partidul România Mare, prin câștigarea alegerilor. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

 
  Liana Elena Naum - declarație politică intitulată: Rezultatele demagogiei; Domnul Bara și pe urmă urmează doamna Liana Naum. Domnul Bara este ca premiu, că a rezolvat la Comisia pentru administrație o lege foarte importantă. Doamna Naum vă rog. Uitați, domnul Bara renunță în favoarea dumneavoastră.
   

Doamna Liana Elena Naum:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Credeam că nu ne-ați văzut pe cei de la Grupul PSD că suntem pregătiți să facem declarații politice.

Stimați colegi, declarația mea politică de astăzi se numește "Rezultatele demagogiei".

Partidul Social Democrat a fost pe deplin, dar incorect criticat, pe parcursul actualei guvernări, aducându-i-se numeroase acuzații mincinoase, nefondate și calomnioase din partea partidelor de opoziție. Partidul Social Democrat a replicat cu acțiuni în favoarea populației, și nu cu fraze lipsite de conținut. Celelalte partide au continuat să atace partidul de guvernământ.

P.S.D. a continuat să caute soluții pentru stabilitatea economică și politică a țării, urmând cu fermitate calea integrării europene și Nord Atlantice. Rezultatul acestor acuzații și replici a apărut abia acum. PSD a devenit un partid puternic și de încredere, chiar dacă a preluat o Românie adusă la limitele dezastrului de către guvernarea 1996-2000, iar partidele din opoziție își încep destrămarea prin propriile incompetențe și înscenări politice.

Partidul Democrat, care în numeroase rânduri a încercat să insufle opiniei publice că toate insuccesele și nerealizările pornesc de la PSD, a ajuns să se destrame înainte de a se uni în alianțe sau alte convenții preelectorale. Astfel, în ultima vreme, asistăm la un nou circ politic de care românii sunt profund plictisiți, și au demonstrat aceasta la alegerile din 2000, taxând fosta coaliție CDR-istă care, timp de 4 ani a alimentat cetățenii țării numai cu promisiuni neonorate și proiecte falimentare.

Recenta ruptură din rândul democraților demonstrează clar faptul că Traian Băsescu nu mai este convingător nici în fața celor care l-au pus în fruntea formațiunii sale, iar acest lucru ar trebui să-i mai dea de gândit liderului democrat, mai ales atunci când se lansează în acuzații aduse Partidului Social Democrat. Foștii aliați au ajuns să se acuze chiar și de complotul cu fosta securitate. Mai mult decât atât, foștii colegi de partid au uitat de ideile comune pe care le-au propagat și s-au divizat în tot felul de formațiuni și alianțe, cu siguranță, nereprezentative.

De asemenea, Traian Băsescu nu conștientizează că românii sunt alături de PSD, deoarece noi avem soluții optime pentru a construi o Românie puternică și demnă de a fi primită în marea familie europeană.

Clasa politică, pe de o parte, înseamnă un concern extrem de eterogen care rezultă din voința celor care aleg și, până la urmă, mesajul pe care fiecare partid politic îl prezintă în campania electorală va decide și sensul hotărârii alegătorilor. De aceea, fiecare își urmează calea pe care a hotărât să o urmeze; unii își continuă acțiunile, pe când alții se lansează în scenarii care mai de care mai de senzație.

Un exemplu extrem de dur este și recenta idee a liberalilor de a transforma un bal al bobocilor într-un show erotic cu liceeni minori. Este de la sine înțeles că se așteaptă ca organele abilitate să-și facă datoria și să cerceteze modul în care s-a ajuns la situația, cel puțin jenantă, de folosire a unor liceeni în scopul obținerii de voturi.

În concluzie, aș vrea să menționez faptul că fiecare își culege roadele străduinței de a face politică și de a acționa fără succes împotriva acelora care mai au de făcut ceva pentru România și pentru cetățenii ei.

Partidul Social Democrat a întreprins măsuri concrete de a nu dezamăgi populația țării, iar celelalte partide, care nu au făcut altceva decât să critice activitatea PSD, au ajuns ele însele să fie criticate aproape de toți și să se discrediteze ele între ele. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

 
  Radu Liviu Bara - intervenție cu titlul: Importanța construirii autostrăzii Brașov - Borș; Domnul Bara.
   

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul acestei intervenții politice este "importanța construirii autostrăzii Brașov-Borș".

În ultimii 14 ani, România a avut de luat o decizie extrem de importantă din punct de vedere al dezvoltării infrastructurii rutiere. În perioada 1990-2000, decizia pe care a luat-o România, indiferent de ministru sau de guvern, a fost: "nu avem nevoie de autostrăzi." sau "nu avem bani".

Desigur, a existat și o presiune a organismelor internaționale, cum ar fi: Banca Mondială, care au văzut lucrurile în acest mod. De atunci și până în anul 2001, această poziție s-a schimbat, astfel încât Banca Mondială de Investiții face României propuneri de finanțare a cheltuielilor pentru construirea de autostrăzi.

Dintre acestea, Guvernul a hotărât să înceapă construirea autostrăzii Brașov-Borș. Lansarea acestui proiect are, pe lângă importanța sa economică, și puternice conotații politice și sociale, deoarece aceasta va fi artera cea mai rapidă prin care se va face legătura cu granița de vest a țării, evidențiind încă o dată eforturile susținute de Guvernul Năstase pentru perfecționarea infrastructurii și integrarea rapidă a României în Europa.

Pentru locuitorii județului Sălaj, autostrada Brașov-Borș se va întinde pe o distanță de 80 de km și se va finaliza până în anul 2012. Construcția acestui tronson pe teritoriul județului nostru va avea implicații economice și sociale importante. În afară de faptul că se va relansa puternic activitatea agenților economici din domeniul producției materialelor de construcții, în egală măsură se va deschide posibilitatea reducerii numărului de șomeri, care astfel vor găsi noi posibilități de angajare și un câștig decent, conducând la îmbunătățirea traiului acestora și al familiilor lor.

Amenajările ce se vor efectua de-a lungul tronsonului ce va străbate județul Sălaj vor transforma multe localități, modernizându-le, toate acestea în beneficiul locuitorilor județului nostru.

În acest cadru se înscrie contractarea unor lucrări, cum ar fi construcția șoselei de centură Zalău, și conectarea municipiului la punctul de legătură cu autostrada București-Borș, arteră ce va facilita și accesul la autostradă înspre și dinspre județele Maramureș și Satu Mare.

Astfel, traficul rutier supradimensionat din municipiul Zalău va fi redus, făcând permisă o circulație normală autoturismelor și conducând totodată la reducerea poluării atmosferice.

Sigur că o lucrare de o asemenea amploare naște pasiuni. Guvernul o prezintă ca o mare realizare, ceea ce și este de fapt, în timp ce opoziția o consideră nu atât inutilă, cât inoportună și nerealizată în canoanele obișnuite.

Opoziția nu menționează nicăieri faptul că în perioada guvernării CDR-PD-PNL nu s-a executat nici o lucrare atât de importantă, ci numai cârpeli aducătoare de profituri imediate pentru foștii guvernanți. Se găsesc totodată și o serie de motive care, puse în practică, ar fi condus la demararea lucrărilor în jurul anilor 2010, când, de fapt, în program, este prevăzut ca în anul 2012 investiția să fie finalizată.

Ținând cont că într-o țară căile de comunicație sunt asemănătoare cu vasele de sânge din corpul omenesc, probabil, și nu probabil, sunt sigur că o astfel de investiție realizată în perioada 1996-2000 ar fi fost trecută în cartea recordurilor fostei guvernări. Dacă nu ați fost în stare să realizați decât numai regres economic și haos, fiți măcar o dată buni români și numai puneți bețe în roate, că lumea vă cunoaște și vă condamnă.

Trecând în revistă numai câteva din facilitățile aduse locuitorilor aflați în apropierea autostrăzii și nu numai lor, mi se par contraproductive și răuvoitoare afirmațiile legate de acest proiect venite din rândul opoziției. Vă mulțumesc.

 
  Dan Brudașcu - declarație intitulată Privatizarea = ruinarea economiei naționale;

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Dan Brudașcu, celebrul Dan Brudașcu.

   

Domnul Dan Brudașcu:

Mă bucur, domnule președinte, că ați constatat și dumneavoastră acest lucru, am și motive în acest sens, pe care nu le discut aici.

Domnule președinte, intervenția pe care am pregătit-o pentru astăzi se referă la modul defectuos în care se realizează privatizarea în România. Sunt foarte multe exemple în acest sens, aș vrea să mă refer însă în mod concret la o situație extrem de recentă, petrecută în județul Cluj.

După cum se știe, în data de 13 februarie a.c. a încetat activitatea singurei secții de producție pe care o mai avea fabrica "Terapia", celebră altădată pentru producția de medicamente de uz uman și animal. Secția de sinteză fină a lăsat pe drumuri, prin închiderea porților sale, încă 150 de persoane care își desfășurau activitatea aici. De la privatizarea acestei societăți comerciale și până în prezent s-a ajuns ca numărul angajaților să scadă de la 1500 la sub 500 de persoane.

În prezent, în Fabrica "Terapia" de la Cluj se mai produce doar faringosept și acesta doar până la epuizarea stocurilor de materie primă existente. După această dată, Fabrica "Terapia", recunoscută pentru calitatea medicamentelor realizate și exportate atât în țară, cât și în Statele Unite ale Americii, Țările Americii Latine, Canada, Australia, Țările Orientului Apropiat și, nu în ultimul rând, zonele Magrebului din partea de nord a Africii.

Trebuie să menționăm că la privatizare, noii patroni și-au asumat o serie de obligații în ceea ce privește investițiile, asigurarea unui management eficient, un marketing de calitate și agresiv pentru identificarea de noi piețe de desfacere și pentru extinderea exportului.

Iată că la foarte scurtă vreme de la acest proces de privatizare, nu s-a întâmplat nimic din toate acestea, în loc să se dezvolte, Fabrica de medicamente "Terapia" de la Cluj își închide treptat porțile.

Din informațiile pe care le-am obținut rezultă că intenția noilor patroni este ca în scurtă vreme, aici doar să se mai ambaleze medicamente, iar în perspectivă nu foarte îndepărtată, fabrica să fie transformată într-un banal depozit pentru distribuirea medicamentelor de proveniență străină.

În urma acestei operațiuni extrem de nefericite își vor pierde deci locurile de muncă peste 1500 de persoane și, nu în ultimul rând, acest lucru se va simți și în buzunarul bătrânilor și pensionarilor, pentru că medicamentele străine vor fi cu mult mai scumpe decât cele realizate de Fabrica "Terapia".

Nu în ultimul rând, trebuie să subliniem că nu s-a luat nici o măsură de către autoritățile competente pentru a determina pe noii patroni să-și respecte obligațiile asumate o dată cu încheierea privatizării.

Având în vedere acest lucru, solicităm primului-ministru să dispună verificarea situației de aici. Dacă este cazul, având în vedere că se subminează economia națională prin închiderea fabricilor care au în momentul de față solicitare pentru producție, inclusiv la export, sunt închise doar pentru a lipsi de concurență produsele străine.

Prin urmare, domnule prim-ministru, vă solicit, în calitate de deputat de Cluj, să dispuneți anularea contractului de privatizare și cercetarea de către organele competente a celor care au permis subminarea conștientă a economiei noastre naționale.

Mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

 
  Mihaela Muraru-Mândrea - declarație politică cu privire la libertatea presei;

Doamna Mihaela Mândrea.

   

Doamna Mihaela Muraru-Mândrea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi este cu privire la libertatea presei.

Pe parcursul audiențelor pe care le-am acordat la biroul meu parlamentar, sâmbătă 14 februarie 2004, mai multe persoane mi-au relatat un lucru incredibil, și anume că un intelectual arădean a transformat "mitingul ilegal" din Piața Pompierilor într-o manifestare de ură împotriva presei arădene.

De ce miting ilegal? Pentru că asociația "Vatra Românească" nu avea autorizație pentru a manifesta în Piața Pompierilor, primăria propunându-i Piața Avram Iancu. Fără să țină cont de faptul că întrunirea nu era legală, peste o sută de persoane au ascultat cântece patriotice având în vedere comemorarea corifeilor Marii Uniri, după care au început să scandeze printre altele: "Jos Statuia". Nemulțumit că participanții sunt într-un număr atât de mic, unul dintre conducătorii acțiunii, profesor de istorie cunoscut pe plan local, a început să dea vina pe presă, cum că ar fi dezinformat lumea cu privire la ilegalitatea acțiunii, țipând plin de furie către jurnaliști: "Sunteți lipsiți de orice moralitate. Meditați și plecați din această instituție care este presa. Nu vă este rușine? Faceți bine și mergeți la școala primară. Vreți să ne ațâțați unul împotriva altuia?"

Când spui vatră românească, te aștepți la tradiționala bunătate și blândețe a poporului nostru care a construit cu greutate și răbdare lumea românească. Când te gândești la organizația "Vatra Românească" - cu siguranță că îți reprezinți patriotismul și spiritul ales al înaintașilor, dar și al contemporanilor noștri.

Mă întreb atunci, de unde atâta ură și neînțelegere împotriva unor cetățeni care își câștigă existența scriind "când cerneala s-a scumpit, cu cerneala neagră de pe suflet", cum rostea cu genialitate poetul Cezar Ivănescu prin anii '80, strivit de sărăcia totalitaristă.

Să urliiiiii... împotriva presei la o manifestare neautorizată, dar care se vrea mobilizatoare și susținătoare a unor idei nu tocmai pacifiste, insultând jurnaliștii și jurnalele lor care până una alta sunt oglinda vieții noastre, mi se pare un lucru de neiertat.

În România presa este liberă.

Ne-am străduit, prin legislația pe care am creat-o, ca acest lucru chiar să se întâmple, iar dacă unii dintre noi cerem încă pedepsirea jurnaliștilor pentru calomnie, mă întreb, ce pedeapsă ar trebui să cerem pentru cei care calomniază presa, spunând, de exemplu: că ziarul Adevărul este aservit puterii; că un ziarist are un pix otrăvit aservit primarului; că Agenda zilei este o fițuică; că Jelen este aservit...; că trebuie alungat din piață ziarul Observatorul?

Când mi s-au relatat aceste lucruri am crezut că poate se exagerează, și atunci l-am întrebat pe inspectorul șef al poliției municipale Arad, care din nefericire mi-a confirmat starea de fapt, spunându-mi chiar că polițiștii aflați pe poziții s-au îndreptat spre jurnaliști, pentru a-i proteja de furia protestatarilor.

Îmi este greu să cred că am avut de a face cu o manifestare plină de patriotism și cred că termenul cel mai nimerit este: de huliganism politic, iar dacă în această piață au fost puși la zid jurnaliștii și jurnalele lor, având în vedere și că acum câțiva ani jurnalistul Lucian Valeriu a fost aproape omorât în bătaie, solidarizându-i-se apoi toată presa națională, am putea propune celor interesați în așezarea liniștii și păcii ca, în această piață incendiară, să proiectăm (poate prin remodelare) primul monument al libertății presei din Europa centrală și de est.

Stimați colegi,

Vă rog să considerați această declarație ca un protest împotriva celor care încearcă să îngrădească în vreun fel libertatea presei.

Avem nevoie de o presă matură, profesionistă și liberă care să asigure transparența vieții politice românești, în spiritul valorilor naționale și europene: libertate, adevăr, solidaritate! Vă mulțumesc.

 
  Iulian Mincu - declarație politică referitoare la situația demografică din România în relație cu adopțiile de copii;

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Are cuvântul domnul Mincu. Se pregătește domnul Popescu Virgil.

   

Domnul Iulian Mincu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mă voi referi la o situație gravă demografică în România actuală și inter-relația cu adopția de copii, în declarația mea politică de astăzi.

Situația demografică din România este atât de dezastruoasă încât Banca Mondială și Organizația Mondială a Sănătății consideră într-un raport recent că dacă ea va continua, România riscă ca în anul 2050 să ajungă la o populație de cca.16 milioane persoane.

Scăderea populației în 2003 este de -3,4 la mia de locuitori, față de 2002, când a fost de -2,8 la mie.

Nașterile sunt în continuă scădere. În 2003 s-a ajuns la cea mai mică cifră de natalitate din istoria postdecembristă a României, de 9,7 la mia de locuitori, iar mortalitatea sub vârsta de 1 an se menține la peste 16 la mia de copii vii.

Mortalitatea generală este cea mai mare din Europa în anul 2003 - 12,2 la mia de locuitori și dintre aceștia 771 la suta de mii de locuitori mor prin boli cardiovasculare, adică circa 60% din totalul deceselor. Este cel mai mare procent din Europa și este semnalat aproape în toate situațiile internaționale publicate. Pe acest fond, asistăm în continuare la practica adopțiilor internaționale de copii.

Scandalul declanșat la Parlamentul European datorită celor 105 copii adoptați în Italia nu a fost decât vârful aisbergului.

Prestigiosul cotidian britanic Daily Telegraph consideră că prin această practică, "Guvernul Năstase a eșuat în respectarea criteriului politic de aderare privind drepturile omului".

Scrisoarea Comisiei Europene, trimisă României, redă clar situația gravă provocată de aceasta.

Se susține că personalități foarte înalte din occident ar fi făcut lobby pentru aceste adopții: Romano Prodi, candidatul democrat la președinția Statelor Unite, John Kerry, Tom Landas, Eduard Kennedy, Joseph Liberman ș.a.

Emma Nicholson a declarat pe 9 februarie la București că știe că "un număr de parlamentari europeni au fost implicați" în această problemă, dar vina Guvernului nu poate fi scăzută, și continuă: "Dacă Berlusconi ar veni în cabinetul lui Blair și i-ar cere 105 copii pentru adopție în Italia, îmi pot imagina ce ar face Blair: l-ar trimite la psihiatru și i-ar spune să se relaxeze pentru că are nevoie de odihnă. România trebuie să știe că țările Uniunii Europene, - continuă mai departe Nicholson -, nu-și exportă copii." și dă un exemplu: Grecia, de unde copii greci nu au putut fi adoptați decât tot de greci, deși înainte de intrarea în Uniunea Europeană, Grecia avea o situație grea din punct de vedere socio-economic.

Faptele sunt cu atât mai grave cu cât s-a descoperit recent, că cei circa 10% copii care provin din Suceava (17 copii sunt exportați, din cei 105, în Italia și 1 în Israel)au fost aprobați pentru adopție toți în aceeași ședință, la 16 iulie 2003, la Tribunalul Suceava, secția civilă. Toți copii au avut ca mandatar o singură persoană, Viorica Fărcașiu, din București, și au fost reprezentați în instanță de același avocat, Maria Gâlcă.

Ceea ce e surprinzător este că Autoritatea Națională pentru Protecția Copilului și Adopții - instituția Guvernamentală ce reprezintă interesele copilului - nu a fost prezentă la această ședință și nici nu cunoștea problema respectivă. Nimeni, nici de la județ și nici de la altă instituție autorizată, n-a participat.

Adopția va continua pentru încă cca.300 de copii, în ciuda moratoriului și în ciuda promisiunilor Guvernului că va respecta legile occidentale.

În textul Ordonanței nr.1/2004 "pentru suspendarea temporară a procedurilor referitoare la adopțiile internaționale", în primul articol, autoritatea anulează textele dintr-o ordonanță mai veche, nr.121/2001, și anume textele prin care erau permise excepțiile.

În al doilea articol de la aceeași ordonanță se precizează că cererile prezentate "înainte de actuala ordonanță, de către un rezident cu domiciliul în străinătate, vor fi soluționate potrivit reglementărilor în vigoare".

Procedura de adoptare a încă 300 de copii va continua deci nestingherită, cu tot textul noii ordonanțe.

Îi revine deci actualei legislaturi obligația să respecte drepturile omului stipulate în Convenția Organizației Națiunilor Unite.

Vă mulțumesc.

 
  Virgil Popescu - informare cu privire la primirea decretului prin care se va supune Parlamentului aderarea României la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord;

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Virgil Popescu, urmează domnul Petre Posea.

   

Domnul Virgil Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Parlamentul României se apropie de un moment cu o valoare istorică unică, cu semnificații politice multiple, cu consecințe extrem de favorabile în drumul ascendent al țării către integrarea în structurile moderne internaționale.

Prin Decretul nr.29 din 27 ianuarie 2004, președintele României, la propunerea Guvernului, supune spre aprobare Parlamentului aderarea României la Tratatul Atlanticului de Nord, în conformitate cu prevederile din art.91 alin.1 din Constituția României, precum și ale art.1 și art.4 din Legea nr.4/1991 privind încheierea și ratificarea tratatelor.

Este un pas ferm al României de azi, făcut cu siguranța unei susțineri generale, în conformitate cu un program de guvernare aprobat de Parlament, respectat și îndeplinit de către un guvern responsabil, angajat în misiunea nobilă de modernizare a țării.

Parlamentul, prin adoptarea acestei legi, va consemna încheierea unui lung și laborios proces pe care România l-a parcurs în eforturile sale de a-și construi și consolida un sistem de securitate politică, militară, economică și socială, cuprins într-o strategie care este validată astăzi de evoluția politică internațională.

Dreptul inalienabil al statelor independente la apărarea individuală sau colectivă, consfințit în art.51 al Cartei Națiunilor Unite, dezvoltat de Alianță ca un angajament comun față de cooperarea mutuală între statele membre, axat pe indivizibilitatea securității acestora, solidaritatea și coeziunea din cadrul Alianței sunt de acum obiective la care România are acces deplin.

Reprezentarea internațională a țării noastre, eforturile considerabile angajate cu responsabilitate de către Guvern, politica externă eficientă și inteligentă, concepția și aplicarea reformelor structurale în domeniul militar, susținute de un proces legislativ coerent, au dovedit că România este un partener contributor la asigurarea păcii și securității internaționale.

Parlamentele țărilor membre ale NATO au recunoscut succesiv aceste procese și au ratificat aderarea țării noastre la Alianță.

Parlamentul țării noastre va avea privilegiul politic și istoric de a aproba aderarea României la NATO.

Consider că un astfel de moment îmi justifică dorința de a-i felicita și a le mulțumi tuturor celor care, în diferite situații, structuri și responsabilități, au adăugat, cu trudă și convingere, contribuția lor la realizarea unui obiectiv istoric pentru țara noastră.

Vă mulțumesc.

 
  Nicolae Leonăchescu - considerații pe marginea aplicării principiului toleranța zero;

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Leonăchescu.

   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Onorat auditoriu,

În raport cu incredibilele abuzuri săvârșite de unii lucrători ai Inspectoratului județean de poliție Ialomița, conducerea Ministerului Administrației și Internelor și-a reafirmat hotărârea de a aplica principiul "toleranței zero" față de încălcările legilor în vigoare.

Am aflat din presă că "ministrul Ioan Rus este fidel principiului "toleranței zero".

De altfel, cu mult timp în urmă, liderul unui partid politic a anunțat electoratul că promovează politica "toleranței zero" față de corupție.

Iată deci un concept din domeniul prelucrărilor mecanice - toleranța - dus la perfecțiune, - toleranța zero - și încet, încet, transformat în principiul "toleranței zero" și livrat consumului public!

Sună frumos, provoacă mirarea celor neavizați și adulația subalternilor.

Este oare și corect definit și folosit acest concept - toleranță - în domeniul politico-administrativ?!

La o analiză atentă, suntem, oare, în fața unui principiu.? A apărut o nouă idee fundamentală de structurare a unui segment al realității, fie el și politic?!

să ne fie permis, în limitele bătăliei pentru perfecțiune, să constatăm că pe unii oameni politici îi fură peisajul și verbiajul facil le joacă feste.

Să ne reamintim semantica termenilor de mai sus, care au fost puși în circulație de curând.

Se știe, de exemplu, că fabricarea unui arbore drept din oțel, prin prelucrare la rece are drept scop obținerea cotelor de gabarit și de detaliu prevăzute în proiect.

Din diferite motive, cum ar fi regimul de așchiere, temperatura aerului și a materialului, scula de așchiere, natura materialului, sistemul de răcire etc., cotele nu sunt realizate cu exactitate absolută, ci cu o anumită toleranță în plus sau în minus.

Toleranța este deci o valoare admisă a abaterilor de la cota proiectată care permite ca sistemul să funcționeze.

Toleranță zero nu există; este un vis tehnic. În politică se poate obține toleranța zero?!

Ce înseamnă toleranță zero în lupta contra corupției, cu care se angaja liderul politic de referință în fața unui auditoriu vrăjit?! Înseamnă că dimensiunea actuală a corupției - cota la care ne situăm - nu se schimbă; doar mică abatere, în plus ori în minus, față de această cotă, devine zero!

Bravo! Luptăm contra corupției păstrând intact nivelul catastrofal al ei și anulăm, cu eforturi minunate, micile oscilații în jurul acelui nivel!

Români! Vi se pregătește ceva: o mare păcăleală! Cereți politicienilor să fie intoleranți față de orice act de corupție, nu să ne livreze principii de conjunctură care urmăresc, de fapt, perpetuarea răului.

Parlamentarii Partidului România Mare militează de ani de zile pentru combaterea corupției, nu pentru menținerea ei și reducerea la zero a micilor ei oscilații.

Ne-am bucura dacă frontul anticorupție s-ar închega, în sfârșit, cu parlamentari din toate partidele, capabili să realizeze egalitatea dintre vorbe și fapte.

Vă mulțumesc!

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumim, domnule Leonăchescu.

 
  Ioan Miclea - declarație politică intitulată Roșia Montană - o rană deschisă pe obrazul țării;

Are cuvântul domnul Miclea.

   

Domnul Ioan Miclea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează "Roșia Montană - o rană deschisă pe obrazul țării".

Cazul Roșia Montana a încetat de mult să fie o problemă internă a țării noastre, el a depășit hotarele țării, fiind dezbătut de cercuri politice europene și transatlantice. Partidele de Opoziție au adresat în anul ce a trecut multe interpelări și au depus multe declarații politice Guvernului pe această temă, toate, din păcate au rămas fără răspuns. Când spun că au rămas fără răspuns mă refer și la faptul că răspunsurile primite nu au rezolvat problema și au încercat în mod jenant și obstrucționist să împiedice Opoziția de a afla adevărul despre această afacere.

Spunem că problema a depășit de mult granițele țării și aș dori ca prin prezenta declarație politică să trag încă un semnal de alarmă asupra gravelor consecințe ce amenință România, dacă la Roșia Montană se va continua dezastrul ecologic și etnologic început. Iată ce spune, printre altele, un politolog pe nume Gheorghe Olteanu, directorul Biroului de sprijin pentru românii de pretutindeni din Germania: "Cum este posibil ca politicienii români să susțină proiecte de exploatare a bogățiilor țării, ca de exemplu Roșia Montană, cu efecte ecologice și arheologice catastrofale și în contradicție evidentă cu normele europene, acceptând condiții contractuale imaginabile doar pentru țările africane, după cum constatau cu stupefacție reprezentanții instituțiilor europene de resort".

Atenție! Acest om face această constatare de bun simț nu din cercetări la fața locului, ci din ceea ce s-a publicat în Europa de către specialiștii europeni care au vizitat Roșia Montană. Pe cei din Uniunea Europeană îi doare dezastrul ecologic ce se întrevede la Roșia Montană, pe guvernanții noștri însă nu. Dar, iată, lucruri și mai grave pentru noi. Profesorul Peter Fischer de la Institutul de Drept European al Universității din Viena, subliniez importanța majoră pe care o au directivele ca instrument juridic al Comisiei Europene în domeniul mediului, arată că: "Dacă România autorizează proiectul minier Roșia Montană ea va trebui să se supună procedurilor legale în fața Curții Europene de Justiție, chiar în momentul aderării la Uniunea Europeană". Apoi, un alt european, referindu-se la proiectul de exploatare sălbatică și primitivă a unei țări europene, afirmă că: "Este evident că nu avem un proiect național, ci unul privat, de interes străin, în mod scandalos în defavoarea României. Dacă nu se va respinge proiectul Roșia Montană, negocierile de aderare a României la Uniunea Europeană la Capitolul "Mediu" nu vor putea fi încheiate." Iată că voci autorizate, care aud foarte bine la Bruxelles, încearcă să ne apere de un dezastru ecologic, dar și unul politic, pe care guvernanții noștri se străduiesc cu o râvnă demnă de o cauză mai bună să-l desăvârșească.

În plin scandal al adopțiilor internaționale ale copiilor, care îi pune pe guvernanții noștri într-o situație mai mult decât jenantă în fața autorităților Uniunii Europene, iată, ne așteaptă altul și mai grav, spre care Guvernul ne împinge zi de zi - exploatarea auriferă de la Roșia Montană.

Probabil însă că intervențiile și argumentele noastre, ale Opoziției, ale Academiei Române, ale oamenilor de știință din țară și străinătate, ale politicienilor străini și autorităților de resort din Uniune sunt prea firave în fața interesului, probabil măsurat în sute de mii și milioane de dolari, pe care unii politicieni de la Putere îl au pentru antamarea acestei nenorociri peste o binecuvântată zonă a țării.

Singura noastră nădejde mai este în Dumnezeu. Poate el nu ne va lăsa să se întâmple un așa dezastru la care ne împing guvernanții noștri.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Ioan Timiș - declarație politică intitulată Spectacol electoral - sexual la Deva;

Domnul Timiș. Urmează domnul Marian Ionescu.

   

Domnul Ioan Timiș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: "Spectacol electoral - sexual la Deva".

Fief cunoscut al liberalilor, municipiul Deva tinde să devină un oraș al tuturor posibilităților. O întâmplare recentă menține acest municipiu în topul evenimentelor șoc. Și poate că nimic n-ar fi tulburat parada eșarfelor galbene, ocazionată de lansarea candidaturii primarului liberal al Devei pentru un nou mandat, exact de ziua îndrăgostiților, dacă cu două zile înainte nu s-ar fi petrecut un eveniment de scandal.

În goana după publicitate electorală ieftină primarul Devei a acceptat să fie amfitrionul unui spectacol de miss și mister Boboc, susținut de elevii unor licee din județ. Deși spectacolul de care vorbim se anunța cu un scop foarte generos, de campanie antidrog, s-a sfârșit cu un bâlci sexual în care câțiva elevi s-au dezbrăcat, mimând acte obscene. Nimeni n-ar fi menționat nimic dacă acest eveniment monden s-ar fi desfășurat în fața unor liberali adulți. Dar atât actorii de moment, cât și spectatorii erau minori. Evenimentul de la Deva a fost supermediatizat. Dar nici la această dată nu se știe de ce nu a reacționat pe loc nici un adult prezent în sală. Evident, primarul nu era în stare, pentru că numele său se unduia pe buzele tuturor. Dar de ce nu au reacționat părinții, inspectorii școlari, profesorul, reprezentantul poliției județene? Nu știu, în acest moment, dacă evenimentul de la Deva a fost organizat și gândit cu un scop politic, deși mulți afirmă acest lucru, dar solicit organelor abilitate să se sesizeze.

Și poate că nimic n-ar fi tulburat parada eșarfelor galbene de la Deva de ziua îndrăgostiților, dacă cu două zile înainte nu s-ar fi petrecut acest eveniment de scandal.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
  Costel Marian Ionescu - informare cu privire la situația existentă la S.C. WISCONSIN TURNING SISTEM din Târgoviște;

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Are cuvântul domnul Marian Ionescu și se pregătește domnul Mihai Mălaimare.

   

Domnul Costel Marian Ionescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Aș vrea să fac un apel, stimate domnule președinte. Cu autoritatea pe care o aveți, aș vrea să se sesizați că unul dintre colegii care au vorbit astăzi de la acest microfon, specialist, de altfel, în diversiuni, răpește timpul celorlalți colegi prin utilizarea unui discurs cu multe prescurtări de substantive proprii și abrevieri.

În consecință, domnule președinte, vă rog să solicitați tuturor vorbitorilor evitarea prescurtărilor de substantive proprii și abrevieri de la microfonul Parlamentului, dacă au decență și demnitatea unui parlamentar.

Vă mulțumesc.

Pentru astăzi am pregătit un material care este, de altfel, exploziv, legat de o situație explozivă la o întreprindere din Târgoviște. Și anume, la întreprinderea S.C. Wisconsin Turning Sistem, fostă SARU, din Tîrgoviște. Mai zilele trecută, Marian Sârbu, ministrul pentru relația cu sindicatele, anunța cu emfază încheierea Pactului de stabilitate dintre guvern și sindicate.

În opinia Partidului România Mare, această înțelegere reprezintă încheierea probabilă a Pactului între un executiv al cărui aparat funcționăresc finanțat din bani publici se mărește pe zi ce trece, a se vedea printre altele recent înființata cancelarie a Guvernului, și sindicate ai căror membri se împuținează pe zi ce trece, unii părăsind țara într-un ritm fără precedent, alții se îmbolnăvesc, iar o mare parte dintre ei își încheie socotelile cu viața.

Așa stând lucrurile, un caz aparte îl reprezintă situația explozivă existentă la această întreprindere din Târgoviște. Sindicatul liber de la această societate, care are în componență numai personal direct productiv, se află în grevă generală din data de 15 ianuarie 2004.

Motivele declanșării grevei generale sunt: negocierile cu privire la contractul colectiv de muncă, începute în iunie 2003, nu au fost finalizate din următoarele considerente: nu au fost acordate cele 7 salarii compensatorii pentru salariații disponibilizați, chiar dacă ambele părți au acceptat acest lucru stipulat în vechiul contract; neactualizarea salariilor, în funcție de rata inflației anuale; neacceptarea atribuirii tichetelor de masă; neplata în termen a salariilor cuvenite. Salariile pe luna februarie 2003 au fost plătite 85%, cu toate că există hotărâre judecătorească irevocabilă asupra restanțelor. Pe luna noiembrie 2003, salariile au fost plătite doar 50%, iar diferența nu a fost plătită nici măcar până în ziua de azi. De asemenea, nici prima de Crăciun prevăzută în contractele colective de muncă, nu a fost acordată. Nevirarea în termen a obligațiilor salariale către contribuții cas, contribuții CNAS Dâmbovița etc. într-o perioadă destul de mare, în perioada 2000-2003. Din acest punct de vedere, acest lucru generează imposibilitatea operării în cartea de muncă, conform prevederilor legale. Nevirarea la fondul CAR a sumelor reținute salariaților pe statele de plată și folosirea acestor sume de către patronatul întreprinderii, care însumează circa 390 de milioane.

Contrar prevederilor legale, conducerea întreprinderii a interzis tuturor salariaților greviști accesul în incinta societății comerciale, o dată cu declanșarea grevei generale. În momentul declanșării grevei generale, reprezentanții patronatului au refuzat orice formă de negociere cu salariații din sindicatul liber al întreprinderii. Sindicaliștii și-au manifestat nemulțumirile și în fața prefecturii Dâmbovița, având loc cu această ocazie numeroase negocieri cu conducerea prefecturii Dâmbovița, cu prefectul Victor Sanda, dar promisiunile nu au fost onorate.

În ceea ce privește conducerea PSD Dâmbovița aceasta s-a spălat pe mâine spunând: nu avem nici un fel de responsabilitate, nici măcar morală. Numai că, în opinia PRM, partidul de guvernământ, însăși prin titulatura sa, fiind una de sorginte social-democrată, are obligația de a gestiona și a se implica în rezolvarea tuturor problemelor de natură socială, mai ales că în urmă cu 4 ani în campania electorală a bătut multă monedă pe protecția socială.

Datorită acestei situații deosebite, de imposibilitate a asigurării unui trai măcar și la limita subzistenței, a început să se generalizeze disperarea în rândurile salariaților, care a condus la starea de depresie psihică, culminând cu o serie de sinucideri. Astfel, în ultimul timp, 3 sindicaliști și-au pus capăt zilelor, inginer Aurică Popa, Gabriela Lăzărescu și Gheorghe Rada. Un al patrulea, pe nume Gheorghe Mihăilă, deși se spânzurase de o macara din incinta întreprinderii, a fost salvat în timp util de către colegii de serviciu.

Explicația acestor situații extreme, are în vedere faptul că majoritatea populației devine din ce în ce mai săracă. Astfel, dacă salariile față de '90 au crescut de 1555 de ori, prețul vieții s-a mărit de peste 10 mii de ori. De pildă, întreținerea unui apartament cu două camere s-a majorat de 12 mii de ori, de la 150 de lei, la 1,8 milioane de lei, iar metrul cub de apă potabilă a crescut de 16 mii de ori, de la un leu la 16 mii.

Datorită acestor politici practicate în ultimii ani de către Guvernul PSD-UDMR au apărut depresiile psihice, ducând la ieșirea cetățenilor din viața socială, la însingurare, la sentimentul de nulitate, la lipsa de interes pentru activitățile zilnice și, în final, la suicid.

Subestimarea de către partidul de guvernământ a acestei boli cu extindere din ce în ce mai mare, cum este și cazul prezentat, poate avea consecințe foarte grave la nivelul societății românești, astfel încât Organizația Mondială a Sănătății precizează că peste 50% dintre cazurile de suicid se datorează depresiilor psihice.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

 
  Mihai Adrian Mălaimare - protest împotriva unor insulte aduse Parlamentului și democrației în cadrul emisiunii Observator a postului Antena 1; Are cuvântul domnul Mihai Mălaimare. Se pregătește doamna Maria Apostolescu.
   

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați colegi,

Aproape că nu este zi în care să nu fim bombardați cu rezultatele unor sondaje de opinie care indică Parlamentul aproape întotdeauna pe unul dintre ultimele locuri, dacă nu chiar ultimul loc în clasamentele încrederii populației în instituțiile fundamentale ale statului.

Rămâne un mister poate cum se face că, după alegeri în care am primit zeci sau chiar poate sute de mii de voturi, ajungem să fim considerați vinovați de mai toate relele societății românești.

Nu intenționez să ofer explicații față de această situație, dar, ca președinte al comisiei care are drept îndatorire, printre altele, reglementarea peisajului mediatic, trebuie să constat că indiferent care sunt rezultatele amintitelor sondaje, realizatorii emisiunilor informative s-au obișnuit să adauge întotdeauna opiniile lor privind încrederea pe care ar trebui să o aibă electoratul în parlamentarii pe care i-a ales, și anume una cât mai mică.

Mă gândeam la aceste lucruri după ce am văzut în ziua de 21 decembrie 2003, în emisiunea "Observator" a postului de televiziune Antena 1, un așa-zis reportaj în care niște așa-ziși reporteri lălăiau la intrarea unei stații de metrou niște așa-zise colinde ale căror vorbe aveau refrenul: "cine a mai pomenit vreun parlamentar cinstit". Chipurile, respectivii încercau să testeze vigilența trecătorilor care, fără să mai distingă între "Florile dalbe" și făcătura de cântec prezentată de reporterii postului de televiziune, îi miluiau pe aceștia cu un ban ca și pe colindătorii autentici.

O să-mi spuneți, poate, că era o glumă, că de sărbători e bine să ne veselim și că glumele pe seama parlamentarilor sunt la fel de nevinovate cum erau pe vremuri cele despre chelneri și frizeri. Numai că lucrurile nu stau chiar așa.

Există două probleme pe care aș vrea să le ridic. Una se referă la profesionalismul jurnaliștilor: să zicem că reportajul ar fi fost într-adevăr unul distractiv, v-aș întreba atunci ce căuta el într-o emisiune de știri și de ce nu a fost difuzat în una de divertisment? Ce căuta, așadar, între accidentele de circulație, violurile, tâlhăriile și tot felul de alte nenorociri care, deși sunt fapte diverse, cu totul nedemne de a fi prezente în telejurnale, ne sunt prezentate cu obstinație drept știri, drept informații absolut necesare pentru viața noastră.

Din păcate, trebuie să observ că amintitul program de știri a ajuns un fel de repertoriu al catastrofelor reale, dar mai ales imaginare de la noi sau de aiurea. Între ele, realizatorii ne oferă tot felul de farse filmate cu o cameră ascunsă sub șapcă sau în servietă, fără ca cei vizați să aibă habar că sunt filmați. Lăsând la o parte faptul că atât deciziile Consiliului Național al Audiovizualului, cât și normele deontologice ale profesiei interzic asemenea practici, trebuie să observ și că ele au ajuns să constituie un fel de model pentru tinerii reporteri care își imaginează că așa se face jurnalismul de investigație și că, în general, așa se practică această profesie și la BBC, și la Antene 2, și la CNN și la Euro News.

De câte ori am pus această întrebare celor vizați mi s-a spus că și emisiunile de știri au nevoie de audiență și că orice imagine dură și orice vorbă având conotații negative aduce audiență. Deci publicitate, deci bani. Cu alte cuvinte, nu contează dacă știrile sunt adevărate sau nu, dacă sunt importante sau nu, bani să iasă. Nu pot decât să mă întreb ce au învățat realizatorii emisiunilor de știri pe la bursele la care au fost trimiși de patronii lor, dacă asta înțeleg ei din responsabilitate față de societate, față de public.

În altă ordine de idei, dar la fel de grav, mi se pare faptul că o asemenea farsă, precum cea pusă la cale de reporterii Antenei 1, are o bătaie mult mai lungă.

Dincolo de încercarea de a dovedi că trecătorii miluiesc orice colindători, indiferent de versuri, stă încercarea de a induce în public ideea că într-adevăr nu ar exista parlamentari cinstiți.

Cu alte cuvinte, noi, toți cei aleși de națiunea română în cea mai democratică instituție a țării, am fi o bandă de pungași. Dacă vă imaginați că atacul este doar la adresa Parlamentului actual vă înșelați. Conștient sau nu, cei care încearcă să acrediteze asemenea idei au în vedere toate Parlamentele democratic alese din 1990 până astăzi.

Nu niște persoane oarecare sunt atacate astfel, ci instituția în sine. Efectul pe care contează așa-zișii jurnaliști de la Antena 1 este discreditarea Parlamentului și, în ultimă instanță, a democrației însăși.

Întrebarea pe care amintiții reporteri încearcă să o cuibărească în rândurile opiniei publice este: la ce bun să mai alegem pe cineva, dacă tot sunt necinstiți? S-ar putea să vi se pară că exagerez, dar nu este așa. Nu doresc să apăr pe acei parlamentari care de-a lungul anilor s-au dovedit a fi necinstiți. Știu că nu există pădure fără uscături și nu pot să afirm că, din principiu, toți parlamentarii sunt cinstiți. Dar afirmația că toți am fi niște hoți face parte din aceeași categorie de judecăți potrivit căreia dacă o persoană a mers fără bilet în transportul public, toți călătorii sunt cu necesitate contravenienți.

Nu aș insista asupra acestei încercări deliberate de discreditare a Parlamentului, dacă nu aș considera că efectul pe termen lung al unei asemenea atitudini este discreditarea democrației în România.

Am convingerea că asemenea acte dictate de amatorism, de dorința de a câștiga fără efort un salariu bun și care, trebuie să o spun cu regret, constituie o formă cu totul iresponsabilă de exercitare a libertății de exprimare, asemenea acte, așadar, nu pot avea drept urmare decât promovarea ideilor potrivit cărora sistemele dictatoriale ar fi mai potrivite decât cele democratice.

Nu pot decât să sper că dumneavoastră, colegii mei parlamentari, nu veți accepta asemenea insulte aduse Parlamentului și democrației.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

 
  Maria Apostolescu - declarație politică intitulată: Creșteri salariale discriminatorii;

Doamna Maria Apostolescu.

   

Doamna Maria Apostolescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică poartă titlul "Creșteri salariale discriminatorii".

În ziua de 17 decembrie 2003, Senatul a adoptat Proiectul de Lege privind majorarea unor drepturi salariale ale personalului de specialitate artistică din cadrul Filarmonicii George Enescu din București.

În prezent, proiectul de Lege este înregistrat la Camera Deputaților cu nr.PL.x.750(18.12.2003), urmând a fi dezbătut și aprobat, Camera Deputaților fiind Camera decizională.

Acest mod de creșteri salariale punctuale reprezintă o gravă discriminare, încălcându-se, totodată, atât Constituția României (art.16 alin.1), cât și Codul Muncii (art.5 alin4).

Discriminarea introdusă de acest proiect de lege se referă la toate filarmonicele din țară, dar mai ales la Filarmonicele din Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, instituții care prestează activități de prestigiu de peste o jumătate de secol.

Cu privire la filarmonicele din țara noastră, nu există nici un fel de criterii de ierarhizare a activității acestora și, ca urmare, orice creștere salarială punctuală contravine conducerii democratice de care Guvernul PSD face atâta caz.

Consider că acordarea unei creșteri salariale numai Filarmonicii George Enescu din București are la bază un criteriu subiectiv și constituie un abuz, întrucât "Expunerea de motive" care însoțește proiectul de lege amintit nu convinge cu privire la superioritatea acestei instituții față de alte filarmonici, cum sunt, de exemplu, cele amintite, din Iași, Cluj-Napoca și Timișoara.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Tiberiu Sergius Sbârcea - intervenție intitulată: FAER - program de dezvoltare regională;

Domnul Sbârcea.

   

Domnul Tiberiu Sergius Sbârcea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Fundația pentru promovarea agriculturii și economiei regionale (FAER) din Reghin - județul Mureș, este o structură juridică creată cu ajutorul Guvernului Confederației Elvețiene, având ca obiectiv global sprijinirea agriculturii private și a întreprinderilor mici și mijlocii în vederea promovării economiei regionale în zona Reghinului.

Mijloacele financiare sunt pentru sprijinul direct al diverselor activități, în vederea cooperării tehnice, creditele acordate de FAER sunt rambursabile și pot fi sub formă de materiale pentru promovarea de proiecte (instalații, aparate, utilaje agricole etc.).

Rațiunea instalării unui program de creditare a fost simplă și dovedită în timp: nu suntem cerșetori, avem putere de muncă și știm să prețuim și să dezvoltăm ceea ce avem.

Având la îndemână cele două mijloace, respectiv formarea profesională continuă pentru adulți și un fond administrat după regulile unui fond de creditare, fundația FAER s-a ancorat puternic în realitatea economică a județului Mureș. Cele două mijloace mai sus amintite s-au structurat, instituțional, în două sectoare distincte: sectorul de creditare și sectorul de informare.

Am să prezint câteva cifre care să vorbească de la sine despre activitatea FAER:

În sectorul de informare:

  • peste 700 de beneficiari ai cursurilor de formare profesională;
  • peste 200 de tineri agricultori au urmat studii de pregătire de 5 luni în Elveția;
  • peste 100 de studenți ai USAMV Cluj - Napoca au urmat stadii de pregătire teoretică și practică la Fundația FAER;
  • 235 de manifestații cu caracter cultural și agricol susținute de FAER.

În sectorul creditare:

  • administrarea unui Fond de peste 2.000.000 euro;
  • realizarea unui rulaj în decursul a peste 10 ani de activitate de peste 7.500.000 euro;
  • gestionarea unui portofoliu de peste 1000 credite;
  • realizarea prin susținerea financiară direct și indirect a unui număr de peste 8000 locuri de muncă.

Aceste rezultate dovedesc succesul demersului început în anul 1993, chiar mai mult, au dus la extinderea programului de dezvoltare FAER și în alte județe, respectiv Suceava și Bistrița.

Asemenea activități trebuie înmulțite în România.

Vă mulțumesc.

 
  Florea Buga - protest față de practicile Partidului Social Democrat în județul Teleorman;

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Are cuvântul domnul Buga.

   

Domnul Florea Buga:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi doresc să se constituie într-un protest față de practicile Partidului Social Democrat în județul Teleorman.

Rămân indignat de inițiativa Partidului Social Democrat de a împărți profesorii teleormăneni în profesori și profesori social-democrați, prin înființarea Asociației profesorilor social-democrați. Am criticat faptul că pe vremea lui Nicolae Ceaușescu se politizau lecțiile, iată că acum am ajuns să politizăm profesorii. Această acțiune umilește cadrele didactice, ele având ca singur scop, ca singură misiune, pe aceea de educatori. Prin această acțiune, cadrele didactice sunt obligate să-și piardă demnitatea de profesori, de dascăli, și cei care sunt la clasă trebuie să și-o păstreze în continuare. Ei trebuie să fie percepuți ca niște exemple pozitive pentru societate.

Este și aceasta o formă prin care oamenii sunt obligați de partidul de guvernământ să facă politică. Apoi mă întreb, de ce această întrunire s-a desfășurat în plină zi, când profesorii aveau, probabil, ore în clasă? Cred că au fost aduși acolo mare parte din ei cu japca, pentru că nu mai făcând parte din Partidul Social Democrat poți fi recunoscut ca valoare profesională, poți să obții un post pentru care chiar muncești sau poți să-ți desfășori activitatea didactică fără șicanările pe care ți le-ai atrage într-o eventuală acțiune de refuz.

Nu asta ne-am dorit în 1989, jalnica atitudine de manevră politică. Îi invit pe colegii mei, dascălii din județul Teleorman, să nu se supună comenzii politice și să își spună părerea public față de această manifestare a Partidului Social Democrat în județul Teleorman.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc și eu.

 
  Kanty Cătălin Popescu - intervenție intitulată: Liberali fără liberalism;

Domnul Popescu Cătălin.

   

Domnul Kanty Cătălin Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția mea se intitulează "Liberali fără liberalism".

Ea mea se referă la comportamentul colegilor din Parlament în momentul dezbaterilor la Proiectul de Lege privind declararea ca orașe a unor comune.

În Programul de guvernare al Guvernului Năstase, supus spre aprobare Parlamentului României, program votat de PSD, PNL, UDMR și Grupul parlamentar al minorităților, la pct.9 sunt prevăzute aplicarea unor politici naționale de dezvoltare și modernizare a localităților urbane și rurale. Acordând statutul de oraș unor comune care prin indicatori calitativi și cantitativi se apropie de statutul de localitate urbană, pe lângă faptul că respectăm voința cetățenilor din localitatea respectivă, care s-a pronunțat prin referendum, contribuim la ridicarea gradului de urbanizare al țării și implicit la apropierea de standardele europene în domeniu.

Dacă din punctul de vedere al reprezentanților P.R.M.-ului, faptul că au votat împotrivă se poate justifica, pentru colegii "democrați" de la P.D. și P.N.L. nu găsim altă justificare decât că au votat potrivit sintagmei "vot contra - indiferent de ce se votează".

Acest comportament arată că între liberalism și actuala politică liberală nu este nici o legătură, pentru că nu-mi pot explica cum cei care erau adepții formelor fără fond prin care înființau instituții considerând că o dată formate vor constitui vectori de dezvoltare, vin astăzi și spun că transformarea comunelor în orașe nu este un beneficiu nici al locuitorilor, nici al localităților.

Nici măcar argumentele noastre că prin urbanizare se atrag fonduri comunitare, că locuitorii nu plătesc impozite mai mari și că prin transformare creăm posibilități mai mari de dezvoltare, nu au fost suficiente și au votat împotrivă.

Nu vreau să iau în calcul scăparea unui deputat liberal care la tribună a spus: "Acest proiect de lege are un caracter liberal ".. pardon electoral".

Ce este clar este că P.D., P.N.L. și P.R.M. au votat împotriva legii, deci împotriva urbanizării României.

Cum te poți numi liberal dacă nu respecți principiile liberale, cum te poți numi democrat dacă nu respecți voința cetățenilor din localitățile respective?

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Are cuvântul domnul Grigoraș. Nu aveți?

Domnul Timiș a vorbit. Domnul Posea a vorbit? Ați depus la secretariat. Domnul Ionel? Ați depus la secretariat. Domnul Bara a depus la secretariat. Domnul Scarlat Iriza? A depus la secretariat. Domnul Miron a depus și dânsul la secretariat.

 
  Gheorghe Marcu - declarație cu tema Când avem simțul măsurii?;

Domnule Marcu, vă rog.

   

Domnul Gheorghe Marcu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Tema declarației mele este următoarea "Când avem simțul măsurii?"

Odată cu apropierea alegerilor din acest an, limbajul colegilor din opoziție, care își exprimă atitudinea lor față de unele aspecte, devine mult mai agresiv și virulent, acesta fiind brăzdat cu epitete de genul "măsuri catastrofale", "adevărat genocid", "interese clientelare", "subminarea economiei naționale" și lista poate continua.

Am impresia că se aplică următoarea metodă: Cine țipă și acuză mai tare consideră că are dreptate, sau are impresia că-i convinge pe ceilalți că are dreptate.

Stimați colegi,

Am făcut parte din primul Parlament al Românie, ales democratic în mai 1990. Îmi aduc foarte bine aminte, cum un personaj bine cunoscut în acele timpuri, și cu stagii în vechiul partid, la un moment aniversar, a monopolizat microfonul, acuzând vechiul sistem, din care se înfruptase zdravăn.

Fiind mai tânăr, îl priveam atent și încercam să ghicesc, dacă credea ce spunea. Văzând că-l privesc țintă, la pauză mi-a spus următoarele cuvinte: "Tinere, dă-i înainte cu tupeu!".

La fel ca și acum 14 ani, alte personaje pitorești se agită în toate părțile, acuzând pe toți și toate, iar unii au ajuns la performanța de a-și distruge propriile partide.

Făcând translatarea în timp și trimiterea la epitetele rostite la începutul intervenției mele, remarc că, în dorința de a câștiga capital politic, se fac afirmații șocante, care în actualul context pot aduce prejudicii tuturor cetățenilor țării.

Uităm că de fapt aparținem aceleiași țării și că vorbele și deciziile unora dintre noi se răsfrâng și asupra celorlalți?!

Unde sunt noțiunile care, pentru unii dintre noi sunt total străine: realism, bun simț, caracter, competență, patriotism?

Unde sunt prezentate diferențele de doctrină ideologică la tribuna parlamentară?

Consider că singurul mod de rezolvare a unor situații, care mai apar, îl reprezintă dialogul, condiția esențială fiind ca cei ce participă să fie realiști și competenți.

Vă mulțumesc.

 
     

(Următoarele declarații au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la secretariatul de ședință).

 
    Dan Brudașcu - declarație intitulată Privatizarea = ruinarea economiei naționale;

Domnul Dan Brudașcu:

Privatizarea = ruinarea economiei naționale

La începutul primului său mandat ca șef al statului eternul președinte al României și echipa sa de propagandiști a făcut eforturi disperate să convingă opinia publică să nu ne vindem țara. Acest slogan și-a dovedit, în scurtă vreme, nocivitatea și perversitatea întrucât nu era altceva decât una din piesele grele ale politicii populiste a politrucului cu trecut moscovit prin care acesta se încăpățâna să blocheze procesele de dezvoltare social-economică și politică a României, procese posibile ca urmare a evenimentelor din decembrie 1989.

Privind retrospectiv cele întâmplate, putem trage concluzia că Ion Iliescu și echipa sa de susținători și sicofanți nu dorea să vândă țara pentru a-i spolia averea în interesul lor personal. Acest lucru s-a întâmplat de vreme ce, în proporție covârșitoare, cei care au pornit la drum cu Ion Iliescu, dar și cei care i s-au alăturat pe parcurs, sunt astăzi cei mai avuți dintre români.

Alt scop urmărit prin această politică era de a servi economia națională intereselor celor care doreau transformarea României într-o colonie și distrugerea economiei sale pentru a elimina orice fel de concurență din partea produselor românești.

Despre cum s-a făcut privatizarea în România, se știe. Toți cei care, pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă, s-au aflat la conducerea FPS sunt astăzi asigurați pentru generații de acum înainte din punct de vedere al averii personale. În ciuda declarațiilor bombastice ale actualei Puteri privind lupta împotriva corupției, Radu Sârbu, una din cele mai odioase eminențe cenușii ale privatizării din România își consumă în tihnă miliardele rezultate din comisioane pentru privatizări. Evident, va veni curând și scadența pentru că PRM își propune ca, imediat după preluarea Puterii, să verifice fiecare dosar de privatizare și să tragă la răspundere, conform și în limitele legii, pe toți cei care au săvârșit abuzuri sau ilegalități.

Dacă, în marea majoritate a fostelor țări socialiste, privatizarea a însemnat o relansare reală a dezvoltării lor economico-sociale, în România ea a adus șomaj, sărăcie, disperare și nenumărate drame. Cu concursul factorilor de decizie guvernamentală, marile întreprinderi românești au fost încredințate unor rechini sau aventurieri internaționali care nu și-au onorat angajamentele asumate și, aproape fără excepție, au distrus unitățile achiziționate. Ca urmare a acestei politici față de care Guvernul României a rămas indiferent și-au pierdut locurile de muncă milioane de oameni, iar spectrul șomajului amenință în continuare alte sute de mii. Astăzi România, care era recunoscută pe piețele externe pentru multe produse performante și competitive, este incapabilă să mai producă și ofere la export mărfurile solicitate.

După cum spuneam, procesul de privatizare, așa cum a fost înțeles și realizat de către actuala Putere, înseamnă subminarea și distrugerea economiei naționale. Noii patroni reduc frecvent numărul locurilor de muncă sau închid pur și simplu fabricile, dar obligația de a plăti salarii compensatorii, ajutoare sociale sau de șomaj revin Statului Român.

Oriunde am privi pe teritoriul României constatăm că, în locul renumitelor întreprinderi de altădată, întâlnim doar unități închise sau care funcționează sub capacitatea avută cândva. Nici județul Cluj nu face excepție. Una din cele mai lovite unități economice de aici este renumita cândva fabrică de medicamente "Terapia". Produsele sale în domeniul medicamentelor de uz uman sau animal erau căutate atât în țară cât și peste hotare, marca Terapia fiind dovada calității și profesionalismului personalului de aici. Prin grija autorităților române, această întreprindere de elită a industriei românești de medicamente a intrat pe mâna unor investitori străini. La privatizare, ea avea peste 1.500 de angajați și realiza în jur de 30 - 35 tipuri de medicamente. Cea mai mare parte dintre acestea erau destinate exportului în SUA, Canada, Europa Occidentale, Asia etc. Privatizarea fabricii "Terapia" a fost motivată de necesitatea investițiilor în tehnologie de vârf, management performant, marketing agresiv, dezvoltarea sectorului de cercetare, diversificarea producției, creșterea exportului etc. Iată, însă, că nu s-a întâmplat nimic din toate acestea. În urma a trei concedieri succesive, de la 1.500 de angajați s-a ajuns în prezent la mai puțin de 500. În 13 februarie a.c. și-a încetat activitatea la "Terapia" încă 150 de persoane ca urmare a închiderii secției de sinteză fină. De la cele 30 - 35 medicamente, astăzi la "Terapia" se mai produce doar faringosept. Și acesta doar până la epuizarea stocurilor de materii prime. S-a renunțat până și la pantotenatul de calciu, deși există o cerere deosebit de mare pe piețele externe pentru acest produs.

Din datele ce ne-au fost furnizate rezultă intenția actualilor patroni de a lichida complet fabrica "Terapia". În scurtă vreme, aici, cu un personal tot mai puțin numeros, se va realiza doar ambalarea medicamentelor produse în străinătate, iar într-o perspectivă nu foarte îndepărtată, fosta cândva fabrică de medicamente de prestigiu internațional va deveni depozit pentru medicamentele străine.

Să se înțeleagă bine: noi, cei de la Partidul România Mare, nu suntem împotriva privatizării dacă este făcută în interesul economiei naționale. Nu putem tolera și nu vom tolera niciodată ca, prin privatizarea defectuoasă realizată de autoritățile române, să se atenteze la siguranța poporului român prin ruinarea economiei noastre naționale.

Iată de ce, în calitate de deputat al PRM, cer primului-ministru și tuturor factorilor abilitați să dispună verificarea ilegalităților comise în procesul de privatizare a fostei fabrici de medicamente "Terapia" și să fie deferite justiției toate acele persoane care au admis și tolerează distrugerea premeditată a acestei societăți comerciale și, implicit, a producției românești de medicamente.

Domnilor guvernanți, indiferența dumneavoastră înseamnă, pe lângă sute de șomeri, disperarea celor care și-au pierdut locurile de muncă, precum și prețuri tot mai mari pentru medicamentele aduse de la export.

Partidul România Mare se opune cu toată hotărârea și fermitatea acestui proces de distrugere și pauperizare premeditată a țării prin tolerarea ca procesele de privatizare să însemne, în realitate, lichidarea societăților comerciale din țara noastră.

    Grigore Emil Rădulescu - prezentarea situației sericiculturii;

Domnul Grigore Emil Rădulescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vin astăzi în fața dumneavoastră să vă prezint încă "un succes" înregistrat de România în cei 14 ani de tranziție.

Dacă înainte de 1989, statisticile internaționale plasau România pe locul șase în lume și pe locul doi în Europa la producția de mătase naturală, începând din 1990, sericicultura a înregistrat un declin constant, producția de gogoși de mătase ajungând de la 1849 tone în 1989 la mai puțin de două tone în 2003. Și producția de viermi de mătase s-a redus considerabil. Astfel, dacă în 1989 România producea peste 2490 Kg, anul trecut nu s-au obținut decât 10 Kg de ouă de viermi de mătase crudă. Aceeași situație se înregistrează și în cazul puieților de dud, numărul acestora diminuându-se constant de la an la an.

Dacă în urmă cu cca. 15 ani aveam plantații de duzi de peste 558 hectare, în prezent mai există doar 100 hectare de duzi.

În ceea ce privește mătasea naturală brută, anul trecut nu s-a obținut decât un kilogram.

Dacă cauza cererii tot mai scăzute de mătase naturală, dar și a managementului defectuos, din cele 20 de societăți comerciale sericicole privatizate după 1990 au mai rămas în funcțiune doar cinci. Însă și acestea și-au modificat domeniul de activitate, în prezent existând o singură societate care se mai ocupă de producerea și distribuirea ouălor de viermi de mătase și a puieților de dud.

Crescătorii de viermi de mătase vor primi, începând cu acest an, un sprijin financiar din partea statului de aproximativ 20.000 lei pentru fiecare kilogram de gogoși de mătase produs.

Cu toate că decizia Ministerului Agriculturii (MAPAM) urmează modelul comunitar, potrivit documentului de poziție, negociat de autorități cu oficialii U.E., anul acesta România ar fi trebuit să înființeze un organism autorizat pentru atestarea "crescătorilor eligibili" și abia în 2005 să adopte măsuri de sprijin similare cu cele comunitare.

Tot anul acesta, autoritățile s-au angajat să demareze și adaptarea la nivel european a evidențelor statistice și de calitate pentru gogoșile și viermii de mătase.

În prezent, liderul mondial incontestabil în producția de mătase este China, urmată de India, Brazilia și Japonia.

Valoarea actuală a firului de mătase brut este de circa 50 dolari/Kg, prețurile fiind stabilite de țara ce deține monopolul, care este China, cu 93% din piața internațională a mătăsii.

În rândul țărilor importatoare de mătase se numără Italia, cu peste 4.500 tone anual, Japonia cu cca. 2000 tone, Franța cu aproximativ 750 tone și SUA.

În încheiere, vă prezint sintetic evoluția României în acest domeniu:

Producție19892003
- gogoși de mătase1.849 tone2 tone
- ouă de viermi de mătase2.490 kg10 kg
- plantații duzi558 ha100 ha
- societăți sericicole201

    Puiu Hașotti - intervenție cu titlul Președintele oamenilor noi;

Domnul Puiu Hașotti:

Președintele "oamenilor noi"

Decembrie 1989 - momentul în care elevul și-a învins, la propriu, profesorul. Momentul în care sutele de mii de români ce ieșiseră în stradă pentru a-și cere libertatea, nici nu se gândeau că vor prilejui triumful omului nou. Omul visat de comuniști, fără istorie, fără valori, fără principii, fără Dumnezeu. Omul dispus să facă orice compromis pentru interesul său. Omul gata oricând să treacă de la comunism la democrație, de la Est la Vest, de la ateism la creștinism, totul pentru binele lui și numai al lui. Acești oameni conduc astăzi România, fiind prefecții noștri, primarii, miniștrii etc.

Omul poate mima schimbarea sa în nesfârșite ipostaze; nu poate însă evita instinctele de orice fel - biologice, intelectuale, politice. Și în cazul domnului Ion Iliescu, experiența copilăriei și adolescenței sale îl trădează din când în când. Omul format la școala lui Roller și a Moscovei sovietice nu se poate stăpâni și controla întotdeauna. Pentru a-l parafraza pe Corneliu Coposu, domnul Ion Iliescu se întoarce, uneori, pe ulițele copilăriei. Și atunci ne spune ceea ce crede cu adevărat despre socialism, despre proprietatea privată și destul de des despre istoria României. Admiratorul "dacilor ce se trag din traci", al lui Burebista, al lui Mihai Viteazul, al lui Alexandru Ioan Cuza ne vorbește despre cei 150 de ani de corupție ai României. Președintele României pune semnul egalității între, de pildă, generația pașoptistă formată la Paris și oamenii noi ai socialismului, formați în amfiteatrele universităților comuniste.

Sigur că ne aducem cu toții aminte și de Decebal, trădat de un apropiat, și de istoria voievozilor români, trădați și trădători de atâtea ori, de modul în care se obținea sinecură în această țară, cu ajutorul pungilor de galbeni care, în epoca fanariotă, au căpătat denumirea cvasi-oficială de bacșiș.

Corupție a existat, dintotodeauna, oriunde în comunitățile umane. Corupția are, desigur, o istorie milenară în spațiul balcanic, în acest "Bizanța după Bizanț". Dar nu poți compara gripa cu cancerul. România nu a fost niciodată statul cel mai corupt din Europa, așa cum este astăzi. Caracterul de stat în care corupția este instituționalizată este dat României nu de determinarea istorică specifică teoriilor marxiste, ci de felul în care reprezentanții Partidul Social Democrat fură tot ce se poate fura, în care deciziile la absolut toate nivelele se iau doar după ce se încasează un comision, un bacșiș etc. În România nu a existat până astăzi tradiția decorării celor care nu știu ce este legea și jefuiesc județe întregi.

Faceți oricâte incursiuni doriți în istoria României, fie și din perspectiva lui Roller sau a domnului Berindei. Dar nu jigniți memoria celor care au construit acest stat. Nu faceți comparația între generația pașoptistă și generațiile ce i-au urmat, care au creat România și au transformat-o într-un stat european, care ar fi putut fi astăzi un stat democrat și prosper, cu generațiile care ne-au întors în epoca fanariotă, cu care se aseamănă România condusă de PSD. Nu se pot compara cei care au studiat la Paris sau Berlin cu cei care au studiat la Moscova - unii au creat România Mare, alții o duc la sapă de lemn.

    Eugen Arnăutu - declarație politică cu titlul Incapacități de partid;

Domnul Eugen Arnăutu:

"Incapacități de partid"

Alianța PNL-PD încearcă cu disperare să își asigure o imagine de unitate în exterior în timp ce ecourile disensiunilor interne nu mai pot fi împiedicate să nu apară în presă. Imaginea unitară încearcă să și-o asigure prin subscrierea săptămânală la cererea de demisie a Guvernului. Se pare că numai pentru target-uri negative se poate înfăptui o consensiune între aliați, mai puțin în schimb când vine vorba de acțiuni coerente cu efecte pozitive asupra electoratului.

După ce a reușit cu mari cazne să scoată un nume și o siglă pentru a se face vandabilă pe piața electorală, Alianța a încercat "să înfăptuiască" și textul unui acord care nici nu a fost bine bătut în cuie că a și început să fie contestat. Cearta pe funcții nu ar reprezenta un factor de noutate și poate nu ar știrbi așa de mult din unitatea fragilă a Alianței precum decizia de a participa la alegerilor locale cu liste separate, cu o singură excepție de la regulă, Bucureștiul.

Stabilitatea și așa fragilă a alianței se pierde văzând cu ochii pe de o parte și din cauza Partidului Democrat. Partidul Democrat suferă de o maladie greu curabilă, o dată prin reprezentarea conducerii sale, iar în al doilea rând prin pierderea constantă a unor persoane importante din rândul său. Valul dezertărilor a atins culmea odată cu plecarea însuși a fondatorului partidului, domnul Petre Roman, fapt ce a dus la dizolvarea grupului parlamentar PD de la Senat. Din păcate pentru PD, la schimb cu pierderile înregistrate nu a reușit decât să își aducă în rândurile sale prea puține persoane și nici o personalitate sau poate doar cu o excepție, cea a domnului Cozmin Gușă, care are chiar pretenții de clarvăzător. Mai precis, domnia sa consideră că există semnale clare la nivel central că PRM "a bătut palma cu PSD" și că se încearcă "respectabilizarea" lui Corneliu Vadim Tudor pentru a putea fi luat la guvernare de PSD în 2004". Probabil că acele semnale clare despre care vorbește domnul Gușă sunt doar în mintea sa încețoșată, dovedind și prin această declarație că se înscrie în linia tembelismului de partid. Dacă domnul Gușă ar fi fost atent la declarațiile PSD ar fi înțeles că PSD nu exclude nici o colaborare postelectorală, cu excepția PRM.

Previzionismul Partidului Democrat ar fi fost de ajutor dacă s-ar fi limitat la clarviziuni efectuate doar asupra propriei stări. Dar pentru că este mai interesat de capra vecinului în situații care necesită o atenție internă deosebită, PD se aduce singur în starea de disoluție.

    Mihai Stănișoară - declarație politică despre criza din sistemul sanitar mehedințean;

Domnul Mihai Stănișoară:

"Criza din sistemul sanitar mehedințean"

Guvernul PSD a adus sistemul sanitar în cea mai gravă criză pe care sistemul public de sănătate a înregistrat-o de la revoluție încoace. Față de țările candidate la aderare în Uniunea Europeană, România se găsește, conform evaluării Biroului Regional al Organizației Mondiale a Sănătății pentru Europa: pe primul loc la bolile cardiovasculare, pe primul loc la mortalitate infantilă în maternități, TBC infantil, SIDA infantilă, hepatita C, bolnavi de sifilis cât și având cea mai mică speranță de viață la naștere. Pentru sănătatea fiecărui cetățean, Guvernul PSD alocă 70 USD, în timp ce în Bulgaria această sumă este dublă. Suma alocată din p.i.b. pentru Ministerul Sănătății este de 4,2% în timp ce în toate țările foste comuniste această sumă este de cel puțin 6%.

Principalele cauze ale crizei din sănătate sunt subfinanțarea sistemului, deturnarea unor sume din fondul asigurărilor și utilizarea acestora pentru alte destinații, introducerea unor metodologii nejustificate economic, precum și schimbarea permanentă a normelor de compensare a medicamentelor.

Medicii din spitalele mari cu greu mai pot asigura tratamentele pacienților, pentru că stocurile farmaciilor cu circuit închis sunt aproape epuizate, iar furnizorii nu vor relua aprovizionarea până când autoritățile nu plătesc datoriile unităților sanitare. Unele spitale mai supraviețuiesc cu stocurile de anul trecut, în timp ce în alte cazuri medicii cer pacienților să-și cumpere pastile de la farmaciile din oraș, pe banii bolnavilor.

Subfinanțarea, centralismul, autoritarismul și politizarea sistemului sanitar au mari repercusiuni și s-au amplificat la nivelul instituțiilor de coordonare și control sanitar și la nivelul județului Mehedinți.

Politica PSD față de problemele din sistemul de sănătate mehedințean poate fi caracterizată printr-un singur cuvânt incompetență. Criza din sistemul sanitar mehedințean scoate la iveală situații din ce în ce mai grave și care depășesc orice limite.

Divergențele dintre Casa Județeană de Sănătate și Spitalul județean sunt notorii și au ca fond, susține Casa de Sănătate, tocmai incompetența managerială a conducerii spitalului. Din acest război de durată, cei care pierd, victimele, sunt pacienții și în general cetățenii.

Cum este posibil ca pensionarii bolnavi să aștepte cu disperare medicamentele? Cum este posibil ca bolnavii internați în Spitalul Județean să fie nevoiți să vină cu medicamentele și cu mâncarea de acasă?

La jumătatea anului trecut, directorul Casei Județene a Asigurărilor de Sănătate Mehedinți, domnul Gheorghe Bunciu, a prezentat un Raport care a stârnit un întreg scandal. Din raportul directorului Casei Județene de Sănătate, care prezenta situația financiară pe primul semestru al anului 2003, reiese că agenții economici din județ au datorii la CJAS de peste 380 miliarde de lei. Cele mai îndatorate societăți mehedințene sunt cinci unități cu profil minier (158 miliarde), șapte unități cu profil agricol (21 miliarde), precum și 25 de agenți economici cu datorii de peste un miliard. Scandalul a început când CJAS, prin directorul economic al acestuia, doamna Gheorghița Burețea, a acuzat conducerea Spitalului județean Mehedinți de proastă gestionare a fondurilor primite.

Casa de Sănătate a cerut un control amănunțit asupra modului în care Spitalul Județean gestionează fondurile primite, având datorii de peste 86,7 miliarde, din care la servicii și furnizorii de medicamente peste 60 de miliarde. CJAS acuză conducerea Spitalului Județean că nu posedă documente justificative pentru o bună parte din medicamente. Nereguli în gestionarea banilor au fost semnalate și de controalele Gărzii Financiare.

Conducerea Spitalului Județean, prin vocea directorului Radu Iman, acuză Casa de Sănătate de "poziții antisanitare", atrage atenția asupra situației dramatice din spitale, asupra condițiilor lamentabile ale practicării actului medical, atunci când pacienții trebuie să vină de acasă cu medicația necesară din cauza fondurilor insuficiente alocate de CJAS.

Ca urmare a scandalului declanșat, Spitalul Județean a refuzat să semneze contractul de furnizare a serviciilor medicale pe anul în curs. A fost nevoie de intervenția prefectului și a vicepreședintelui CNAS pentru ca acest contract să fie semnat.

Acuzațiile reciproce dintre conducerile celor două instituții nu fac decât să adâncească criza în care se găsește sistemul sanitar mehedințean. În aceste condiții, doresc să spun că sunt vitale măsuri extrem de operative, altfel sistemul sanitar și starea de sănătate a populației se va deteriora nu dramatic, ci tragic.

Statul, Guvernul PSD prin Ministerul Sănătății, sunt responsabilii pentru starea de sănătate a națiunii și ar trebui să ia decizii politice juste și ferme care să conducă la performanța sistemului sanitar și la ameliorarea stării de sănătate a populației.

Decidenții PSD din sistemul de sănătate dau, ca de obicei, vina pe medici, făcându-i pe aceștia vinovați de criza sistemului în loc să reglementeze gravele probleme din sistemul sanitar.

Guvernul ar trebui să recupereze cele 27 mii de miliarde care reprezintă și în acest moment creanțe la bugetul Sistemului de Asigurări de Sănătate, să introducă metode mai eficiente de colectare a acestor fonduri pentru a crește rata contribuției și să înceteze practica ștergerii datoriilor unor societăți la acest fond.

Concluzionând cele prezentate: tot ce se întâmplă în materie de sănătate a populației reprezintă, din nefericire, un program lent de distrugere a condiției umane în țara noastră și necesită o urgentă soluționare.

    Vlad Gabriel Hogea - declarație politică: Tun de 563 miliarde lei la S.C. Antibiotice S.A;

Domnul Vlad Gabriel Hogea:

"Tun de 563.000.000.000 lei la S.C. Antibiotice S.A."

Dacă ne-am lua după aparențe, am zice că fabrica "Antibiotice" Iași o duce cum nu se poate mai bine. Conducerea societății anunța triumfalist, anul trecut, că firma ieșeană acoperă circa 4,5% din consumul medicamentelor pe piața internă și a reușit să-și vândă produsele în 27 de țări ale lumii, realizând în 2002 exporturi de peste 8 milioane de dolari. În același an, cifra de afaceri se ridica la 35,3 milioane dolari (1.082 miliarde lei), iar profitul net depășea 3,5 milioane dolari (113 miliarde lei). Noi știm, însă, că aparențele înșeală și mai știm că, în aprilie 2003, "prospera" societate comercială în care zeci de mii de ieșeni investiseră din greu în "marea privatizare" (perioadă în care S.C. Antibiotice S.A era considerată cea mai profitabilă unitate economică din județ), avea de recuperat din sistemul sanitar 560 miliarde lei, fiind în imposibilitate de a plăti acționarilor dividendele cuvenite pentru anul precedent, în sumă totală de peste 30 miliarde lei.

Lipsa artificială de lichidități a dus la neachitarea taxelor și impozitelor către bugetul de stat, dar și la contractarea unor împrumuturi costisitoare de pe piața bancară. La toate acestea s-au adăugat penalitățile, care depășeau 50 miliarde lei, și pe care SC Antibiotice SA (având, pe hârtie, un bilanț pozitiv) a fost nevoită să le plătească, pentru datoriile scadente de 383 miliarde lei (sumă importantă dar, evident, inferioară celei de 560 de miliarde, care nu fusese recuperată de la debitorii societății).

În luna iunie a aceluiași an, altă problemă: pe bună dreptate, o instanță de judecată a obligat firma ieșeană la plata către APAPS a aproape 11 miliarde lei, reprezentând valoarea dividendelor și a dobânzii pe 1995, plus dividendele pe 1996, pentru acțiunile pe care statul le deține la SC Antibiotice SA.

În octombrie 2003, suma care trebuia recuperată de către fabrica de medicamente de la unitățile de stat ajungea la 682 miliarde lei, iar premierul Adrian Năstase promitea că se va implica personal în rezolvarea crizei. Bineînțeles, nu s-a concretizat nimic. Lovitură de teatru în decembrie 2003, când ministrul Ionel Blănculescu dădea publicității concluziile unui raport din care reieșea că 563 de miliarde lei au fost "sifonate" (chiar așa s-a exprimat înaltul oficial al Guvernului!) prin firmele-căpușă SC Pharma SA și SC Farma Servide SRL, fiind amestecați persoane sus-puse precum fostul director economic al SC Antibiotice SA, Constantin Acatrinei, dar și Dumitru Nani (fratele lui Ioan Nani, actualul director general al fabricii de medicamente). Cum altfel, avem de-a face cu membri marcanți ai PSD Iași, mână în mână cu senatorul Ion Solcanu. Mecanismul fraudei: SC Antibiotice SA nu-și distribuia printr-o rețea proprie medicamentele produse, ci le livra către SC Pharma SA (societate înființată în anul 2000, având ca domeniu de activitate "comerț cu ridicata al produselor farmaceutice"), la care deține 30% din acțiuni.

În 2002, numai o mică parte din suma facturată a fost încasată de către fabrică de la distribuitor, pentru că Pharma și-a plătit preferențial creditorii: către ceilalți furnizori a achitat 99%, adică 386 miliarde lei, iar către Antibiotice a virat numai 121 miliarde lei (doar 29% din datorie!).

Această "ciudățenie" devine și mai odioasă dacă menționăm și faptul că, timp de doi ani, Antibiotice a adus 95% din veniturile Pharma, livrând către această societate peste jumătate din producția de medicamente (din ce rămânea, o mare parte mergea pe piața externă!).

Revenind la Blănculescu, să mai reproducem și întrebarea retorică a acestuia: "Dacă Antibiotice generează 95% din profitul acestei firme (Pharma - n.n.), de ce nu figurează și la capitalul social cu 95%?

Concluzia: "Operațiunea de înființare a SC Pharma SA este criticabilă din punct de vedere juridic; a fost o inginerie juridică și financiară foarte subtilă, așa cum se regăsesc în tot sistemul de sănătate".

Până una-alta, Ioan Nani este în continuare director general al fabricii și nimeni nu s-a atins de un fir din părul său, așa cum, de altfel, nu s-a luat nici o măsură sancționatorie contra celorlalți vinovați de gaura neagră din vistieria SC Antibiotice SA.

Nu mai contează legea, nu mai contează acționarii care așteaptă mult și degeaba să-și primească dividendele, nu mai contează că avem de-a face, clar, cu abuzuri și cu neglijențe grave în serviciu.

Deasupra tuturor, senatorul Ion Solcanu, președintele PSD Iași, supraveghează, cu grijă patriarhală, rețelele de scurgere a banilor. Și toată lumea știe că, de 14 ani încoace, nimeni și nimic nu l-a oprit să facă ce vrea din județul Iași și din viețile celor peste 800.000 de oameni care au avut ghinionul de a-i fi contemporani.

    Pavel Târpescu - declarație politică: Schimbarea la față a domnului Corneliu Vadim Tudor;

Domnul Pavel Târpescu:

"Schimbarea la față a domnului Corneliu Vadim Tudor"

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eforturile din ultima vreme ale liderului PRM, domnul senator Corneliu Vadim Tudor, de a-și demonstra simpatia și prețuirea pentru poporul evreu nu cred că sunt sincere, ci pornesc de la un simplu calcul de imagine. Cunoscut de peste 20 de ani ca un adept al exceselor de limbaj în această direcție, domnul Vadim dorește pur și simplu să-și cosmetizeze imaginea publică, în primul rând sub aspectul percepției internaționale. E mult prea exagerat în atitudini și acționează cu prea multă febrilitate pentru a fi sincer. Și nu trebuie uitat că 2004 e un an electoral.

    Ștefan Baban - declarație politică cu tema Experimentele învățământului românesc;

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

"Experimentele învățământului românesc"

La câte greșeli, gafe și încurcături au fost comise în ultimii 10 ani de către reprezentanții Ministerului Educației, parcă nici nu mai contează ultima dintre ele, și anume suprapunerea examenelor pentru absolvirea clasei a VIII-a cu orele de clasă obișnuite ale celorlalți elevi. În fond, ar spune unii, nu este decât o suprapunere a ultimei săptămâni de activitate din anul școlar 2003-2004 cu săptămâna testelor naționale pentru elevii claselor terminale din ciclul gimnazial, o perioadă în care, dacă ne aducem bine aminte, mediile sunt încheiate, materiile sunt terminate, iar elevii sunt cu gândul la vacanță.

Și, totuși, nu aceasta este problema de fond, ci una mult mai gravă prin conotația ei: atitudinea celor angajați să dirijeze educația unei generații întregi și prin implicațiile ce le generează, și pentru alți tineri aflați în formare.

Trecerea de la perioada de fundamentare a educației și a culturii generale, și anume obligativitatea absolvirii celor 8 clase, la treapta superioară ce face tranziția spre învățământul superior și pregătirea unei cariere profesionale, stă de câțiva ani buni sub semnul incertitudinii și al improvizației.

Deși este cunoscută cerința europeană pentru școlarizarea obligatorie de 10 ani, învățământul românesc a continuat să se bazeze pe o școală generală de 8 ani, încheiată cu un examen pentru trecerea operațională mai departe. Un timp, examenul a fost de admitere, făcând selecția între liceu și școala profesională, prin verificarea unor cunoștințe de nivel inferior, din gimnaziu și nepunând accent pe testarea aptitudinilor elevilor pentru forma superioară de învățământ la care doreau să acceadă.

A urmat apoi provizoratul, și anume, școala obligatorie de 9 clase, care a fost experimentată doar la nivelul încadrării ei în Legea învățământului. A urmat un alt experiment făcut pe spinarea câtorva generații bune, și anume examenul de capacitate, gândit ca formă de absolvire a învățământului de cultură generală, dar manifestat sub forma admiterii ca treaptă superioară la liceu.

Anul trecut, experimentul în învățământul românesc a continuat, anunțându-se obligativitatea celor 10 ani de școală și desființarea examenului de capacitate începând cu anul acesta. Elevii urmau să dea câteva teste pe durata ultimelor două clase de gimnaziu, ale căror rezultate asigurau repartizarea în licee și școlile de arte și meserii (care înlocuiau școlile profesionale). Și poate caruselul schimbărilor ar fi luat sfârșit dacă nu avea loc schimbarea ministrului educației, care schimbare a determinat un nou experiment care îi sperie, în egală măsură, atât pe elevi, cât și pe părinți și profesori: testele naționale. Acestea sunt anunțate pentru luna iunie 2004 și nu au o viață prea lungă, deoarece fac tranziția spre 2005, când mai mult ca sigur că va urma aplicarea unei alte forme de selecție pentru generația școlară.

Menținerea încă un an a examenului de capacitate, rebotezat test național, determină pe de o parte încurcăturile din acest an școlar prezentate mai sus, iar pe de o parte păstrarea pe piața tipăriturilor a materialelor conținând teste, îndrumări, comentarii pentru acest tip de examene. Dacă s-ar fi renunțat dintr-o dată la acest lucru, atât autorii acestor producții, cât și editorii, ar fi rămas fără obiectul muncii lor. În schimb, înlocuind pe copertă cuvântul "capacitate" cu cuvântul "testare", cărțile și-au prelungit valabilitatea, din valorificarea lor se mai poate scoate profit cel puțin un an, fiind indicate chiar de către profesori. Și toate acestea pentru că Serviciul Național de Evaluare și Examinare nu a realizat la timp un fond de verificare și repartizare a elevilor conform noii forme de școlarizare pe durata a 10 clase.

Prin suprapunerea perioadei de examene cu perioada de activitate școlară normală, ministerul de resort lovește în propriii colaboratori prin desconsiderarea învățământului, a activității desfășurate de elevi, profesori, învățători, care în baza acestei planificări rupte de realitate sunt obligați să-și dea programul obișnuit peste cap sau să renunțe la ultimele zile de școală.

De ani buni, tranziția din această țară se manifestă pregnant în două, trei domenii de activitate, dintre care unul este de departe învățământul românesc, începând de la cel primar și terminând cu cel superior. Experimentul, provizoratul nu se mai dovedesc în astfel de cazuri simple și nedorite accidente, ci așa după cum se observă, se transformă în metodă de lucru și de încercare pentru o generație întreagă, cu efecte nefaste care vor apărea cât de repede la orizont.

    Florin Iordache - declarație cu titlul Valentine's Day sărbătorită și în România;

Domnul Florin Iordache:

"Valentine's Day sărbătorită și în România"

14 februarie, data la care se sărbătorește în întreaga lume Ziua Îndrăgostiților, în ultimii ani a fost așteptată și sărbătorită și în țara noastră. Nu trebuie uitat însă că românii au avut întotdeauna o sărbătoare a îndrăgostiților, aceasta fiind Dragobetele.

2004 fiind an electoral, mulți oameni politici au profitat de eveniment pentru a se da în spectacol, pentru a-și atrage simpatia tinerilor, pentru ca oamenii să uite de problemele cu care se confruntă în fiecare zi, privind autoritățile locale.

Un exemplu în acest sens este cel de la Deva, în organizarea PNL-ului local și a primarului Mircia Muntean.

Nu trebuie profitat de inocența unor tineri numai de dragul campaniei electorale.

Chiar dacă nu este prevăzut expres în lege la o lansare a unui candidat, fie el primar, consilier sau parlamentar trebuie mai multă decență. Pentru că cei care votează apreciază contribuția la rezolvarea adevăratelor probleme locale și nu la show-uri erotice.

    Ioan Sonea - declarație cu titlul Mișcarea banilor;

Domnul Ioan Sonea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi se numește "Mișcarea banilor"

În România sunt oameni bogați și aceasta e bine. Înseamnă că există afaceri, câștiguri, bunăstare și progres. Înseamnă că oamenii bogați pot călători și se pot bucura de bogăția lor produsă cinstit și corect, și că și-au achitat, la fel ca ultimul român, datoriile față de stat, adică impozite, taxe și toate celelalte dintr-o listă suficient de mare încât să înspăimânte. Desigur că nu este plăcut să călătorești cu avionul având buzunarele doldora de dolari sau euro. Este periculos. De aceea este bine ca banii să te aștepte acolo unde gândești că vei fi peste câteva ore de zbor: în Cipru, Insulele Virgine Britanice, Belize, Cayman, SUA etc. De aceea există băncile și conturile. Grija pentru cei aflați cu buzunarele goale, însă cu carnetul de cecuri în diplomat, o poartă BNR. Dar este destul de complicat de deschis un cont în străinătate până la liberalizarea promisă până în 2007. "Este o procedură destul de complicată, iar solicitantul trebuie să depună toate documentele necesare pentru a demonstra exact operațiunile pe care ar dori să le efectueze cu sumele din contul respectiv", spune un reprezentant al Băncii Naționale

Nu se poate deschide un cont bancar în străinătate fără aprobarea Băncii Naționale, pentru că liberalizarea contului de capital "nu trebuie să ducă la transferul necontrolat al banilor din țară". "Cine vrea să transfere bani în străinătate poate să o facă prin celelalte mijloace permise de lege și asta cu atât mai mult cu cât nu există sancțiuni pentru încălcarea regulii", spune un reprezentant al BNR, deci se pot deschide conturi în străinătate fără avizul BNR. Celelalte mijloace ar fi cumpărarea de acțiuni, imobile etc.

După aceeași părere, până acum nu s-a constatat un export de capital.

Și, cu toate aceste garanții, prea ades banii obținuți prin mijloace ilicite sunt spălați prin circuite financiar-bancare și rulați către firme off-shore, din țări considerate paradisuri fiscale. În 2003, din România au fost trimiși peste 400 de milioane de euro spre astfel de paradisuri fiscale, cum reiese dintr-un raport al Oficiului Național de Prevenire si combatere a Spălării Banilor - ONPCSB. Peste 325 de milioane de euro au ajuns în Cipru. Societăți off-shore înregistrate aici apar ca asociați la firme din România, administratori fiind cetățeni libanezi, irakieni, români, etc. În Insulele Virgine au ajuns 14 milioane de euro, în Insulele Cayman 4,5 milioane de euro. Și de câte milioane nu se va fi știind nimic...

După cum se știe, mare parte din aceste sume ascunse în conturi off-shore pot fi folosite în acțiuni teroriste. Grupul de Acțiune Financiară Internațională - GAFI, organismul interguvernamental care stabilește și promovează politicile de combatere a spălării banilor și finanțării terorismului, face eforturi și descoperă mereu noi coordonate ale unor astfel de paradisuri. Deși, iată, se cunosc sumele expediate din România , ca și altădată , așa cum avem corupție fără corupți, nu exisă indivizi și adrese ale expeditorilor. Din nou rămâne ca presa să descopere și să pună la dispoziția structurilor specializate datele care să ducă la aceste adrese. Când le vor afla și acei care au umplut de atâtea ori găurile negre din băncile românești rămâne să o spună Timpul.

    Valentin Păduroiu - comentariu pe marginea evenimentelor politice din ultimele zile;

Domnul Valentin Păduroiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Alianța CDR 2004 este pe cale de dispariție? Iată o întrebare care plutește de câteva săptămâni peste titlurile gazetelor centrale. Evenimentele politice din ultimele zile, formarea și lansarea pe piață a Forței Democratice a domnului Petre Roman, atacul deosebit de violent la adresa domnului Traian Băsescu privind apartenența la structurile fostei securități, aduc în prim plan manevrele politice de reașezare a actorilor pe marea scenă politică românească, înainte de abordarea alegerilor locale din iunie anul curent.

Succesiunea evenimentelor politice duce spre disperarea membrilor PD, tot mai puțini de altfel, la singura opțiune viabilă din punct de vedere politic, și anume dizolvarea. Lipirea de grupul liberal al PNL sau social democrat al PSD rămâne un act de maturitate politică la îndemâna celor care mai înseamnă ceva în acest partid numit PD din punct de vedere al imaginii persoanei publice care se pretind și politicieni.

Personal îl înțeleg, este greu să lupți politic cu PSD când acest partid obține succese notabile și de profunzime în îndeplinirea promisiunilor din programele prezentate în campania electorală cu care a câștigat alegerile din anul 2000 și mai ales cu promisiunea aproape certitudine astăzi că vom fi membri ai Uniunii Europene și mai ales promisiunea, onorată deja, de a fi membri NATO.

Succesul acestor realizări politice pentru Partidul Social Democrat îl constituie, stimați colegi, pregătirea și deosebita profesionalizare politică a Resurselor Politice Umane ale partidului. Suntem singurul partid de pe scena politică parlamentară care își pregătește viitoarele generații de oameni politici fie ei parlamentari, consilieri județeni, primari și consilieri locali, militanți pentru organizațiile locale în Centre de Pregătire și Formare Continuă a Resurselor Politice Umane.

Realizările politice trebuie pregătite cu mult timp înainte, cine nu dovedește că are capacități de previziune și perspectivă pe termen lung asupra resurselor umane de care dispun nu va reuși să susțină credibil demersul politic, programele și chiar doctrina și ideologia politică asumată.

Așadar, domnilor colegi parlamentari ai alianței CDR 2004, să nu fiți surprinși că nu veți avea rezultate pozitive în acest an electoral la alegeri. V-ați ocupat să vă ocupați, în continuare de valorificarea situațiilor politice conjuncturale și nu de asigurarea din mers al schimbului de generații. Aveți datoria cel puțin morală față de viitorul acestei țări să pregătiți cu adevărat generațiile următoare, nu sacrificați de dragul unor primării și consilii județene speranța și năzuințele lor europene.

Vă mulțumesc pentru atenție.

    Cristian Nechifor - despre o derivă de proporții a P.D.;

Domnul Cristian Nechifor:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Conjunctura politică din ultimii ani a dus la crearea unor forțe care se destramă încet dar sigur, și asta mai ales din cauza incoerențelor la nivel decizional care încep să iasă la iveală. Asta pentru că factorii de decizie de la nivelul partidelor politice care sunt în opoziție sau care încearcă să intre în scena politică au văzut, aproape întotdeauna, în funcțiile de conducere, o vacă de muls, un instrument cu care pot să acceadă la puterea financiară de care au nevoie pentru a se susține sau promova pe ei înșiși.

Un exemplu de luat în seamă este cel al Partidului Democrat, care s-a destrămat de mult și în care acum scindările și fuga membrilor din conducere nu pot decât să arate slăbiciunile unei proaste administrări politice. Lipsa unei strategii care să aducă ceva nou în politica României, lipsa unor elemente reale și coerente de doctrină politică, aranjamentele meschine și bazate doar pe simpatii și interese financiare sunt în egală măsură factorii care determină situația de acum.

Traian Băsescu, omul care se erijează în conducătorul unui partid, este, de fapt, cel care a rămas pe puntea unui vapor care mai are în echipaj doar sclavi și hamali.

Toți cei care au simțit lipsurile partidului pe punțile căruia au urcat de o perioadă mai mare sau mai mică de timp au debarcat. Cei care au rămas dau semne de enervare, iritare și lehamite. Ei caută acum o barcă de slavare cu care să părăsească vaporul care a intrat în derivă. Este clar că în scurt timp Traian Băsescu va ajunge să conducă, dacă se poate spune așa, un vapor pe care el va trebui să fie căpitan, timonier, fochist, bucătar sau matroz în funcție de nevoile vasului.

Așadar, stimați colegi, aveți în fața dumneavoastră o derivă politică de proporții care nu poate decât să ne stârnească sentimente de compasiune și să ne reamintească, dacă mai era nevoie, că forțele politice ale țării au parte de confruntări mai mult sau mai puțin mizere. Toate acestea vin din partea unor naufragiați, a unor pirați cu față umană care încearcă, dar s-a dovedit că nu pot, să se organizeze ca să ajungă în pozițiile din care pot dicta după bunul lor plac și pot, teoretic, cel puțin, să strunească interese financiare importante. Nu în ultimul rând ar trebui spus că atitudinea omului politic Traian Băsescu este una deloc reală, conformă cu realitatea cu care se confruntă, însă toată lumea își poate da seama de panica în care a intrat, chiar dacă zâmbetul lui proverbial și încercările de confruntări verbale mai mult umoristice decât serioase ar putea lăsa impresia unui om cu poziții stabile, de invidiat. Nu este deloc așa și asta se va vedea în perioada următoare.

Vă mulțumesc.

    Eugen Gheorghe Nicolăescu - despre incapacitatea Guvernului de a gestiona coerent legislația existentă;

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

România este țara paradoxurilor pesediste și culmea este că însăși puterea se minunează de propria ei incapacitate să gestioneze coerent legislația existentă.

În România acționează încă o lege a evaziunii fiscale de mai mulți ani, dar care nu se aplică. Din decembrie 2000 de când a luat puterea Guvernul PSD se tot luptă cu corupția, indisciplina financiară, frauda, furtul din avutul public, neachitatea obligațiilor bugetare. Dar este o luptă fără nici un fel de rezultate, din contră fenomenul evaziunii fiscale s-a generalizat.

Neputința s-a manifestat când s-a înființat un minister al controlului care, după aproape un an de activitate, își dă seama că trebuie să îmbunătățească legislația. După un asemenea principiu înseamnă că ori de câte ori apare o instituție nouă trebuie să așteptăm ani pînă când respectiva organizație știe ce are de făcut.

De aceea, probabil au avut loc mai multe restructurări guvernamentale, fără să se înțeleagă pentru ce se fac, astfel ca pe urmă să se revină asupra unor structuri după ce s-au distrus sectoare de activitate ori s-au salvat persoane compromise - a se vedea penibilul ministeriabil Dan Matei Aghaton, zis palmier, zis Dracula, zis orice înseamnă eșec.

Să ne întoarcem la activitatea de evaziune fiscală.

PSD se află la putere de peste trei ani și în această perioadă fenomenul corupției, muncii la negru, sustragerii de la plata impozitelor și taxelor, reprezintă peste 40% din p.i.b., adică statul tolerează să nu se încaseze aceste sume.

Dacă punem la socoteală că însuși partidul-stat a acordat clemență în multe situații pentru clientela politică este lesne de priceput de ce comportamentul multor agenți economici a devenit penal.

Cu toate acestea, statul nu a aplicat legea, pentru că așa cum este legea evaziunii fiscale este o lege care poate impune un comportament fiscal, comercial și juridic aproape de normalitate, cu efect în creșterea încasărilor bugetare.

PSD, știe că majoritatea populației recepționează negativ evaziunea fiscală și că gradul de încredere în guvern scade continuu.

PSD specialist în strategii și campanii de imagine, l-a pus pe marele inchizitor, pe marele controlor să vină în fața țării cu un proiect de lege dur, inflexibil, care să stârpească evaziunea fiscală, așa cum a procedat în 1996 când a dat cealaltă lege a evazunii fiscale, tot în an electoral.

Este evident că acest proiect de lege este o țintă electorală, este o dezbatere publică capcană întinsă societății românești, fără ca nimeni să se întrebe de ce legea existentă nu se aplică.

Dacă se voia să se acționeze, atunci trebuia să se revadă legislația existentă, să se propună amendamente și să se legifereze cât mai repede cu putință pentru a se vedea unele rezultate.

La un asemenea demers am fi venit mulți profesioniști cu propuneri, am fi contribuit la adoptarea cu maximă urgență a acestor modificări, mai ales în ceea ce privește aplicarea efectivă.

Dar PSD nu poate lupta contra lui însuși pentru că marii evazioniști ai acestei țări sunt baronii PSD, ciocoii centrali și locali ai partidului caracatiță mafiotă.

De aceea, nu pot avea încredere în buna intenție a unui guvern care de când este la putere niciodată nu a făcut un lucru corect, ci numai de dragul aparențelor.

Pentru aceasta consider că această inițiativă legislativă este pur electorală, altfel guvernul ar fi considerat că lupta contra evaziunii fiscale este o mare urgență și ar fi elaborat o ordonanță în acest sens.

În schimb, guvernul a ales varianta dezbaterilor publice, pentru reclamă și publicitate, adoptarea legii durând probabil câteva luni.

Aplicarea viitoarei legi se va face în cealaltă legislatură, ceea ce înseamnă că și clientela politică pesedistă va fi apărată de încălcarea legii, în anul 2004, de însuși guvernul României.

Nu mai este nimic de demonstrat.

Vă mulțumesc.

    Nicu Spiridon - declarație politică intitulată Eliminarea, din interiorul Poliției, a corupției;

Domnul Nicu Spiridon:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

"Eliminarea, din interiorul Poliției, a corupției".

În ultima vreme, presa a semnalat apariția în diferite județe a unor cazuri de curupție, în care erau implicate cadre din domeniul poliției. Mărturisesc că acest fapt m-a îngrijorat foarte tare, de aceea salut lansarea, săptămâna trecută, a proiectelor anticorupție ale Ministerului Administrației și Internelor, realizate în parteneriat cu Scotland Yard-ul și poliția spaniolă, cu fonduri Phare care vizează, pe de o parte, continuarea procesului de demilitarizare în cadrul Poliției Române, iar pe de alta, o acțiune internă foarte importantă, care să ducă la o mai mare eficientizare a luptei anticorupție în interiorul Poliției române. Este o nouă măsură înțeleaptă la nivelul Ministerului Administrației și Internelor, prin care se elimină o zonă care, adeseori, a fost atacată și, totodată, se arată că, într-adevăr, toleranța zero în ceea ce privește corupția trebuie să înceapă, în primul rând, în interiorul instituției.

Tema corupției este necesar să fie tratată cu maximă atenție, nu doar fiindcă este vorba de o realitate care deranjează și ne deranjează, ci pentru că dacă nu se vor da semnalele corespunzătoare în perioada următoare, se va ajunge într-o situație extrem de delicată, acest lucru fiindcă dincolo de ceea ce este realitatea corupției, va exista o maximalizare a acesteia în perioada campaniei electorale.

De aceea, factorii implicați în eradicarea acestui fenomen trebuie să fie, de acum încolo, mult mai activi decât în mod obișnuit, pentru a nu lăsa ca, dincolo de conotația sa electorală, corupția să devină un element important de blocaj pe negocierile tehnice, în ceea ce privește justiția și afacerile interne, cu Uniunea Europeană.

Salut, încă o dată, lansarea acestor proiecte, considerând că este extrem de important pentru ca Ministerul Administrației și Internelor, Poliția română să lucreze într-un parteneriat, în înfrățiri instituționale care să permită un transfer rapid de experiențe și de cunoștințe. Și văd în acesta un ajutor dat de către partenerii europeni instituțiilor românești, instituții marcate de ceea ce a fost, la noi, tranziția instituțională, să se dezvolte într-un mod mult mai rapid.

Vă mulțumesc.

    Vasile Miron - declarație politică: Partidul Democrat - începutul sfârșitului?;

Domnul Vasile Miron:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația politică: "Partidul Democrat - începutul sfârșitului?"

După Emil Constantinescu, un alt politician din rândul celor care au avut probleme pe eșichierul politic și-a format propriul partid.

Domnul Emil Constantinescu, precum și PNȚCD-ul, au fost sancționați de electorat în anul 2000 pentru inexistența "celor 15.000 de specialiști", pentru inexistența celor "2000 de zile", pentru "momentul Ruginoasa", pentru abureala cu Călugărul Vasile, pentru reprimarea minerilor la Stoenești și pentru multe altele.

Domnul Petre Roman, care, pentru mine, a fost un idol în timpul Revoluției din decembrie 1989, nu s-a dovedit a fi omul de încredere pe care i-am acordat-o în acele zile memorabile, fiind și domnia sa sancționat de electorat în mai multe rânduri, ca urmare a efectelor declarației "industria este un morman de fiare vechi", a "pariului cu agricultura", a declarării sale ca lider național al FSN-ului și a mineriadelor din 1990, 1991, precum și a multor altele.

Domnia sa face parte, alături de Teodor Meleșcanu, Marian Enache, Iosif Boda, din categoria celor pe care domnul Ion Iliescu i-a făcut "boieri" și care în timp l-au dezamăgit.

Marginalizat în ultimul timp de cei mai apropiați colaboratori ai săi, zilele acestea și-a creat propriul partid, "Forța democrată". Acesta poate reprezintă începutul sfârșitului Partidului Democrat, dacă cei din aripa de dreapta vor deveni membri ai Partidului Liberal prin absorbție.

În această situație, dacă noul partid creat de Petre Roman se va stinge treptat, ca și multe alte partide, domnul Petre Roman ar putea intra în istorie ca omul care a contribuit decisiv la destrămarea propriului partid, Partidul Democrat.

Vă mulțumesc.

    Lia Olguța Vasilescu - comentariu pe marginea nivelului extrem de scăzut al investițiilor străine în România;

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Partidul România Mare consideră că nivelul extrem de scăzut al investițiilor străine în România se datorează, în principal, inexistenței unei strategii guvernamentale coerente, axată pe atragerea capitalului străin.

Astfel, pe durata celor 14 ani de interminabilă tranziție, investițiile străine în țara noastră totalizează 10,3 miliarde de dolari.

În condițiile în care un număr de locuitori net inferior, precum Ungaria, Cehia, Slovacia, au beneficiat de o mult mai consistentă infuzie de capital străin, este evident că guvernele de la București, indiferent de orientarea politică, au avut o prestație mediocră. Situația este cu atât mai alarmantă cu cât majoritatea investițiilor străine s-au orientat către capitală și alte câteva regiuni prospere, zonele defavorizate fiind practic ignorate. Mai mult decât atât, în agricultură a ajuns doar un procent din totalitatea capitalului străin investit.

Considerăm că era responsabilitatea Executivului să acorde facilități importante pentru firmele străine care doreau să investească în zonele în care șomajul și sărăcia au atins cote extreme. Din nefericire, în lipsa unei reale preocupări guvernamentale, dezechilibrele existente între regiunile țării s-au acutizat.

Partidul România Mare reamintește Executivului că orientarea investițiilor străine către o anumită țară sau regiune nu reprezintă efectul unui determinism economic rigid, ci se datorează unor strategii politice coerente și flexibile. Încă mai așteptăm ca Guvernul român să elaboreze astfel de strategii.

Vă mulțumesc.

    Mihai Tudose - declarație politică: Crizele și gestionarea lor;

Domnul Mihai Tudose:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarație politică: "Crizele și gestionarea lor."

Criza adopțiilor internaționale nu este una nouă, actuala guvernare moștenind tarele unei probleme ce nu își poate găsi dintr-o dată o rezolvare definitivă, de aceea nu este corect în a responsabiliza pentru acest fapt un guvern care a făcut și primii pași în gestionarea crizei amintite.

În demersul său de a crea un cadru juridic clar, coerent și în acord cu prevederile internaționale din domeniul adopțiilor și al copiilor instituționalizați, precum și din dorința de a stopa un fenomen care a proliferat anterior - adopțiile internaționale, și care a prejudiciat incomensurabil România, actuala guvernare a impus adoptarea Moratoriului din 2001.

Astfel că aspectele pozitive ale acestui fapt nu au întârziat să apară, iar o scurtă comparație în acest sens este relevantă. În perioada 1997-2000 sub guvernarea Constantinescu au fost aprobate 10 000 de adopții internaționale, în timp ce Guvernul Năstase a aprobat, în perioada 2001-2003, prin douăsprezece Memorandumuri, un număr de 1.115 cereri pentru adopția unor copii români de către familii din străinătate. Toate aceste dosare au primit aviz favorabil în baza reglementărilor legale, care prevăd această posibilitate, dacă există solicitări și garanții asupra familiilor care adoptă copilul din partea statului de proveniență. Dacă Guvernul suspenda total adopțiile internaționale, familiile adoptatoare puteau foarte ușor câștiga în Justiție adopția copilului.

Totodată, în perioada 2001-2003 au fost înregistrate 3.756 adopții naționale, în creștere comparativ cu perioada 1997-2000, când s-au aprobat 3.600 astfel de cazuri.

Respectând indicațiile Raportului pentru România al Parlamentului European, Emma Nicholson, care a precizat că moratoriul impus de România adopțiilor internaționale nu ar fi trebuit ridicat înainte de implementare legislației necesare în domeniul protecției copilului și de atingerea unei capacități corespunzătoare din punct de vedere al resurselor umane și administrative în acest sector, guvernul a pregătit pachetul legislativ - ce curând va fi supus votului Parlamentului - cu sprijinul și sub îndrumarea instrucțiunilor experților internaționali.

Astfel că, în perioada postumă impunerii moratoriului, poveștile despre copii orfani vânduți peste hotare de diverse fundații au încetat, ca și reproșurile aduse României în privința lipsei protecției sociale pentru orfani neinstituționalizați.

Dar, iată că în prezent un subiect ce și-a găsit făgașul firesc este brusc readus în atenția publicului. Acuzele baronesei Nicholson, vin să alimenteze o opoziție dezorientată, care se hrănește cu tabloide și care încearcă cu disperare să distragă atenția de la colapsul în care se află. Spuza proliferării adopțiilor internaționale, o modă instituită sub guvernarea CDR, este trasă pe seama guvernării actuale. Dacă am fi realiști și am încerca să avem și o altă perspectivă a problemei în cauză am observa că nu numai România se află într-un moment de efervescență preelectorală, ci și europarlamentarii care folosesc mijloace deja consacrate pentru a-și face campanie.

    Nicolae Vasilescu - declarație politică: Țara țepelor;

Domnul Nicolae Vasilescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

«Țara "țepelor"»

Ca urmare a articolelor din presă care semnalează halucinanta vânzare a Societății Naționale "Tutunul Românesc-SA" (SNTR), la un preț derizoriu, în condițiile în care terenurile din averea societății valorează de trei ori pe atât, tragem un semnal de alarmă, singurul lucru pe care putem din păcate să îl facem.

Guvernanții PSD aduc constant în atenția publică crearea cadrului legal și proliferarea fenomenului corupției la nivelul executivului. Printre ultimele "țepe" ale anului trecut, în materie de privatizare, se numără și privatizarea de către APAPS a SNTR, pe o sumă mult mai mică decât valoarea ei.

Interesant, Consorțiul "Tobacoo 2003 UE" dorește preluarea societății și "Arderea" acesteia pentru a nu constitui concurență companiilor multinaționale, fără a se gândi la impactul social pe care l-ar avea închiderea societății prin pierderea locurilor de muncă a mii de români. Datoriile bugetare ale SNTR au fost din nou anulate prin ordonanță de urgență, în timp ce toți cetățenii stau cu sabia lui Damocles deasupra capului, neștiind, până în ultima clipă, dacă își pot plăti taxele și impozitele, umflate probabil exact atât cu cât sunt scutiți marii rău platnici.

Conform Legii ajutorului de stat nr.143/1999 completată cu Legea nr.603/2003, art.5 "Orice ajutor de stat, sub orice formă și indiferent de beneficiar, trebuie autorizat de Consiliul Concurenței...", fapt care nu s-a întâmplat. Guvernanții, eludând în mod conștient legea, își văd liniștiți de ducerea la finalizare a operațiunii de sărăcire a țării, intenționând poate ca la terminarea mandatului lor să raporteze o Românie secătuită și fără vlagă. Privind retroactiv, sindromul datoriilor neplătite, înrădăcinat la SNTR, a determinat Guvernul de nenumărate ori să șteargă, pe "șest", obligațiile bugetare restante, neachitate până la 31.12.2002, scutirea la plată a obligațiilor bugetare neachitate între 1 ianuarie 2003 și 31 decembrie 2003, precum și ștergerea datoriilor de orice fel... Acest ajutor pe care guvernul îl acordă "marilor țepari" ar fi putut să fie direcționat către populația împinsă spre extrema sărăcie, populație pe care, în scurt timp, cu ocazia alegerilor, o va solicita să-i acorde votul.

În timp ce, față de unii bătrâni, statul nu are milă și li se întocmesc dosare penale pentru 10 000 lei sau o găină, mila statului pentru SNTR este fără margini și s-a concretizat de-a lungul timpului prin trecerea datoriilor pe spatele populației.

Astfel, vaca de muls a clientelei politice PSD, SNTR, a fost preluată de stat cu datorii de mii de miliarde de lei. Într-un singur an, (fapt unic în România) beneficiază de două ajutoare de stat (HG nr.242/2001 și OUG nr.180/2001). Eșalonări ale datoriilor, reeșalonări ale acestora, acordate de credite fabuloase, bani pe care statul ar fi putut să-i acorde sănătății, învățământului sau asistenței sociale sunt "arși" de SNTR cu acordul Guvernului.

În noiembrie 2002, Guvernul emitea Hotărârea nr.1269, prin care obligațiile Societății Naționale "Tutunul Românesc -SA" față de bugetul de stat, reprezentând impozite, taxe, majorări de întârziere și penalități de întârziere aferente acestora, datorate în anul 2002, conform legii și neachitate până la data de 11 noiembrie 2002, se sting cu valoarea declarată de societate a bunurilor imobile împreună cu dotările specifice activității, ocazie cu care toate datoriile înregistrate de SNTR în anul respectiv să fie șterse, pentru a lăsa drum liber altora. Pe lista bunurilor care se transmiteau în proprietatea publică a statului, se afla, cuprinse în anexă la hotărârea nr.1269/13.11.2002 la poziția 6, un teren în suprafață de 30.872,85 mp, situat în str. Ilioara nr.15, sector 3, București, la valoarea declarată de SNTR de 33.205.506.768 lei, iar la poziția 7 un teren construibil, în suprafață de 72.796,96 mp, situat în str.Gârlei nr.1, sector 1, București cu valoarea declarată de 439.725.642.216 lei.

Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului București, urma să precizeze evaluarea pentru fiecare bun imobil, comparativ cu valoarea declarată de SNTR, și să facă propuneri pentru suma cu care urma să se facă regularizarea. Pe 13 martie 2003, Guvernul a aprobat Hotărârea nr.274, contrasemnată de Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participaților Statului prin care la art.I se anulează pozițiile 6 și 7 prevăzute în anexa nr.1 la Hotărârea Guvernul nr. 1269/2002. Ba, mai mult decât atât, la art.II,: "prin derogare de la prevederile art.2 și 3 din Hotărârea Guvernului nr.834/1991 privind stabilirea și evaluarea unor terenuri deținute de societățile comerciale cu capital de stat cu modificările și completările ulterioare", Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor va emite certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului prevăzut la poziția 7 din anexa la Hotărârea nr.1269/2002, în favoarea Societății Naționale "Tutunul românesc SA" rămas în patrimoniul acestea, pentru categoriile de folosință existente, la o valoare stabilită printr-un raport de evaluare dispus de APAPS.

În mod normal, aceste terenuri care și astăzi reprezintă un subiect controversat ar fi trebuit să fie supuse executării silite, pentru ca statul să-și recupereze banii în contul datoriilor neplătite.

Caracterul bicefal al economiei naționale în care cei "fraieri" respectă legea iar cei "șmecheri" fărădelegea, ne determină să stăruim aproape exclusiv asupra acestor termeni necesari pentru a elucida esența și varietatea acțiunilor lor, cu toate că vorbim de ceva ce s-a consumat tangențial cu legea.

Situația prezentată scoate în evidență doar un singur exemplu de incorectitudine și dispreț național cu care Guvernul actual își propune să conducă România. Poate că vor veni vremuri mai bune pentru cetățenii acestei țări, când curbele de sacrificiu nu vor mai fi aplicate celor ce muncesc, iar cei care acum își bat joc de țară vor fuma poate liniștiți o țigară în celula lor, dacă își vor permite... poate, că țigările autohtone Carpați, Snagov etc. au fost fumate de mult!

    Rodica Nassar - despre Importanța înființării magazinelor de tip Economat;

Doamna Rodica Nassar:

"Importanța înființării magazinelor tip Economat"

În cadrul programelor sociale elaborate de Guvernul Năstase, un loc aparte îl ocupă "înființarea și creșterea numărului de magazine tip Economat".

Criticate de opoziție și clasificate de aceștia ca fiind "magazinele săracilor", acest tip de magazine sunt exact ce și-a propus Guvernul Năstase, și anume să fie "magazinele celor cu venituri mici". Acest tip de magazine există în toată lumea, în țări dezvoltate și mai puțin dezvoltate, tocmai pentru că, în toată lumea, există și oameni săraci.

Este de discutat ponderea acestora în rândurile populației unei țări, dar este cert că peste tot sunt și oameni ale căror posibilități financiare nu le permit achiziționarea unor mărfuri decât de la unele magazine ce renunță la un adaos comercial.

Acest lucru l-a făcut și Guvernul, solicitând unor magazine să renunțe sau să fixeze un adaos comercial cât mai mic pentru a putea permite și celor mai nevoiași să își cumpere produsele strict necesare: ulei, zahăr, făină, orez etc. la un preț cât mai apropiat de cel al producătorilor.

La sfârșitul lunii noiembrie 2003, în țară existau 545 de magazine tip economat, din care 33 înființate de către consiliile locale, 340 înființate de către societăți comerciale, restul fiind în asociere.

Numărul produselor comercializate variază între un produs (de regulă pâine) până la 65 de produse comercializate, în orașul Roman, județul Neamț. Pe lângă produsele menționate mai sus, se comercializează și carne sau produse din carne, ouă, lapte, paste făinoase, legume și chiar produse nealimentare, în special încălțăminte și îmbrăcăminte.

Prețurile practicate sunt cu 5 - 20% mai mici față de cele practicate în alte magazine, realizându-se o sumă totală a diferențelor de preț de peste 222 miliarde lei pe lună. Mie personal mi se pare o sumă rezonabilă care, în fapt, reprezintă o economie a populației.

În București, în sectorul 2, la nivelul consiliului local, a fost înființată "S.C. ECONOMAT Sector 2 SRL". Începând cu luna martie 2003, societatea a avut o dezvoltare rapidă, prin programul de investiții adoptat, astfel că, începând cu acea lună, s-au dat în folosință primele 2 magazine "La Fortuna", prin care se oferă produse de strictă necesitate persoanelor defavorizate social din zona cartierului Floreasca.

Pe parcursul anului 2003, s-au mai înființat încă 6 magazine, astfel încât s-au acoperit principalele cartiere ale sectorului.

Valoarea încasărilor, până la data de 31.12.2003, a fost de 7,414 miliarde lei, iar gama produselor oferite s-a diversificat continuu, astfel încât unele produse nealimentare de uz gospodăresc, încălțăminte sau confecții au o pondere de peste 40% din valoarea încasărilor realizate.

În anul 2004, se intenționează ca, la această gamă de produse să se adauge și desfacerea materialelor de construcții, observând că aceste materiale sunt căutate, datorită dezvoltării urbanistice foarte rapide în sectorul 2 București.

La sfârșitul anului 2003, numărul de beneficiari ai facilităților oferite de către aceste magazine era de peste 65% din populația defavorizată.

Discutând cu beneficiarii produselor comercializate, am reținut aprecierea sinceră a măsurilor luate de Guvernul Năstase, care, pe lângă alte măsuri de protecție socială, fac ca erodarea Guvernului la care se așteptau cei din opoziție să nu fie atât de mare. Ba chiar din contra.

    Scarlat Iriza - intervenție referitoare la Oportunitatea realizării de complexe energetice integrate pe bază de lignit;

Domnul Scarlat Iriza:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Intervenția mea de azi se referă la "Oportunitatea realizării de complexe energetice integrate pe bază de lignit"

Guvernul condus de premierul Adrian Năstase a luat o decizie istorică prin promovarea HG 653/2003 care prevede la art.6 lit.d) "reducerea costurilor energetice în sectorul energetic național prin: Gruparea în complexe energetice a furnizorilor de materii prime producători de energie".

Crearea de complexe energetice mai ales a complexelor Turceni și Rovinari va avea un efect benefic asupra sistemului energetic național. Forma organizatorică propusă de Guvernul României va asigura cadrul necesar pentru atragerea investitorilor strategici. Aceasta va da posibilitatea să se asigure:

  1. O producție suplimentară de cărbune și energie electrică ce va putea fi exportată în zona balcanică (deficitară).
  2. Îndeplinirea condițiilor impuse de legislația europeană privind condițiile de mediu (Directiva 2001/80/EC). Aceste condiții cer investiții importante pentru aceste centrale electrice pe care statul nu le poate asigura, existând pericolul privind neautorizarea funcționării acestora și închiderea lor după aderarea la U.E.

Avantajele creării complexelor energetice constau în:

  1. Eliminarea T.V.A.-ului prin dispariția relației contractuale între centralele electrice și minele furnizoare.
  2. Posibilitatea de reducere a costului energiei electrice și termice prin integrarea căii ferate aferente pentru aprovizionarea Termocentralei Turceni cu lignit.
  3. Eliminarea contractelor de vânzare-cumpărare în cadrul complexului energetic.
  4. Consumul de energie electrică pentru mine și utilități se va încadra în tarifele de autoproducător sau în consumul propriu.
  5. Contractarea centralizată în cadrul complexului a activităților de proiectare, inginerie, cercetare-dezvoltare, reparații-reabilitări, modernizări, retehnologizării etc.
  6. Contractarea programelor comune pentru activități social-culturale, de sănătate și securitate a muncii.
  7. Utilizarea exploatărilor miniere dezafectate pentru depozitarea zgurii, a cenușii și în viitor a ghipsului de la termocentralele din cadrul complexelor energetice.
  8. Acordarea statutului de autoproducător de energie electrică pentru complexul energetic.

Este de datoria mea, ca deputat de Gorj, să contribui la aplicarea prevederilor actului normativ menționat, precum și la sprijinirea autorităților locale, a patronatelor și a organizațiilor sindicale pentru asigurarea respectării termenelor stabilite pentru acest important obiectiv de politică economică și socială, inclusiv pentru crearea de noi locuri de muncă.

    Gheorghe Popescu - declarație pe tema Agricultura românească, mai aproape de agricultura europeană;

Domnul Gheorghe Popescu:

"Agricultura românească, mai aproape de agricultura europeană"

În agricultură, anii 2001 - 2003 au reprezentat perioada înscrierii acestei ramuri pe calea modernizării și adaptării la cerințele pieței. Producția agricolă este, în prezent, cu 25% mai mare decât în anul 2000, în timp ce, în perioada guvernării CDR - PNL - PD, scăzuse cu 15%. Reușim astfel ca, în 2004, să atingem nivelul din 1989, evident într-o altă structură - favorabilă dezvoltării sectorului zootehnic - și în condiții sporite de eficiență.

Subliniez faptul că, în acești trei ani, populația ocupată în agricultură s-a redus sensibil, de la 42% în anul 2000 la 33,5% în 2003, demonstrând și în acest fel îmbunătățirea structurii economiei noastre.

Important pentru progresul agriculturii este că sectorul zootehnic s-a redresat și cunoaște, după mulți ani, sporuri importante de producție.

S-au creat și modernizat structurile agrare. Măsurile privind exploatațiile agricole au urmărit sprijinirea organizării de exploatații performante și creșterea dimensiunii acestora prin: asociere, arendare, concesiuni, vânzare-cumpărare.

A fost pus în aplicare un program de îmbunătățiri funciare, în scopul combaterii secetei, eroziunii solului și inundațiilor, ținând cont de protecția mediului, astfel încât să se diminueze suprafețele agricole aflate sub influența directă a factorilor climaterici.

S-a acționat pentru achiziționarea de echipament de irigat, reabilitarea amenajărilor de îmbunătățiri funciare, precum și pentru privatizarea amenajărilor de irigații.

    Victor Bercăroiu - intervenție intitulată Opoziția a început campania prin demagogie și politicianism ieftin;

Domnul Victor Bercăroiu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Intervenția de astăzi am intitulat-o "Opoziția a început campania prin demagogie și politicianism ieftin"

Nu aș fi intervenit de la acest microfon dacă, în ultima săptămână, nu aș fi asistat la o adevărată cruciadă lansată de opoziție în plenul Camerei și nu numai prin vocea unor distinși colegi care, fără menajamente, au acuzat puterea de incapacitatea de a absorbi asistența financiară a U.E., invocând faptul că s-a cerut prelungirea perioadei de plată în cazul unor programe de finanțare nerambursabilă. Totul fals.

Dacă nu aș fi auzit că în România construcția de autostrăzi nu este pusă sub semnul întrebării, mai mult, că nu ar fi nevoie de autostradă în zona cea mai circulată din țară, și nu spun ce spun statisticile, vezi Doamne traseul de la București - Ploiești - Brașov, deci prin inima țării, nu ar fi oportun sau că această autostradă, prin modul cum a fost încredințată, ar naște un nou scandal care nu dă bine la Bruxelles.

Și răspunsul a venit prompt de la persoana cea mai autorizată. Atașatul cu afaceri al Irlandei la București, ca reprezentant al țării ce deține președinția U.E., care, în Comisia pentru Integrare Europeană, a spus: "Scandal, cum l-ar numi jurnaliștii - multă exagerare - nu s-a semnalat nimic nelalocul lui, nu s-a înregistrat nici o plângere". Tot distinsul ambasador a afirmat: "Politica văzută ca scandal nu este pentru oameni care doresc să intre în U.E.".

Dar ce face, în realitate, opoziția? În teritoriu, opoziția copiază ce fac colegii de la București, ba, mult mai grav, respinge programe de finanțare europeană, cum este cazul Programului "SANTID" de reabilitare a sistemului de distribuție apă și canalizare, a orașelor mici și mijlocii, refuzând un credit nerambursabil de 1 milion de Euro (41 miliarde lei), cazul petrecându-se la Câmpina, care are un buget de aproximativ 270 miliarde lei, deci, ca să respingi un asemenea program, înseamnă că nu vrei binele localității.

Și ce mai face opoziția? Păi, organizează acțiuni televizate cu elevi de clasa a IX-a, introducându-i în viață, așa cum văd ei, adică program cu pronunțat caracter "obscen" apreciat de primarul municipiului Deva: "Toți concurenții s-au ridicat la înălțime". Care înălțime vă las pe dumneavoastră, stimați colegi, să apreciați.

    Marin Anton - tratarea unui subiect important: problema investițiilor străine;

Domnul Marin Anton:

Problema investițiilor străine este deosebit de importantă pentru o țară care nu a finalizat tranziția, care nu a restructurat economia și care are dificultăți în a face față unor dezechilibre și deficite, unele mai grave ca altele.

De mai mulți ani se vorbește de necesitatea realizării unui mediu de afaceri atractiv, prietenos, care să contribuie la producerea de bunuri și servicii, să asigure locuri de muncă, dar și creștere de produs intern brut.

Toate acestea nu sunt posibile în absența unor politici guvernamentale care să permită creșterea investițiilor străine în România.

Din 2001 încoace, mediul de afaceri a așteptat îndeplinirea promisiunilor electorale și a celor înscrise în programul de guvernare.

Din păcate, mersul legislației a fost exact invers:

  • impozitul pe profitul aferent activității de export a crescut până când a ajuns la cota standard de 25%, ceea ce s-a reflectat în scăderea exportului an de an, cu impact negativ asupra cursului de schimb, balanței de cont curent și, în final, chiar asupra inflației;
  • legislația promovată de Guvernul PSD nu a avut în vedere dezvoltarea mediului de afaceri, ci, dimpotrivă, constrângerile din Codul Muncii vin să confirme tocmai lipsa de responsabilitate și interes a Guvernului față de mediul de afaceri;
  • ultimele modificări ale Codului Fiscal nu sunt de natură să încurajeze investițiile străine, prin acesta anulându-se facilitățile fiscale din zonele defavorizate, din zonele libere, au crescut exigențele referitoare la cheltuielile deductibile fiscal, impozitarea profitului reinvestit etc.

Acestea sunt aspecte care au nemulțumit permanent mediul de afaceri și au făcut ca România să fie ultima din țările care negociază integrarea europeană și la volumul investițiilor străine.

Este clar că până acum toate eforturile au fost insuficiente și inconsistente, fiind necesar a se revedea întreaga atitudine a Guvernului față de un set de măsuri pentru sporirea investițiilor străine în România.

Mai mult decât orice, Guvernul trebuie să dea dovadă de pragmatism și să propună acțiuni concrete, transparente în urma consultărilor cu reprezentanții mediului de afaceri, care să fie recepționate imediat și corect de actualii și viitorii investitori.

    Codrin Ștefănescu - apel pentru susținerea și reabilitarea unui colos industrial- S.C. U.M. Cugir;

Domnul Codrin Ștefănescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Situația deosebită cu care se confruntă SC UM Cugir face ca, în prezent, această uzină, însumând aproximativ 5.000 de angajați, să reprezinte, la nivelul județului Alba, o prioritate a autorităților competente.

Eforturile depuse de către reprezentanții societății și autoritățile județene din Alba pentru dezamorsarea blocajului financiar sunt evidente. Cu toții suntem conștienți de valoarea pe care o reprezintă această uzină, atât prin resurse și amploarea producției, cât și prin suportul financiar pe care îl oferă la nivel local și național.

Susținerea celei mai mari societăți din domeniul construcției de mașini din țară, a acestei adevărate "bijuterii de aur" a industriei românești, reprezintă drumul către relansarea ei economică și așezarea acesteia pe făgașul normal, de recunoaștere pe plan mondial, de care a beneficiat până nu demult.

De aceea, stimați colegi, vă mulțumesc pentru sprijinul pe care l-ați acordat prin activitatea dumneavoastră, prin faptul că dovediți încredere în resursele de care dispune SC Cugir, că ajutați, prin orice modalitate, indiferent că este lobby-ul pe care l-ați promovat în țară sau în străinătate, suport moral sau alte inițiative benefice societății! De asemenea, îl susțin și îmi exprim încrederea în conducerea societății, în persoana domnului Cornel Dârjan, care face tot posibilul pentru reabilitarea uzinei.

Ajutând uzina, ajutăm cugirenii, aproximativ 5.000 de familii care își pun speranța în reabilitarea a ceea ce a reprezentat nu demult un colos industrial. Este păcat să lăsăm o fostă și potențială forță a construcției de mașini să decadă în statutul de ruină industriei românești.

Cu toții realizăm că, dacă Uzina Cugir va muri, o dată cu ea va muri un oraș întreg.

    Ștefan Valeriu Zgonea - intervenție pe tema Integrarea României în structurile euroatlantice și europene - formă de protecție a interesului național;

Domnul Ștefan Valeriu Zgonea:

"Integrarea României în structurile euroatlantice și europene - formă de protecție a interesului național"

România este, prin excelență, o țară europeană și cu vocație europeană. Din punct de vedere cultural și spiritual, a fost mereu parte a Europei, împărtășindu-i deschis valorile.

România și-a afirmat pregnant voința de integrare în structurile politice, strategice și economice euroatlantice și europene. Voința articulată de integrare euroatlantică a dobândit o formă instituționalizată concretă.

Ca expresie a acordului politic nemijlocit al majorității partidelor politice reprezentate în Parlament, efortul de integrare a României în structurile euroatlantice s-a concretizat în momentul victorios de la Praga și în acceptul explicit al parlamentelor tuturor statelor membre NATO privind acceptarea țării noastre în această prestigioasă Alianță politico-militară. Toate acestea sunt expresia recunoașterii faptului că România a acordat, permanent, o importanță specială dimensiunii politico-militare a integrării în lumea occidentală.

Adeziunea unui larg spectru politic la integrarea în NATO a fost în consens cu opțiunea covârșitoarei majorități a populației țării. Sondajele de opinie realizate de-a lungul timpului, la inițiativa Uniunii Europene pentru centrul și estul Europei, au situat constant țara noastră pe primul loc între țările central-europene în privința aprobării demersului de integrare atât în NATO, cât și în Uniunea Europeană. Sondajele "Eurobarometru" relevă că românii au avut și au în continuare o poziție ferm proeuropeană. Peste 90% dintre cetățenii României au răspuns "da" pentru Uniunea Europeană (așa cum, înainte de admiterea României în NATO, tot peste 90% din cetățenii români au răspuns constant: "da" pentru Alianța Nord-Atlantică).

Așa după cum integrarea României în NATO servește proceselor democratice, stabilității și progresului economico-social al țării noastre, integrarea României în structurile politice, economice și strategice europene reprezintă un obiectiv politic, economic și social major, a cărui realizare este în concordanță cu apărarea intereselor naționale, constituind și un sprijin nemijlocit pentru evoluția democratică, pluralistă a societății românești.

Recuplarea României la valorile occidentale - pe care le-a împărtășit mereu - și recunoașterea politică a acestui fapt reprezintă o înaltă formă de protecție a interesului național.

Procesul de integrare europeană ce se profilează cu tărie este o expresie nemijlocită a globalizării fenomenului politic și economic, la ordinea zilei în lumea de astăzi. România își propune să fie un participant activ, lucid, conștient și angajat la toate procesele ce presupun configurarea unei noi arhitecturi de securitate europene și mondiale. Caracteristica principală a acestui proces se constituie, pe de o parte, în multitudinea componentelor pe care le implică și, pe de altă parte, în gradul ridicat de interdependență între acestea.

Așa după cum, în 2004, România devine membru cu drepturi depline al structurilor euroatlantice, în ianuarie 2007 trebuie să fie membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. În acest sens, suntem ferm deciși să depunem toate eforturile în vederea respectării tuturor standardelor și normelor internaționale în domeniul politic, economic și de securitate.

Îmi exprim convingerea că, așa cum ocupă acum un loc onorabil în clubul euroatlantic, România își va ocupa locul pe care îl merită în familia națiunilor europene, devenind o componentă esențială a Europei Centrale, cu un rol politico-economic important în noua configurație continentală.

    Ioan Oltean - argumente vizând neonorarea promisiunilor electorale de către PSD;

Domnul Ioan Oltean:

Odată câștigate alegerile locale și generale în anul 2000, PDSR a lansat opiniei publice și societății civile un program de guvernare, pentru perioada 2001 - 2004, cu obiective precise sugerând, de-o manieră categorică, că realizarea acestora este doar o formalitate, o chestiune de timp.

Programul își propune nu numai o reformă profundă a societății românești, în toate domeniile sale de activitate, dar și crearea condițiilor necesare alăturării României țărilor civilizate și aderării la Uniunea Europeană, aceasta din urmă având un caracter prioritar.

Un capitol distinct al programului este consacrat reformei administrației publice centrale și locale, printre obiectivele fundamentale ce stau la baza acesteia, regăsindu-se:

  • restructurarea profundă a administrației publice centrale și locale;
  • schimbarea de fond a raportului dintre administrație și cetățean;
  • descentralizarea serviciilor publice și consolidarea autonomiei administrative și financiare;
  • demilitarizarea unor servicii comunitare;
  • depolitizarea structurilor administrației publice;
  • eliminarea clientelismului politic;
  • stoparea birocrației.

Dacă stabilirea unor obiective fundamentale are importanța sa, cel puțin la fel de important, dacă nu chiar mai important este modul în care ele sunt transpuse în practică și se reflectă în activitatea domeniului vizat.

După trei ani de guvernare PSD-istă, constat cu amărăciune că oferta electorală a acestui partid a fost fum fără foc pentru masa mare a alegătorilor, dar profitabilă numai pentru clica ce ne guvernează, care a subordonat instituții ale statului în scopul satisfacerii intereselor de grup ale propriului clientelism politic.

Reforma administrației publice a constat în:

  • reduceri masive de personal, circa 30%, de la autoritățile publice locale, măsură ce a permis înlăturarea acelor funcționari publici, nemembri ai partidului de guvernământ, scopul urmărit și declarat fiind acela al reformei administrației publice locale;
  • încălcarea principiului autonomiei locale și financiare, consacrat și de Carta europeană a autonomiei locale, prin impunerea unor normative de cheltuieli prin act normativ, respectiv Ordonanța Guvernului nr.80/2001, deși Legea administrației publice locale nr.215/2001 lasă în grija consiliilor locale asigurarea resurselor necesare funcționării propriului aparat.

Impunerea autorităților locale de noi responsabilități, fără a fi consultate, cum este cazul H.G. nr.183, 184, 185, 186 și 187 din anul 2002, prin care centralele termice din unele localități sunt transferate consiliilor locale, împovărându-le bugetele și fără a le asigura resursele financiare necesare funcționării lor.

Consacrarea corupției instituționalizate realizată fie prin suspendarea, până în anul 2004, a acelor dispoziții din Legea nr.215/2001 referitoare la incompatibilități ale aleșilor locali, fie prin nepunerea în aplicare, din lipsa voinței politice, a acelor interdicții pentru aleșii locali și funcționarii publici stabilite prin act normativ, cum este cazul Ordonanței de urgență a Guvernului nr.5/2002.

Toate acestea sunt exemple grăitoare, indubitabile, ale modului clientelar în care se guvernează, ale modului în care Guvernul Năstase, adevărat flagel social, a ridicat corupția la rang de instituție în domeniul administrației publice, ale abuzului instituționalizat, ale disprețului față de valorile social-democratice și față de interesul general al cetățeanului.

Depolitizarea structurilor administrației publice și eliminarea clientelismului politic, redusă de guvernanți la acțiunea de selectare în folos propriu a funcționarilor publici s-a făcut tot instituționalizat. Astfel, prin H.G. nr.1087/2001, s-a creat cadrul legal necesar unei astfel de selecții, selecție făcută nu pe criterii de calitate și competență profesională, așa cum se prevede în Statutul funcționarilor publici sau în Carta europeană a autonomiei locale, ci pe criterii politice. Această realitate a fost confirmată recent de domnii Iliescu și Năstase, care au acuzat nepotismul și incompetența funcționarilor din administrație, totalul dezinteres față de funcția publică și de cetățean.

Domnilor, aceasta nu este o scuză și nici o acuză, ci consecința propriilor demersuri, fuga dumneavoastră de responsabilitate și găsirea de țapi ispășitori, din moment ce dumneavoastră și acoliții dumneavoastră au fost cei care au selectat și facilitat accesul la o funcție publică a rudelor și prietenilor, pe care acum îi acuzați de incompetență și lipsă de profesionalism.

Eliminarea profesionalismului din administrația publică și politizarea funcției publice sunt două din căile pe care le-ați folosit pentru a perturba funcționarea normală a instituțiilor statului și compromisă adevărata reformă a administrației publice.

Un alt obiectiv ambițios al Guvernului Năstase a vizat depolitizarea unor servicii comunitare constând în preluarea evidenței populației și organizării acesteia ca serviciu comunitar de către primării și consilii județene, transferarea în subordinea prefecturilor a evidenței pașapoartelor, prin organizarea unui serviciu public județean specializat, și nu în ultimul rând organizarea de servicii comunitare pentru situații de urgență.

În acest scop sunt adoptate Ordonanțele Guvernului nr.83/2001, 84/2001 și 88/2001, prin care se face un prim pas spre demilitarizarea respectivelor servicii comunitare, Ministerul Administrației Publice, o structură civilă, fiind implicat în realizarea acestui proces.

Demilitarizarea serviciilor comunitare a fost de foarte scurtă durată, deoarece ultima reorganizare ministerială ce și-a găsit expresia în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.64/2003, a vizat, printre altele, Ministerul Administrației Publice, care a fost "încorporat" în structurile Ministerului de Interne, iar funcțiile de conducere din departamentul administrației publice au fost ocupate de cadre militare active.

În acest fel, "demilitarizarea" administrației publice, obiectiv fundamental al reformei în administrație, este înfăptuită de militari de carieră și nu de profesioniști în administrație publică, ceea ce este de natură nu numai să compromită preconizata reformă, dar și să pună sub semnul întrebării aderarea țării la Uniunea Europeană.

O altă promisiune electorală, de asemenea neonorată, s-a referit la elaborarea Codului administrativ, a Codului de procedură administrativă și a Codului electoral, termenul pentru elaborarea acestora fiind anul 2001.

Deși au trecut 3 ani de când cele trei coduri trebuiau elaborate. nici până acum aceste importante reglementări nu au văzut lumina zilei, fapt ce mă îndreptățește să-i reamintesc domnului prim-ministru Adrian Năstase, un reputat jurist, că în curând se va împlini termenul general de prescripție pentru elaborarea lor, dar aceasta nu-l va putea exonera de răspunderea ce și-a asumat-o atunci când a acces la putere.

Pentru ca respectivele coduri de natură administrativă să nu devină statute militare, solicit domnului prim-ministru Adrian Năstase demilitarizarea administrației publice, și nu în ultimul rând respectarea promisiunilor electorale făcute pentru domeniul administrației publice.

    Dan Coriolan Simedru - intervenție cu titlul Autostrada Brașov - Cluj - Borș - legătura strategică cu Europa sau cu Statele Unite?;

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Autostrada Brașov- Cluj -Borș legătura strategică cu Europa sau cu Statele Unite?

Deși Guvernul s-a lăudat cu faptul că Statele Unite, într-un exces de politețe diplomatică, au declarat că din punctul lor de vedere economia românească este economie de piață, Uniunea Europeană a tratat cu foarte multe rezerve acest subiect în raportul pe anul 2003. Judecând după ultimele acțiuni ale puterii PSD, nu ar fi de mirare ca nici în acest an România să nu primească acest statut, riscând chiar suspendarea negocierilor de aderare.

Demararea negocierii cu o singură sursă în vederea încheierii contractului de proiectare, construire și finanțare a autostrăzii Brașov- Cluj - Borș, aprobată de Guvern prin OUG 120/2003, reprezintă o încălcare nepermisă a principiilor economiei de piață și un exemplu elocvent și trist de instabilitate legislativă.

Prin această OUG se pun între paranteze principiile economiei funcționale de piață cum ar fi transparența și eficiența utilizării fondurilor publice, precum și libera concurență și tratamentul egal al competitorilor.

Pentru că altfel nu putea încălca legea 212/2002 pentru aprobarea OUG 60/2001, a achizițiilor publice, Guvernul a apelat la cea mai puerilă motivație uzând de articolul 8 alineatul (1) litera a): "(...) tronsonul Brașov - Cluj - Borș din componența autostrăzii București - Budapesta face parte din categoria lucrărilor care privesc siguranța și securitatea națională (...) " Dacă siguranța și securitatea națională stau în autostrada București - Budapesta, atunci, pentru că tot se reorganizează Guvernul, poate că ar fi mai bine ca ministerul condus de Miron Mitrea să se transforme în "Ministerul Transporturilor și Siguranței Naționale" iar Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale să treacă în subordinea SRI, drumurile județene să devină drumuri de siguranță județeană, cele comunale de siguranță comunală, iar aleea din curte alee de siguranță familială. Astfel, românul va beneficia de securitate peste tot, chiar și în propria ogradă! Pe autostrada București - Budapesta vom avea, probabil, în loc de agenți de circulație, agenți de securitate pitiți prin boscheți care vor veghea cu sârg nu numai la siguranța traficului, ci și la cea națională.

Lăsând gluma la o parte este cel mai lamentabil argument și cea mai penibilă justificare de folosire a banului public prin încălcarea legii, a principiilor economiei de piață și a înțelegerilor internaționale, utilizat de guvernul Năstase pentru a explica cea mai mare deturnare de fonduri din istoria postdecembristă a României.

De asemenea, în nota de fundamentare semnată de ministru Mitrea se spune că modernizarea rețelelor de autostrăzi este o condiție impusă de organismele internaționale în vederea integrării României în structurile euroatlantice. Se știe însă că Uniunea Europeană a stabilit la Helsinki, în urma negocierilor cu statele membre și cele candidate, coridoarele de transport rutier transeuropene. Coridorul IV care străbate și România este prevăzut să treacă prin Sibiu, Deva, Arad și nu prin Cluj, Târgu Mureș sau Oradea, tronson prevăzut a se realiza după 2015. Este suspectă amnezia domnului Mitre care argumentează schimbarea strategiei naționale convenită cu UE prin faptul că firma Bechtel tocmai a prezentat proiectul autostrăzii Brașov - Cluj - Borș și România este pregătită "să beneficieze în mod direct și în regim de urgență de experiența firmei Bechtel International INC., dobândită în Croația (sic!?), unde aceasta și-a mobilizat resursele tehnice și financiare în vederea construirii unei noi autostrăzi".

Este dubios cum poate România să împace capra americană și varza europeană construind în același timp două autostrăzi paralele când, s-a dovedit, nu există suficiente fonduri nici pentru întreținerea drumurilor naționale și europene.

Maniera prin care se va atribui contractul firmei Bechtel International Inc, total netransparentă, duce la risipirea resurselor bugetare, dat fiind prețul de realizare a unui kilometru de autostradă, de aproape două ori mai mare decât oriunde în lume. Aceasta în condițiile în care, pentru realizarea acestei investiții, guvernul a păgubit prin deturnarea de fonduri Sănătatea, Educația, Justiția și Apărarea Națională. Banii care se cuveneau acestor domenii, circa 3.000 de miliarde au fost transferați la Ministerul Transporturilor. Această soluție de neînțeles găsită de guvern se datorează lipsei de credibilitate a proiectului și a executivului pe piața bancară internațională care nu s-a înghesuit să crediteze această "afacere cu cântec".

Obligarea Parlamentul României, prin ordine de partid date majorității PSD-UDMR, să fie părtaș la această escrocherie, nu dovedește decât reminiscențe ale statului totalitar și nostalgii față de "marele imperiu roșu", pentru că astfel de argumentații staliniste , cum sunt cele folosite în nota de fundamentare a OUG 120/2003, nu mai țin astăzi decât în Kazahstan sau Azerbaijan.

    Petre Posea - declarație intitulată O stafie dă târcoale eșichierului politic;

Domnul Petre Posea:

"O stafie dă târcoale eșichierului politic"

Stimați colegi,

Fostul președinte al României între anii 1996-2000, dovedește pe zi ce trece că este tot mai rupt de realitate. Să auzi și să nu-ți vină să crezi, suntem amenințați că "stimabilul", vindecat de "scârba de politică", de care "a bolunzit" o perioadă, sau poate sfătuit din nou de "călugărul Vasile" s-a răzgândit și mai vrea o dată, precum copilul dus de mama sa la "o instituție iluminată în roșu".

Astfel, dom' Milică, fostul preș. cu țăcălie al României, actualmente tot preș., în ograda unei minuscule formațiuni politice, de-i mai zice și "Acțiunea Populară", visează la ziua când ar putea ajunge din nou pe cai mari. Asta înseamnă că "civicii" și cei de la "22" și alte figuri de stil, se vor concerta pentru a-l readuce pe faraonul Emil la cele pământești. Are atâta nevoie de încurajare încât a început să caute modele, găsind unul colea peste Dunăre, nimeni altul decât fostul rege Simeon al Bulgariei, care numai în patru luni a reușit să atragă atenția, să candideze și să câștige alegerile. De ce nu s-ar întâmpla așa și în cazul lui, mai ales că semnale ar fi și are la dispoziție mai mult de patru luni.

Toate bune și la locul lor, numai că Emil Constantinescu, ca președinte al României s-a comportat ca și un (fel) de șef de baracă de șantier, a avut echipa sa dezastruoasă în guvernarea țării, nici nu mai merită să dăm nume, zicem doar Zoe și zicem deja "Anul Caragiale". Ce este de mirare, e faptul că acest fals politician (cu bărbuță) încă nu a înțeles că România nu este un cătun al județului în care s-a născut. Dacă și-ar privi retrospectiv evoluția politică, fie măcar după casetele lui Marius Tucă, omul ar trebui să se răzgândească. Din păcate, în spatele său e una, aceiași sau altă Zoe, cu cine știe câți specialiști de data asta, zeloși și dornici să reediteze un nou Contract cu România, sub oblăduirea blândului călugăr Vasile, toți împingându-l la dezastru. Sau poate acum vor s-o întoarcă ca la Ploiești, 200 de specialiști pentru 15.000 de zile.

Să te faci de râs o dată și să nu înțelegi că a doua încercare de a te face de râs e sinucidere curată, este peste puterile de înțelegere ale unei ființe raționale, echilibrate. Ce mai poate spune (promite) un om ca Emil Constantinescu? Politicește nimic, la barăcile geologilor, cu seriozitate și competență, câte ceva despre pietre, munți, vulcani etc. Și totuși, cu un tupeu foarte aproape de troacă, cel ce a patronat dezastruoasa guvernare 1996-2000, ce a jefuit cu nerușinare o țară, ne critică astăzi cu aere inchizitoariale că nu am reușit să transformăm pe toți cetățenii României în bogătași.

Ba, mai mult, face, într-o anumită presă, un rechizitoriu fără temei Guvernului nostru, după modelul "J'accuse" al lui Emile Zola în cazul "Dreyfus", în loc să se autoflageleze, sau să acuze pe cei care n-au realizat nimic din faimosul Contract cu România, în păgubosul mandat 1996-2000.

Emil Constantinescu, dacă va încerca măcar să candideze din nou la președinția României, e un om neserios. S-a jurat mai rău decât cățelul prins cu rața-n gură, s-a "desfășurat" timp de patru ani, s-a înconjurat numai de "armaghedoni", iar acum încearcă să urce iar pe armăsarul politic care l-a azvârlit de câteva ori din șa.

Cât despre viitorul minusculei grupări politice, nimeni nu poate spune nimic, poate doar că și în viitorii patru ani și în vecii vecilor va rămâne pe banca de rezerve parlamentară.

Toți adepții acestui partid de buzunar nu fac decât să plimbe cadavrul politic al celui care a fost timp de patru ani blestemul României și care, laolaltă cu cei ca el, nu există decât în propria lor închipuire. Vă mulțumesc.

    Cristian Sandache - intervenție cu titlul Un lup în blană de oaie: Corneliu Vadim Tudor;

Domnul Cristian Sandache:

"Un lup în blană de oaie: Corneliu Vadim Tudor"

Asemenea aparițiilor spectaculoase de la bâlciurile de altădată - gen "femeia cu barbă", "omul fără oase", "scheletul care dansează" sau "struțo-cămila cu aripi" - liderul PRM Corneliu Vadim Tudor încearcă să ne convingă pe toți de faptul că, în urma unei revelații a devenit altul și, implicit, mai vechile-i ieșiri antisemite s-au volatilizat, omul fiind cel mai mare prieten al poporului evreu, față de care nu mai contenește în ultima vreme a-și cere iertare. Dorința lui Vadim de a deveni președintele României (ptiu drace!) este atât de vie încât nu m-aș mira dacă domnia sa ar mai veni cu o serie întreagă de "dovezi" ale filosemitismului său remarcabil.

Astfel, e posibil ca liderul PRM să treacă în secret la religia mozaică, să se cresteze împrejur, să pornească pe jos, sprijinit într-un toiag de corn spre Ierusalim sau, asemenea venerabilei Indira Gandhi, să înceapă a posti zilnic preț de un anumit segment de timp în memoria fiecărei victime a Holocaustului. Ce revoluție! Ce minune dumnezeiască! Ecce Vadim! La o privire superficială așa ar părea. Numai că, omul nostru nu e, de fapt, decât un talentat demagog. Ce-i drept nu unul oarecare, ci un veritabil lup înveșmântat în blană de oaie. "Scopul scuză mijloacele"...

    Adrian Ionel - considerații pe tema alianței PD - PNL;

Domnul Adrian Ionel:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Se observă din ce în ce mai clar că încercările unei mari părți a reprezentanților opoziției de a induce în eroare populația țării și chiar mediile politice interne și externe a devenit o nerușinată obișnuință. Cu cât ne apropiem mai mult de începerea campaniei electorale, cu atât atacurile celor care simt că nu au puterea de a convinge sunt mai otrăvite și mai disperate. Mai nou, ei încearcă să manipuleze o parte a presei și încearcă să își construiască, cu ajutorul banilor, imaginea justițiarilor care combat și condamnă corupția. O încercare de coagulare a ambițiilor neîntemeiate a politicienilor pentru care vanitățile individuale sunt mai presus de legile țării o reprezintă alianța PD-PNL. Pentru că s-a dovedit că separat nu au putut face față unei competiții adevărate, acești politicieni, cei mai mulți de proveniență obscură, s-au gândit să își unească ambițiile în scopuri pur personale.

Se vede clar că o astfel de încercare de mariaj politic este sortită eșecului. De fapt, este din ce în ce mai evident că uniunea despre care vorbim este împotriva legilor firii. De multe ori, setea de înavuțire a celor care pun bazele unor astfel de "organizații", pe seama amăgirii celor care suferă, creează respingeri reciproce. Unul dintre creatorii și susținătorii alianței menționate mai înainte este Traian Băsescu, un personaj obscur care a promovat și susținut legi restrictive în scopul obținerii protecției și avantajelor financiare din partea unor concerne externe. De asemenea, știm destul de bine, cu toții, în ce condiții a fost înstrăinată flota maritimă, care în urmă cu ani de zile era una dintre cele mai puternice din Europa. Nu trebuie să mai amintesc cum s-au cheltuit banii obținuți din credite externe și care au fost folosiți execrabil pentru amenajarea unor tronsoane de infrastructură care s-au dovedit a fi doar consumatoare de bani și extrem de proaste calitativ. În aceste condiții, o posibilă alianță întemeiată, așa cum am mai spus, cu scopul vădit de a obține comisioane și profituri, nu ar putea duce decât la pauperizarea populației, care va fi obligată să muncească din greu pentru a stinge datoriile ce ar urma să fie contractate de indivizii puși pe căpătuială. Cred că poporul nostru este în măsură să ia decizia corectă în acest caz și să respingă alianța împotriva naturii, așa cum un organism uman sănătos respinge virușii care îl atacă. Sper că alianța PD-PNL nu va avea ocazia să se dovedească a fi un virus mortal, care să atace pervers o națiune care începe să iasă la liman.

    Aurel Daraban - declarație cu titlul Avem nevoie de programe pentru fonduri europene;

Domnul Aurel Daraban:

"Avem nevoie de programe pentru fondurile europene"

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Într-un moment în care se profila o încordare a relațiilor cu U.E., legată de scandalul adopțiilor internaționale, de propunerea de stopare a negocierilor cu țara noastră, Comisia Europeană ne-a transmis un semnal pozitiv, acela că suntem pe drumul integrării, prin anunțarea pachetului financiar pentru România și Bulgaria, după aderare.

Având în vedere angajamentul de plată de 9 miliarde de euro, din care două treimi revin României, s-au ridicat, pe bună dreptate, și unele întrebări referitoare la capacitatea noastră de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune.

Răspunsul meu este categoric da, că este necesar ca din această problemă să facem o obsesie națională și trebuie să insistăm într-o mai mare măsură pentru funcționarea mult mai bună a instituțiilor, îmbunătățirea procedurilor tehnice și a regulilor de transparență, aspecte asupra cărora instanțele internaționale ne-au atras atenția în nenumărate rânduri.

Important este că România este luată în serios ca viitor membru al U.E., începând cu ianuarie 2007, că i se aplică un tratament egal cu cel de care s-au bucurat cele zece țări care au aderat recent.

Proiecția Comisiei Europene este una realistă, care ține cont de regulile care funcționează deja în cazul primelor zece țări candidate și ține, de asemenea, cont și de nevoile României și ale Bulgariei. Este clar că U.E. nu își dorește să aducă probleme în interiorul ei și consideră că aceste fonduri nu reprezintă un cadou pentru ultimii nou-veniți, ci investiții în propria sa dezvoltare, în propria sa stabilitate.

Generozitatea cu care vor fi alocate aceste fonduri atrage obligații deosebite pentru puterea economică a României, în ce privește cheltuirea lor pe proiecte foarte serioase, bine documentate și convingătoare, la care trebuie să se gândească de pe acum.

Trebuie gândit foarte serios la mărirea capacității noastre de absorbție, la pregătirea și utilizarea acelor fonduri, altfel, șansa extraordinară care ni se oferă, efortul financiar pe care U.E. cu statele ei membre, îl fac în favoarea noastră, riscă să se irosească.

De aceea, atrag atenția asupra necesității înlăturării tentei de politizare care s-a dat acestui subiect în ultima perioadă, pentru că nu o parte din România se integrează în Europa, nu o fracțiune dintr-un partid politic, ci România va fi în rândul țărilor europene. Acest lucru de fapt trebuie explicat și făcut cunoscut întregii populații.

Am convingerea fermă că România, beneficiară deja a unor fonduri de preaderare care se derulează în prezent, are suficientă experiență și nu va rata: nu va rata nici integrarea, nici utilizarea facilităților de după integrare.

    Ion Mocioalcă - susținerea ideii că nepermis de mulți politicieni s-au schimbat mai puțin decât alegătorii;

Domnul Ion Mocioalcă:

Am intrat din plin în anul triplei confruntări electorale - alegerile locale, generale și prezidențiale - care vor decide configurația structurilor puterii în România, pentru anii 2005-2009.

Este firesc atunci ca interesul colectivității naționale, implicit al colectivităților locale, să se concentreze pe momentele esențiale ale pregătirii și derulării propriu-zise a campaniei electorale în care Puterea și Opoziția să-și dispute opțiunile alegătorilor. Evident, este de dorit ca această competiție-dispută să se desfășoare respectând regulile jocului democratic.

În esență, pozițiile de pe care iau startul principalii competitori sunt diferite. P.S.D.-ul se va concentra pe transformarea actelor pozitive ale guvernării actuale în tot atâtea argumente electorale, cât mai convingătoare, pe când Opoziția va încerca să-și susțină discursul pornind de la nereușitele (reale, exagerate sau pur și simplu născocite) ale actualilor guvernanți.

Până aici, nimic nu este nou sau neobișnuit, atâta vreme cât intră în logica firească a lucrurilor, care presupune ca guvernanții să-și valorifice cât mai bine capitalul oferit de realizările deosebite, iar opoziția să speculeze orice nerealizare a adversarului.

Fac aici o afirmație care ar putea să șocheze la prima vedere. Sunt suficiente temeiuri să credem că nepermis de mulți politicieni s-au schimbat mai puțin decât alegătorii. Puține partide sunt pregătite pentru noul electorat, care ne poate oferi o surpriză de proporții.

Este firesc ca toți observatorii politici să se concentreze asupra principalelor "mutări" - ca la șah, pe care le face Opoziția. Nu din considerente anecdotice, ci pentru că, într-o democrație adevărată, Opoziția este o instituție politică fundamentală, și - prin aceasta - un competitor serios pentru putere.

Cu sincer regret, trebuie să remarcăm faptul că, deocamdată, la debutul anului electoral 2004, Opoziția continuă să-și susțină prestația publică cu aceleași obsesii incurabile, pe aceleași frustrări - devenite automatisme propagandistice. Un soi de repertoriu de papagal, care, știm toți, o dată fixat, este imposibil să i-l schimbi.

Să vedem un exemplu: Este imposibil aproape, să ascultăm (sau să citim) vreo intervenție publică a lui Vadim Tudor sau a altor vajnici adepți ai acestuia (deputați P.R.M. sau în conducerea organizațiilor județene), în care să nu se facă referiri sumbre cu "imaginea dezastruoasă a României în lume" și câte ar repara ei, câte legi draconice ne-au pregătit, vorba aceea, doar cu ei la cârmă o să-i întrecem pe toți. Asemenea exemplu nu este inventat de mine. Citiți în "Timpul" - ziarul reșițean - din 30 ianuarie a.c. (vinerea trecută), un articol semnat de un asemenea pseudo-politician P.R.M.-ist local.

Și parcă pentru a sublinia posibila gogomănie cu "dezastruoasa imagine externă a țării", în aceeași zi (pe 30 ianuarie), presa românească anunță cu satisfacție că, începând cu data de 22 februarie, românii vor putea circula liber și în aristocratica Elveție! Domnilor de la P.R.M., vorbe de papagal!

Celebrul premier englez Churchill avea și el un papagal. Winston Churchill numai este de mult, dar papagalul lui îl înjură și acum pe Hitler!... Așa-s papagalii...

Mulți, deranjant de mulți politicieni își creează măști false, "e de-al nostru, din popor!"..., ai crede că nici nu dorm de grija noastră! Dacă lansezi teme sau proiecte, ei ar trebui să-ți fie parteneri de polemică, de discuții decente. În loc de aceasta, ei te atacă, cum că-ți faci imagine. Dacă faci programe sociale, ei spun că e populism. Orice proiect politic al puterii este catalogat de opoziție (și de presa acesteia) ca o manipulare posibilă.

Am prefera, evident, cum se spune în popor "să taci și să faci". Este o atitudine de bun simț. Nu putem, însă, să nu ripostăm, când tot ceea ce facem bine este deformat, răstălmăcit, aruncat în derizoriu. Diletantism politic, manele politice, în loc de confruntare pe soluții și posibilități de realizare.

Avem convingerea că, prin ecluza bunului simț nu se va trece așa ușor. Chiar așa! Nimic nu-i bun? "Contra" la toate? Împotriva evidenței?

Iată un exemplu foarte actual: Opoziția ne-a copleșit cu așa-zisul "semnal de alarmă", că Puterea pregătește o Lege electorală strâmbă, că pregătește fraudarea alegerilor. Se știe, însă, hulita Putere a organizat, cu răbdare și cu deplină transparență, consultări cu toate partidele, la Președinție, în comisii parlamentare, în variate alte modalități democratice. P.S.D. a acceptat toate propunerile decente și corecte, pentru o Lege cât mai credibilă.

Aiurea! Peste o zi-două, s-au făcut alte declarații, cum că, în Parlament se vor opune multor prevederi, vezi Doamne, dubioase sau de-a dreptul incorecte. Pe vremea împușcatului Ceașcă, era la modă (cei mai vârstnici țin minte) "Ilie de la sculărie", care avea ultimul cuvânt, pentru că avea origine socială sănătoasă... Azi, vede oricine, se poartă "Gică contra"! Să recunoaștem, prin comparație, era mai acceptabil Ilie... Ilie acela era mai uman!

Nu avem timp de vorbe, spuneam. Opinia publică a fost informată despre foarte recenta Reuniune a Parlamentarilor P.S.D. și a Guvernului, 29-30 ianuarie, de la Sinaia. Într-o notă de maximă responsabilitate, s-a stabilit clar strategia parlamentară, în acord cu Programul de guvernare. Mai sunt nefinalizate 8 capitole importante din negocierile de aderare la U.E. Un impresionant efort organizatoric, legislativ, în paralel cu conducerea treburilor curente și pregătirea pentru alegeri.

În dispreț - parcă - pentru interesele generale ale țării, P.D. cere, de necrezut! - reluarea negocierii cu U.E. la unele capitole deja încheiate, invocând reaua credință a guvernanților români. Un fel de pâră: "Guvernul român a tras pe sfoară U.E.!"... Asemenea practici devin intolerabile! Și profund periculoase. Până unde va merge pasiunea oarbă, lupta aceasta penibilă, contra a tot și a toate?

În anul 2004 vor fi discutate, analizate responsabil și adoptate de Parlament peste 320 de legi cu o deosebită încărcătură în ansamblul adoptării tuturor segmentelor societății și a României în ansamblu, la exigențele Comunității Europene. Pregătim orizontul 2007, așteptat de toți, ne asumăm convingerea că încă este posibilă colaborarea tuturor forțelor țării în acest scop.

Ceea ce face acum Opoziția poate fi considerat normal? Șirul întrebărilor poate continua.

    Gheorghe Duțu - constatări privind demagogia și populismul care caracterizează acțiunile Opoziției;

Domnul Gheorghe Duțu:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Permiteți-mi să prezint această declarație pornind de la un caz particular.

După cum foarte bine se știe, hotărârea guvernului de a încheia un contract cu firma Bechtel pentru a construi o autostradă a fost vehement combătută de liderii PNL și PD, atât pe fond, cât și pe formă.

(Am în față declarația domnului Theodor Stolojan, apărută în ziarul "Evenimentul Zilei" de miercuri 5 februarie, în care se spune... De asemenea, în ziarul "Adevărul", din 6 februarie, domnul Traian Băsescu afirma...)

Nu vreau să comentez acum argumentele din spatele acestor declarații. Democrația înseamnă dreptul celuilalt de a avea o altă opinie decât tine. În fond, orice decizie are și avantaje și dezavantaje și, până la urmă, politica înseamnă căutarea raportului optim între acestea.

La Brașov, însă, declarațiile liderilor PNL și PD au iscat reacții de-a dreptul hilare. Mai întâi, responsabilii locali ai celor două partide s-au aliniat disciplinați la pozițiile șefilor lor, apoi, când PSD a inițiat o campanie de strângere de semnături pentru proiect, poziția PNL și PD la nivel local s-a schimbat cu 1800 și s-au apucat și ei să strângă semnături.

Aceasta ar fi partea anecdotică. Partea gravă a lucrurilor stă în demagogia și populismul care caracterizează acțiunile Opoziției. Care este, de fapt, poziția coaliției PNL-PD? Pentru sau contra proiectului? Pe formă sau pe fond? La centru sau în teritoriu?

Lansată cu surle și trâmbițe, coaliția PNL-PD s-a vrut un pilon al democrației, o alternativă, o construcție bazată pe argumente. La numai câteva luni de la înființare ea nu produce decât populisme ieftine rezultate prin supralicitarea unor acțiuni ale Guvernului.

Permiteți-mi, doamnelor și domnilor, să vă atrag atenția că această tactică nu duce decât la lehamitea electoratului și la scăderea încrederii în clasa politică în ansamblu. Pentru a alege cea mai bună variantă, cetățenilor trebuie să li se ofere argumente și fapte. Până acum, PSD a dovedit și voință politică și implicare. Opoziția nu face decât să împartă promisiuni lipsite de fundament care seamănă ca două picături de apă cu Contractul cu România și cei 15.000 de specialiști.

Oricât vi s-ar părea de ciudat, nouă, celor din PSD, ne pare rău că opoziția se limitează la reluări, imitații și improvizații. Dar, dacă democrația din România șchioapătă pe dreapta, asta nu este vina PSD. Vă mulțumesc.

    Ștefan Lăpădat - declarație cu titlul Agricultura românească, departe de standardele Uniunii Europene;

Domnul Ștefan Lăpădat:

"Agricultura românească-departe de standardele Uniunii Europene"

Sectorul primar al economiei românești, "Agricultura - se menține într-o stare de - subzistență - urmare a unei politici greșite practicate de Guvernul Năstase".

Agricultura românească este departe de a îndeplini standardele Uniunii Europene atâta timp cât "participă doar cu 13% din produsul intern brut", iar forța de muncă utilizată este destul de mare în acest sector și anume 40% din cea a țării. Multe familii de țărani trăiesc într-o sărăcie de nedescris, iar în unele zone "exact ca în epoca feudală".

Imperfecțiunea legii rurale a creat o stare de conflict între proprietatea restituită și mijloacele de obținere a producției pe care nu le-a mai primit. Producția agricolă slabă determină statul român să importe produse agroalimentare, care, la nivelul anului 2003, s-au ridicat la valoarea unui miliard de euro, ceea ce demonstrează vulnerabilitatea acestui sector, care, în condițiile naturale favorabile pe care puține țări le au în lume și cu o tehnologie adecvată, ar trebui să asigure hrana pentru cca. 80 milioane de locuitori. Nu se poate vorbi de modernizarea agriculturii atâta timp cât dependența de subvențiile de stat continuă să existe iar fărâmițarea terenurilor în mici parcele se menține.

Mentalitatea de automulțumire a țăranului că realizează în vară sau toamnă bucate cât să le ajungă să trăiască până la producțiile următoare și teama de asociere care încă persistă sunt obstacole serioase.

Pe an ce trece, în imposibilitatea de a lucra în întregime terenurile agricole, suprafețele ocupate cu grâu au scăzut. Comparativ cu anul 2002, în toamna lui 2003 suprafețele respective au scăzut cu 20-40%. S-au însămânțat 1,99 milioane ha de grâu față de 2,1 milioane hectare cu un an înainte, după cum informează Ministerul Agriculturi, Pădurilor, Apelor și Mediului. Producția scăzută de grâu duce și în acest an la creșterea prețului acestuia pe piața internă și implicit a prețului pâinii. Este trist faptul că în România trebuie să se importe grâu în proporție de 80-90%, cantitate folosită la obținerea produselor de panificație. Numai în 2003 România a importat aproape 1,66 mil. tone grâu. Cele 300.000 de tone de grâu existente pe piața internă nu vor asigura pâinea necesară populației. Cauza principală a acestei situații o constituie politica greșită a Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului. Dacă și în 2004 România va avea parte de un nedorit an secetos, atunci și situația va continua să se deterioreze. În zadar se raportează extinderea sistemului de irigații funciar, când de fapt el se restrânge prin furturile directe sau mascate a echipamentelor precum țevile, hidranți și altele.

Tone întregi de asemenea echipamente au ajuns în depozitele centrelor pentru colectarea deșeurilor metalice prin semnarea de contracte dubioase de închiriere a acestora de către Societatea Națională de Irigații funciare sau SERELEURI fantomă sau persoane fizice. S-au descoperit de către organele de poliție numeroase facturi false prin care se justifică că marfa provine din alt domeniu. De pe urma acestei afaceri se realizează miliarde de lei ce scapă de sub controlul statului. S-a creat un lanț mafiot între patroni, traficanți și, de ce nu, cei care administrează materialele de irigații.

Între agricultura țării noastre și a statelor U.E. - există mari decalaje de performanțe, care nu țin doar de înzestrarea tehnică a muncii, cât și de scăderea continuă a specialiștilor agronomi. Culmea este că veniturile țăranilor români nu provin din vânzarea produselor agricole cât din pensii (32% din total) și salarii din alte activități.

După un sondaj al Băncii Mondiale, gospodăriile țărănești obțin numai 26% din veniturile rezultate din comercializarea produselor agricole.

Uniunea Europeană a alocat 1 milion de dolari pe cei 4 ani (2000-2004), conform planului SAPARD, din care însă s-au folosit doar 1,5% din fondul primit.

De curând, premierul Adrian Năstase, într-o videoconferință cu prefecții, îi avertizează că dacă suma de 204 milioane Euro aferentă programului SAPARD în 2002 nu va fi cheltuită până la 30 septembrie 2004, România riscă să returneze Comisiei Europene fondurile rămase.

Necunoașterea acestui program de către primarii și consiliile locale, care nu știu să facă planurile afacerii, să execute proiecte care trebuie finanțate din veniturile proprii, iar după aceea să efectueze decontarea din fondurile europene, au creat starea negativă din mediul rural.

De aceea producțiile sunt mici, rețelele de conducte pentru alimentarea cu apă nu se extind, nu se înființează capacități de producție și prin urmare nici locuri de muncă.

Comisia Europeană a propus acordarea a peste 10 milioane de euro - după aderarea la U.E., în 2007. Din această sumă 4,37 miliarde de euro vor fi destinați agriculturii în perioada 2007-2009. Important este că Ministerul Agriculturii să le folosească cu chibzuință și cu eficiență pentru a se ajunge la standardele agriculturii U.E.

    Napoleon Pop - semnalarea unei campanii electorale periculoase;

Domnul Napoleon Pop:

"Ne îndreptăm spre o campania electorală periculoasă"

În ultimele săptămâni, tot mai mulți miniștri au vorbit despre binefacerile reglementărilor în domeniul pe care îl gestionează în anul electoral 2004, uitând că mai mult sau mai puțin resursele de finanțare ale proiectelor mult lăudate sunt asigurate de bugetul națiunii, venituri colectate printr-o fiscalitate poate mai ordonată dar în nici un caz mai relaxată.

Nici n-a intrat bine în funcțiune Codul fiscal că deja sunt prezentate elemente ale strategiei fiscale 2004-2005 cu virtuale reduceri de taxe și impozite, parcă invitând electoratul să voteze într-o anumită parte a eșichierului politic.

Un alt ministru vorbește despre reducerea facturilor la plata căldurii cu 16 % fără să menționeze că și consumul s-a redus cu 20%. Subvenția la căldură numită și ajutor pentru cei cu venituri mici este de fapt mijlocul prin care din bugetul tuturor întreținem un sistem energetic monopolist, etatist, izolat de competiție și de un minim de modernizare, un exemplu de prelungire a vieții unor unități economice ineficiente ale statului pe spinarea tuturor.

Deși anul electoral 2004 ar trebui să fie și unul al reformelor, deja decelăm dublul limbaj, de la nivelul președintelui țării în jos, că trebuie să facem reforme, dar mai îndulcite. Din nou viziunea benefică pe termen lung a României, cea a integrării europene pentru care anul 2004 este vital, pare să fie înfrântă de orizontul partizan și îngust al unui ciclu electoral ajuns la scadența alegerilor, când progresul și șansa modernizării țării sunt pe cale să fie din nou sacrificate numai pentru ascensiune la putere.

Vor fi însă sacrificați și cei 21 milioane de cetățeni prin privarea lor de beneficiile democrației economice și economiei de piață, singurul sistem care și-a demonstrat puterea de a asana sărăcia și a asigura prosperitatea celor mai mulți, a unei adevărate clase mijlocii întreprinzătoare, curajoasă în a-și pune în practică inițiativa.

După 14 ani, România este lipsită de acel corp social predominant mulțumit de ceea ce face, acceptând legalitatea unei fiscalități ce poate fi absorbită și suficient de stimulat să reinvestească pentru a mări oferta de bunuri și servicii și pentru a crea noi locuri de muncă.

Politica guvernamentală în anul electoral 2004 continuă să mențină un sector de stat ineficient pe banii publici și să îmbogățească o minoritate reprezentată de clientela politică. Ca urmare, economia va funcționa tot pe verticală, între buget și cele două categorii de agenți economici menționați, iar la mijloc, în loc să se dezvolte clasa mijlocie, dezvoltăm un uriaș corp social de persoane asistate. Să nu ne mire faptul dacă prin politicile sociale de protecție nesustenabile vom ajunge să demotivăm și pe cei 4,5 milioane de salariați asupra cărora sunt asmuțite mai toate birurile.

Prin dependențele economice create, orientarea social democrată are deja 10 milioane de agenți electorali care vor fi fericiți să beneficieze măcar de aceleași venituri salariale și ajutoare sociale ca cele de până acum. Liniștea promisă acestora echivalează cu renunțarea puterii la reformele structurale.

Vă mulțumesc pentru atenție !

    Ionel Marineci - comentariu legat de Programul Guvernului Adrian Năstase în domeniul sistemului de pensii;

Domnul Ionel Marineci:

"Programul Guvernului Adrian Năstase în domeniul sistemului de pensii"

Încă de la începutul mandatului său, Guvernul condus de premierul Adrian Năstase a considerat că dezvoltarea economică, durabilă, stabilă și susținută constituie singura cale prin care România poate deveni prosperă din punct de vedere economic și social, capabilă să asigure un nivel de trai decent tuturor cetățenilor ei, capabilă să se integreze eficient în structurile europene și euro-atlantice.

Realizarea unei creșteri economice reale în perioada 2001-2003 a avut ca efect și îndeplinirea programelor sociale în domeniul sistemului de pensii care să conducă la eliminarea inechității dintre generațiile de pensionari în ceea ce privește cuantumul pensiei.

Una din măsurile cu efecte deosebite aplicate, începând cu ianuarie 2004, a fost creșterea pensiilor foștilor membrii CAP, astfel încât față de anul 2003 s-a realizat o dublare a acesteia, urmând ca în continuare pensionarii din agricultură să beneficieze de măsurile de protecție socială stabilite de Guvernul PSD.

Remarcăm faptul că numai în județul Teleorman din cei 79.275 pensionari CAP, pensiile au fost dublate la un număr de 46.000, iar 33.275 au beneficiat de recorelare reușindu-se diminuarea accentuată a discrepanțelor.

Pensionarii din asigurările sociale de stat au beneficiat în perioada 2002-2003 de măriri substanțiale astfel ca până la finele anului 2003 pensia medie a crescut de la 1.410.193 la 31.XII.2002 la 1.667.100 lei la 31.XII.2003.

Recent, premierul Adrian Năstase a lansat proiectul de îmbunătățire a sistemului de pensii. "Este momentul - arăta domnul prim-ministru - să gândim o a doua fază importantă, după scăderile dramatice ale pensiilor din perioada 1997-2000: majorarea tuturor pensiilor individuale provenite din sistemul de asigurări sociale de stat, asigurarea unei creșteri a pensiilor corelate cu evoluția salariului mediu brut pe economie din perioada 1990-2005, asigurarea unui echivalent pentru toate pensiile în concordanță cu prevederile Legii nr.19/2000, indiferent de anul de pensionare, recalcularea tuturor dosarelor de pensii, urmărind ca după definitivare să se acorde și eventualele diferențe dintre pensia rezultată pe baza dosarului și pensia primită după majorare.

Eșalonarea creșterii se va realiza pe o perioadă de 3 ani începând cu anul 2005. Suma necesară acestei recalculări se ridică la peste 20.000 miliarde lei".

    Iosif Armaș - referire legată de noul ajutor financiar acordat României în vederea aderării în U.E.

Domnul Iosif Armaș:

Aș dori să mă refer, în intervenția mea de astăzi, la decizia Comisiei Europene, de săptămâna trecută, de a acorda României și Bulgariei, după aderarea la Uniunea Europeană, programată pentru anul 2007, suma de 15,4 miliarde euro, în angajamente, din care 9 miliarde euro în plăți directe, pentru perioada 2007-2009. Oferta - caracterizată de comisarul european Gunther Verheugen drept "generoasă și realistă" - este și un mesaj implicit referitor la data de aderare a României la Uniunea Europeană, respectiv 1 ianuarie 2007. Suma precizată va ajuta cele două țări să beneficieze din plin de aderarea lor la Uniunea Europeană și să joace un rol activ, ca membri egali și respectați ai Uniunii Europene, a declarat înaltul demnitar european pentru extindere, potrivit unui comunicat de presă al executivului european.

Prezentarea pachetului financiar pentru România și Bulgaria este un moment important, constituind dovada certă a voinței Comisiei Europene de a respecta agenda convenită în cadrul Consiliului European de iarnă de la Bruxelles, adică încheierea negocierilor în acest an, semnarea, anul viitor, a Tratatului de aderare și apoi aderarea propriu-zisă, în ianuarie 2007.

Pachetul financiar este punctul de plecare în definirea poziției de negociere a Uniunii Europene cu statele candidate. "Este esențial - a subliniat premierul Adrian Năstase - atât acest start, care ne încurajează să fim optimiști, cât și negocierile care urmează. Ținând cont de aspirațiile României, ne propunem să fim beneficiarul net al unor sume destinate proiectelor de modernizare. Depinde în mare măsură de noi ca în acest moment să transformăm parcursul european al României într-o sumă de avantaje nete pentru cetățeni".

Negocierea care urmează trebuie să țină cont de aplicarea acelorași standarde pentru toate statele candidate, precum și de nevoile României în procesul de aderare și convergență cu economiile statelor membre. Finalizarea negocierilor de aderare până la sfârșitul mandatului actualei Comisii Europene este obiectivul căruia i se subordonează toate măsurile și politicile guvernamentale.

Vă mulțumesc pentru atenție.

    Alexandru Octavi Stănescu - despre Programe prioritare de acțiune derulate de Ministerul Administrației și Internelor.

Domnul Alexandru-Octavi Stănescu:

"Programe prioritare de acțiune derulate de Ministerul Administrației și Internelor"

Preocupat în mod deosebit de realizarea unei apropieri reale de cetățean și problemele sale, Ministerul Administrației și Internelor a inițiat la începutul anului 2003, derularea unor programe prioritare de acțiune, denumite generic "Imagine prin fapte", destinate să asigure, pe de-o parte, un grad corespunzător de transparență și deschidere în informarea sistematică și corectă a opiniei publice asupra activității de ansamblu a acestei instituții, iar pe de altă parte, mediatizarea rezultatelor înregistrate în derularea celorlalte programe desfășurate de minister.

Una dintre direcțiile de acțiune ale acestor programe prioritare, a constituit-o crearea cadrului instituțional de consultare a societății civile, în contextul cărora s-au desfășurat un număr de 1185 de acțiuni, dintre care o serie de întâlniri ale reprezentanților Poliției și Jandarmeriei Române cu cei ai administrației publice locale, având ca obiect de dezbatere asigurarea climatului de ordine publică și siguranță civică a cetățeanului. În același context, au mai fost organizate numai în anul 2003, 8054 de activități având ca obiect realizarea unui dialog susținut și permanent cu cetățenii și comunitățile locale, cele mai importante dintre acestea fiind întâlnirile dintre reprezentanții Jandarmeriei Române cu reprezentanții autorităților publice locale în cadrul programului "Pentru liniștea comunității rurale", precum și cele ale reprezentanților Poliției de frontieră cu cetățenii din zona de frontieră, având ca obiect de dezbatere legislația specifică și fenomenul infracțional transfrontalier. De asemenea, un număr de 1076 de acțiuni au vizat relațiile de parteneriat cu ONG-uri, comunități locale și alte segmente ale societății civile, dintre care cele mai importante le constituie relațiile de parteneriat ale Jadarmeriei Române cu reprezentanții locali ai Partidei Romilor și a patru centrale sindicale, în cadrul programelor "Străzi liniștite - oraș sigur" și "Pentru comunitate, împreună cu cetățenii".

O altă direcție de acțiune a constituit-o asigurarea mediatizării optime și operative a activității Ministerului Administrației și Internelor, în conformitate cu prevederile Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public și ale Legii nr.52/2003 privind transparența decizională în administrația publică. În acest context, a fost creat în cadrul Ministerului Administrației și Internelor un compartiment cu atribuții de gestionare a liberului acces la informațiile de interes public care a primit în acest an un număr de 812 solicitări la care s-a răspuns în mod operativ. Pentru asigurarea mediatizării optime și operative a activității Ministerului Administrației și Internelor, s-au dat 11.741 buletine informative, comunicate, documentare și alte materiale de presă, s-au organizat 2996 conferințe de presă, dintre care 68 la nivelul Aparatului central, la 32 dintre acestea participând reprezentanți ai conducerii ministerului, iar Inspectoratul General al Poliției Române transmite zilnic presei, din 2 în 2 ore, informații despre activitatea acestei structuri.

În vederea susținerii și promovării programelor desfășurate de Ministerul Administrației și Internelor și atragerii sprijinului altor autorități, precum și al societății civile și al comunităților locale, s-au editat peste 290 de broșuri, au fost elaborate peste 5600 de materiale editate în presa scrisă, iar mass-media civilă a publicat peste 14400 de materiale referitoare la aceste programe, majoritatea având un caracter favorabil. Prin materialele găzduite în publicațiile proprii ale Ministerului Administrației și Internelor, s-a pus la dispoziția cetățeanului un mijloc eficient de informare cu privire la Programele ministerului, la activitatea sa și, mai ales, la demersurile de apropiere față de problemele comunității. Tot în acest context se înscriu și programele de radio și televiziune difuzate de posturile centrale și locale care au însumat peste 1700 de minute de emisie la TV România 1 și TV România Internațional, precum și peste 2100 de minute de emisie difuzate, în parteneriat, la Radio România Actualități, Radio Europa FM și Radio Târgu Mureș.

În cadrul acestor programe au fost prezentate nu numai realizările structurilor ministerului, ci și măsurile luate împotriva celor care nu s-au încadrat în exigențele actuale ale unei instituții aflate în plin proces de reformare și profesionalizare a personalului.

Faptul că s-a acționat și se acționează permanent pentru a informa în mod corect și operativ opinia publică despre activitatea Ministerului și Administrației Publice și a structurilor sale subordonate, este demonstrat și de interesul presei din România - care reprezintă cea mai importantă sursă de informare a cetățeanului - concretizat în aproape 271.000 de materiale de presă, marea majoritate a acestora (97,3%) având un caracter favorabil față de activitatea ministerului în ansamblul său.

Pentru o cât mai eficientă coordonare a comunicării și în scopul gestionării unitare a imaginii publice a instituției, a fost elaborat și adoptat, în premieră, în cadrul Programului prioritar de acțiune "Imagine prin fapte", Planul de relații publice ale Ministerului Administrației și Internelor pe anul 2003, care organizează întreaga comunicare publică.

Toate activitățile desfășurate în acest context au vizat creșterea ponderii mesajului diferențiat în funcție de așteptările diverselor segmente ale societății civile. Dintre aceste activități, unele au fost acțiuni în premieră. Astfel, în cadrul acțiunii "Conferința de joi" au fost invitate, până în prezent, 19 personalități marcante ale vieții publice, care au abordat probleme de interes pentru societatea civilă și, deopotrivă, pentru Ministerul Administrației și Internelor.

Din compararea datelor statistice referitoare la activitatea structurilor proprii de informare și relații publice, în perioada de aplicare a programului "Imagine prin fapte", cu cele care reflectă activitatea pe anul 2002, au reieșit următoarele concluzii: s-a dublat numărul conferințelor de presă, al buletinelor și documentarelor de presă care au fost difuzate; a crescut de 5 ori volumul solicitărilor adresate și soluționate conform Legii nr.544/2001; ponderea articolelor de presă favorabile la adresa instituției a crescut de la 91% la 97,3%; a crescut ponderea parteneriatelor și a acțiunilor în premieră, a activității de informare internațională, precum și aportul structurilor de la nivelul inspectoratelor generale/comandamentelor de armă, precum și al structurilor teritoriale la activitatea de relații publice și, în ansamblu, obiectivele stabilite prin programele derulate au fost îndeplinite.

   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul Hogea și-a depus intervenția.

Doamna Rodica Nassar a depus-o, domnul Mocioalcă a depus, domnul Păduroiu a depus-o, domnul Arnăutu a depus-o, domnul Zgonea a depus-o, domnul Cristian Dumitrescu a depus-o, domnul Duțu a depus-o, domnul Spiridon a depus-o, domnul Cristian Nechifor a depus-o, domnul Daraban a depus-o, domnul Sbârcea a vorbit, domnul Marcu a vorbit, domnul Gheorghe Popescu a depus-o, domnul Florin Iordache a depus-o, domnul Codrin Ștefănescu a depus-o, domnul Marineci a depus-o, domnul Stănescu a depus-o, domnul Mălaimare a vorbit, domnul Târpescu a depus-o, domnul Cristian Sandache a depus-o, domnul Adrian Ionel a depus-o, domnul Timiș a luat cuvântul, doamna Liana Naum a luat cuvântul, domnul Bara a luat cuvântul, domnul Popescu a luat cuvântul, domnul Bercăroiu a depus-o, domnul Iriza Scarlat a depus-o, domnul Vasile Miron a depus-o, domnul Bentu a depus-o, domnul Armaș a depus-o.

De la P.R.M.: domnul Dan Brudașcu a luat cuvântul, domnul Baban nu este, domnul Rus a vorbit, domnul Emil Crișan nu este, domnul Pășcuț nu este, domnul Mircea Costache a depus-o, domnul Sonea a depus-o, domnul Pleșa nu este, domnul Iulian Mincu a luat cuvântul, domnul Lepădat nu este, domnul Nicolae Leonăchescu a vorbit, domnul Paul Magheru nu este, domnul Nicolae Vasilescu a depus-o, doamna Maria Apostolescu a vorbit, domnul Costel Marian Ionescu a vorbit, domnul Miclea a vorbit, domnul Buga a vorbit, domnul Vlad Hogea a depus-o și cam atât.

Grupul P.D. Domnul Oltean a depus-o, domnul Mihai Stânișoară, Valentin Ionescu nu sunt.

De la Grupul P.N.L. domnul Napoleon Pop nu este, domnul Eugen Nicolăescu nu este, domnul Puiu Hașotti nu este, domnul Coifan nu este, domnul Simedru nu este.

Domnul Meșca a vorbit, domnul Muraru a vorbit, domnul Garda Dezideriu Becsek a vorbit, Iulia Pataki nu este.

Vă mulțumesc.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:  

Vom face apelul nominal pentru cvorum. Așteptăm secretarul să vină.

   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Sunt obligat să fac apelul. Îmi permiteți? Cred că ar trebui să începem cu prezenții. Ar fi mai simplu. Procedural, însă, va trebui să citesc întreaga listă.

- Abiței Ludovic - absent
- Afrăsinei Viorica - absentă
- Albu Gheorghe - prezentă
- Ana Gheorghe - absent
- Andea Petru - prezent
- Andrei Ioan - prezent
- Andronescu Ecaterina - absentă
- Antal Istvan - absent
- Anton Marin - prezent
- Antonescu George Crin Laurențiu - absent
- Antonescu Niculae Napoleon - absent
- Apostolescu Maria - prezentă
- Arghezi Mitzura Domnica - prezentă
- Ariton Gheorghe - prezent
- Armaș Iosif - absent
- Arnăutu Eugenu - prezent
- Asztalos Ferenc - prezent
- Avramescu Constantin Gheorghe - prezent
- Baban Ștefan - prezent
- Babiuc Victor - absent
- Baciu Mihai - prezent
- Bahrin Dorel - prezent
- Baltă Mihai - prezent
- Baltă Tudor - prezent
- Bar Mihai - prezent
- Bara Radu Liviu - prezent
- Barbu Gheorghe - prezent
- Bartoș Daniela - prezentă
- Bădoiu Cornel - prezent
- Bălăeț Dumitru - prezent
- Bălășoiu Amalia - prezentă
- Băncescu Ioan - prezent
- Bâldea Ioan - prezent
- Becsek-Garda Dezideriu Coloman - prezent
- Bentu Dumitru - prezent
- Bercăroiu Victor - prezent
- Berceanu Radu Mircea - absent
- Bereczki Endre - prezent
- Birtalan Ákos - absent
- Bivolaru Ioan - prezent
- Bleotu Vasile - absent
- Boabeș Dumitru - prezent
- Boagiu Anca Daniela - prezentă
- Boajă Minică - prezent
- Boc Emil - prezent
- Bogea Angela - prezentă
- Boiangiu Cornel - prezent
- Bolcaș Augustin Lucian - prezent
- Böndi Gyöngyike - prezentă
- Borbely Laszlo - absent
- Bozgă Ion - absent
- Bran Vasile - absent
- Brînzan Ovidiu - absent
- Brudașcu Dan - prezent
- Bucur Constantin - prezent
- Bucur Mircea - prezent
- Buga Florea - prezent
- Burnei Ion - prezent
- Buruiană Aprodu Daniela - prezentă
- Buzatu Dumitru - prezent
- Buzea Cristian Valeriu - absent
- Calcan Valentin Gigel - absent
- Canacheu Costică - absent
- Cazan Gheorghe Romeo-Leonard - absent
- Cazimir Ștefan - prezent
- Cășunean-Vlad Adrian - absent
- Cerchez Metin - absent
- Cherescu Pavel - prezent
- Chiliman Andrei Ioan - prezent
- Chiriță Dumitru - absent
- Ciontu Corneliu - absent
- Ciuceanu Radu - absent
- Ciupercă Vasile Silvian - prezent
- Cîrstoiu Ion - prezent
- Cladovan Teodor - prezent
- Cliveti Minodora - prezentă
- Coifan Viorel-Gheorghe - prezent
- Cojocaru Nicu - absent
- Crăciun Dorel Petru - prezent
- Creț Nicoară - prezent
- Cristea Marin - prezent
- Crișan Emil - prezent
- Dan Matei-Agathon - absent
- Daraban Aurel - prezent
- Dăianu Dorin - absent
- Dinu Gheorghe - absent
- Dobre Traian - prezent
- Dobre Victor Paul - prezent
- Dobrescu Smaranda - prezent
- Dolănescu Ion - prezent
- Dorian Dorel - absent
- Dorneanu Valer - prezent
- Dragomir Dumitru - absent
- Dragoș Liviu Iuliu - absent
- Dragu George - prezent
- Drăgănescu Ovidiu-Virgil - prezent
- Drețcanu Doina-Micșunica - absentă
- Dumitrescu Cristian Sorin - prezent
- Dumitriu Carmen - absentă
- Duțu Constantin - prezent
- Duțu Gheorghe - prezent
- Enescu Nicolae - prezent
- Erdei Doloczki Istvan - prezent
- Eserghep Gelil - absent
- Fâcă Mihail - prezent
- Firczak Gheorghe - prezent
- Florea Ana - absentă
- Florescu Ion - prezent
- Fotopolos Sotiris - prezent
- Frunzăverde Sorin - prezent
- Gaspar Acsinte - prezent
- Georgescu Filip - prezent
- Georgescu Florin - absent
- Gheorghe Valeriu - prezent
- Gheorghiof Titu Nicolae - prezent
- Gheorghiu Adrian - prezent
- Gheorghiu Viorel - absent
- Gingăraș Georgiu - prezent
- Giuglea Ștefan - prezent
- Godja Petru - absent
- Grădinaru Nicolae - prezent
- Grigoraș Neculai - prezent
- Gubandru Aurel - prezent
- Gvozdenovici Slavomir - prezent
- Hașotti Puiu - prezent
- Hogea Vlad Gabriel - prezent
- Holtea Iancu - prezent
- Hrebenciuc Viorel - prezent
- Ianculescu Marian - prezent
- Ifrim Mircea - prezent
- Ignat Miron - absent
- Iliescu Valentin Adrian - absent
- Ionel Adrian - prezent
- Ionescu Anton - prezent
- Ionescu Costel Marian - prezent
- Ionescu Dan - prezent
- Ionescu Daniel - prezent
- Ionescu Mihaela - prezentă
- Ionescu Răzvan - prezent
- Ionescu Smaranda - prezentă
- Iordache Florin - prezent
- Iriza Marius - prezent
- Iriza Scarlat - prezent
- Ivănescu Paula Maria - absentă
- Jipa Florina Ruxandra - prezentă
- Kelemen Attila Bela Ladislau - absent
- Kelemen Hunor - absent
- Kerekes Károly - prezent
- Kónya-Hamar Sandor - prezent
- Kovács Csaba-Tiberiu - prezent
- Kovács Zoltan - prezent
- Lari Iorga Leonida - prezentă
- Lazăr Maria - prezentă
- Lăpădat Ștefan - prezent
- Lăpușan Alexandru - absent
- Leonăchescu Nicolae - prezent
- Lepădatu Lucia Cornelia - absentă
- Lepșa Victor Sorin - absent
- Loghin Irina - prezentă
- Longher Ghervazen - prezent
- Luchian Ion - absent
- Magheru Paul - prezent
- Maior Dorin Lazăr - prezent
- Makkai Grigore - prezent
- Man Mircea - absent
- Manolescu Oana - prezent
- Marcu Gheorghe - prezent
- Mardari Ludovic - prezent
- Marin Gheorghe - prezent
- Marineci Ionel - prezent
- Márton Árpád Francisc - prezent
- Mălaimare Mihai-Adrian - prezent
- Mărăcineanu Adrian - prezent
- Mândrea-Muraru Mihaela - prezentă
- Mândroviceanu Vasile - prezent
- Mera Alexandru Liviu - absent
- Merce Ilie - prezent
- Meșca Sever - prezent
- Miclea Ioan - prezent
- Micula Cătălin - absent
- Mihalachi Vasile - prezent
- Mihăilescu Petru Șerban - absent
- Mincu Iulian - prezent
- Mircea Costache - prezent
- Mirciov Petru - prezent
- Miron Vasile - prezent
- Mitrea Manuela - prezentă
- Mitrea Miron Tudor - absent
- Mitu Dumitru Octavian - absent
- Mițaru Anton - absent
- Mînzînă Ion - absent
- Mocanu Alexandru - prezent
- Mocioalcă Ion - prezent
- Mocioi Ion - absent
- Mogoș Ion - absent
- Mohora Tudor - prezent
- Moisescu George Dumitru - prezent
- Moisoiu Adrian - prezent
- Moiș Văsălie - prezent
- Moldovan Carmen Ileana - prezent
- Moldovan Petre - prezent
- Moldoveanu Eugenia - prezentă
- Moraru Constantin Florentin - prezent
- Motoc Marian-Adrian - prezent
- Muscă Monica Octavia - prezentă
- Mușetescu Tiberiu-Ovidiu - absent
- Naidin Petre - prezent
- Nan Nicolae - prezent
- Nassar Rodica - prezentă
- Naum Liana Elena - prezentă
- Nădejde Vlad-George - absent
- Năstase Adrian - absent
- Năstase Ioan Mihai - prezent
- Neacșu Ilie - prezent
- Neagu Ion - prezent
- Neagu Victor - prezent
- Neamțu Horia Ion - prezent
- Neamțu Tiberiu Paul - prezent
- Nechifor Cristian - prezent
- Negoiță Liviu Gheorghe - prezent
- Nica Dan - absent
- Nicolae Ion - prezent
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - prezent
- Nicolescu Mihai - prezent
- Nicolicea Eugen - prezent
- Niculescu Constantin - absent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - absent
- Nistor Vasile - absent
- Niță Constantin - absent
- Oltean Ioan - prezent
- Olteanu Ionel - prezent
- Oltei Ion - prezent
- Onisei Ioan - prezent
- Palade Doru Dumitru - prezent
- Pambuccian Varujan - absent
- Pașcu Ioan Mircea - absent
- Pataki Iulia - prezentă
- Păduroiu Valentin - prezent
- Pășcuț Ștefan - prezent
- Păun Nicolae - absent
- Pécsi Francisc - prezent
- Pereș Alexandru - prezent
- Petrescu Ovidiu Cameliu - absent
- Petruș Octavian Constantin - prezent
- Pleșa Eugen Lucian - prezent
- Podgoreanu Radu - prezent
- Pop Napoleon - prezent
- Popa Constanța - prezentă
- Popa Cornel - absent
- Popa Virgil - absent
- Popescu Costel-Eugen - prezent
- Popescu Dorin Grigore - absent
- Popescu Gheorghe - prezent
- Popescu Ioan Dan - absent
- Popescu Kanty Cătălin - prezent
- Popescu Virgil - prezent
- Popescu Bejat Ștefan Marian - prezent
- Popescu-Tăriceanu Călin - absent
- Posea Petre - prezent
- Predică Vasile - prezent
- Pribeanu Gheorghe - prezent
- Priboi Ristea - absent
- Purceld Octavian-Mircea - absent
- Pușcaș Vasile - absent
- Puwak Hildegard-Carola - prezentă
- Puzdrea Dumitru - absent
- Radan Mihai - absent
- Ráduly Róbert Kálmán - absent
- Raicu Romeo Marius - prezent
- Rasovan Dan Grigore - prezent
- Rădoi Ion - prezent
- Rădulescu Grigore Emil - prezent
- Roșca Radu-Vasile - absent
- Roșculeț Gheorghe - prezent
- Rus Emil - prezent
- Rus Ioan - prezent
- Rușanu Dan Radu - prezent
- Sadici Octavian - prezent
- Sali Negiat - absent
- Sandache Cristian - prezent
- Sandu Alecu - absent
- Sandu Ion Florentin - prezent
- Sassu Alexandru - prezent
- Saulea Dănuț - prezent
- Savu Vasile Ioan - absent
- Săpunaru Nini - absent
- Sârbu Marian - absent
- Sbârcea Tiberiu Sergius - prezent
- Selagea Constantin - prezent
- Semcu Adrian Emanuil - absent
- Sersea Nicolae - prezent
- Severin Adrian - prezent
- Simedru Dan Coriolan - prezent
- Sirețeanu Mihail - absent
- Sonea Ioan - prezent
- Spiridon Nicu - prezent
- Stan Ioan - prezent
- Stan Ion - prezent
- Stana-Ionescu Ileana - prezentă
- Stanciu Anghel - prezent
- Stanciu Zisu - prezent
- Stănescu Alexandru-Octavi - prezent
- Stănișoară Mihai - absent
- Stoian Mircea - absent
- Stroe Radu - absent
- Stuparu Timotei - absent
- Suciu Vasile - prezent
- Suditu Gheorghe - prezent
- Székely Ervin-Zoltán - prezent
- Szilágyi Zsolt - prezent
- Șnaider Paul - prezent
- Ștefan Ion - prezent
- Ștefănescu Codrin - absent
- Ștefănoiu Luca - absent
- Știrbeț Cornel - absent
- Tamas Sandor - prezent
- Tărâță Culiță - prezent
- Târpescu Pavel - prezent
- Tcaciuc Ștefan - absent
- Timiș Ioan - prezent
- Toader Mircea Nicu - prezent
- Todoran Pavel - prezent
- Tokay Gheorghe - prezent
- Toró Tiberiu - prezent
- Tudor Marcu - prezent
- Tudose Mihai - prezent
- Tunaru Raj-Alexandru - absent
- Țibulcă Alexandru - prezent
- Țocu Iulian Costel - prezent
- Varga Attila - prezent
- Vasile Aurelia - absentă
- Vasilescu Lia Olguța - prezentă
- Vasilescu Nicolae - absent
- Vasilescu Valentin - absent
- Vekov Károly-János - prezent
- Verbina Dan - absent
- Vida Iuliu - prezent
- Vișinescu Marinache - prezent
- Voicu Mădălin - prezent
- Voinea Florea - absent
- Voinea Olga Lucheria - absentă
- Winkler Iuliu - prezent
- Wittstock Eberhard-Wolfgang - prezent
- Zăvoianu Ioan Dorel - prezent
- Zgonea Valeriu Ștefan - prezent

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Leonăchescu, dat fiind faptul că avem cvorumul de lucru, este suficient. Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art.17 alin.2 și 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la Secretarul General al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

  • Legea pentru formularea unei rezerve la Convenția Europeană privind televiziunea transfrontieră a Consiliului Europei, adoptată la Strasbourg la 5 mai 1989 și desemnarea, în conformitate cu prevederile acestei convenții, a autorităților competente;
  • Legea pentru înființarea comunei Văleni, prin reorganizarea comunei Ipotești, județul Neamț;
  • Legea pentru înființarea comunei Rafaila, prin reorganizarea comunei Todirești, județul Vaslui;
  • Legea pentru înființarea comunei Pogonești, prin reorganizarea comunei Ivești, județul Vaslui;
  • Legea pentru înființarea comunei Fruntișeni, prin reorganizarea comunei Grivița, județul Vaslui;
  • Legea pentru înființarea comunei Holba, prin reorganizarea comunei Vulcan, județul Brașov;
  • Legea pentru înființarea comunei Rădești, prin reorganizarea comunei Bălăbănești, județul Galați;
  • Legea pentru înființarea comunei Arcuș, prin reorganizarea comunei Valea Crișului, județul Covasna;
  • Legea pentru înființarea comunei Alma, prin reorganizarea comunei Ațel, județul Sibiu;
  • Legea pentru înființarea comunei Unguriu, prin reorganizarea comunei Măgura, județul Buzău;
  • Legea privind declararea ca oraș a comunei Secuieni, județul Bihor.
 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor (amânarea votului final).  

Stimați colegi,

Vă supun atenției Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor.

Are cuvântul domnul Oltean din partea Comisiei de administrație publică.

   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată pentru dezbaterea în procedură de urgență a proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor acestuia. Comisia s-a întrunit în ședință ieri după masă și în dimineața acestei zile, a luat în dezbatere în prezența domnului ministru Gaspar, reprezentant al inițiatorului, al Guvernului, atât proiectul de lege cât și amendamentele care au fost înaintate de grupurile parlamentare ale Partidului Național Liberal, ale Partidului România Mare și ale Partidului Democrat.

Raportul care a fost întocmit în urma dezbaterii la nivelul comisiei este un raport favorabil, iar eu nu pot decât să-l susțin și să rog plenul Camerei Deputaților în numele comisiei să voteze acest raport, așa cum a fost el înaintat fiecărui membru al Camerei Deputaților. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu, domnule președinte.

În raport au fost o serie de amendamente respinse, circa 20. Dacă cineva vrea să susțină... Domnule Nicolăescu, vă rog. Numai o clipă. Poftiți, domnule Bolcaș.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Tot procedură doream și eu, domnule Bolcaș, dacă nu vă supărați.

Domnule președinte, sunt două lucruri de spus aici.

În primul rând, proiectul de lege a sosit la casetă, la deputați ieri după ora 16.00; nu s-a respectat termenul legal pentru întocmirea și depunerea de amendamente la comisie.

Al doilea lucru, și de aceea eu cred că nu putem discuta raportul acum. Și al doilea lucru, raportul a fost distribuit în urmă cu aproximativ o jumătate de oră în această sală. Ca atare, nu se poate discuta în acest moment pe proiectul de lege și ca atare, vă rog să suspendați această dezbatere.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Nicolăescu, ceea ce spuneți dumneavoastră este perfect adevărat, dar ieri, în cadrul ședinței de birou, ne-am consultat cu liderii tuturor grupurilor parlamentare, le-am supus atenției acest lucru. În cadrul ședinței de plen de ieri care ați lipsit, am anunțat faptul că deputații sunt invitați să-și depună amendamente, explicând că membrii Comisiei de administrație publică s-au întâlnit încă în cursul zilei de ieri, au stabilit de comun acord să mai lase timp pentru amendamente, plecând de la caracterul de urgență al acestei legi, deci, nu a fost decât o întâmpinare în ceea ce privește ajutorul pe care vi l-am cerut dumneavoastră ca partid de opoziție.

Domnule Bolcaș, vă rog.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu sunt un om de cuvânt. Într-adevăr, în ședința Biroului permanent, reprezentanții tuturor partidelor politice în Biroul permanent au fost de acord să dezbatem acest proiect de lege astăzi în condițiile întocmirii raportului. Comitetul ordinii de zi din care am cinstea să fac parte nu a avut nici o obiecțiune și nu pot face nici un fel de obiecțiune în fața domniilor voastre asupra acestui acord intervenit.

Problema este alta. Dacă am fi avut raportul întocmit până la această oră, pentru că așa ni s-a spus și așa a fost convenția noastră, am fi constatat că în raportul prezentat, la amendamentele lejer respinse, nu fac nici un comentariu la această oră, de la pct.7, pag.4, pag.5, pag.6, pag.7 și pag.8 nu există nici motivarea amendamentului și nici motivarea respingerii în comisie. Din acest punct de vedere, raportul este informal, eu susțin în fața domniilor voastre că aceste amendamente nu au fost discutate în comisie și din acest punct de vedere nu putem să-l dezbatem astăzi; cu toată bunăvoința noastră și cu tot caracterul nostru constructiv, acesta nu este un raport care să poată să fie dezbătut de plen. Vă rog să apreciați.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, domnul Nicolăescu.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte, sper să se înțeleagă clar ce spun. Nu este vorba că ne luăm cuvântul înapoi, este vorba de altceva, este vorba că Biroul permanent și Comitetul ordinii de zi nu pot să încalce regulamentul. Aceste organisme de conducere nu pot să stabilească alte termene decât regulamentul. Aceasta este problema. Cine ne dă nouă voie să încălcăm regulamentul?

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Nicolăescu, nu a fost încălcat regulamentul, suntem în termenul de 5 zile, nu interzice nici un regulament să faci mai repede de 5 zile și să pui în discuție un raport. Domnul Oltean.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Încă de la început, la observația domnului deputat Bolcaș, liderul Grupului parlamentar al PRM, este necesar să fac următoarea precizare. Comisia a luat în dezbatere și s-a pronunțat în urma unor dezbateri contradictorii asupra fiecărui amendament care a fost depus la comisie și în primul rând, asupra amendamentelor pe care domnul Bolcaș le-a depus în numele grupului pe care-l conduce. Este adevărat că pentru motive de operativitate, să ne înscriem într-un termen și o oră rezonabilă pentru a intra în dezbatere acest raport, am renunțat la ultimele articole în a prezenta motivația în raport, apreciind că de la tribuna Camerei Deputaților, cei ce au depus amendamente în cadrul comisiei vor avea posibilitatea să le susțină și să le motiveze, în așa fel încât Camera să fie în deplină cunoștință de cauză atunci când își va exprima votul.

Acestea au fost argumentele pe care le-a avut în vedere comisia atunci când a redactat raportul în forma în care este prezentat astăzi și considerăm că acest lucru nu este de natură a împiedica dezbaterea, ci, dimpotrivă, sunt elemente care justifică o atitudine de operativitate în dezbaterea acestui proiect de lege care, de altfel, știm cu toții, a fost aprobat a se dezbate în procedură de urgență. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc. Domnul Bara.

 
   

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulțumesc, domnule președinte. Eu aș dori tot o problemă de procedură, eu aș ruga pe domnul Bolcaș, care a semnat amendamentele propuse de către PRM, să vină aici în fața microfonului, să citească motivațiile pe care le-a făcut la amendamentele respective. dacă dânsul, în amendamentele pe care le-a scris, nu și-a făcut motivația, de ce am face-o, noi, comisia, puteam noi să motivăm în locul dânsului amendamentele propuse de către dânsul? Mă îndoiesc. Deci, motivul acesta este. Unul dintre motive acesta este. Dacă cei care au propus amendamentele, și nu este numai cazul dânsului ci și alți colegi, au dat și motivația, până la pct.3 de exemplu, art.20, au existat motivații din partea celor care au propus amendamentele, am trecut și noi în raport. Unde dânșii nu și-au motivat amendamentele, să mă scuze, dar nu puteam să le motivăm noi. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc. Domnul Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Acuma noi trebuie să ne limităm la capacitatea de înțelegere a fiecăruia cu privire la modul în care se motivează sau nu amendamentele, dar ca să înțeleagă și distinsul nostru coleg pentru că toate amendamentele depuse de noi au motivarea succintă pe care o cerea operativitatea, eu vă spun altceva. Din raportul comisiei lipsește tot, o comisie nu poate să admită sau să respingă fără să scrie dacă amendamentul este admis sau respins; o comisie nu poate să respingă ceva fără o motivare, nu ne putem bate joc de propriul nostru statut. Repet, nu vreau să fiu distructiv, vroiam să discutăm acest proiect de lege important astăzi, dar în aceste condiții nu se poate.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Marcu Tudor viteazul.

 
   

Domnul Tudor Marcu:

Vladimirescu, viteazul nu e, e Mihai.

Mulțumesc, domnule președinte, și pentru că mi-ați arătat și ce istorie cunoașteți, vă răspund și eu că este bine să fim atenți și la ce argumente aducem, mai ales din funcția de președinte al comisiei pe care o reprezintă domnul Oltean și care motivează așa. Dacă ați adus amendamentul, motivația amendamentului o știți dumneavoastră și v-o susțineți atunci când e cazul. Dacă domnia sa, ca de obicei, atâta a înțeles din democrația prin care funcționează Parlamentul României, este pentru a nu știu câta oară când eu o contest, în concepția pe care o are domnia sa și îi spun că nu numai pentru noi am pus amendamentele și motivația acestor amendamente nu ține de înțelegerea noastră, pentru că noi le-am făcut, motivația respingerii acestor amendamente trebuia să fie pentru toată lumea, ca fiecare dintre noi să înțeleagă despre ce e vorba și să poată discuta în cunoștință de cauză. Domnia sa ne-a și dat votul de la început: nu ne interesează motivația, noi, oricum, votăm altfel. dar poate erați atenți la motivația mea și la aberația motivației, eventuală, a comisiei, de respingere și erați de acord cu votul meu.

Nu este neapărat nevoie să veniți și să influențați în acest mod absolut superficial și penibil votul colegilor dumneavoastră, mai ales că îi și jigniți, domniile lor stau degeaba în bancă, nu trebuie să aibă și dânșii, dumneavoastră, motivațiile în față, ale noastre și ale comisiei, pentru ca să votați în cunoștință de cauză? Chiar suntem toți o masă de manevră? Aceasta nu e democrația pe care de nu știu câte ori o prezintă cu persiflare și cu ironie domnul Oltean. Sunt împotriva unui asemenea comportament în Parlamentul României.

De aceea, eu solicit să se ducă înapoi în comisie, care, superficial, pentru a nu știu câta oară, a muncit, aceste amendamente, să se uite atent asupra lor că nici măcar nu s-a uitat, nici măcar nu au spus dacă sunt admise sau respinse, pur și simplu le-au trecut așa, ca gâsca prin apă. Aceasta este comisia pe care o reprezintă domnul Oltean?

Eu, în poziția de vicepreședinte al Comisiei de apărare, și colegii mei care conduc ședința Comisiei de apărare nu avem un asemenea comportament. Dacă ne veți prinde în situația aceasta, îmi fac mea culpa și sunt capabil să-mi asum orice responsabilitate și pentru sancțiune, așa cum de altfel îl atenționez și eu pe domnul Oltean să nu mai vină cu asemenea superficialități în plenul Parlamentului. Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc. Aveți posibilitatea să vă susțineți amendamentele respinse în plenul Camerei și să primiți și răspunsul și motivarea fiecărui amendament respins.

Trecem să discutăm raportul comisiei pe amendamente respinse. Domnul Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte, nu insist, dar s-a făcut o propunere procedurală de retrimitere la comisie pentru a se întocmi un nou raport corespunzător regulamentelor și cutumelor. Rog să o supuneți la vot. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Dobre, vă rog.

 
   

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule președinte, pentru că discuțiile sunt aprinse, noi cerem o pauză de consultări cu liderii.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, sunt de acord, o pauză de 10 minute. Invit liderii în biroul domnului Dorneanu.

 
     

- după pauză -

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Stimați colegi,

La întâlnirea liderilor de grup s-a stabilit să supunem la vot retrimiterea sau nu la comisie și în funcție de rezultatul votului, plenul decide.

Am rugămintea să luați loc să trecem la vot.

Cine este pentru retrimiterea proiectului de lege la comisie? Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă?

Deci, cu 38 de voturi pentru și 152 împotrivă proiectul de lege intră în discuție.

Vă rog, domnule Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte, vă mulțumesc că ați supus la vot această propunere pentru ca să stabilim exact cine își asumă responsabilitatea pentru această manieră de lucru a Camerei Deputaților, cei care au votat împotriva retrimiterii la comisie. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu, domnule Bolcaș.

Intrăm pe raportul comisiei - amendamente respinse. Domnul Boc.

 
   

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În cadrul amendamentelor respinse, primul amendament este amendamentul Grupului parlamentar al PD. În ce constă acest amendament?

Potrivit Constituției și mă refer aici la art.102 alin.2 din Constituție, Guvernul este alcătuit din prim-ministru, miniștri și alți membri stabiliți prin lege organică. Interpretarea logică și gramaticală a textului constituțional conduce la concluzia că legiuitorul constituant a urmărit să consacre o formulă de guvern fără scară ierarhică interioară. Potrivit acestei interpretări, enumerările într-o propoziție au o semnificație foarte precisă și de vreme ce între funcția de prim-ministru și funcția de ministru este pusă virgulă, rezultă logic că ceea ce urmează după funcția de ministru poate fi ori echivalentul acestei funcții ori mai mic, în nici un caz nu poate fi vorba de o funcție superioară. Ce vrem să demonstrăm prin asta? Că propunerea Guvernului de a introduce categoria miniștrilor de stat ca și o categorie intermediară între primul ministru și miniștri este neconstituțională, pentru că textul Constituției nu a creat în acest sens o asemenea structură a Guvernului. Alți membri stabiliți prin lege organică, formula sub care evident, Guvernul va veni și va spune că trebuie să avem și putem avea miniștri de stat, se referă la alți miniștri de cel puțin același rang ca și miniștrii obișnuiți sau evident, pe ordine pe o scară ierarhică în decădere. Altfel spus, miniștrii delegați sunt pe același palier cu miniștrii, or, miniștrii de stat se situează imediat după primul-ministru. Din acest punct de vedere, am propus eliminarea acestei categorii a miniștrilor de stat și nu pentru considerente politice, că nu am vrea să fie domnul Mitrea, domnul Rus sau altcineva ministru de stat, este voința partidului de guvernământ și voința primului ministru. Din punct de vedere constituțional, pe analiza acestui text rezultă că această categorie nu este posibilă.

În consecință domnule președinte, amendamentul nostru vizează eliminarea miniștrilor de stat din Legea de organizare a Guvernului, întrucât contravine textului Constituției sau se modifică textul legii și se dau miniștrilor de stat atribuții, dar nu atribuții de coordonare a altor ministere, de fapt niște viceprim-miniștri, că de fapt asta este ministrul de stat în concepția legii, este un viceprim-ministru și din moment ce nu avem în Constituție, s-a spus: hai să găsim pe ușa din dos o formulă de a consacra niște viceprim-miniștri care sunt de fapt miniștri de stat.

Atunci, propunerea este să nu le dăm aceste atribuții pe care le conferă legea, pentru că dacă veți consulta legea, veți vedea că acești miniștri de stat coordonează sub conducerea nemijlocită a primului ministru realizarea programului de guvernare acceptat de Parlament într-un domeniu de activitate în care scop conlucrează cu miniștri sau conducători. Deci, el este un ministru cu un rang mai mare, un ministru care coordonează alte ministere. Dacă rămâne la rang de ministru delegat, nu avem nimic împotrivă.

Deci, iată esența amendamentului nostru. Vă mulțumim.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc. Înainte de a da cuvântul domnului Bara și domnului Bolcaș, vreau să intrăm totuși pe lege, să vă supun votului titlul legii în primul rând.

Cine este pentru titlul legii? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Cu 2 abțineri și 15 voturi împotrivă, titlul legii a trecut.

La art.1 a fost acest amendament al domnului Boc, al Grupului PD, de fapt. Are cuvântul domnul Bara din partea comisiei. Domnul Bolcaș înainte.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Întâmplarea face ca distinsul nostru coleg, domnul deputat Boc, să aibă dreptate și să n-aibă dreptate. Să aibă dreptate într-un sens formal, în sensul că denumirea ca atare nu se regăsește în textul constituțional, nu putem adăuga textului constituțional ca atare și să nu aibă dreptate pentru că este vorba numai de o chestiune formală și de pură terminologie. Nu putem nega dreptul primului ministru de a-și organiza măcar acum în ceasul al XII-lea, activitatea după capacitățile domniei sale.

din acest punct de vedere eu v-aș propune o formulă de compromis, în sensul că formularea textului să nu se refere - pot face parte și miniștri de stat care nu sunt prevăzuți în Constituție ca atare - ci, din Guvern pot face parte și miniștri cu însărcinări speciale pe lângă primul ministru, denumiți miniștri de stat. E vorba de o singură categorie, deci este vorba de miniștri cărora li se conferă însărcinări speciale și asta este posibil și pentru că li s-au conferit însărcinări speciale, li se dă denumirea de miniștri de stat. Este aceeași mărie, dar cu altă pălărie, de data aceasta constituțională. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc. Are cuvântul domnul Bara și pe urmă domnul Gaspar.

 
   

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întâi v-aș ruga, având în vedere că suntem în procedură de urgență, vă propun ca timp pentru fiecare articol, având în vedere că avem 6 modificări, să fie 12 minute, deci, în total 15 minute pentru întreaga lege.

Deci propun acești timpi, urmând ca dumneavoastră să-i supuneți aprobării Camerei. Aș vrea întâi să arăt că s-a discutat despre două amendamente: amendamentul de la pct.1 și amendamentul de la pct.2. În ceea ce privește amendamentul de la pct.2, care de fapt era amendamentul domnului Boc, privind eliminarea sintagmei de miniștri secretari de stat, aș dori să arăt că nu este vorba despre ranguri diferite; noi așa am considerat în comisie și din discuțiile pe care le-am avut, unde au participat și o parte din membri PD-ului și chiar și de la PRM, s-a constatat că nu este vorba despre rang, ministrul de un rang și ministru secretar de stat, ci datorită atribuțiilor care le au cei doi miniștri apare această denumire. Sigur că așa cum spunea și domnul Bolcaș în cuvântul dânsului, tot prin același articol din Constituție, prin 102 alin.3, prin lege organică se poate modifica și alte legi organice și cu aceasta vreau să închei.

Deci, comisia așa a considerat: că nu este vorba despre ranguri diferite ci despre atribuții care sunt diferite.

În consecință, vă rog frumos să propuneți plenului Camerei la alin.1 și 2, fiindcă văd că pe amândouă, cele două admise, le-am discutat, aprobarea conform raportului prezentat de comisie.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Supun votului dumneavoastră timpul de dezbatere propus de domnul Bara.

Cine este pentru?

Stați că are domnul Bolcaș o problemă. Vă rog.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Regret, domnule președinte, dar cred că dumneavoastră aveți o problemă. Conform celor convenite și comunicate direct întregului plen, după ce s-a supus la vot propunerea de retrimitere a comisiei, am căzut de acord și ați comunicat și plenului faptul că puteam să ne susținem și să ne motivăm toate amendamentele.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

De acord.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

În aceste condiții nu se mai pune problema unui timp de dezbatere. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Bine. Aveți dreptate. Vă rog domnule Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur că problemele legate de structura și componența Guvernului trebuiesc interpretate nu numai în legătură cu art.102 alin.3 din Constituție, dar trebuie să ne mai uităm și la art.117 și pe urmă să vedem, într-adevăr, dacă se poate sau nu se poate să se introducă sau să se facă o diferențiere între miniștri și miniștri de stat. Art.102 alin.3 spune: "Guvernul este alcătuit din primul ministru, miniștri și alți membri stabiliți prin lege organică".

Potrivit principiului consacrat de acest text, numărul membrilor și calitatea în virtutea cărora fac parte din Guvern sunt probleme de ordin constituțional, cred că aici nu este nici un fel de problemă.

Deci, din guvern fac parte, în primul rând, primul ministru și miniștri. Întrucât însă art.117 alin.1 stabilește că ministerele se înființează potrivit legii, rezultă că numărul ministerelor și numărul miniștrilor este același. Nu este mai puțin însă adevărat că există posibilitatea ca unii miniștri, unele persoane să aibă calitatea de miniștri, cum ar fi miniștrii de stat, miniștrii fără portofolii dacă, prin lege organică, iar legea organică este legea de organizare a Guvernului, se prevede acest lucru.

noi am venit și am introdus această sintagmă cu miniștri de stat în două texte. În textul de la art.2, care este textul de principiu cu privire la componență și dacă o să luați legea în vigoare, o să vedeți că art.3 alin.1 vorbește despre faptul că Guvernul este alcătuit din primul ministru și miniștri, iar în alin.2, în virtutea textului, partea finală de la 102 alin.3, se spune că din Guvernul pot face parte și am adăugat: alături de miniștri delegați și miniștri de stat.

Pe de altă parte, dacă mergeți la art.37 din lege, la alin.1 - și pe urmă o să vedeți de ce noi am introdus și alin.2 - la alin.1, se spune foarte clar: "primul ministru poate cere Parlamentului înființarea, desființarea sau, după caz, divizarea și comasarea unor ministere". Legat de acest mod de organizare, sigur că implicațiile sunt și asupra componenței Guvernului și atunci am introdus alin.2 la acest text, prin care am spus că primul-ministru poate solicita Parlamentului ca unii dintre miniștri, deci, cei care sunt deținători de portofolii să poată să aibă și calitatea de miniștri de stat pentru coordonarea unor domenii de activitate. Din punctul acesta de vedere, nu există nici un fel de discuție sub aspect constituțional.

De altfel, stimați colegi, dacă vă aduceți aminte, această țară, în legătură cu organizarea Guvernului, a avut două legi: Legea nr.37 din 1990 și Legea nr.90 din 2001. Ce spunea Legea nr.37 din 1990? "Guvernul României este format din primul ministru, miniștri, miniștri de stat și secretari de stat." Pe baza acestui text, Parlamentul, când a aprobat componența Guvernului a luat și a prevăzut, cei care sunt miniștri aveau în conducere ministere, iar ceilalți, cum au fost secretarii de stat - secretar de stat, Dudu Ionescu la Ministerul Apărării era și membru al Guvernului. Deci nu avea calitatea de ministru, dar făcea parte din componența Guvernului în virtutea textului și a listei pe care Parlamentul a aprobat-o.

Vreau să vă spun că, dacă această lege va fi aprobată, Guvernul va veni în fața Parlamentului să propună și să ceară votul de încredere pe modificările în structură și în componența Guvernului.

De aceea, domnule președinte, stimați colegi, vă rog să vedeți că, totuși, textele sunt constituționale, își găsesc explicația și în literatura de specialitate cu privire la modul de organizare și de funcționare a Guvernului și, ca atare, vă rog să aprobați textul așa cum a fost propus de către Guvern.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnul Boc.

 
   

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Fascinantă, seducătoare și aproape convingătoare argumentația domnului ministru, dar totuși nu poate fi acceptată. Pe bună dreptate, domnul ministru a spus "au mai fost legi de organizare ale Guvernului României care au prevăzut miniștri de stat".

Da, este așa, numai că este vorba de Legea nr.37/1990, adică o lege înainte de intrarea în vigoare a Constituției României din 1991. Și a fost o îndelungă dezbatere în literatura de specialitate, în ce măsură acea lege mai este constituțională, în condițiile în care conținea prevederi contrare textului Constituției din 1991.

Deci pe Legea nr.37/1990 aveam categoria miniștrilor de stat, pentru că așa s-a conceput în 1990, să avem niște viceprim - miniștri, dar care să nu fie numiți viceprim-miniștri, ci să fie numiți miniștri de stat, și să dăm posibilitatea ca în Guvern să fie și secretari de stat cu rang de membru al Guvernului.

Apropo, domnule Bara, aici nu e vorba de miniștri secretari de stat, e vorba de miniștri de stat. Dumneavoastră ați folosit la un moment dat conceptul de miniștri secretari de stat. Nu despre aceștia este vorba aici, în legea aceasta.

În consecință, în anul 2001 s-a pus capăt Legii nr.37/1990 când am adoptat o nouă lege și care respectă exigențele constituționale și pune capăt dezbaterii din literatura de specialitate: primul ministru, miniștri și alți membri stabiliți prin lege organică. Prin alți membri înțelegem miniștri delegați care sunt miniștri, dar cu portofoliu, fără portofoliu pe un domeniu determinat.

În consecință, acum ce se dorește? Se dorește practic revenirea la o formă a legii din 1990 cu viceprim-miniștri. Dacă doream să facem acest lucru am avut la dispoziție revizuirea Constituției. N-a existat nici un amendament de pus pentru a introduce în Constituție calitatea de viceprim-ministru. Puteam s-o facem fără nici un fel de probleme. Acum după încă un an ne-am trezit că ar fi bine să avem în interiorul Guvernului o asemenea structură. Din acest punct de vedere, propunerea formulată încalcă stricto-senso textul Constituției pentru că, așa cum v-am menționat, enumerările într-o propoziție au semnificație foarte precisă. Și, de vreme ce între funcția de prim-ministru și funcția de ministru nu mai există altceva decât virgulă, rezultă logic că ceea ce urmează după funcția de ministru poate fi echivalentul acestei funcții ori mai mic. Și în nici un caz nu poate fi vorba de o funcție superioară. Cred că o interpretare, și-i rog pe cei care fac analize lingvistice, analize gramaticale să vină și să ne spună dacă acest lucru se justifică din punct de vedere lingvistic, dincolo de interpretarea lingvistică, interpretarea logică și politică ne conduce la acest lucru. Iată, încă o dată, motivul pentru care noi solicităm să acceptați amendamentul nostru nu pentru că, repet, am avea noi ceva împotriva reorganizării Guvernului într-o formă sau alta. Este treaba primului ministru, dar avem un cadru constituțional din care nu putem ieși și pe care trebuie să-l respectăm.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule președinte,

Vreau să aduc doar două argumente. Susținerea amendamentului ar fi într-o oarecare măsură posibilă, în condițiile în care am vorbit nu de miniștri de stat, ci de viceprim-ministru. În textul nostru este vorba despre miniștri de stat, iar eu îmi permit să aduc o singură argumentație, este o argumentație legată de dreptul internațional comparat.

Această instituție a miniștrilor de stat, a miniștrilor delegați se găsește în legislația multor țări din Uniunea Europeană. Eu am să vă dau un exemplu care îmi este apropiat, este vorba despre Franța. Ori de câte ori se dorește ca o anumită problemă care preocupă un anumit guvern să fie scoasă în evidență, ministrul sau unul dintre miniștri care se ocupă cu domeniul respectiv, sunt numiți miniștri de stat. Vă dau un exemplu, în timpul guvernării Rocard, când au existat multe probleme în domeniul învățământului, se producea o mișcare de reformă în acest domeniu, ministrul învățământului era ministru de stat pentru problemele respective și cuprindea tot domeniul acesta social. Pentru ca să vedeți că aceasta este logica textului, am să vă dau alt exemplu. Instituția ministrului delegat este instituția prin care primul ministru deleagă pe o problemă specifică, tot așa arzătoare, un anumit membru al cabinetului. Este cazul să aduc din nou în discuție legislația franceză când au apărut probleme, în legătură cu aglomerațiile orașelor, a existat și există și acum în Guvernul Francez un ministru delegat pentru problema orașelor.

În aceste condiții, textul constituțional este mai mult decât acoperitor, pentru că nu este vorba de un alt nivel ierarhic între primul ministru și miniștri, toți aceștia sunt miniștri, în afară de primul ministru care îndeplinește funcția de șef al Guvernului, deci șef al cabinetului, și acești miniștri, în funcție de această concepție și de niște priorități, îndeplinesc niște atribuții. Acesta este sensul constituțional și este suficient acoperitor în art.102 alin.3.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc. Domnul Marcu Tudor.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc.

Eu vă propun să fim cât mai scurți, pentru că e firesc ca primul ministru să-și organizeze așa cum crede de cuviință Guvernul, și să-și înființeze niște funcții cum crede de cuviință și, de fapt, și cum votăm noi, pentru ca acesta să funcționeze bine, mai ales în situația asta destul de dificilă în care se află țara noastră. Dar nu din vina noastră. Nu am putut să scap fraza asta.

Dar, în Constituție spune că abia am votat-o. Noi nu. Doar cei care au votat-o. Guvernul este alcătuit din primul ministru, miniștri, miniștri și alți membri ai Guvernului. Să înțeleg că acești miniștri secretari de stat intră la etc.? La alți membri ai Guvernului? Pentru că dacă se dorea, nu, să nu-mi spună mie distinsul nostru coleg că nu există o ierarhizare aici, ministrul secretar de stat, imediat după primul ministru.... Ministru de stat, bun, era înainte secretar de stat. Nu este pe o poziție ierarhic superioară, chiar dacă nu recunoaștem noi, pentru că altfel, am încălca puțin prevederile Constituției, dar această poziție există. Și, ca atare, întrebarea este: se dorește cumva ca acești secretari de stat, miniștri de stat să fie prin votul nostru băgați acolo la etc., la "și alți miniștri"? Atât am vrut.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul Bădoiu.

 
   

Domnul Corneliu Bădoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Aș dori să-l informez pe domnul Emil Boc că, potrivit alin.3 al art.102 din Constituție, nu se stabilește nici un fel de ierarhizare între membrii Guvernului. Se face o enumerare a compunerii Guvernului: prim-ministru, miniștri și alți membri stabiliți prin lege organică, punct și nimic mai mult. Aș vrea să-i mai amintesc colegului nostru, față de care am tot respectul și știe că, de fapt, un guvern este un organ colegial de conducere, așa stând lucrurile, nu are nici o importanță cum vor fi denumiți cei care urmează să constituie sau să completeze echipa premierului Năstase. Vă rog să fiți de acord cu propunerea dezbaterii.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Boc și după aceea trecem la vot.

 
   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

De data aceasta voi mai folosi doar un argument de autoritate. Această interpretare, pe care v-am prezentat-o dumneavoastră, aparține în literatura de specialitate și domnului senator Antonie Iorgovan, nu facem parte din aceeași familie politică, dar facem parte din aceeași familie profesională și îi respect punctul de vedere. În tratatul de drept administrativ, volumul I la pag.133, exact acest argument, în 1996 din acel volum, acest punct de vedere îl susține.

Așa că, domnule Bădoiu, nu mă aveți doar pe mine de partea acestei interpretări, ci și pe părintele Constituției, care a participat la elaborarea Constituției din 1991, textul n-a fost modificat, are o asemenea interpretare. Din acest punct de vedere nu vreau să mai reiau celelalte argumente, am folosit acest exemplu din literatura de specialitate pentru a demonstra că, într-o interpretare constituțională viguroasă și strictă, categoria miniștrilor de stat nu pot apărea. Să nu uităm că acest proiect de lege merge la Senat în cameră decizională. Ar fi bine să o corectăm încă de aici această soluție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, având în vedere că textul din 1996 mai poate fi modificat.

Domnul Árpád Francisc Márton.

 
   

Domnul Árpád Francisc Márton:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Sunt surprins de aceste susțineri de la acest microfon. În primul rând, ni se promite o interpretare strictă a textului prin care ni se va demonstra că este contrar Constituției înființarea acestui text. Eu așa știu că atunci ar trebui să existe o enumerare concretă de funcții la care se pune punct. Orice enumerare care se termină cu "și alții", gata. Deci nu se mai susține, trecem la interpretare literară și fantezistă cum că ar trebui să fie mai mare decât miniștrii. Pot să zic că pot să fie măcar doi miniștri - un prim-ministru și mai vedem, după cum hotărâm prin lege organică.

Mai mult, ni se aduce aici un alt argument istoric. În 1996, deja s-a argumentat într-o lucrare de drept constituțional cum că, conform constituției din 1991, cred, nu pot să existe miniștri de stat. Îmi aduc aminte de un guvern în care mi se pare că și PD-ul era parte și parcă erau și acolo niște miniștri de stat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc și eu.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Boc.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Cu 52 de voturi pentru și 176 voturi împotrivă, amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la pct.2 al PRM-ului.

Cine este pentru?

 
     

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Nu s-a discutat, domnule președinte.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

L-ați ridicat, domnule Bolcaș, nu mai discutăm acum. Fantastic! Păi, nu ați ridicat... despre ce ați vorbit mai înainte?

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Am vorbit despre amendamentul și am susținut amendamentul domnului Boc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Ați susținut amendamentul domnului Boc, făcând apel la amendamentul de la pct.2.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da, dar aici este o problemă.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Bun, hai susțineți-l, am înțeles, atunci aveți cuvântul.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Nu aș fi intervenit și nu voi interveni de câte ori ideea se repetă, ci nu mai o voi puncta, că este amendamentul nostru, aici intervine o problemă specială. Și anume, textul așa cum este redactat, "din Guvern pot face parte și miniștrii de stat, precum și miniștrii delegați cu însărcinări speciale etc." creează posibilitatea și creează ideea că miniștrii de stat sunt alții, pot să fie alte persoane decât miniștrii membri ai Guvernului. Aceasta este o problemă deosebit de importantă, pentru că în condițiile acestui articol pot numi ministru secretar de stat pe oricine altcineva care nu are calitatea de miniștri.

Comisia a înțeles și ea același lucru și mi-a replicat, potrivit art.102 din Constituție, prin lege organică se pot stabili și alți membri ai Guvernului, ceea ce este corect. Dar, de data aceasta, venim în contradicție cu însăși ideea legii și cu un text care modifică art.37, este la pct.7 din proiectul de lege, art.1 pct.7 în care se precizează în mod expres că miniștrii de stat sunt desemnați dintre membrii Guvernului. Pentru ca să nu existe coliziune între aceste două articole, am propus ceea ce este firesc și cred că a fost și intenția că dintre miniștrii care compun Guvernul se pot desena miniștri de stat, precum și miniștri delegați. Altfel, rămâne o contradicție directă între două texte diferite.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Bolcaș.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Sunt 54 de voturi pentru și 150 împotrivă, amendamentul a fost respins.

Domnul Brudașcu.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte de ședință,

Având în vedere că nu ați acceptat amendamentele propuse nici de Grupul PD, nici de Grupul PRM, totuși se impune o corecție a textului pe care legea în forma adusă la cunoștința noastră o are: "Din Guvern pot face parte și miniștrii, precum și miniștrii delegați", pentru că nu e vorba de miniștri oarecare, ci din miniștrii care sunt membri ai Guvernului și, prin urmare, este nevoie de această precizare gramaticală în text.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Se aprobă. Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră art.1 al legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 130 de voturi pentru, 54 voturi împotrivă, art.1 a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră pct.1 din textul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 130 de voturi pentru și 54 de voturi împotrivă, pct. 1 a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră pct.2 din textul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 130 de voturi pentru și 55 de voturi împotrivă, pct.2 a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră pct.3 din proiectul de lege.

Cine este pentru? Vă rog, domnule Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte,

Aici este o problemă pe care o consider generică și revine în toate obiecțiunile noastre. Ea se însumează sub un singur titlu, modul în care se constituie Cancelaria primului ministru.

Este vorba de crearea unei structuri administrative, este vorba de crearea unei structuri cu personalitate juridică, este vorba de înzestrarea, învestirea șefului acestei structuri cu atribute de ordonator principal de credite. Aș vrea, pentru economie de timp, să subsumez toate obiecțiunile pe care le am la toate aceste articole și să mă refer, atunci când le vine rândul, numai la câte o diferență specifică mică și să-mi permiteți să dezvolt generic această problemă. Comisia răspunde la toate obiecțiile noastre privind constituirea Cancelariei primului ministru. În mod stereotip, acest organism se regăsește în majoritatea statelor europene, are personalitate juridică, tocmai asta criticăm, și urmează să asigure îndeplinirea programelor și acțiunilor guvernamentale în vederea integrării României în Uniunea Europeană.

Iertați-mă, dar de unde visează comisia acest lucru? Ca să știți atribuții ale unui organism pe care îl creezi, aceste atribuții trebuie să fie bine sintetizate și nu poți scăpa acestui proiect de lege. Nu poți să constitui un organ al administrației, să-i conferi personalitate juridică prin lege, să-l învestesc pe conducătorul acestuia cu atribuții de ordonator principal de credite, fără să știu sfera atribuțiilor sale. Mi se va răspunde și, de altfel, în discuțiile purtate, mi s-a și răspuns și poate, e un argument de ținut seamă ca atunci când constituim ministere, lege de organizare și funcționare a ministerelor, hotărârea de organizare și funcționare a ministerelor se dă ulterior, și așa se va face și cu această cancelarie a primului ministru.

Argumentul nu poate să fie reținut pentru că ministerele sunt create prin actul constituțional și atribuțiile ministerelor ca persoane juridice de drept public și privat sunt prevăzute în Constituție.

Nu există persoană juridică constituită chiar prin efectul legii căruia să nu i se fixeze obiectul de activitate. În afară de interesul unei acuratețe juridice pe care v-o propun, fără de care nu avem personalitate juridică, chiar dacă veți vota acest text care este, în felul lui, o bazaconie, vă rog să constatați că se menține în organizarea Consiliului de Miniștri și Secretariatul general al Consiliului de Miniștri.

Ce atribuții revin unora, ce atribuții revin altora, cum nu se vor călca pe picioare sau cum nu se vor bate pentru aceste atribuții, această lege trebuia să stabilească.

Nu mă interesează, acum i se acordă unei persoane deja nominalizate pentru un post care nu există, și o mai mare sfidare la adresa unui vot al Parlamentului eu nu am mai întâlnit. Domnul Alin Teodorescu deja dă, în calitate de cancelar neînvestit de noi, interviuri în ziarul "Adevărul". Nu mă interesează persoana pentru care se creează acest post. Nu mă interesează că atributele primului ministru cuprind și faptul de a-și organiza mai bine activitatea. Pe mine mă interesează să organizeze legal și să nu sfideze Parlamentul. De aceea, ne-am pronunțat pe toate amendamentele și am vorbit de principiu pe toate împotriva înființării acestei..., nici măcar struțo-cămilă nu pot s-o numesc, a ceea ce nu există și nu va exista din punct de vedere juridic în pofida acestei legi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu, domnule Bolcaș.

Acum vreau să consult sala la o problemă. Având în vederea că suntem sub lupa presei și ne-am apropiat de ora 13,00, când normal ar trebui să se întrerupă programul, vă consult dacă sunteți de acord să prelungim programul până la epuizarea ordinii de zi.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate. Vă mulțumesc.

Domnul Bara, vă rog.

 
   

Domnul Liviu Radu Bara:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că toată dizertația pe care a făcut-o aici domnul Bolcaș se referă la art.21, nu la art.15 pe care îl discutăm noi. Deci motivația pe care a făcut-o la amendamentul pe care l-a făcut dânsul la art.15 lit. c) este următoarea: "Constituirea Cancelariei primului ministru conduce la crearea de posturi cu un statut privilegiat cărora nu li se aplică prevederile Legii statutului funcționarilor publici". Nu discutăm despre treaba asta la art.15, discutăm la art.21. Deci, însăși motivația pe care a făcut-o dânsul cred că nu se referă la acest articol. Probabil la art.21 vom discuta ceea ce a spus dumneavoastră.

A fost o întrebare... de unde știau cei din comisie că ce funcții sau ce atribuții vor avea cei din ".. dacă aveați timp și nu vă uitați, vă uitați și peste expunerea de motive, în expunerea de motive scrie clar. Chiar la ultimul paragraf din prima pagină, eu cred că și comisia de acolo știa. Eu aș vrea totuși să țineți cont că din cadrul comisiei fac parte 4 membri ai PRM-ului care nu cred că au votat, chiar dacă au votat împotrivă, nu puteți să spuneți că nu s-au discutat în comisie asemenea amendamente.

În proiectul inițial de lege la alin.5 la art.22 vă citez, domnule Bolcaș, scrie așa: "Secretariatul general al Guvernului asigură prin aparatul propriu continuitatea derulării operațiunilor tehnice aferente actelor de guvernare, constituind elementul de legătură și stabilitate a Guvernului". Asta am aprobat în 2001. Deci, asta este aprobată. Nici măcar nu l-am modificat art.22.

În consecință, domnule președinte, la pct.3 de pe ordinea de zi, la lit. c) art.15, vă rog la cele două propuneri, că sunt două propuneri ale PRM și PNL de eliminare a pct.3, vă propun să supuneți Camerei aprobarea pct. 3, așa cum a ieșit din raportul comisiei.

Urmând, sigur, că la pct.21 art.21 să discutăm despre ceea ce spunea domnul Bolcaș.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Are cuvântul domnul Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Am dreptul la replică, vă rog, domnilor colegi, să-l priviți pe colegul nostru, este primul deputat care nu știe că se aplică un text al legii și nu expunerea de motive.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Are cuvântul domnul Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am impresia că prin intervenția făcută de colegul nostru, dânsul a făcut intervenția numai pe lectura proiectului de lege, fără ca totuși să citească în paralel și legea în vigoare, pentru că atunci ar fi înțeles care este semnificația acestor modificări. O aveți, dar nu ați avut timp să o citiți, probabil. Vreau să vă spun că în ceea ce privește modificarea de la pct. 3, la lit. c) a art. 15, o să vedeți că în cadrul Secțiunii a IV-a din Legea nr. 90/2001 de organizare a Guvernului, care se referă la primul-ministru, la art. 15 se precizează în felul următor: "Primul-ministru numește și eliberează din funcție".

Iar la lit. c) despre ce era vorba? De personalul din cadrul aparatului de lucru al primului-ministru. Acest aparat de lucru al primului-ministru, sigur că într-o formă revăzută și adaptată la noile cerințe în ceea ce privește sarcinile actuale ale Guvernului, se organizează sub această formă și sub această denumire de cancelarie a primului-ministru. Deci, nu va mai exista această noțiune de aparat de lucru, care, de altfel, este o noțiune din trecut și nu o s-o găsiți la nici un guvern din statele europene, unde funcționează ca formă, ca structură pentru îndeplinirea sarcinilor primului-ministru, cancelaria primului-ministru.

Cât privește statutul acestei cancelarii, sigur că ea, pentru că va avea responsabilități deosebite, va avea și un statut deosebit. Ea se organizează în subordinea directă a primului-ministru și este organ de specialitate.

Pe de altă parte, pentru a avea calitatea de ordonator principal de credite trebuie să aibă și personalitate juridică, iar în ceea ce privește atribuțiile și modul de organizare, sigur că acestea nu puteau fi stabilite în această lege, care este legea de regim de organizare și funcționare a Guvernului și a ministerelor.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Bara.

 
   

Domnul Radu Liviu Bara:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu aș vrea să-mi explic răspunsul pe care l-am dat la nedumeririle domnului avocat, nu-i spun numele. Fiindcă dânsul își făcea probleme că cei din comisie nu au înțeles cu ce se ocupă această lege.

Țin să vă anunț că au înțeles, inclusiv și colegii dumneavoastră. Că nu sunt de aceeași părere cu dumneavoastră, aceasta este cu totul altă problemă. Să știți că am înțeles foarte bine și legea și articolele.

Sigur, eu mi-am permis, că s-ar putea ca, totuși, în lege, prin "Expunerea de motive" pe care probabil nu a fost timp să o citiți, și s-au făcut amendamente, probabil că dacă o citeați, aflați și dumneavoastră cu ce se ocupă această lege. Așa că nu vă faceți nici un fel de probleme, să fiți liniștiți, comisia sigur a înțeles.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul P.R.M.-ului, susținut de domnul Bolcaș.

Cine este pentru?

Cine este împotrivă?

Cu 53 de voturi pentru și 173 împotrivă, amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră pct. 3 din textul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 173 voturi pentru și 51 împotrivă, pct. 3 a fost aprobat.

Trecem la pct. 4 din lege.

Domnul Bolcaș are un amendament.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog să luați act de amendamentul pe care l-am susținut. Este pentru eliminarea acestei cancelarii a primului-ministru din structura actului normativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Bolcaș.

Cine este pentru?

Cine este împotrivă?

Cu 54 voturi pentru și 174 împotrivă, amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră pct. 4 din lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă?

Cu 174 voturi pentru și 54 împotrivă pct. 4 a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră pct. 5 din lege.

Domnul Bolcaș are un amendament.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Aceeași situație, de eliminare a acestei cancelarii a primului-ministru din structura aparatului guvernamental.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Bolcaș.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 54 voturi pentru și 174 împotrivă amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră pct. 5 din lege.

Vă rog, domnule Coifan.

 
   

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Amendamentul nostru se referă la faptul că noi dorim ca șeful cancelariei primului-ministru să aibă calitatea de ordonator secundar de credite.

Chestiunea este foarte simplă. În aparatul de lucru al Guvernului există trei categorii: există cancelaria primului-ministru, secretariatul general al Guvernului și alte departamente.

În această situație ne găsim cu o dublă calitate de ordonatori principali de credit: pe de o parte, secretarul general, iar pe de altă parte, șeful cancelariei. Credem că se dublează și se mărește aparatul de lucru propriu al ordonatorului principal de credite, ceea ce este și împotriva reducerii birocratizării și împotriva transparenței.

Considerăm că șeful cancelariei trebuie să aibă doar calitatea de ordonator secundar de credit, pentru că bugetul este bugetul Guvernului și este bugetul de stat și nu poate exista un buget separat al cancelariei primului-ministru, decât dacă se urmărește altceva decât ceea ce a fost expus în "Expunerea de motive".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Supun votului dumneavoastră amendamentul P.N.L.-ului.

Cine este pentru?

Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 54 voturi pentru și 174 împotrivă, amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră pct. 5 din lege.

Cine este pentru?

Aveți amendament? Vă rog, domnule Coifan.

 
   

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Amendamentul nostru este: "Conducerea compartimentelor din cadrul cancelariei se asigură de personal cu funcții de conducere". Am eliminat "după caz" și pe "demnitari", pentru că considerăm că în momentul în care cancelaria este populată cu demnitari se urmărește altceva decât asigurarea propriei cancelarii a primului-ministru.

Prin urmare, coroborând cu Legea funcționarului public, credem că ar trebui să eliminăm demnitarii din text.

Acesta este amendamentul nostru.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Coifan.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă mulțumesc.

Cu 54 voturi pentru și 174 împotrivă, amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră pct. 5 din lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 174 voturi pentru și 55 voturi împotrivă, articolul a fost aprobat.

Trecem la pct. 6 din lege.

Cine este pentru?

Amendament, vă rog, domnule Coifan.

 
   

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Noi propunem la pct. 6, la paragraful 4: "Guvernul aprobă proiectul bugetului propriu, care face parte din bugetul de stat, și urmează procedurile aprobării potrivit Legii finanțelor publice".

Ministrul pentru coordonarea secretariatului general al Guvernului sau, după caz, secretarul general al Guvernului este ordonatorul principal de credite pentru aparatul de lucru al Guvernului, definit conform art. 20.

Urmează aceeași logică, în sensul că bugetul propriu va face parte din bugetul de stat și nu se include în bugetul de stat. Este o diferență de nuanță semnificativă. A se include în bugetul de stat înseamnă că eu îmi fac bugetul și apoi îl lipesc la un buget pe care Guvernul îl propune spre aprobare Parlamentului.

Vă rog să reflectați la această diferență de nuanță. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Gaspar, vă rog.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Redactarea textului este la fel ca și la Parlament. Camera Deputaților își aprobă bugetul, Senatul își aprobă bugetul, care se include în bugetul de stat. Aceasta este formula din Legea nr. 500 cu privire la Legea finanțelor publice.

În ceea ce privește calitatea de ordonator principal de credite, lucru acesta l-am tranșat atunci când am discutat la punctul respectiv, în legătură cu organizarea cancelariei și cu statutul pe care-l are șeful cancelariei, de ordonator principal de credite, și deci actualul buget al SGG-ului se va disjunge în două părți: partea care va reveni noii structuri, care este cancelaria, și partea pentru secretariatul general al Guvernului.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Coifan.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 54 voturi pentru, 176 împotrivă și o abținere, a domnului Marcu, amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră pct. 6 din textul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Cu 176 voturi pentru, 54 împotrivă și o abținere, pct. 6 a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră pct. 7 din lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 176 voturi pentru și 55 împotrivă, pct. 7 a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră pct. 8 din textul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 176 voturi pentru, 54 împotrivă și 2 abțineri, pct. 8 a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră art. II din lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Cu 176 voturi pentru, 54 împotrivă și o abținere, art. II a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră art. III.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Cu 176 voturi pentru și 55 împotrivă art.III a fost aprobat.

Cu aceasta, legea trece la votul final.

Vă mulțumesc.

 
Supunerea la votul final:  

Trecem la votul final.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului și a altor acte normative cu incidență asupra acestei proceduri (adoptat);

1. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului și a altor acte normative cu incidență asupra acestei proceduri.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Cu 27 abțineri și 198 voturi pentru proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.119/2003 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.17 alin.(1) din Legea nr.507/2002 privind organizarea și desfășurarea unor activități economice de către persoane fizice (adoptat);

2. Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2003 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 17 alin. 1 din Legea nr. 507/2002 privind organizarea și desfășurarea unor activități economice de către persoane fizice.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu un vot împotrivă și 2 abțineri proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege privind pensiile ocupaționale (adoptat);

3. Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind pensiile ocupaționale.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu o abținere proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul Legii asigurărilor private de sănătate (adoptat);

4. Supun votului dumneavoastră Proiectul Legii asigurărilor private de sănătate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă mulțumesc.

Abțineri? Vă mulțumesc.

Unanimitate.

  Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 72/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman (adoptat);

5. Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 72/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă mulțumesc.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 66/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 125/1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale a Medicamente (adoptat);

6. Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 66/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 125/1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale a Medicamentului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Cu 25 voturi împotrivă, 2 abțineri și 202 pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

Domnule Chiliman, vă rog să vă susțineți votul.

   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Am rămas surprins de votul dat astăzi și ieri pe textele acestei ordonanțe de urgență, pentru că această ordonanță de urgență, din textele aprobate este, de fapt, o sfidare adusă luptei Guvernului Năstase împotriva corupției. Și spun lucrul acesta cu toată seriozitatea și responsabilitatea, pentru că, de fapt, în lipsa unei definiții corecte în Legea nr. 161 pe 2003 a ceea ce înseamnă conflictul de interese, această ordonanță, așa cum este aprobată, legalizează o stare de conflict de interese, scoțând-o de sub imperiul legii. Este vorba de cei care ocupă funcțiile de conducere în Agenția Națională a Medicamentului, respectiv de cei care fac parte din Consiliul științific al Agenției Naționale a Medicamentului.

Ca atare, prin prezența în aceste funcții a unor persoane care au doar obligația de a-și declara interesele pe care le au în domeniu, și nu de a părăsi imediat aceste funcții, vom avea niște persoane care vor fi într-o stare permanentă de conflict de interese; nu vreau să dau aici nume, dar sunt mai multe persoane care ocupă funcții acolo și care sunt în asemenea situație, fiind proprietari de firme care produc medicamente sau care distribuie medicamente. Deci, aceste persoane vor fi, de fapt, într-o situație în care ar trebui să se recuze permanent de la toate deciziile acestor organisme.

Ca atare, decât să le lași acolo, mai bine îi schimbi cu alții. Și vreau să vă întreb: cum se poate, practic, rezolva această situație, altminteri decât printr-o legiferare corectă? Ceea ce se întâmplă aici, vă spun, este o sfidare adusă luptei împotriva corupției, pe care o duce Guvernul Năstase, este un lucru absolut anormal și vreau să vă spun, cu toată responsabilitatea, repet, că situația respectivă de conflict de interese nu are nimic european în ea, dimpotrivă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul Boc.

 
   

Domnul Emil Boc:

Grupul parlamentar al Partidului Democrat a votat împotriva acestui act normativ, apreciind faptul că, pe de o parte, prin acest act normativ se încurajează corupția instituționalizată și în al doilea rând, Parlamentul României, Camera Deputaților, cel puțin, se află într-o situație absolut inedită. Astăzi, majoritatea parlamentară a dat un vot exact contrar la ceea ce a dat în 2002, când prin Legea nr. 594 a aprobat Ordonanța nr. 125/1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale a Medicamentului.

Domnilor, trebuie să vă hotărâți: când jucați corect sau când ați jucat corect? În 2002 ați votat următorul lucru: "Nu pot fi membri ai Consiliului de administrație și ai Consiliului științific persoanele care dețin interese sau care-și desfășoară activitatea în diferite societăți comerciale de producție, distribuție sau importatoare de produse medicamentoase de uz uman, conform legii". Deci, dumneavoastră, în 2002 ați spus că nu pot fi membri ai Consiliului de administrație, membrii Agenției Naționale a Medicamentului.

Ce s-a întâmplat cu lupta anticorupție între timp? A venit Ordonanța nr. 66 în 2003 și a spus: "cei din Guvern pot fi membri", peste voința Parlamentului.

În comisie s-a stabilit că nu pot fi membri, dar a venit în plen majestatea sa, Guvernul, prin domnul secretar de stat, să nu-i greșesc numele, Pavelescu, și a impus din nou compatibilitatea dintre calitatea de membru al Consiliului de administrație de la Agenția Națională a Medicamentului și desfășurarea de activități în societăți comerciale care importă produse medicamentoase de uz uman.

Care este adevărata față a luptei anticorupție? Cea din 2002? Cea de acum? Demonstrează încă o dată că la nivelul acesta al luptei anticorupție, în România Guvernul este animat de interese personale și de grup, și nu de interesul general.

Este păcat că astăzi, practic, ați dat un vot contrar la ceea ce dumneavoastră ați votat în 2002, demonstrând inconsistența luptei împotriva corupției.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnul Ifrim.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cu tot respectul pe care-l am pentru distinsul vorbitor, aș dori să exprim faptul că lucrurile nu stau așa. Noi am dezbătut pe larg, în comisie, problema aceasta a agenției medicamentului și am stabilit un lucru care există în întreaga legislație europeană.

Cine, la un anumit moment, are conflict de interese își declară conflictul de interese și se recuză de la discutarea acelei situații. Așa se procedează în toată lumea civilizată.

Deci, noi nu am instituționalizat nicidecum corupția, ci am luat măsurile cuvenite, prin acest proiect de lege, ca să facem exact așa cum trebuie făcut și să putem să desfășurăm activitatea la Agenția Națională a Medicamentului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

 
  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.70/2002 privind administrarea unităților sanitare publice de interes județean și local (adoptat);

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanța Guvernului nr. 70/2002 privind administrarea unităților sanitare publice de interes județean și local.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 2 voturi împotrivă și 6 abțineri proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr. 122/1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariaților și al uniunilor acestora (adoptat);

8. Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr. 122/1996 privind regimul juridic al Caselor de Ajutor Reciproc ale Salariaților și al uniunilor acestora.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 15 voturi împotrivă, 22 abțineri și 181 voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României, cu modificările ulterioare (adoptat);

9. Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României, cu modificările ulterioare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu o abținere proiectul de lege a fost aprobat.

  Propunerea legislativă privind înființarea comunei Mitrofani, județul Vâlcea (adoptat);

10. Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă privind înființarea comunei Mitrofani, județul Vâlcea.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 3 abțineri, 10 voturi împotrivă și 210 voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

  Propunerea legislativă privind înființarea comunei Burla, județul Suceava (adoptat);

11. Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă privind înființarea Comunei Burla, județul Suceava.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 4 abțineri, 31 voturi împotrivă și 182 voturi pentru propunerea legislativă a fost aprobată.

  Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2003 pentru modificarea și completarea Legii 73/2000 privind Fondul pentru mediu (adoptat);

12. Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 234 voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2004 privind acordarea de facilități fiscale pentru implementarea proiectelor privind extensia sistemelor de comunicații și informatică ale NATO în România (adoptat);

13. Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2004 privind acordarea de facilități fiscale pentru implementarea proiectelor privind extensia sistemelor de comunicații și informatică ale NATO în România.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 234 voturi pentru, o abținere și nici un vot împotrivă proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 17/2004 pentru ratificarea Addendumului dintre Guvernul României și Comisia Europeană, semnat la București, la 26 ianuarie 2004, la Memorandumul de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul Național 1998 RO9803 - RO9807, semnat la București la 30 septembrie 1998 (adoptat);

14. Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 17/2004 pentru ratificarea Addendumului dintre Guvernul României și Comisia Europeană, semnat la București la 26 ianuarie 2004, la Memorandumul de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană, referitor la Programul Național 1998 RO 9803-RO 9807, semnat la București la 3 septembrie 1998.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu o abținere și 233 voturi pentru proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2004 pentru modificarea actelor normative de ratificare a memorandumurilor de finanțare ISPA aprobate de Comisia Europeană în perioada 2000 - 2002 (adoptat);

15. Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2004 pentru modificarea actelor normative de ratificare a Memorandumurilor de finanțare ISPA, aprobate de Comisia Europeană în perioada 2000 - 2002.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu o abținere și 233 voturi pentru proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 23/2004 pentru ratificarea Addendumului dintre Guvernul României și Comisia Europeană, semnat la București, la 18 noiembrie 2003, la Memorandumul de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul de cooperare transfrontalieră RO 0002 dintre România și Bulgaria, semnat la București la 6 noiembrie 2000 (adoptat);

16. Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 23/2004 pentru ratificarea Addendumului dintre Guvernul României și Comisia Europeană, semnat la București la 18 noiembrie 2003, la Memorandumul de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul de cooperare transfrontalieră RO 0002 dintre România și Bulgaria, semnat la București la 6 noiembrie 2000.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu o abținere și 233 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2004 pentru ratificarea Addendumului dintre Guvernul României și Comisia Europeană, semnat la București la 19 decembrie 2003, la Memorandumul de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul orizontal pentru sprijinul comunității în domeniul siguranței nucleare în 2001 pentru România RO 01.10, semnat la București la 19 decembrie 2003 (adoptat);

17. Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.22/2004 pentru ratificarea Addendumului dintre Guvernul României și Comisia Europeană, semnat la București la 19 decembrie 2003, la Memorandumul de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul orizontal pentru sprijinul comunității în domeniul siguranței nucleare în 2001 pentru România RO 01.10, semnat la București la 19 decembrie 2003.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu o abținere și 233 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 21/2004 pentru ratificarea Addendumului dintre Guvernul României și Comisia Europeană, semnat la București, la 18 noiembrie 2003, la Memorandumul de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul RO9904 pentru restructurarea întreprinderilor și reconversie profesională (RICOP), semnat la București la 30 decembrie 1999 (adoptat);

18. Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.21/2004 pentru ratificarea Addendumului dintre Guvernul României și Comisia Europeană, semnat la București la 18 noiembrie 2003, la Memorandumul de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul RO9904 pentru restructurarea întreprinderilor și reconversie profesională (RICOP), semnat la București la 30 decembrie 1999.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu o abținere și 233 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 20/2004 pentru ratificarea Addendumului dintre Guvernul României și Comisia Europeană, semnat la București, la 18 noiembrie 2003, la Memorandumul de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul Național PHARE 2000 RO0004 - RO0007, semnat la București la 6 noiembrie 2000 (adoptat);

19. Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.20/2004 pentru ratificarea Addendumului dintre Guvernul României și Comisia Europeană, semnat la București la 18 noiembrie 2003, la Memorandumul de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul Național PHARE 2000 RO0004 - RO0007, semnat la București la 6 noiembrie 2000.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 234 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 19/2004 pentru ratificarea Addendumului dintre Guvernul României și Comisia Europeană, semnat la București, la 18 noiembrie 2003, la Memorandumul de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul Național PHARE 2001 RO0104 - RO0109, semnat la București la 4 decembrie 2001 (adoptat);

20. Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.19/2004 pentru ratificarea Addendumului dintre Guvernul României și Comisia Europeană, semnat la București la 18 noiembrie 2003, la Memorandumul de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul Național PHARE 2001 RO0104 - RO0109, semnat la București la 4 decembrie 2001.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu o abținere și 233 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2004 pentru ratificarea Addendumului dintre Guvernul României și Comisia Europeană, semnat la București la 18 noiembrie 2003, la Memorandumul de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul de cooperare transfrontalieră RO 0003 dintre România și Ungaria, semnat la București la 6 noiembrie 2000 (adoptat);

21. Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.18/2004 pentru ratificarea Addendumului dintre Guvernul României și Comisia Europeană, semnat la București la 18 noiembrie 2003, la Memorandumul de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul de cooperare transfrontalieră RO 0003 dintre România și Ungaria, semnat la București la 6 noiembrie 2000.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu o abținere și 233 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției europene pentru protecția animalelor de companie, semnată la Strasbourg, la 23 iunie 2003 (adoptat);

22. Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției europene pentru protecția animalelor de companie, semnată la Strasbourg la 23 iunie 2003.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 234 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

  Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice (adoptat);

23. Supun votului dumneavoastră Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu o abținere și 233 de voturi pentru, reexaminarea fost aprobată.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului privind relațiile prietenești și de cooperare între România și Federația Rusă, semnat la Moscova la 4 iulie 2003 (adoptat);

24. Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului privind relațiile prietenești și de cooperare între România și Federația Rusă, semnat la Moscova la 4 iulie 2003.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 15 abțineri, 16 voturi împotrivă și 193 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

Vă rog, domnule Boc.

   

Domnul Emil Boc:

O foarte scurtă explicație, domnule președinte.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat s-a abținut de la vot, pentru că, pe de o parte, apreciază că este firească normalizarea relațiilor diplomatice cu Rusia, la nivel de tratat, dar nu poate accepta eșecul diplomației românești, în sensul că au fost expediate la nivelul Declarației comune două probleme foarte importante, ce țin de demnitatea noastră națională. E vorba de problema Tezaurului și problema Pactului Ribbentrop-Molotov.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumim.

Domnul Chiliman.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Mulțumesc, domnule președinte.

Partidul Național Liberal și Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal au hotărât să voteze pentru acest tratat. Noi am făcut acest lucru ținând cont de responsabilitatea pe care o avem pentru viitorul României.

În ceea ce privește chestiunile care ne dor și pe noi, așa cum îi dor pe mulți români, și în special cele legate de urmările Pactului Ribbentrop-Molotov și mai ales cele încă vii, legate de ceea ce se numește astăzi tezaur și arhivele pe care le-a luat armata sovietică, aceste lucruri noi considerăm că trebuie să-și găsească o rezolvare în viitor, însă nu și-o vor putea găsi decât dacă între cele două țări, relațiile vor fi normale. Or, acest tratat va face ca aceste relații să fie normale și sperăm ca împreună, într-un viitor poate nu foarte îndepărtat, să găsim soluții pentru aceste lucruri care sunt, în continuare, rămase în suspensie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Suntem datori să vă explicăm votul nostru. Nimeni nu este împotriva normalizării unor relații în sensul lor firesc, dar, pentru noi, normalizarea înseamnă rezolvarea tuturor problemelor și acestea sunt rostul și rațiunea unui tratat. Astfel cum se înfățișează astăzi, lăsând în suspensie, cum au spus și colegii mei, o serie de vorbe, o serie întreagă de probleme, nu este vorba despre un tratat, ci este, pur și simplu, un manifest propagandistic care nu ajută nici uneia dintre părți. Pentru aceasta am votat împotrivă, în speranța încheierii unui tratat de conținut și cu rezolvări pentru ambele popoare.

Aceasta este temelia normalității relațiilor internaționale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

 
  Proiectul de Lege privind declararea ca orașe a unor comune (adoptat);

25. Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind declararea ca orașe a unor comune.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 23 de voturi împotrivă și 198 pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

Domnul Brudașcu.

   

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte, sunt la microfon pentru a explica votul Partidului România Mare, a Grupului parlamentar din Cameră. Noi considerăm că este foarte importantă soluționarea problemelor ce țin de dezvoltarea echilibrată și logică a tuturor localităților țării. Nu considerăm că schimbarea sau declararea ca oraș a unor localități care nu întrunesc condițiile, nici de dezvoltare, nici ca număr de locuitori, prin aceasta se rezolvă problemele deosebit de complexe cu care acestea se confruntă.

Pe de altă parte, considerăm că această lege nu este acoperitoare, întrucât și alte județe ale țării au un număr important de localități care ar avea motive suficiente pentru a se considera orașe.

După părerea noastră, este încă o dovadă a faptului că, în lipsă de inspirație, cei care sunt la partidul de guvernământ au promovat un asemenea proiect de lege, tocmai pentru a încerca să atragă atenția asupra ofertei lor electorale la apropiata confruntare din iunie și, respectiv, noiembrie anul curent.

Din acest punct de vedere, dezavuăm această formulă și considerăm că Guvernul ar fi trebuit să-și onoreze obligația asumată prin programul guvernamental, respectiv de a revizui Legea de organizare administrativ-teritorială a țării și să decidă, pe cale de consecință, pentru declararea statutului nou, rezultat ca urmare a evoluției social-economice a unor localități ale țării.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

 
  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2003 privind organizarea Gărzii financiare (adoptat);

26. Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.91/2003 privind organizarea Gărzii financiare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 5 abțineri și 229 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 120/2003 pentru aprobarea demarării de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. a procedurii de negociere cu o singură sursă cu firma Bechtel Internațional Inc., în vederea încheierii contractului de proiectare, construire și finanțare a autostrăzii Brașov-Cluj-Borș (adoptat);

27. Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.120/2003 pentru aprobarea demarării de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. a procedurii de negociere cu o singură sursă cu firma Bechtel Internațional Inc., în vederea încheierii contractului de proiectare, construire și finanțare a autostrăzii Brașov-Cluj-Borș.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 21 de voturi împotrivă, 2 abțineri și 210 voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

Domnul Bolcaș.

   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

E un vot care nu mai trebuie să fie explicat, pentru că largile dezbateri au evidențiat punctul nostru de vedere și care, din fericire, la această oră, este împărtășit și de înalte și respectabile organisme europene. Ne aflăm în fața unei afaceri care a căpătat, acum, o plapumă legislativă și este jenant că s-a întâmplat așa.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

 
  Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 189 din 8 decembrie 1999 (adoptat);

28. Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.189 din 8 decembrie 1999.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2004 privind transferurile transfrontaliere (adoptat);

29. Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.6/2004 privind transferurile transfrontaliere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 15 abțineri și 220 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

  Propunerea legislativă privind declararea ca oraș a comunei Orlat, județul Sibiu (adoptarea propunerii de respingere);

30. Supun votului dumneavoastră respingerea Propunerii legislative privind declararea ca oraș a comunei Orlat, județul Sibiu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu o abținere și 17 de voturi contra, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă privind declararea ca oraș a comunei Miercurea Sibiului, județul Sibiu (adoptarea propunerii de respingere);

31. Supun votului dumneavoastră respingerea Propunerii legislative privind declararea ca oraș a comunei Miercurea Sibiului, județul Sibiu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 2 de voturi împotrivă și o abținere, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă privind constituirea și funcționarea comunităților urbane (adoptarea propunerii de respingere);

32. Supun votului dumneavoastră respingerea Propunerii legislative privind constituirea și funcționarea comunităților urbane.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu un vot împotrivă și o abținere, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 48/2003 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri (adoptarea propunerii de respingere);

33. Supun votului dumneavoastră respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.48/2003 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 14 voturi împotrivă, propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog.

   

Domnul Mircea Costache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Explic, foarte pe scurt, motivația votului Grupului parlamentar al Partidul România Mare.

Așa cum am spus și la dezbateri generale, chiar dacă promovăm autonomia locală în administrație, considerăm că instituirea unei comisii speciale pentru atribuirea denumirilor de străzi și localități nu încalcă autonomia, fiind vorba de competență, în special în acest domeniu, pentru a preveni situațiile cu totul și cu totul anormale care s-au creat prin atribuirea, în anumite localități, de către consiliile locale, fără discernământ, a unor denumiri de străzi și localități cu nume de personalități din istoria și cultura altor popoare. Aceasta era motivația pentru care am susținut proiectul.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

 
  Propunerea legislativă privind constituirea zonelor metropolitane (adoptarea propunerii de respingere);

34. Supun votului dumneavoastră respingerea Propunerii legislative privind constituirea zonelor metropolitane.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 3 voturi împotrivă, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă privind declararea comunei Potcoava, județul Olt, oraș (adoptarea propunerii de respingere);

35. Supun votului dumneavoastră respingerea Propunerii legislative privind declararea comunei Potcoava, județul Olt, oraș.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu (adoptarea propunerii de respingere);

36. Supun votului dumneavoastră respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.73/2000 privind Fondul pentru mediu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 39 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și a celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare (adoptarea propunerii de respingere);

37. Supun votului dumneavoastră respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea art.39 din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și a celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991, republicată, și ale Legii nr.169/1997, cu modificările și completările ulterioare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 13 de voturi împotrivă, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. III din Cartea II Titlul I Asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice, prevenirea și combaterea corupției din Legea nr. 161/19.04.2003 publicată în Monitorul Oficial nr. 279/21.04.2003 (adoptarea propunerii de respingere);

38. Supun votului dumneavoastră respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea art.III din Cartea II Titlul I "Asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice, prevenirea și combaterea corupției" din Legea nr.161/19.04.2003, publicată în Monitorul Oficial nr.279/21.04.2003.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 14 voturi împotrivă, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor (adoptarea propunerii de respingere);

39. Supun votului dumneavoastră respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr.219/1998 privind regimul concesiunilor.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 3 abțineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă privind soluționarea conflictelor prin mediere (adoptarea propunerii de respingere);

40. Supun votului dumneavoastră respingerea Propunerii legislative privind soluționarea conflictelor prin mediere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Propunere legislativă privind organizarea activității de lobby (adoptarea propunerii de respingere);

41. Supun votului dumneavoastră respingerea Propunerii legislative privind organizarea activității de lobby.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 2 abțineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.188/2000 privind executorii judecătorești (adoptarea propunerii de respingere);

42. Supun votului dumneavoastră respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.188/2000 privind executorii judecătorești.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Propunerea legislativă pentru completarea anexei nr. 1 la legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească (adoptarea propunerii de respingere);

43. Supun votului dumneavoastră respingerea Propunerii legislative pentru completarea anexei nr.1 la legea nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 87 din Legea 92/1992 pentru organizare judecătorească (adoptarea propunerii de respingere);

44. Supun votului dumneavoastră respingerea Propunerii legislative pentru modificarea articolului 87 din Legea nr.92/1992 pentru organizare judecătorească.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 2 de voturi împotrivă, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției Consiliului Europei privind criminalitatea informatică, adoptată la Budapesta, la 23 noiembrie 2001 (adoptat);

45. Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției Consiliului Europei privind criminalitatea informatică, adoptată la Budapesta la 23 noiembrie 2001.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege privind participarea forțelor armate la misiuni în afara teritoriului statului român (adoptat);

46. Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege privind participarea forțelor armate la misiuni în afara teritoriului statului român.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu o abținere, proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea și ajutorul reciproc în cazul producerii dezastrelor, semnat la Budapesta, la 9 aprilie 2003 (adoptat);

47. Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea și ajutorul reciproc în cazul producerii dezastrelor, semnat la Budapesta la 9 aprilie 2003.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Republica Austria, Republica Bulgaria, Republica Croația, Republica Cehă, Republica Ungaria, Republica Polonia, România, Republica Slovacă și Republica Slovenia pentru promovarea cooperării în domeniul învățământului superior în cadrul Programului de schimburi pentru studii universitare în Europa Centrală (CEEPUS II), semnat la Zagreb, la 9 martie 2003 (adoptat);

48. Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Republica Austria, Republica Bulgaria, Republica Croația, Republica Cehă, Republica Ungaria, Republica Polonia, România, Republica Slovacă și Republica Slovenia pentru promovarea cooperării în domeniul învățământului superior în cadrul Programului de schimburi pentru studii universitare în Europa Centrală (CEEPUS II), semnat la Zagreb la 9 martie 2003.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului cadru de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, pentru finanțarea Proiectului pentru prevenirea catastrofelor naturale generate de inundații și poluarea aerului, semnat la București, la 16 iulie 2003 și la Paris, la 25 august 2003 (adoptat);

49. Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului-cadru de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, pentru finanțarea Proiectului pentru prevenirea catastrofelor naturale generate de inundații și poluarea aerului, semnat la București la 16 iulie 2003 și la Paris la 25 august 2003.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu o abținere, proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului-cadru între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare în nume propriu și ca împuternicit al Fondului Special de Carbon (Umbrella Agreement), din domeniul schimbărilor climatice, semnat la București, la 12 mai 2003 și la Washington, la 11 iunie 2003 (adoptat);

50. Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru ratificarea "Acordului-cadru între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare în nume propriu și ca împuternicit al Fondului Special de Carbon" (Umbrella Agreement), din domeniul schimbărilor climatice, semnat la București la 12 mai 2003 și la Washington la 11 iunie 2003.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Scrisorii de Acord dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în calitate de Agenție de implementare a Facilității globale de mediu (FGM), privind asistența financiară nerambursabilă acordată României, pentru pregătirea proiectului de diminuare a riscurilor în cazul producerii dezastrelor naturale și pregătirea pentru situații de urgență, semnată la Zagreb la 28 iulie 2003 și la București la 15 octombrie 2003 (adoptat);

51. Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru ratificarea Scrisorii de Acord dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în calitate de Agenție de implementare a Facilității globale de mediu (FGM), privind asistența financiară nerambursabilă acordată României, pentru pregătirea proiectului de diminuare a riscurilor în cazul producerii dezastrelor naturale și pregătirea pentru situații de urgență, semnată la Zagreb la 28 iulie 2003 și la București la 15 octombrie 2003.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Kazahstan privind cooperarea în combaterea criminalității organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substanțe psihotrope și precursori, a terorismului și a altor infracțiuni grave, semnat la Astana la 9 septembrie 2003 (adoptat);

52. Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Kazahstan privind cooperarea în combaterea criminalității organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substanțe psihotrope și precursori, a terorismului și a altor infracțiuni grave, semnat la Astana la 9 septembrie 2003.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Slovace privind navigația pe căile navigabile interioare, semnat la Bratislava, la 5 martie 2003 (adoptat);

53. Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Slovace privind navigația pe căile navigabile interioare, semnat la Bratislava la 5 martie 2003.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Croația privind transportul pe căile navigabile interioare, semnat la Zagreb, la 26 mai 2003 (adoptat);

54. Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Croația privind transportul pe căile navigabile interioare, semnat la Zagreb la 26 mai 2003.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului de aderare a Comunității Europene la Convenția internațională privind cooperarea pentru siguranța navigației europene EUROCONTROL din 13 decembrie 1960, astfel cum a fost modificată de mai multe ori, iar apoi, armonizată prin Protocolul din 27 iunie 1997, adoptat la Bruxelles, la 27 iunie 1997, semnat la Bruxelles, la 8 octombrie 2002 (adoptat);

55. Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului de aderare a Comunității Europene la Convenția internațională privind cooperarea pentru siguranța navigației europene EUROCONTROL din 13 decembrie 1960, astfel cum a fost modificată de mai multe ori, iar apoi, armonizată prin Protocolul din 27 iunie 1997, adoptat la Bruxelles la 27 iunie 1997, semnat la Bruxelles la 8 octombrie 2002.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România (adoptat);

56. Supun votului dumneavoastră Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu un vot împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 108/2003 pentru desființarea închisorii contravenționale (adoptat);

57. Supun votului dumneavoastră Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.108/2003 pentru desființarea închisorii contravenționale.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2003 privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Național Anticorupție (adoptat);

58. Supun votului dumneavoastră Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.102/2003 privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.43/2002 privind Parchetul Național Anticorupție.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.184/2002 pentru modificarea și completarea Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum și pentru stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării acesteia și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.501/2002 (adoptat);

59. Supun votului dumneavoastră Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.184/2002 pentru modificarea și completarea Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum și pentru stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării acesteia și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.501/2002.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu un vot împotrivă și o abținere, proiectul de lege a fost aprobat.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 77/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare (adoptat);

60. Supun votului dumneavoastră Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.77/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 147/2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern (adoptat);

61. Supun votului dumneavoastră Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.147/2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2003 privind protecția maternității la locurile de muncă (adoptat);

62. Supun votului dumneavoastră Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2003 privind protecția maternității la locurile de muncă.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor prevederi din Cartea II, Titlul I din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției și Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției (retrimitere la comisie);

Domnul Chiliman.

   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

E vorba de următoarele două proiecte, care, astăzi, au ajuns să fie la respingere și care tind să modifice legea aceea cu transparența în exercitarea demnităților publice, și în special pe partea de conflict de interese și declarații de avere, pe care aș fi dorit să vă rog să vedem..., procedural este adevărat că suntem în afara procedurilor normale, să vedem dacă nu găsim o posibilitate să le retrimitem la comisie, având în vedere și declarația finală și recomandările Comitetului parlamentar mixt UE - România din 27 - 28 noiembrie care se referă, la punctul 13, la faptul că, în lupta împotriva corupției, inițiativa Guvernului este foarte tardivă pentru sfârșitul anului 2004, ignorând propunerile deja înaintate în Parlament.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Chiliman, având în vedere că sunt recomandări ale Comisiei mixte, suntem de acord ca punctele 63 - 64 să le retrimitem la comisie.

Pct. 63 și 64 le retrimitem comisiei.

Dacă sunteți de acord.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
  Propunerea legislativă privind răspunderea vânzătorului pentru bunurile de consum comercializate și garanțiile comerciale asociate acestora (adoptarea propunerii de respingere);

La pct.65 se propune respingerea propunerea legislativă privind răspunderea vânzătorului pentru bunurile de consum comercializate și garanțiile comerciale asociate acestora.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 112 din 25 noiembrie 1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului (adoptarea propunerii de respingere);

66. Supun votului dumneavoastră respingerea propunerii legislative privind modificarea Legii nr.112 din 25 noiembrie 1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Cu 2 voturi împotrivă, proiectul de lege a fost respins.

  Propunerea legislativă privind modificarea și completarea unor prevederi ale Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale, republicată; Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor prevederi din Legea 70/1991 privind alegerile locale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale, republicată, Propunerea legislativă privind modificarea legii pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului (adoptarea propunerilor de respingere);

67. Supun votului dumneavoastră respingerea propunerii legislative privind modificarea și completarea unor prevederi ale Legii nr.70/1991 privind alegerile locale.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

68. Supun votului dumneavoastră respingerea propunerii legislative pentru completarea Legii nr.70/1991 privind alegerile locale, republicată.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

69. Supun votului dumneavoastră respingerea propunerii legislative pentru modificarea și completarea unor prevederi din Legea nr.70/1991 privind alegerile locale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

70. Supun votului dumneavoastră respingerea propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.70/1991 privind alegerile locale?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

71. Supun votului dumneavoastră respingerea propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr.70/1991 privind alegerile locale, republicată.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

72. Supun votului dumneavoastră respingerea propunerii legislative privind modificarea Legii pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

73. Supun votului dumneavoastră respingerea propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr.68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

74. Supun votului dumneavoastră respingerea propunerii legislative pentru completarea Legii nr.68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2003 pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune (adoptarea propunerii de respingere);

75. Supun votului dumneavoastră respingerea proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.18/2003 pentru modificarea art.40 din Legea nr.41/1994 privind organizarea și funcționarea societății române de Radiodifuziune și societății române de televiziune.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Propunerea legislativă pentru scutirea de taxe notariale și de intabulare a persoanelor care redobândesc proprietăți mobiliare și imobiliare de la Statul Român (adoptarea propunerii de respingere);

76. Supun votului dumneavoastră respingerea propunerii legislative pentru scutirea de taxe notariale și de intabulare a persoanelor care redobândesc proprietăți mobiliare și imobiliare de la statul român.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 10 voturi împotrivă, propunerea legislativă a fost respinsă. Domnul Brudașcu.

   

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte, deplângem faptul că prin această decizie se sancționează încă o dată nejustificat cei care au avut de suferit ca urmare a unor decizii politice luate în perioada 1948-1989 de a li se prelua o serie de bunuri, care bunuri au fost ulterior folosite de către instituții publice, fără ca vreodată să plătească proprietarilor de drept pentru aceasta. Există, și se recunoaște faptul că există foarte multe neclarități în documente și arhive, modalitățile de redobândire a bunurilor sunt greoaie, iar tergiversările sub diferite forme persistă. instanțele sunt copleșite de cauze pe această temă. Foarte mulți proprietari nu pot beneficia de bunurile acordate prin lege datorită taxelor mari care se percep pentru demersurile specifice domeniului. Am mai arătat în intervențiile cu prilejul dezbaterii că noi milităm numai pentru acele restituiri care privesc un imobil cu destinație de locuit sau cu suprafețe de până la 10 ha. Nu suntem pentru a se veni în sprijinul acelora care dețin cantități mai mari de asemenea bunuri imobile.

Prin urmare, nu vedem de ce statul, care s-a făcut vinovat de preluările ilegale a unor asemenea imobile, să nu suporte o parte din cheltuielile care să permită proprietarilor de drept să reintre în proprietatea efectivă a acestor bunuri. Prin această măsură nu se face decât să se consfințească măsurile abuzive ale statelor de dictatură de dinainte de 1989.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/1999 pentru modificarea alin. 4 al art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 23/1995 privind instituirea sistemului de marcare pentru țigarete, produse din tutun și băuturi alcoolice (adoptarea propunerii de respingere);

77. Supun votului dumneavoastră respingerea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.60/1999 pentru modificarea alin.4 al art.5 din Ordonanța Guvernului nr.23/1995 privind instituirea sistemului de marcare pentru țigarete, produse din tutun și băuturi alcoolice.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 2 abțineri, proiectul de lege a fost respins.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 86/1998 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 23/1995 privind instituirea sistemului de marcare pentru țigarete, produse din tutun și băuturi alcoolice (adoptarea propunerii de respingere);

78. Supun votului dumneavoastră respingerea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.86/1998 și pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.23/1995 privind instituirea sistemului de marcare pentru țigarete, produse din tutun și băuturi alcoolice.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate a fost respinsă.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr.47/2000 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.23/1995 privind instituirea sistemului de marcare pentru țigarete, produse din tutun și băuturi alcoolice (adoptarea propunerii de respingere);

79. Supun votului dumneavoastră respingerea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr.47/2000 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.23/1995 privind instituirea sistemului de marcare pentru țigarete, produse din tutun și băuturi alcoolice.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 83/1998 privind impunerea unor venituri realizate din România de persoane fizice nerezidente (adoptarea propunerii de respingere);

80. Supun votului dumneavoastră respingerea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.83/1998 privind impunerea unor venituri realizate în România de persoane fizice nerezidente.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/1997 privind scutirea de plată a impozitelor pe salarii și/sau venituri realizate de consultanți străini pentru activitățile desfășurate în România în cadrul unor acorduri de împrumut (adoptarea propunerii de respingere);

81. Supun votului dumneavoastră respingerea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.66/1997 privind scutirea de plata impozitelor pe salarii și/sau venituri realizate de consultanți străini pentru activități desfășurate în România în cadrul unor acorduri de împrumut.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu un vot împotrivă proiectul de lege a fost respins.

  Propunerea legislativă privind sprijinul acordat tinerilor în vederea întemeierii unei familii (adoptarea propunerii de respingere);

82. Supun votului dumneavoastră respingerea propunerii legislative privind sprijinul acordat tinerilor în vederea întemeierii unei familii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 17 voturi împotrivă și 199 de voturi pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 493/2002 (adoptarea propunerii de respingere);

83. Supun votului dumneavoastră respingerea propunerii legislative pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.7/2001 privind impozitul pe venit, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.493/2002.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Cu 10 voturi împotrivă și 201 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată (adoptarea propunerii de respingere);

84. Supun votului dumneavoastră respingerea propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr.345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 16 voturi împotrivă și 192 pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă privind finanțarea și cofinanțarea instituțiilor de cultură (adoptarea propunerii de respingere);

85. Supun votului dumneavoastră respingerea propunerii legislative privind finanțarea și cofinanțarea instituțiilor de cultură.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 29 de voturi împotrivă și 182 de voturi pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

Domnul Márton Árpad.

   

Domnul Márton Árpad Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Legea pe care tocmai ați respins-o încercat o altfel de finanțare a activităților culturale, o finanțare europeană. din păcate, se pare că nu a venit timpul să se înțeleagă că această finanțare trebuie să se facă altfel decât ne-am obișnuit noi. Am votat împotriva respingerii acestei legi. Din păcate, nu am fost invitați nici la discutarea legii în comisie. Sperăm totuși că va veni vremea când se va înțelege că cultura din România merită să fie finanțată altfel decât este ea astăzi. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

 
  Propunerea legislativă pentru modificarea art. 141 alin. 2 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic (adoptarea propunerii de respingere);

86. Supun votului dumneavoastră respingerea propunerii legislative pentru modificarea art.141 alin.2 din Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 18 voturi împotrivă și 192 pentru, propunerea a fost respinsă.

Domnule Brudașcu, aveți cuvântul.

   

Domnul Dan Brudașcu:

Așa cum s-a menționat, domnule președinte și stimați colegi, cu prilejul dezbaterii, această propunere legislativă viza crearea de oportunități mai ales pentru tinerii angajați pe funcții universitare, de a-și finaliza lucrările de doctorat. Este o realitate acest exod de creiere care s-a produs și se produce sub ochii noștri și vom constata, nu peste foarte multă vreme, că multe dintre instituțiile de învățământ superior vor rămâne fără cadre de specialitate, lucru care se va repercuta negativ și asupra procesului instructiv-educativ la nivel universitar și academic.

Această propunere legislativă vroia să elimine o asemenea posibilitate de nedorit pentru învățământul românesc. Este regretabil că dumneavoastră, colegii noștri, nu ați înțeles importanța unei asemenea reveniri pentru a se crea oportunități legale, și a nu se lăsa doar un ordin al ministrului să aibă putere de lege în materie.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

 
  Propunerea legislativă de completare a Legii nr. 84/1995 - Legea învățământului (adoptarea propunerii de respingere);

87. Vă supun votului respingerea propunerii legislative de completare a Legii nr.84/1995 - Legea învățământului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Cu 18 voturi împotrivă și 189 de voturi pentru, propunerea a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 416/2001, privind venitul minim acordat (adoptarea propunerii de respingere);

88. Supun votului dumneavoastră respingerea propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.416/2001 privind venitul minim acordat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 18 voturi împotrivă și 189 de voturi pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă privind modificarea art. 19 (1) lit. (a) din Legea nr. 519/2002 prin care s-a aprobat OUG nr. 102/1999, modificată și completată cu OUG nr. 40/2000 pentru protecția specială și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap (adoptarea propunerii de respingere);

89. Supun votului dumneavoastră respingerea propunerii legislative privind modificarea art.19 alin.1 lit.a) din Legea nr.519/2002 prin care s-a aprobat Ordonanța de urgență a Guvernului nr.102/1999, modificată și completată cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr.40/2000 pentru protecția specială și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 18 voturi contra și 189 de voturi pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor (adoptat).

90. Supun votului dumneavoastră proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 23 de voturi împotrivă și 182 de voturi pentru propunerea legislativă a fost aprobată.

Informare privind depunerea la secretarul general al camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:  

În continuare, vă citesc nota cu privire la legile depuse la secretarul general al Camerei Deputaților, pentru sesizarea de către deputați a Curții Constituționale:

  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.119/2003 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.17 alin.1 Legea 507/2002 privind organizarea și desfășurarea unor activități economice de către persoane fizice.
  • Legea pentru ratificarea Tratatului privind relațiile de prietenie și de cooperare între România și Federația Rusă, semnat la Moscova la 4 iulie 2003,
  • Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 120/2003 pentru aprobarea demarării de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. a procedurii de negociere cu o singură sursă cu firma Bechtel Internațional Inc., în vederea încheierii contractului de proiectare, construire și finanțare a autostrăzii Brașov-Cluj-Borș;
  • Legea privind participarea forțelor armate la misiune în afara teritoriului statului român;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.108/2003 pentru desființarea închisorii contravenționale;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.102/2003 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.43/2002 privind Parchetul Național Anticorupție,
  • Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.77/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare,
  • Legea pentru modificarea art.1 din Legea nr.147/2000 privind reducerea acordată pensionarilor pentru transportul intern;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.96/2003 privind protecția maternității la locurile de muncă. Vă mulțumesc.
  Aprobarea unor modificări în componența unor comisii permanente.  

În final, supun votului dumneavoastră cererea domnului deputat Ioan Mihai Năstase privind trecerea sa de la Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic la Comisia pentru sănătate și familie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Cine este contra? Nimeni.

Abțineri? Nu sunt.

S-a aprobat în unanimitate.

Declar închisă ședința Camerei Deputaților. Vă mulțumesc.

Ședința s-a încheiat la ora 14,20.

       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 7 decembrie 2019, 6:54
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro