Virgil Popescu
Virgil Popescu
Ședința Camerei Deputaților din 24 februarie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.18/04-03-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 24-02-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 24 februarie 2004

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.4 Virgil Popescu - declarație politică ce are ca subiect introducerea serviciului de telefonie mobilă "Busola" de către operatorul "MOBIFON";

 

Domnul Corneliu Ciontu:

  ................................................

Dau cuvântul domnului Virgil Popescu. Va urma domnul Pavel Cherescu.

Domnii deputați Ștefan Baban, domnul Tiberiu Sbârcea și doamna Olguța Vasilescu au depus la secretariat.

Domnul Virgil Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi are ca subiect introducerea serviciului de telefonie mobilă "Busola" de către operatorul "MOBIFON".

În urmă cu o săptămână, unul dintre cei mai mari operatori de telefonie mobilă din România a introdus în exploatare serviciul de afișare către utilizatori a locației stației de bază disponibile teritorial, prin care se pot efectua legăturile de telecomunicații pentru utilizatorii aflați în aria sa de acoperire. Apare, astfel, avantajul orientării utilizatorilor mobili autohtoni turiști sau străini aflați în arii geografice nestrăbătute în mod curent și posibilitatea observațiilor sau eventual a reclamațiilor privind calitatea serviciului în anumite zone identificate, ceea ce poate conduce la îmbunătățirea traficului în telefonia mobilă.

Serviciul poate fi activat și utilizat sau neactivat printr-o simplă selecție din meniul aparatului care are un astfel de program. Cu toate acestea, nu puține au fost reacțiile negative din partea unor utilizatori care au interpretat acest serviciu a cărui utilizare se află la dispoziția și decizia lor, ca fiind o încercare de identificare a deplasării lor zilnice și a localizării lor într-un anumit moment. Suspiciunea față de un operator privat de telefonie mobilă cu un statut și reglementările legislative foarte precise a fost extinsă imediat asupra serviciilor de informații și în special asupra Serviciului Român de Informații, a căror corectitudine, în stricta aplicare a legilor, a fost pusă la îndoială.

Serviciul GSM este utilizat în țările europene din 1992, în urma deciziilor luate de Conferința Europeană de Poștă și Telecomunicații, susținute și de Comisia Europeană, iar specificațiile tehnice, pe baza cărora funcționează, însumează peste 6 mii de pagini.

În 1993, erau deja 70 de țări semnatare pentru aplicarea sistemului GSM. Comentariile în necunoștință de cauză, suspiciunile absolut nefondate, acuzele nejustificate ne plasează ca o țară care a utilizat telefonia mobilă în scopul de interceptare ilegală, în afara practicii europene asupra utilizării serviciilor.

În consecință, aprecierea europeană asupra responsabilității cu care tratăm normele europene pe care le-am acceptat în momentul aderării României la grupul țărilor utilizatoare nu poate fi foarte favorabilă. Dar nu numai respectarea înțelegerilor, normelor și standardelor internaționale din acest mediu al telecomunicațiilor este apreciată negativ.

Suspiciunea iresponsabilă, absolut nefundamentată și gratuit dirijată către serviciile de informații ale statului poate ridica semne de întrebare pentru un observator extern, cu atât mai mult cu cât este propagată din interior și, uneori, din zona unor funcții sau preocupări politice.

Dacă din mulțimea observatorilor externi ne referim numai la investitorii străini care vor să se implice în economia românească, trebuie să recunoaștem realul deserviciu asupra climatului de siguranță pe care-l pot avea intervențiile de acest fel.

Dacă ne referim la posibilele aspecte politice ale neîncrederii și acuzelor exprimate prin diverse opinii asupra serviciilor de informații, efectul defavorabil, voit sau nu, este mult mai important și demn de analizat.

Atât timp cât manualele de utilizare descriu cu rigoare tehnică serviciile în cauză și chiar aparatele mobile le conțin în mod clar, se poate pune reacția și în contul unui anumit nivel de înțelegere al utilizatorilor.

Totuși, înlăturând acest aspect real, dar restrâns, este evident util să evaluăm consecințele susținerilor nejustificate, acuzelor nefondate și defavorabile poziției și prestigiului serviciilor de informații, precum și coincidența apariției lor într-un an politic intern și internațional deosebit de important pentru țara noastră.

Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 20 noiembrie 2019, 18:51
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro