Plen
Ședința Camerei Deputaților din 17 februarie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.13/27-02-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 17-02-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 17 februarie 2004

3. Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor (amânarea votului final).
 
consultă fișa PL nr. 49/2004

 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

  ................................................

Stimați colegi,

Vă supun atenției Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor.

Are cuvântul domnul Oltean din partea Comisiei de administrație publică.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată pentru dezbaterea în procedură de urgență a proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor acestuia. Comisia s-a întrunit în ședință ieri după masă și în dimineața acestei zile, a luat în dezbatere în prezența domnului ministru Gaspar, reprezentant al inițiatorului, al Guvernului, atât proiectul de lege cât și amendamentele care au fost înaintate de grupurile parlamentare ale Partidului Național Liberal, ale Partidului România Mare și ale Partidului Democrat.

Raportul care a fost întocmit în urma dezbaterii la nivelul comisiei este un raport favorabil, iar eu nu pot decât să-l susțin și să rog plenul Camerei Deputaților în numele comisiei să voteze acest raport, așa cum a fost el înaintat fiecărui membru al Camerei Deputaților. Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu, domnule președinte.

În raport au fost o serie de amendamente respinse, circa 20. Dacă cineva vrea să susțină... Domnule Nicolăescu, vă rog. Numai o clipă. Poftiți, domnule Bolcaș.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Tot procedură doream și eu, domnule Bolcaș, dacă nu vă supărați.

Domnule președinte, sunt două lucruri de spus aici.

În primul rând, proiectul de lege a sosit la casetă, la deputați ieri după ora 16.00; nu s-a respectat termenul legal pentru întocmirea și depunerea de amendamente la comisie.

Al doilea lucru, și de aceea eu cred că nu putem discuta raportul acum. Și al doilea lucru, raportul a fost distribuit în urmă cu aproximativ o jumătate de oră în această sală. Ca atare, nu se poate discuta în acest moment pe proiectul de lege și ca atare, vă rog să suspendați această dezbatere.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Nicolăescu, ceea ce spuneți dumneavoastră este perfect adevărat, dar ieri, în cadrul ședinței de birou, ne-am consultat cu liderii tuturor grupurilor parlamentare, le-am supus atenției acest lucru. În cadrul ședinței de plen de ieri care ați lipsit, am anunțat faptul că deputații sunt invitați să-și depună amendamente, explicând că membrii Comisiei de administrație publică s-au întâlnit încă în cursul zilei de ieri, au stabilit de comun acord să mai lase timp pentru amendamente, plecând de la caracterul de urgență al acestei legi, deci, nu a fost decât o întâmpinare în ceea ce privește ajutorul pe care vi l-am cerut dumneavoastră ca partid de opoziție.

Domnule Bolcaș, vă rog.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu sunt un om de cuvânt. Într-adevăr, în ședința Biroului permanent, reprezentanții tuturor partidelor politice în Biroul permanent au fost de acord să dezbatem acest proiect de lege astăzi în condițiile întocmirii raportului. Comitetul ordinii de zi din care am cinstea să fac parte nu a avut nici o obiecțiune și nu pot face nici un fel de obiecțiune în fața domniilor voastre asupra acestui acord intervenit.

Problema este alta. Dacă am fi avut raportul întocmit până la această oră, pentru că așa ni s-a spus și așa a fost convenția noastră, am fi constatat că în raportul prezentat, la amendamentele lejer respinse, nu fac nici un comentariu la această oră, de la pct.7, pag.4, pag.5, pag.6, pag.7 și pag.8 nu există nici motivarea amendamentului și nici motivarea respingerii în comisie. Din acest punct de vedere, raportul este informal, eu susțin în fața domniilor voastre că aceste amendamente nu au fost discutate în comisie și din acest punct de vedere nu putem să-l dezbatem astăzi; cu toată bunăvoința noastră și cu tot caracterul nostru constructiv, acesta nu este un raport care să poată să fie dezbătut de plen. Vă rog să apreciați.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, domnul Nicolăescu.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte, sper să se înțeleagă clar ce spun. Nu este vorba că ne luăm cuvântul înapoi, este vorba de altceva, este vorba că Biroul permanent și Comitetul ordinii de zi nu pot să încalce regulamentul. Aceste organisme de conducere nu pot să stabilească alte termene decât regulamentul. Aceasta este problema. Cine ne dă nouă voie să încălcăm regulamentul?

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Nicolăescu, nu a fost încălcat regulamentul, suntem în termenul de 5 zile, nu interzice nici un regulament să faci mai repede de 5 zile și să pui în discuție un raport. Domnul Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Încă de la început, la observația domnului deputat Bolcaș, liderul Grupului parlamentar al PRM, este necesar să fac următoarea precizare. Comisia a luat în dezbatere și s-a pronunțat în urma unor dezbateri contradictorii asupra fiecărui amendament care a fost depus la comisie și în primul rând, asupra amendamentelor pe care domnul Bolcaș le-a depus în numele grupului pe care-l conduce. Este adevărat că pentru motive de operativitate, să ne înscriem într-un termen și o oră rezonabilă pentru a intra în dezbatere acest raport, am renunțat la ultimele articole în a prezenta motivația în raport, apreciind că de la tribuna Camerei Deputaților, cei ce au depus amendamente în cadrul comisiei vor avea posibilitatea să le susțină și să le motiveze, în așa fel încât Camera să fie în deplină cunoștință de cauză atunci când își va exprima votul.

Acestea au fost argumentele pe care le-a avut în vedere comisia atunci când a redactat raportul în forma în care este prezentat astăzi și considerăm că acest lucru nu este de natură a împiedica dezbaterea, ci, dimpotrivă, sunt elemente care justifică o atitudine de operativitate în dezbaterea acestui proiect de lege care, de altfel, știm cu toții, a fost aprobat a se dezbate în procedură de urgență. Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc. Domnul Bara.

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulțumesc, domnule președinte. Eu aș dori tot o problemă de procedură, eu aș ruga pe domnul Bolcaș, care a semnat amendamentele propuse de către PRM, să vină aici în fața microfonului, să citească motivațiile pe care le-a făcut la amendamentele respective. dacă dânsul, în amendamentele pe care le-a scris, nu și-a făcut motivația, de ce am face-o, noi, comisia, puteam noi să motivăm în locul dânsului amendamentele propuse de către dânsul? Mă îndoiesc. Deci, motivul acesta este. Unul dintre motive acesta este. Dacă cei care au propus amendamentele, și nu este numai cazul dânsului ci și alți colegi, au dat și motivația, până la pct.3 de exemplu, art.20, au existat motivații din partea celor care au propus amendamentele, am trecut și noi în raport. Unde dânșii nu și-au motivat amendamentele, să mă scuze, dar nu puteam să le motivăm noi. Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc. Domnul Bolcaș.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Acuma noi trebuie să ne limităm la capacitatea de înțelegere a fiecăruia cu privire la modul în care se motivează sau nu amendamentele, dar ca să înțeleagă și distinsul nostru coleg pentru că toate amendamentele depuse de noi au motivarea succintă pe care o cerea operativitatea, eu vă spun altceva. Din raportul comisiei lipsește tot, o comisie nu poate să admită sau să respingă fără să scrie dacă amendamentul este admis sau respins; o comisie nu poate să respingă ceva fără o motivare, nu ne putem bate joc de propriul nostru statut. Repet, nu vreau să fiu distructiv, vroiam să discutăm acest proiect de lege important astăzi, dar în aceste condiții nu se poate.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Marcu Tudor viteazul.

Domnul Tudor Marcu:

Vladimirescu, viteazul nu e, e Mihai.

Mulțumesc, domnule președinte, și pentru că mi-ați arătat și ce istorie cunoașteți, vă răspund și eu că este bine să fim atenți și la ce argumente aducem, mai ales din funcția de președinte al comisiei pe care o reprezintă domnul Oltean și care motivează așa. Dacă ați adus amendamentul, motivația amendamentului o știți dumneavoastră și v-o susțineți atunci când e cazul. Dacă domnia sa, ca de obicei, atâta a înțeles din democrația prin care funcționează Parlamentul României, este pentru a nu știu câta oară când eu o contest, în concepția pe care o are domnia sa și îi spun că nu numai pentru noi am pus amendamentele și motivația acestor amendamente nu ține de înțelegerea noastră, pentru că noi le-am făcut, motivația respingerii acestor amendamente trebuia să fie pentru toată lumea, ca fiecare dintre noi să înțeleagă despre ce e vorba și să poată discuta în cunoștință de cauză. Domnia sa ne-a și dat votul de la început: nu ne interesează motivația, noi, oricum, votăm altfel. dar poate erați atenți la motivația mea și la aberația motivației, eventuală, a comisiei, de respingere și erați de acord cu votul meu.

Nu este neapărat nevoie să veniți și să influențați în acest mod absolut superficial și penibil votul colegilor dumneavoastră, mai ales că îi și jigniți, domniile lor stau degeaba în bancă, nu trebuie să aibă și dânșii, dumneavoastră, motivațiile în față, ale noastre și ale comisiei, pentru ca să votați în cunoștință de cauză? Chiar suntem toți o masă de manevră? Aceasta nu e democrația pe care de nu știu câte ori o prezintă cu persiflare și cu ironie domnul Oltean. Sunt împotriva unui asemenea comportament în Parlamentul României.

De aceea, eu solicit să se ducă înapoi în comisie, care, superficial, pentru a nu știu câta oară, a muncit, aceste amendamente, să se uite atent asupra lor că nici măcar nu s-a uitat, nici măcar nu au spus dacă sunt admise sau respinse, pur și simplu le-au trecut așa, ca gâsca prin apă. Aceasta este comisia pe care o reprezintă domnul Oltean?

Eu, în poziția de vicepreședinte al Comisiei de apărare, și colegii mei care conduc ședința Comisiei de apărare nu avem un asemenea comportament. Dacă ne veți prinde în situația aceasta, îmi fac mea culpa și sunt capabil să-mi asum orice responsabilitate și pentru sancțiune, așa cum de altfel îl atenționez și eu pe domnul Oltean să nu mai vină cu asemenea superficialități în plenul Parlamentului. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc. Aveți posibilitatea să vă susțineți amendamentele respinse în plenul Camerei și să primiți și răspunsul și motivarea fiecărui amendament respins.

Trecem să discutăm raportul comisiei pe amendamente respinse. Domnul Bolcaș.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte, nu insist, dar s-a făcut o propunere procedurală de retrimitere la comisie pentru a se întocmi un nou raport corespunzător regulamentelor și cutumelor. Rog să o supuneți la vot. Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Dobre, vă rog.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule președinte, pentru că discuțiile sunt aprinse, noi cerem o pauză de consultări cu liderii.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, sunt de acord, o pauză de 10 minute. Invit liderii în biroul domnului Dorneanu.

 

- după pauză -

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Stimați colegi,

La întâlnirea liderilor de grup s-a stabilit să supunem la vot retrimiterea sau nu la comisie și în funcție de rezultatul votului, plenul decide.

Am rugămintea să luați loc să trecem la vot.

Cine este pentru retrimiterea proiectului de lege la comisie? Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă?

Deci, cu 38 de voturi pentru și 152 împotrivă proiectul de lege intră în discuție.

Vă rog, domnule Bolcaș.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte, vă mulțumesc că ați supus la vot această propunere pentru ca să stabilim exact cine își asumă responsabilitatea pentru această manieră de lucru a Camerei Deputaților, cei care au votat împotriva retrimiterii la comisie. Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu, domnule Bolcaș.

Intrăm pe raportul comisiei - amendamente respinse. Domnul Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În cadrul amendamentelor respinse, primul amendament este amendamentul Grupului parlamentar al PD. În ce constă acest amendament?

Potrivit Constituției și mă refer aici la art.102 alin.2 din Constituție, Guvernul este alcătuit din prim-ministru, miniștri și alți membri stabiliți prin lege organică. Interpretarea logică și gramaticală a textului constituțional conduce la concluzia că legiuitorul constituant a urmărit să consacre o formulă de guvern fără scară ierarhică interioară. Potrivit acestei interpretări, enumerările într-o propoziție au o semnificație foarte precisă și de vreme ce între funcția de prim-ministru și funcția de ministru este pusă virgulă, rezultă logic că ceea ce urmează după funcția de ministru poate fi ori echivalentul acestei funcții ori mai mic, în nici un caz nu poate fi vorba de o funcție superioară. Ce vrem să demonstrăm prin asta? Că propunerea Guvernului de a introduce categoria miniștrilor de stat ca și o categorie intermediară între primul ministru și miniștri este neconstituțională, pentru că textul Constituției nu a creat în acest sens o asemenea structură a Guvernului. Alți membri stabiliți prin lege organică, formula sub care evident, Guvernul va veni și va spune că trebuie să avem și putem avea miniștri de stat, se referă la alți miniștri de cel puțin același rang ca și miniștrii obișnuiți sau evident, pe ordine pe o scară ierarhică în decădere. Altfel spus, miniștrii delegați sunt pe același palier cu miniștrii, or, miniștrii de stat se situează imediat după primul-ministru. Din acest punct de vedere, am propus eliminarea acestei categorii a miniștrilor de stat și nu pentru considerente politice, că nu am vrea să fie domnul Mitrea, domnul Rus sau altcineva ministru de stat, este voința partidului de guvernământ și voința primului ministru. Din punct de vedere constituțional, pe analiza acestui text rezultă că această categorie nu este posibilă.

În consecință domnule președinte, amendamentul nostru vizează eliminarea miniștrilor de stat din Legea de organizare a Guvernului, întrucât contravine textului Constituției sau se modifică textul legii și se dau miniștrilor de stat atribuții, dar nu atribuții de coordonare a altor ministere, de fapt niște viceprim-miniștri, că de fapt asta este ministrul de stat în concepția legii, este un viceprim-ministru și din moment ce nu avem în Constituție, s-a spus: hai să găsim pe ușa din dos o formulă de a consacra niște viceprim-miniștri care sunt de fapt miniștri de stat.

Atunci, propunerea este să nu le dăm aceste atribuții pe care le conferă legea, pentru că dacă veți consulta legea, veți vedea că acești miniștri de stat coordonează sub conducerea nemijlocită a primului ministru realizarea programului de guvernare acceptat de Parlament într-un domeniu de activitate în care scop conlucrează cu miniștri sau conducători. Deci, el este un ministru cu un rang mai mare, un ministru care coordonează alte ministere. Dacă rămâne la rang de ministru delegat, nu avem nimic împotrivă.

Deci, iată esența amendamentului nostru. Vă mulțumim.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc. Înainte de a da cuvântul domnului Bara și domnului Bolcaș, vreau să intrăm totuși pe lege, să vă supun votului titlul legii în primul rând.

Cine este pentru titlul legii? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Cu 2 abțineri și 15 voturi împotrivă, titlul legii a trecut.

La art.1 a fost acest amendament al domnului Boc, al Grupului PD, de fapt. Are cuvântul domnul Bara din partea comisiei. Domnul Bolcaș înainte.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Întâmplarea face ca distinsul nostru coleg, domnul deputat Boc, să aibă dreptate și să n-aibă dreptate. Să aibă dreptate într-un sens formal, în sensul că denumirea ca atare nu se regăsește în textul constituțional, nu putem adăuga textului constituțional ca atare și să nu aibă dreptate pentru că este vorba numai de o chestiune formală și de pură terminologie. Nu putem nega dreptul primului ministru de a-și organiza măcar acum în ceasul al XII-lea, activitatea după capacitățile domniei sale.

din acest punct de vedere eu v-aș propune o formulă de compromis, în sensul că formularea textului să nu se refere - pot face parte și miniștri de stat care nu sunt prevăzuți în Constituție ca atare - ci, din Guvern pot face parte și miniștri cu însărcinări speciale pe lângă primul ministru, denumiți miniștri de stat. E vorba de o singură categorie, deci este vorba de miniștri cărora li se conferă însărcinări speciale și asta este posibil și pentru că li s-au conferit însărcinări speciale, li se dă denumirea de miniștri de stat. Este aceeași mărie, dar cu altă pălărie, de data aceasta constituțională. Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc. Are cuvântul domnul Bara și pe urmă domnul Gaspar.

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întâi v-aș ruga, având în vedere că suntem în procedură de urgență, vă propun ca timp pentru fiecare articol, având în vedere că avem 6 modificări, să fie 12 minute, deci, în total 15 minute pentru întreaga lege.

Deci propun acești timpi, urmând ca dumneavoastră să-i supuneți aprobării Camerei. Aș vrea întâi să arăt că s-a discutat despre două amendamente: amendamentul de la pct.1 și amendamentul de la pct.2. În ceea ce privește amendamentul de la pct.2, care de fapt era amendamentul domnului Boc, privind eliminarea sintagmei de miniștri secretari de stat, aș dori să arăt că nu este vorba despre ranguri diferite; noi așa am considerat în comisie și din discuțiile pe care le-am avut, unde au participat și o parte din membri PD-ului și chiar și de la PRM, s-a constatat că nu este vorba despre rang, ministrul de un rang și ministru secretar de stat, ci datorită atribuțiilor care le au cei doi miniștri apare această denumire. Sigur că așa cum spunea și domnul Bolcaș în cuvântul dânsului, tot prin același articol din Constituție, prin 102 alin.3, prin lege organică se poate modifica și alte legi organice și cu aceasta vreau să închei.

Deci, comisia așa a considerat: că nu este vorba despre ranguri diferite ci despre atribuții care sunt diferite.

În consecință, vă rog frumos să propuneți plenului Camerei la alin.1 și 2, fiindcă văd că pe amândouă, cele două admise, le-am discutat, aprobarea conform raportului prezentat de comisie.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Supun votului dumneavoastră timpul de dezbatere propus de domnul Bara.

Cine este pentru?

Stați că are domnul Bolcaș o problemă. Vă rog.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Regret, domnule președinte, dar cred că dumneavoastră aveți o problemă. Conform celor convenite și comunicate direct întregului plen, după ce s-a supus la vot propunerea de retrimitere a comisiei, am căzut de acord și ați comunicat și plenului faptul că puteam să ne susținem și să ne motivăm toate amendamentele.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

De acord.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

În aceste condiții nu se mai pune problema unui timp de dezbatere. Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Bine. Aveți dreptate. Vă rog domnule Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur că problemele legate de structura și componența Guvernului trebuiesc interpretate nu numai în legătură cu art.102 alin.3 din Constituție, dar trebuie să ne mai uităm și la art.117 și pe urmă să vedem, într-adevăr, dacă se poate sau nu se poate să se introducă sau să se facă o diferențiere între miniștri și miniștri de stat. Art.102 alin.3 spune: "Guvernul este alcătuit din primul ministru, miniștri și alți membri stabiliți prin lege organică".

Potrivit principiului consacrat de acest text, numărul membrilor și calitatea în virtutea cărora fac parte din Guvern sunt probleme de ordin constituțional, cred că aici nu este nici un fel de problemă.

Deci, din guvern fac parte, în primul rând, primul ministru și miniștri. Întrucât însă art.117 alin.1 stabilește că ministerele se înființează potrivit legii, rezultă că numărul ministerelor și numărul miniștrilor este același. Nu este mai puțin însă adevărat că există posibilitatea ca unii miniștri, unele persoane să aibă calitatea de miniștri, cum ar fi miniștrii de stat, miniștrii fără portofolii dacă, prin lege organică, iar legea organică este legea de organizare a Guvernului, se prevede acest lucru.

noi am venit și am introdus această sintagmă cu miniștri de stat în două texte. În textul de la art.2, care este textul de principiu cu privire la componență și dacă o să luați legea în vigoare, o să vedeți că art.3 alin.1 vorbește despre faptul că Guvernul este alcătuit din primul ministru și miniștri, iar în alin.2, în virtutea textului, partea finală de la 102 alin.3, se spune că din Guvernul pot face parte și am adăugat: alături de miniștri delegați și miniștri de stat.

Pe de altă parte, dacă mergeți la art.37 din lege, la alin.1 - și pe urmă o să vedeți de ce noi am introdus și alin.2 - la alin.1, se spune foarte clar: "primul ministru poate cere Parlamentului înființarea, desființarea sau, după caz, divizarea și comasarea unor ministere". Legat de acest mod de organizare, sigur că implicațiile sunt și asupra componenței Guvernului și atunci am introdus alin.2 la acest text, prin care am spus că primul-ministru poate solicita Parlamentului ca unii dintre miniștri, deci, cei care sunt deținători de portofolii să poată să aibă și calitatea de miniștri de stat pentru coordonarea unor domenii de activitate. Din punctul acesta de vedere, nu există nici un fel de discuție sub aspect constituțional.

De altfel, stimați colegi, dacă vă aduceți aminte, această țară, în legătură cu organizarea Guvernului, a avut două legi: Legea nr.37 din 1990 și Legea nr.90 din 2001. Ce spunea Legea nr.37 din 1990? "Guvernul României este format din primul ministru, miniștri, miniștri de stat și secretari de stat." Pe baza acestui text, Parlamentul, când a aprobat componența Guvernului a luat și a prevăzut, cei care sunt miniștri aveau în conducere ministere, iar ceilalți, cum au fost secretarii de stat - secretar de stat, Dudu Ionescu la Ministerul Apărării era și membru al Guvernului. Deci nu avea calitatea de ministru, dar făcea parte din componența Guvernului în virtutea textului și a listei pe care Parlamentul a aprobat-o.

Vreau să vă spun că, dacă această lege va fi aprobată, Guvernul va veni în fața Parlamentului să propună și să ceară votul de încredere pe modificările în structură și în componența Guvernului.

De aceea, domnule președinte, stimați colegi, vă rog să vedeți că, totuși, textele sunt constituționale, își găsesc explicația și în literatura de specialitate cu privire la modul de organizare și de funcționare a Guvernului și, ca atare, vă rog să aprobați textul așa cum a fost propus de către Guvern.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnul Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Fascinantă, seducătoare și aproape convingătoare argumentația domnului ministru, dar totuși nu poate fi acceptată. Pe bună dreptate, domnul ministru a spus "au mai fost legi de organizare ale Guvernului României care au prevăzut miniștri de stat".

Da, este așa, numai că este vorba de Legea nr.37/1990, adică o lege înainte de intrarea în vigoare a Constituției României din 1991. Și a fost o îndelungă dezbatere în literatura de specialitate, în ce măsură acea lege mai este constituțională, în condițiile în care conținea prevederi contrare textului Constituției din 1991.

Deci pe Legea nr.37/1990 aveam categoria miniștrilor de stat, pentru că așa s-a conceput în 1990, să avem niște viceprim - miniștri, dar care să nu fie numiți viceprim-miniștri, ci să fie numiți miniștri de stat, și să dăm posibilitatea ca în Guvern să fie și secretari de stat cu rang de membru al Guvernului.

Apropo, domnule Bara, aici nu e vorba de miniștri secretari de stat, e vorba de miniștri de stat. Dumneavoastră ați folosit la un moment dat conceptul de miniștri secretari de stat. Nu despre aceștia este vorba aici, în legea aceasta.

În consecință, în anul 2001 s-a pus capăt Legii nr.37/1990 când am adoptat o nouă lege și care respectă exigențele constituționale și pune capăt dezbaterii din literatura de specialitate: primul ministru, miniștri și alți membri stabiliți prin lege organică. Prin alți membri înțelegem miniștri delegați care sunt miniștri, dar cu portofoliu, fără portofoliu pe un domeniu determinat.

În consecință, acum ce se dorește? Se dorește practic revenirea la o formă a legii din 1990 cu viceprim-miniștri. Dacă doream să facem acest lucru am avut la dispoziție revizuirea Constituției. N-a existat nici un amendament de pus pentru a introduce în Constituție calitatea de viceprim-ministru. Puteam s-o facem fără nici un fel de probleme. Acum după încă un an ne-am trezit că ar fi bine să avem în interiorul Guvernului o asemenea structură. Din acest punct de vedere, propunerea formulată încalcă stricto-senso textul Constituției pentru că, așa cum v-am menționat, enumerările într-o propoziție au semnificație foarte precisă. Și, de vreme ce între funcția de prim-ministru și funcția de ministru nu mai există altceva decât virgulă, rezultă logic că ceea ce urmează după funcția de ministru poate fi echivalentul acestei funcții ori mai mic. Și în nici un caz nu poate fi vorba de o funcție superioară. Cred că o interpretare, și-i rog pe cei care fac analize lingvistice, analize gramaticale să vină și să ne spună dacă acest lucru se justifică din punct de vedere lingvistic, dincolo de interpretarea lingvistică, interpretarea logică și politică ne conduce la acest lucru. Iată, încă o dată, motivul pentru care noi solicităm să acceptați amendamentul nostru nu pentru că, repet, am avea noi ceva împotriva reorganizării Guvernului într-o formă sau alta. Este treaba primului ministru, dar avem un cadru constituțional din care nu putem ieși și pe care trebuie să-l respectăm.

Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule președinte,

Vreau să aduc doar două argumente. Susținerea amendamentului ar fi într-o oarecare măsură posibilă, în condițiile în care am vorbit nu de miniștri de stat, ci de viceprim-ministru. În textul nostru este vorba despre miniștri de stat, iar eu îmi permit să aduc o singură argumentație, este o argumentație legată de dreptul internațional comparat.

Această instituție a miniștrilor de stat, a miniștrilor delegați se găsește în legislația multor țări din Uniunea Europeană. Eu am să vă dau un exemplu care îmi este apropiat, este vorba despre Franța. Ori de câte ori se dorește ca o anumită problemă care preocupă un anumit guvern să fie scoasă în evidență, ministrul sau unul dintre miniștri care se ocupă cu domeniul respectiv, sunt numiți miniștri de stat. Vă dau un exemplu, în timpul guvernării Rocard, când au existat multe probleme în domeniul învățământului, se producea o mișcare de reformă în acest domeniu, ministrul învățământului era ministru de stat pentru problemele respective și cuprindea tot domeniul acesta social. Pentru ca să vedeți că aceasta este logica textului, am să vă dau alt exemplu. Instituția ministrului delegat este instituția prin care primul ministru deleagă pe o problemă specifică, tot așa arzătoare, un anumit membru al cabinetului. Este cazul să aduc din nou în discuție legislația franceză când au apărut probleme, în legătură cu aglomerațiile orașelor, a existat și există și acum în Guvernul Francez un ministru delegat pentru problema orașelor.

În aceste condiții, textul constituțional este mai mult decât acoperitor, pentru că nu este vorba de un alt nivel ierarhic între primul ministru și miniștri, toți aceștia sunt miniștri, în afară de primul ministru care îndeplinește funcția de șef al Guvernului, deci șef al cabinetului, și acești miniștri, în funcție de această concepție și de niște priorități, îndeplinesc niște atribuții. Acesta este sensul constituțional și este suficient acoperitor în art.102 alin.3.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc. Domnul Marcu Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc.

Eu vă propun să fim cât mai scurți, pentru că e firesc ca primul ministru să-și organizeze așa cum crede de cuviință Guvernul, și să-și înființeze niște funcții cum crede de cuviință și, de fapt, și cum votăm noi, pentru ca acesta să funcționeze bine, mai ales în situația asta destul de dificilă în care se află țara noastră. Dar nu din vina noastră. Nu am putut să scap fraza asta.

Dar, în Constituție spune că abia am votat-o. Noi nu. Doar cei care au votat-o. Guvernul este alcătuit din primul ministru, miniștri, miniștri și alți membri ai Guvernului. Să înțeleg că acești miniștri secretari de stat intră la etc.? La alți membri ai Guvernului? Pentru că dacă se dorea, nu, să nu-mi spună mie distinsul nostru coleg că nu există o ierarhizare aici, ministrul secretar de stat, imediat după primul ministru.... Ministru de stat, bun, era înainte secretar de stat. Nu este pe o poziție ierarhic superioară, chiar dacă nu recunoaștem noi, pentru că altfel, am încălca puțin prevederile Constituției, dar această poziție există. Și, ca atare, întrebarea este: se dorește cumva ca acești secretari de stat, miniștri de stat să fie prin votul nostru băgați acolo la etc., la "și alți miniștri"? Atât am vrut.

Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul Bădoiu.

Domnul Corneliu Bădoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Aș dori să-l informez pe domnul Emil Boc că, potrivit alin.3 al art.102 din Constituție, nu se stabilește nici un fel de ierarhizare între membrii Guvernului. Se face o enumerare a compunerii Guvernului: prim-ministru, miniștri și alți membri stabiliți prin lege organică, punct și nimic mai mult. Aș vrea să-i mai amintesc colegului nostru, față de care am tot respectul și știe că, de fapt, un guvern este un organ colegial de conducere, așa stând lucrurile, nu are nici o importanță cum vor fi denumiți cei care urmează să constituie sau să completeze echipa premierului Năstase. Vă rog să fiți de acord cu propunerea dezbaterii.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Boc și după aceea trecem la vot.

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

De data aceasta voi mai folosi doar un argument de autoritate. Această interpretare, pe care v-am prezentat-o dumneavoastră, aparține în literatura de specialitate și domnului senator Antonie Iorgovan, nu facem parte din aceeași familie politică, dar facem parte din aceeași familie profesională și îi respect punctul de vedere. În tratatul de drept administrativ, volumul I la pag.133, exact acest argument, în 1996 din acel volum, acest punct de vedere îl susține.

Așa că, domnule Bădoiu, nu mă aveți doar pe mine de partea acestei interpretări, ci și pe părintele Constituției, care a participat la elaborarea Constituției din 1991, textul n-a fost modificat, are o asemenea interpretare. Din acest punct de vedere nu vreau să mai reiau celelalte argumente, am folosit acest exemplu din literatura de specialitate pentru a demonstra că, într-o interpretare constituțională viguroasă și strictă, categoria miniștrilor de stat nu pot apărea. Să nu uităm că acest proiect de lege merge la Senat în cameră decizională. Ar fi bine să o corectăm încă de aici această soluție.

Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, având în vedere că textul din 1996 mai poate fi modificat.

Domnul Árpád Francisc Márton.

Domnul Árpád Francisc Márton:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Sunt surprins de aceste susțineri de la acest microfon. În primul rând, ni se promite o interpretare strictă a textului prin care ni se va demonstra că este contrar Constituției înființarea acestui text. Eu așa știu că atunci ar trebui să existe o enumerare concretă de funcții la care se pune punct. Orice enumerare care se termină cu "și alții", gata. Deci nu se mai susține, trecem la interpretare literară și fantezistă cum că ar trebui să fie mai mare decât miniștrii. Pot să zic că pot să fie măcar doi miniștri - un prim-ministru și mai vedem, după cum hotărâm prin lege organică.

Mai mult, ni se aduce aici un alt argument istoric. În 1996, deja s-a argumentat într-o lucrare de drept constituțional cum că, conform constituției din 1991, cred, nu pot să existe miniștri de stat. Îmi aduc aminte de un guvern în care mi se pare că și PD-ul era parte și parcă erau și acolo niște miniștri de stat.

Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc și eu.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Boc.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Cu 52 de voturi pentru și 176 voturi împotrivă, amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la pct.2 al PRM-ului.

Cine este pentru?

 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Nu s-a discutat, domnule președinte.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

L-ați ridicat, domnule Bolcaș, nu mai discutăm acum. Fantastic! Păi, nu ați ridicat... despre ce ați vorbit mai înainte?

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Am vorbit despre amendamentul și am susținut amendamentul domnului Boc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Ați susținut amendamentul domnului Boc, făcând apel la amendamentul de la pct.2.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da, dar aici este o problemă.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Bun, hai susțineți-l, am înțeles, atunci aveți cuvântul.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Nu aș fi intervenit și nu voi interveni de câte ori ideea se repetă, ci nu mai o voi puncta, că este amendamentul nostru, aici intervine o problemă specială. Și anume, textul așa cum este redactat, "din Guvern pot face parte și miniștrii de stat, precum și miniștrii delegați cu însărcinări speciale etc." creează posibilitatea și creează ideea că miniștrii de stat sunt alții, pot să fie alte persoane decât miniștrii membri ai Guvernului. Aceasta este o problemă deosebit de importantă, pentru că în condițiile acestui articol pot numi ministru secretar de stat pe oricine altcineva care nu are calitatea de miniștri.

Comisia a înțeles și ea același lucru și mi-a replicat, potrivit art.102 din Constituție, prin lege organică se pot stabili și alți membri ai Guvernului, ceea ce este corect. Dar, de data aceasta, venim în contradicție cu însăși ideea legii și cu un text care modifică art.37, este la pct.7 din proiectul de lege, art.1 pct.7 în care se precizează în mod expres că miniștrii de stat sunt desemnați dintre membrii Guvernului. Pentru ca să nu existe coliziune între aceste două articole, am propus ceea ce este firesc și cred că a fost și intenția că dintre miniștrii care compun Guvernul se pot desena miniștri de stat, precum și miniștri delegați. Altfel, rămâne o contradicție directă între două texte diferite.

Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Bolcaș.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Sunt 54 de voturi pentru și 150 împotrivă, amendamentul a fost respins.

Domnul Brudașcu.

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte de ședință,

Având în vedere că nu ați acceptat amendamentele propuse nici de Grupul PD, nici de Grupul PRM, totuși se impune o corecție a textului pe care legea în forma adusă la cunoștința noastră o are: "Din Guvern pot face parte și miniștrii, precum și miniștrii delegați", pentru că nu e vorba de miniștri oarecare, ci din miniștrii care sunt membri ai Guvernului și, prin urmare, este nevoie de această precizare gramaticală în text.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Se aprobă. Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră art.1 al legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 130 de voturi pentru, 54 voturi împotrivă, art.1 a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră pct.1 din textul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 130 de voturi pentru și 54 de voturi împotrivă, pct. 1 a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră pct.2 din textul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 130 de voturi pentru și 55 de voturi împotrivă, pct.2 a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră pct.3 din proiectul de lege.

Cine este pentru? Vă rog, domnule Bolcaș.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte,

Aici este o problemă pe care o consider generică și revine în toate obiecțiunile noastre. Ea se însumează sub un singur titlu, modul în care se constituie Cancelaria primului ministru.

Este vorba de crearea unei structuri administrative, este vorba de crearea unei structuri cu personalitate juridică, este vorba de înzestrarea, învestirea șefului acestei structuri cu atribute de ordonator principal de credite. Aș vrea, pentru economie de timp, să subsumez toate obiecțiunile pe care le am la toate aceste articole și să mă refer, atunci când le vine rândul, numai la câte o diferență specifică mică și să-mi permiteți să dezvolt generic această problemă. Comisia răspunde la toate obiecțiile noastre privind constituirea Cancelariei primului ministru. În mod stereotip, acest organism se regăsește în majoritatea statelor europene, are personalitate juridică, tocmai asta criticăm, și urmează să asigure îndeplinirea programelor și acțiunilor guvernamentale în vederea integrării României în Uniunea Europeană.

Iertați-mă, dar de unde visează comisia acest lucru? Ca să știți atribuții ale unui organism pe care îl creezi, aceste atribuții trebuie să fie bine sintetizate și nu poți scăpa acestui proiect de lege. Nu poți să constitui un organ al administrației, să-i conferi personalitate juridică prin lege, să-l învestesc pe conducătorul acestuia cu atribuții de ordonator principal de credite, fără să știu sfera atribuțiilor sale. Mi se va răspunde și, de altfel, în discuțiile purtate, mi s-a și răspuns și poate, e un argument de ținut seamă ca atunci când constituim ministere, lege de organizare și funcționare a ministerelor, hotărârea de organizare și funcționare a ministerelor se dă ulterior, și așa se va face și cu această cancelarie a primului ministru.

Argumentul nu poate să fie reținut pentru că ministerele sunt create prin actul constituțional și atribuțiile ministerelor ca persoane juridice de drept public și privat sunt prevăzute în Constituție.

Nu există persoană juridică constituită chiar prin efectul legii căruia să nu i se fixeze obiectul de activitate. În afară de interesul unei acuratețe juridice pe care v-o propun, fără de care nu avem personalitate juridică, chiar dacă veți vota acest text care este, în felul lui, o bazaconie, vă rog să constatați că se menține în organizarea Consiliului de Miniștri și Secretariatul general al Consiliului de Miniștri.

Ce atribuții revin unora, ce atribuții revin altora, cum nu se vor călca pe picioare sau cum nu se vor bate pentru aceste atribuții, această lege trebuia să stabilească.

Nu mă interesează, acum i se acordă unei persoane deja nominalizate pentru un post care nu există, și o mai mare sfidare la adresa unui vot al Parlamentului eu nu am mai întâlnit. Domnul Alin Teodorescu deja dă, în calitate de cancelar neînvestit de noi, interviuri în ziarul "Adevărul". Nu mă interesează persoana pentru care se creează acest post. Nu mă interesează că atributele primului ministru cuprind și faptul de a-și organiza mai bine activitatea. Pe mine mă interesează să organizeze legal și să nu sfideze Parlamentul. De aceea, ne-am pronunțat pe toate amendamentele și am vorbit de principiu pe toate împotriva înființării acestei..., nici măcar struțo-cămilă nu pot s-o numesc, a ceea ce nu există și nu va exista din punct de vedere juridic în pofida acestei legi.

Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu, domnule Bolcaș.

Acum vreau să consult sala la o problemă. Având în vederea că suntem sub lupa presei și ne-am apropiat de ora 13,00, când normal ar trebui să se întrerupă programul, vă consult dacă sunteți de acord să prelungim programul până la epuizarea ordinii de zi.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate. Vă mulțumesc.

Domnul Bara, vă rog.

Domnul Liviu Radu Bara:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că toată dizertația pe care a făcut-o aici domnul Bolcaș se referă la art.21, nu la art.15 pe care îl discutăm noi. Deci motivația pe care a făcut-o la amendamentul pe care l-a făcut dânsul la art.15 lit. c) este următoarea: "Constituirea Cancelariei primului ministru conduce la crearea de posturi cu un statut privilegiat cărora nu li se aplică prevederile Legii statutului funcționarilor publici". Nu discutăm despre treaba asta la art.15, discutăm la art.21. Deci, însăși motivația pe care a făcut-o dânsul cred că nu se referă la acest articol. Probabil la art.21 vom discuta ceea ce a spus dumneavoastră.

A fost o întrebare... de unde știau cei din comisie că ce funcții sau ce atribuții vor avea cei din ".. dacă aveați timp și nu vă uitați, vă uitați și peste expunerea de motive, în expunerea de motive scrie clar. Chiar la ultimul paragraf din prima pagină, eu cred că și comisia de acolo știa. Eu aș vrea totuși să țineți cont că din cadrul comisiei fac parte 4 membri ai PRM-ului care nu cred că au votat, chiar dacă au votat împotrivă, nu puteți să spuneți că nu s-au discutat în comisie asemenea amendamente.

În proiectul inițial de lege la alin.5 la art.22 vă citez, domnule Bolcaș, scrie așa: "Secretariatul general al Guvernului asigură prin aparatul propriu continuitatea derulării operațiunilor tehnice aferente actelor de guvernare, constituind elementul de legătură și stabilitate a Guvernului". Asta am aprobat în 2001. Deci, asta este aprobată. Nici măcar nu l-am modificat art.22.

În consecință, domnule președinte, la pct.3 de pe ordinea de zi, la lit. c) art.15, vă rog la cele două propuneri, că sunt două propuneri ale PRM și PNL de eliminare a pct.3, vă propun să supuneți Camerei aprobarea pct. 3, așa cum a ieșit din raportul comisiei.

Urmând, sigur, că la pct.21 art.21 să discutăm despre ceea ce spunea domnul Bolcaș.

Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Are cuvântul domnul Bolcaș.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Am dreptul la replică, vă rog, domnilor colegi, să-l priviți pe colegul nostru, este primul deputat care nu știe că se aplică un text al legii și nu expunerea de motive.

Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Are cuvântul domnul Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am impresia că prin intervenția făcută de colegul nostru, dânsul a făcut intervenția numai pe lectura proiectului de lege, fără ca totuși să citească în paralel și legea în vigoare, pentru că atunci ar fi înțeles care este semnificația acestor modificări. O aveți, dar nu ați avut timp să o citiți, probabil. Vreau să vă spun că în ceea ce privește modificarea de la pct. 3, la lit. c) a art. 15, o să vedeți că în cadrul Secțiunii a IV-a din Legea nr. 90/2001 de organizare a Guvernului, care se referă la primul-ministru, la art. 15 se precizează în felul următor: "Primul-ministru numește și eliberează din funcție".

Iar la lit. c) despre ce era vorba? De personalul din cadrul aparatului de lucru al primului-ministru. Acest aparat de lucru al primului-ministru, sigur că într-o formă revăzută și adaptată la noile cerințe în ceea ce privește sarcinile actuale ale Guvernului, se organizează sub această formă și sub această denumire de cancelarie a primului-ministru. Deci, nu va mai exista această noțiune de aparat de lucru, care, de altfel, este o noțiune din trecut și nu o s-o găsiți la nici un guvern din statele europene, unde funcționează ca formă, ca structură pentru îndeplinirea sarcinilor primului-ministru, cancelaria primului-ministru.

Cât privește statutul acestei cancelarii, sigur că ea, pentru că va avea responsabilități deosebite, va avea și un statut deosebit. Ea se organizează în subordinea directă a primului-ministru și este organ de specialitate.

Pe de altă parte, pentru a avea calitatea de ordonator principal de credite trebuie să aibă și personalitate juridică, iar în ceea ce privește atribuțiile și modul de organizare, sigur că acestea nu puteau fi stabilite în această lege, care este legea de regim de organizare și funcționare a Guvernului și a ministerelor.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Bara.

Domnul Radu Liviu Bara:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu aș vrea să-mi explic răspunsul pe care l-am dat la nedumeririle domnului avocat, nu-i spun numele. Fiindcă dânsul își făcea probleme că cei din comisie nu au înțeles cu ce se ocupă această lege.

Țin să vă anunț că au înțeles, inclusiv și colegii dumneavoastră. Că nu sunt de aceeași părere cu dumneavoastră, aceasta este cu totul altă problemă. Să știți că am înțeles foarte bine și legea și articolele.

Sigur, eu mi-am permis, că s-ar putea ca, totuși, în lege, prin "Expunerea de motive" pe care probabil nu a fost timp să o citiți, și s-au făcut amendamente, probabil că dacă o citeați, aflați și dumneavoastră cu ce se ocupă această lege. Așa că nu vă faceți nici un fel de probleme, să fiți liniștiți, comisia sigur a înțeles.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul P.R.M.-ului, susținut de domnul Bolcaș.

Cine este pentru?

Cine este împotrivă?

Cu 53 de voturi pentru și 173 împotrivă, amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră pct. 3 din textul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 173 voturi pentru și 51 împotrivă, pct. 3 a fost aprobat.

Trecem la pct. 4 din lege.

Domnul Bolcaș are un amendament.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog să luați act de amendamentul pe care l-am susținut. Este pentru eliminarea acestei cancelarii a primului-ministru din structura actului normativ.

Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Bolcaș.

Cine este pentru?

Cine este împotrivă?

Cu 54 voturi pentru și 174 împotrivă, amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră pct. 4 din lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă?

Cu 174 voturi pentru și 54 împotrivă pct. 4 a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră pct. 5 din lege.

Domnul Bolcaș are un amendament.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Aceeași situație, de eliminare a acestei cancelarii a primului-ministru din structura aparatului guvernamental.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Bolcaș.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 54 voturi pentru și 174 împotrivă amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră pct. 5 din lege.

Vă rog, domnule Coifan.

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Amendamentul nostru se referă la faptul că noi dorim ca șeful cancelariei primului-ministru să aibă calitatea de ordonator secundar de credite.

Chestiunea este foarte simplă. În aparatul de lucru al Guvernului există trei categorii: există cancelaria primului-ministru, secretariatul general al Guvernului și alte departamente.

În această situație ne găsim cu o dublă calitate de ordonatori principali de credit: pe de o parte, secretarul general, iar pe de altă parte, șeful cancelariei. Credem că se dublează și se mărește aparatul de lucru propriu al ordonatorului principal de credite, ceea ce este și împotriva reducerii birocratizării și împotriva transparenței.

Considerăm că șeful cancelariei trebuie să aibă doar calitatea de ordonator secundar de credit, pentru că bugetul este bugetul Guvernului și este bugetul de stat și nu poate exista un buget separat al cancelariei primului-ministru, decât dacă se urmărește altceva decât ceea ce a fost expus în "Expunerea de motive".

Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Supun votului dumneavoastră amendamentul P.N.L.-ului.

Cine este pentru?

Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 54 voturi pentru și 174 împotrivă, amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră pct. 5 din lege.

Cine este pentru?

Aveți amendament? Vă rog, domnule Coifan.

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Amendamentul nostru este: "Conducerea compartimentelor din cadrul cancelariei se asigură de personal cu funcții de conducere". Am eliminat "după caz" și pe "demnitari", pentru că considerăm că în momentul în care cancelaria este populată cu demnitari se urmărește altceva decât asigurarea propriei cancelarii a primului-ministru.

Prin urmare, coroborând cu Legea funcționarului public, credem că ar trebui să eliminăm demnitarii din text.

Acesta este amendamentul nostru.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Coifan.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă mulțumesc.

Cu 54 voturi pentru și 174 împotrivă, amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră pct. 5 din lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 174 voturi pentru și 55 voturi împotrivă, articolul a fost aprobat.

Trecem la pct. 6 din lege.

Cine este pentru?

Amendament, vă rog, domnule Coifan.

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Noi propunem la pct. 6, la paragraful 4: "Guvernul aprobă proiectul bugetului propriu, care face parte din bugetul de stat, și urmează procedurile aprobării potrivit Legii finanțelor publice".

Ministrul pentru coordonarea secretariatului general al Guvernului sau, după caz, secretarul general al Guvernului este ordonatorul principal de credite pentru aparatul de lucru al Guvernului, definit conform art. 20.

Urmează aceeași logică, în sensul că bugetul propriu va face parte din bugetul de stat și nu se include în bugetul de stat. Este o diferență de nuanță semnificativă. A se include în bugetul de stat înseamnă că eu îmi fac bugetul și apoi îl lipesc la un buget pe care Guvernul îl propune spre aprobare Parlamentului.

Vă rog să reflectați la această diferență de nuanță. Vă mulțumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Gaspar, vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Redactarea textului este la fel ca și la Parlament. Camera Deputaților își aprobă bugetul, Senatul își aprobă bugetul, care se include în bugetul de stat. Aceasta este formula din Legea nr. 500 cu privire la Legea finanțelor publice.

În ceea ce privește calitatea de ordonator principal de credite, lucru acesta l-am tranșat atunci când am discutat la punctul respectiv, în legătură cu organizarea cancelariei și cu statutul pe care-l are șeful cancelariei, de ordonator principal de credite, și deci actualul buget al SGG-ului se va disjunge în două părți: partea care va reveni noii structuri, care este cancelaria, și partea pentru secretariatul general al Guvernului.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Coifan.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Cu 54 voturi pentru, 176 împotrivă și o abținere, a domnului Marcu, amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră pct. 6 din textul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Cu 176 voturi pentru, 54 împotrivă și o abținere, pct. 6 a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră pct. 7 din lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 176 voturi pentru și 55 împotrivă, pct. 7 a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră pct. 8 din textul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 176 voturi pentru, 54 împotrivă și 2 abțineri, pct. 8 a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră art. II din lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Cu 176 voturi pentru, 54 împotrivă și o abținere, art. II a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră art. III.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Cu 176 voturi pentru și 55 împotrivă art.III a fost aprobat.

Cu aceasta, legea trece la votul final.

Vă mulțumesc.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 29 noiembrie 2021, 7:42
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro