Ioan Sonea
Ioan Sonea
Ședința Camerei Deputaților din 24 februarie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.18/04-03-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 24-02-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 24 februarie 2004

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.28 Ioan Sonea - declarație politică intitulată "Listele rușinii";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Ioan Sonea:

"Listele rușinii"

Întotdeauna aveam impresia că muncitorii, oriunde ar lucra ei, o fac pentru bani, bani cu care să achite obligații civice, obligații față de familie, față de cei nevoiași care de ajutați, să plătească pentru o serie de bunuri care să-i facă viața mai ușoară și, dacă se poate, să mai pună ceva pentru zilele bătrâneților. Totdeauna credeam că nu este plătit corespunzător, că poate mai mult de trei sferturi din valoarea pe care o produce intră în visteria statului, a patronului, a asigurărilor, a pensiilor etc. Nu credeam că este normal, dar știam că așa se întâmplă în toată lumea. Eram de acord cu revolta muncitorilor, dar vedeam că altfel nu se poate construi o școală, un spital, un drum, etc. Vedeam și bătălia continuă pentru un loc de muncă, pentru schimbarea cu un loc mai bine plătit, pentru o altă muncă. Îmi spuneam că din jumătate suma pe care nu o primește se fac rezerve pentru materii prime, pentru proiecte noi, pentru crearea de noi locuri de muncă.

O privare simplistă, nu-i așa? Toată filosofia aceasta se dovedește astăzi fără logică. Acum se duce bătălia între muncitori nu pentru un loc fruntaș pe lista celor care doresc un loc de muncă, ci pentru un loc între primele pentru a elibera un loc de muncă. Se duce bătălia pentru disponibilizare. De ce toate acestea ? Dacă ne aplecăm cu oarecare atenție asupra celor ce se întâmplă, vedem că, cel puțin la întreprinderile de stat, salariile sunt mici, amenințarea șomajului este precum sabia lui Damocles, și toată lumea gândește că nu mai "apucă" doi ani în slujba pe care o are. De ce doi ani? Pentru că se "aude" că disponibilizații primesc aproximativ 150 de milioane de lei pentru doi ani, adică intre șase și opt milioane de lei lunar net ,indemnizație de șomaj și venit de completare, pentru ca să stai acasă. Și pentru ca binefacerea să fie deplină, disponibilizatul are servicii medicale gratuite, fără să plătească ceva la asigurările de sănătate, iar această perioadă de doi ani este considerată ca vechime, la calcularea pensiei. Deci, dacă nu ai garanția că peste doi ani mai ai slujba cu un salariu de 4 milioane este tocmai bine să primești 8 milioane din taxele și impozitele celorlalți contribuabili. Cu opt milioane și timp liber poți petrece numai prin cele străinătăți. Că este bine așa o spun cei peste 82 000 de disponibilizați de anul trecut, pentru care s-au folosit 7.000 de miliarde de lei... Și totuși anul trecut au fost disponibilizați 370.522 de angajați, din care doar 82.471 au beneficiat de binefacerile O.U. nr. 8/2003. Rețeta este oferită de actualul guvern și anul acesta, prin amendarea aceleiași ordonanțe, astfel că disponibilizații colectiv vor beneficia de veniturile de completare si de indemnizația de șomaj chiar daca se vor reangaja. Cu condiția sa nu se reangajeze la o întreprindere de stat " De 2004 sunt prevăzuți 8000 miliarde pentru plata nemuncii. De unde provin aceste sume este mai puțin important deocamdată. Dar ne punem, ca naivii, întrebarea: de ce nu se pot folosi măcar o parte din aceste sume pentru crearea de locuri de muncă în domenii în care sunt atâtea de făcut ? Nu ar putea trăi și "disponibilizații" cu patru milioane lei pe lună, muncind pentru ei, la fel ca și alții ? Vai, dar cum îndrăznesc să pun astfel de probleme, să fie luați banii de la gura omului care stă la gura sobei și așteaptă ziua votului pentru a-și arăta recunoștința față de binefăcătorul guvern care se gândește la cei mulți și sărmani , lăsați pe drumuri, mai mult decât la acei care lucrează pe salarii de mizerie și din care trebuie să plătească taxele și impozitele. Faptul că acei care lucrează acceptă astfel de situații, reflectă teama și teroarea sub care sunt ținuți de conducerile de întreprinderi, de legi și de sistemul polițienesc și politic al zilelor noastre. Culmea este că patronii gândesc într-un fel, sindicatele în altul, chiar și statul, adică guvernanții, oferă o viziune proprie, asupra acestui sistem de protecție socială. Desigur că statul trebuie să se preocupe de soarta cetățenilor săi, dar fără a crea discriminare și diferențieri fără a institui categorii sociale controlabile și exploatabile politic. La sumele fantastice care reprezintă datoria externă a României la această dată, acumulată într-un timp relativ scurt, adăugând acest sistem de utilizare a fondurilor pentru protecție socială doar pentru a cheltui banii, se produce un fenomen care reprezintă un pericol imens pentru România acum când " lumea bună " este cu ochii pe noi. Neavând ce să mai dăm , rămâne să ne vindem sufletele și să facem pact cu diavolul pentru a ieși din infern.

Vă mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 16 noiembrie 2019, 1:15
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro