You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2004 > 24-02-2004

Sittings of the Chamber of Deputies of February 24, 2004

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.26 Nicolae Vasilescu - declarație politică: "Corupția - fenomen psihosocial care afectează societatea sub toate aspectele ei";

Domnul Nicolae Vasilescu:

Declarație politică: "Corupția - fenomen psihosocial care afectează societatea sub toate aspectele ei"

Am ilustrat de nenumărate ori sărăcirea românilor (falimentarea României) produsă deliberat sub guvernarea PSD, încât astăzi am să încerc doar o analiză generală a conceptului corupției. Din păcate, jaful din averea statului a ajuns așa de vizibil, încât îl văd și orbii, numai guvernanții noștri, nu. "Nici usturoi nu au mâncat, nici gura nu le miroase".

În ciuda proceselor de democratizare și transparență, în viața social-politică a țărilor aflate în tranziție, se înmulțesc tot mai mult actele de corupție. Ele devin un fenomen ce poate infecta o întreagă generație și poate fi un real obstacol în calea dezvoltării economice, sociale și politice a unei țări.

Corupția reprezintă expresia unor manifestări de dereglare economică, normativă și morală. Din punct de vedere sociologic, fenomenul corupției include ansamblul de activități imorale sau ilicite, realizate de diverse grupuri, organizații, indivizi cu funcții de conducere, în scopul obținerii unor avantaje materiale sau morale, sau a unui statut social superior, prin utilizarea unor forme de constrângere (șantaj, înșelăciune, mită, etc). Se creează relații de complicitate, tăinuire și acoperire reciprocă, în scopul satisfacerii unor interese materiale și morale, publice sau private.

Fenomenul este tot atât de vechi ca și Puterea. Elementele de continuitate vizează menținerea unor disfuncții instituționale și politice preluate din vechiul sistem, precum și a unor factori de risc ce potențează actele de corupție în diferite sfere ale vieții economice. Având în vedere amploarea și complexitatea fenomenului de corupție în societatea românească, este imperios necesară analiza diferitelor criterii de estimare și evaluare a acestui fenomen, din perspectivă juridică dar și sociologică, în vederea identificării dimensiunii reale de manifestare a corupției la diferite nivele. Corupția, de obicei, se acutizează în perioade de criză generalizată, de slăbire a autorității legilor și instituțiilor statului. Proliferarea ei adâncește inechitățile, polarizează bogățiile și accentuează paralizia instituțiilor, legalității și moralității. Corupția tinde să devină o structură organizată, personalizată și specializată până la cele mai înalte niveluri de decizie ale politicului, legislativului, justiției și administrației.

Guvernul, cu întregul său aparat administrativ, populat cu oameni care, în mare poate, acționează împotriva intereselor vitale ale românilor pentru a-și vedea satisfăcute veleitățile de parvenire uită că, odată cu alegerile, vine și scadența celor 4 ani de guvernare.

După 1989, în România se constată apariția unor noi forme ale corupției, prin deteriorarea patrimoniului public, bancrute frauduloase, transferuri ilegale de bunuri și capital, falsuri în documente financiar - contabile, trafic de influență, scoaterea din țară a unor importante bunuri aparținând patrimoniului cultural, ș.a.m.d. Iată câteva dintre principalele cauze care afectează societatea românească sub toate aspectele ei: fiscalitate sufocantă, inflație excesivă, instabilitatea sistemului bancar, instabilitatea legislativă, precaritatea piețelor de capital, tolerarea corupției etc. Corupția poate fi sistematizată în: corupție economică, ce include acțiuni ilicite comise de diverși agenți economici; corupție profesională, ce include acte și fapte imorale și ilegale comise de funcționarii publici; corupția politică, include comportamente care deviază (moral și ilegal) de la îndatoririle oficiale ale unui rol public sau politic, sau care transgresează normele juridice, privind exercitarea anumitor forme și tipuri de influență, în scopuri personale. Tot în cadrul corupției politice pot fi incluse și activitățile de finanțare ilegală, directă sau indirectă, a campaniilor electorale a unor partide, politizarea funcțiilor administrative, promovarea pe bază de criterii politice și de partid a anumitor funcționari în posturi cheie, etc.

Clasa politică poate fi cel mai propice mediu de dezvoltare a corupției și de manipulare a maselor. Mulțimea neinformată, constituie mina de aur a politicienilor corupți din România. Politicianul își ia în fața mulțimii neștiutoare dar credule, angajamente pe care nu se gândește niciodată să le aducă la îndeplinire și folosește așteptările acestora în interes personal. "Lupta împotriva corupției" este leit-motivul salvator al agendei electorale, pe care de fiecare dată politicienii îl afișează în campaniile electorale. Mai nou, prim-ministru vorbește de un proiect de anvergură națională, denumit "România curată". Cea mai "curățită" este însă populația României, care ocupă unul dintre primele locuri în Europa la mortalitate, din cauza curbelor de sacrificiu la care sunt supuși în mod sistematic.

Ne convingem, pe zi ce trece, că actuala guvernare și-a epuizat toate resursele de atac împotriva corupției, fără ca măcar să acționeze pentru eradicarea acesteia. În prezent, corupția constituie principala piedică în calea unui proces reformator, capabil să garanteze dezvoltarea societății și nu regresul acesteia. PSD, în aroganța lui, nu ține cont de scăderea opțiunilor de vot ale populației în contul partidului, datorate erodării politice în primul rând, a pierderii bazei sociale "tradiționale" din cauza imaginii de partid corupt, și nu în ultimul rând, a promisiunilor neonorate. Necazurile poporului îl îndreaptă pe cetățean spre un partid ca PRM, pe care îl simte apropiat de năzuințele sale. Vă mulțumesc.