Pavel Cherescu
Pavel Cherescu
Sittings of the Chamber of Deputies of February 24, 2004
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.18/04-03-2004

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
25-06-2019
18-06-2019 (joint)
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2004 > 24-02-2004 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of February 24, 2004

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.5 Pavel Cherescu - intervenție legată de hotărârea Sfântului Sinod de a interzice clerului să se implice activ în viața politică a țării;

 

Domnul Corneliu Ciontu:

  ................................................

Dau cuvântul domnului Pavel Cherescu. Va urma domnul Liviu Bara.

Domnul Pavel Cherescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția mea este legată de recenta hotărâre a Sfântului Sinod de a interzice clerului să se implice activ în viața politică a țării.

Vreau să vă arăt că și astăzi fruntași ai partidelor politice vorbesc în disprețul legii față de această chestiune. Citiți și vă cruciți de câtă ignoranță dau dovadă! Citiți ziarul "Ziua" de astăzi.

Revoluția din decembrie 1989 a adus în viața tuturor românilor un dar neprețuit - libertatea - și, odată cu ea, în speranța că vom edifica o Românie democratică, un stat de drept în care drepturile și libertățile cetățenești, înscrise în Constituție, să fie respectate cu sfințenie.

Între cei care au ținut să-și arate atașamentul față de noile valori ale democrației au fost și ierarhii Bisericii Ortodoxe Române care, apoi, ani de zile, nu au scăpat prilejul de a face cunoscute lumii întregi suferințele și nedreptățile pe care clerul și credincioșii ortodocși le-au îndurat în cei aproape cincizeci de ani de comunism ateu. Am crezut atunci că, asumându-și greșelile trecutului - prin celebra expresie "N-am avut curajul să fim martiri" - ierarhii Bisericii Ortodoxe Române au înțeles că a sosit vremea ca și clerul, în baza principiului simfoniei, a bunelor relații între Stat și Biserică, să împlinească porunca Mântuitorului Hristos: "Dați Cezarului cele ce sunt ale Cezarului și lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu" (Mt. 22, 21). Și aceasta în virtutea faptului că preoții ortodocși, mai mult decât toți ceilalți, au slujit și sunt slujitori ai Bisericii strămoșești și ai Neamului românesc.

De la Revoluția din decembrie 1989 a trecut peste un deceniu, timp în care clerul ortodox - ierarhii și preoții deopotrivă - s-a implicat și în viața politică românească promovând, cu devotament și profundă responsabilitate, binele tuturor cetățenilor țării. Ultima manifestare majoră a responsabilității civice asumate de Biserica Ortodoxă Română s-a consunmat la Referendumul național pentru revizuirea Constituției (19 octombrie 2003), când ierarhii, preoții și credincioșii au votat noua lege supremă a țării, care aduce România mai aproape de structurile euroatlantice.

Sunt fapte ce fac cinste Bisericii strămoșești care, de-a lungul zbuciumatei noastre istorii, a împărtășit mereu idealurile poporului și despre care Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist a afirmat: "Principiile democrației și mai ales cele ale libertății fiindu-i proprii, Biserica Ortodoxă Română, majoritară în România, a sprijinit și sprijină, alături de celelalte culte recunoscute, demersurile țării noastre, ale Guvernului, pentru integrarea României în structurile europene și aderarea la NATO".

Sunt cuvinte înțelepte, pline de adevăr, care însă, după recenta hotărâre a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de a interzice clerului - sub aspra pedeapsă a caterisirii - să se implice în viața politică a țării, ne demonstrează că faptele nu sunt totdeauna pe măsura declarațiilor, că ierarhia superioară a Bisericii Ortodoxe Române a alunecat sau este împinsă cu abilitate din umbră (în timpul desfășurării lucrărilor sinodului a fost instigată, cu multă patimă, prin afirmații calomnioase difuzate în paginile ziarelor "Ziua" și "Evenimentul zilei") pe panta unui fundamentalism periculos, ce deschide între ierarhi și preoți o prăpastie greu de trecut. Această gravă tentativă de suprimare a drepturilor și libertăților cetățenești are loc în momentul în care - și poate chiar ca urmare a acestui fapt - în toate sondajele de opinie date publicității în ultima vreme, Biserica, dintre toate instituțiile care își desfășoară activitatea în România, se bucură de cea mai mare încredere în rândul cetățenilor. Măsura luată de Sfântul Sinod nu are corespondent în întreg trecutul Bisericii Ortodoxe Române, de un asemenea act ferindu-se chiar și fostele și atât de hulitele autorități comuniste, cu sprijinul cărora unii ierarhi au fost aleși în Marea Adunare Națională. (Și atunci erau valabile invocatele canoane, care astăzi "nu se negociază".)

Gestul Sfântului Sinod echivalează cu o întoarcere de bună voie a Bisericii Ortodoxe Române în catacombe, cu o scoatere de bună voie în afara legii, cu o autoexilare la periferia societății.

Acestea sunt motivele pentru care ne simțim datori să subliniem că, în virtutea faptului că Biserica Ortodoxă Română își desfășoară neîngrădit activitatea în cadrul unui stat de drept, respingând mereu, prin natura ființei sale, ideea de a deveni un stat în stat și membrii Sfântului Sinod sunt obligați să respecte legile țării, drepturile și libertățile cetățenilor - categorie în care sunt incluși și preoții - care sunt consfințite în Constituție.

Potrivit art.1 (3) din Constituție: "România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989 și sunt garantate".

Privitor la drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale ale cetățenilor, art.15 din Constituție stipulează că "Cetățenii beneficiază de drepturile și de libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea".

Conform art.16 din Constituție, (1): "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. (2) Nimeni nu de mai presus de lege. (3) Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară ... (4) În condițiile aderării României la Uniunea Europeană, cetățenii Uniunii care îndeplinesc cerințele legii organice au dreptul de a alege și de a fi aleși în autoritățile administrației publice locale".

Art.20 (1) din Constituție prevede că: "Dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care România este parte. (2) Dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile".

Art.37 (1) din Constituție consfințește dreptul cetățenilor de a fi aleși, precizând că: "Au dreptul de a fi aleși cetățenii cu drept de vot care îndeplinesc condițiile prevăzute la art.16 alin.3, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit art.40, alin.3".

Art.40 (3) precizează că: "Nu pot face parte din partidele politice judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații, membrii activi ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică".

Potrivit art.57 din Constituție: "Cetățenii români, cetățenii străini și apatrizii trebuie să-și exercite drepturile și libertățile constituționale cu bună-credință, fără să încalce drepturile și libertățile celorlalți".

Art.53 din Constituție stabilește condițiile și modul în care poate fi restrâns exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți: (1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale; ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. (2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau libertății".

În final, se impune să precizăm că, potrivit art.61 (1 și 2) din Constituția României, Parlamentul - alcătuit din Camera Deputaților și Senat - "este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării".

În lumina prevederilor constituționale prezentate, se impun următoarele concluzii:

1. Recenta hotărâre a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de a interzice clerului să se implice activ în viața politică a țării este o măsură arbitrară, un act de încălcare a prevederilor Constituției, suprema lege a statului român.

2. Clerul ortodox (la fel ca slujitorii celorlalte culte care își desfășoară legal activitatea în România) nu face parte din categoria funcționarilor publici și se bucură de drepturile și libertățile înscrise în Constituție, inclusiv de cel de a alege și a fi ales.

3. Măsurile de îngrădire a acestor drepturi și libertăți pot fi luate doar de către Parlament, printr-o lege organică.

4. Datoria Parlamentului este de a veghea ca România - în perspectiva aderării la NATO și a integrării în Uniunea Europeană - să nu se transforme într-un Afganistan al Europei. Este regretabil faptul că, de la tribuna Parlamentului României, reprezentanții partidelor parlamentare nu au îndrăznit să apere prevederile Constituției.

Dimpotrivă, reprezentanți ai Partidului Național Liberal au adoptat o atitudine condamnabilă, instigând cu inconștiență la încălcarea drepturilor constituționale ale cetățenilor, prin lansarea unui așa-zis apel prin care cer tuturor cultelor religioase să adopte o poziție similară cu cea a Bisericii Ortodoxe Române și să interzică slujitorilor lor implicarea în viața politică a țării.

De aceea, în numele slujitorilor Bisericii - care sunt pe cale de a fi transformați într-o minoritate lipsită de drepturi constituționale - țin să le reamintesc tuturor că, potrivit art.15 (2) din Constituția României, nimeni nu de mai presus de lege, motiv pentru care cerem imperios Guvernului României, Parlamentului, Ministerului Justiției, Avocatului Poporului, Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării și tuturor organizațiilor care au ca scop protecția drepturilor omului să se sesizeze în acest caz.

Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania tuesday, 25 june 2019, 21:11
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro