Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of February 24, 2004
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.18/04-03-2004

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
12-06-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2004 > 24-02-2004 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of February 24, 2004

12. Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr. 115/1996 privind declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, funcționarilor publici și a unor persoane cu funcții de conducere, modificată prin Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției (amânarea votului final).
 
see bill no. 338/2003

 

Domnul Valer Dorneanu:

  ................................................

Pct.36, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii 115/1996.

Comisia juridică a propus respingerea. Domnule deputat Timiș, vă rog să vă susțineți raportul.

Domnul Ioan Timiș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La această propunere legislativă există avizul Consiliului Legislativ favorabil. Guvernul României, prin adresa înaintată comisiei, declară că nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii 115/1996 introducând noi soluții legislative referitoare la declarația de avere.

Cu ocazia dezbaterii propunerii legislative, membrii comisiei au constatat că, potrivit prevederilor art.15 alin.2 din Constituție, legea dispune numai pentru viitor, și, prin urmare, nu poate fi stabilită o obligație legală pentru persoane care nu beneficiază de drepturi corelative, respectiv pentru o persoană care în prezent nu mai are calitatea de demnitar, magistrat sau funcționar public sau care nu mai deține o funcție de conducere sau de control.

De asemenea, o parte din elementele propuse a fi cuprinse în declarația de avere au caracter personal. Iar prin adoptarea modificării respective s-ar aduce atingere dreptului constituțional la viața intimă, familială și privată, reglementat de art.26 din Constituție.

Atribuțiile reținute în sarcina unei comisii de integritate și transparență cu statut autonom reprezintă o soluție nelegală, deoarece, potrivit cadrului constituțional actual, aceste competențe sunt atributul exclusiv al instanțelor judecătorești sau, după caz, al organelor de urmărire penală și ar transforma comisia într-o instanță extraordinară, înființarea acesteia fiind interzisă expres prin Constituție, conform prevederilor art.126 alin.5.

Față de aceste considerente, membrii comisiei au hotărât cu majoritate de voturi să supună plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative.

În raport de obiect și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Boc. Sunteți inițiatorul, parcă?! Da.

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Colegul meu a început prezentarea raportului cu afirmația potrivit căreia Guvernul nu susține o asemenea inițiativă legislativă. Noi suntem convinși că după raportul Comisiei pentru politică externă din Parlamentul European, Guvernul va fi dispus să-și reevalueze punctul de vedere, pentru că foarte multe dintre criticile din raportul de țară și raportul Comisiei de politică externă cu privire la corupție sunt cuprinse în acest proiect de lege.

Altfel spus, dacă acum un an sau aproape un an, Guvernul nu avea disponibilitatea să analizeze propunerile noastre, suntem convinși că astăzi va face acest lucru, la fel cum a făcut și cu cele două proiecte de lege privind organizarea judiciară și statutul magistraților, când, sub imperativul raportului Comisiei de politică externă, cele două proiecte de acte normative au fost retrimise la comisie pentru a rezolva cel puțin cele trei probleme fundamentale care vizează independența justiției din România și anume: trecerea atribuțiilor bugetare de la ministrul justiției la Consiliul Superior al Magistraturii, trecerea Institutului Național al Magistraturii din subordinea Ministerului Justiției în subordinea Consiliului Superior al Magistraturii și eliminarea practicii de numire în magistratură fără concurs, cel puțin trei dintre criticile din raportul de țară cu privire la România în materie de justiție.

Revenind la lupta anticorupție, această propunere legislativă se corelează, pe de o parte, cu intențiile Guvernului anunțate în nenumărate rânduri, de perfecționare a legislației anticorupție, iar pe de altă parte, oferă o șansă concretă Guvernului de a demonstra că dorește cu adevărat să se implice prin susținerea unor măsuri ferme de luptă împotriva corupției și a justifica din acest punct de vedere continuarea negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană, care, astăzi, din nefericire, sunt puse sub semnul întrebării.

Această propunere legislativă urmărește rezolvarea a cel puțin următoarelor probleme: Unu. Procedura de control a proveniențelor averilor demnitarilor. Avem o lege a declarării averilor demnitarilor din 1996. Ea a fost modificată și în 2003 de către Guvernul Adrian Năstase. Și vă întreb pe dumneavoastră și întreb pe toată lumea dacă cunoașteți vreun caz în care Comisia de cercetare a averilor demnitarilor a întreprins vreo anchetă cu privire la averea dobândită de vreun demnitar. V-aș ruga să-mi dați un singur exemplu, fie din 1996 până în 2000, fie din 2000 până în 2004, inclusiv după modificarea de către P.S.D. a legii. Nu există.

Ce înseamnă asta în termeni juridici, când o prevedere legală nu este aplicată, sau nu se regăsește în nici o situație. Fie că este prost concepută, fie că nu-și are sensul. Nu putem contesta sensul, pentru că dacă avem o lege a declarării averilor, trebuie ca cineva să și verifice. Dar dacă nu s-a făcut nimic, înseamnă că prevederea este ineficientă. Acest lucru vrem să-l demonstrăm, că prevederea din Legea declarării averii demnitarilor cu privire la cine poate exercita acest control, nu-și are nici un fel de aplicabilitate practică. De ce?

La nivelul demnitarilor, este vorba de sesizarea care trebuie făcută comisiei de către ministrul justiției sau de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Cine este ministrul justiției? Om politic și membru al Guvernului. Cine este procurorul general? Un om care este dependent politic de ministrul justiției care, la fel, este om politic și membru al Guvernului.

Deci, nu va exista niciodată disponibilitatea acestor două structuri de a face o cerere către comisia constituită pe lângă Înalta Curte de Justiție și Casație de declanșare a procedurii de cercetare a averilor demnitarilor. Am completat și noi, cu toții, anul trecut, ne-am înghesuit să bifăm rubrici, să numărăm banii din cont. Oricum, a fost o acțiune fără efect, pentru că nimeni nu controlează și nimeni nu poate controla aceste lucruri.

În luna noiembrie, Guvernul Adrian Năstase, în urma raportului de țară, a venit cu un plan de măsuri care viza adaptarea legislației din România la criticile formulate în raportul de țară. Una dintre ele viza și înlăturarea exclusivității ministrului justiției și a procurorului general cu privire la declanșarea procesului de control a averii demnitarilor. În noiembrie 2003. Suntem, iată, în martie 2004, și nu s-a făcut absolut nimic. Ar fi un semn concret că avem o voință politică de a lupta și pe această cale împotriva corupției, prevăzând o altă procedură.

Procedura pe care noi o avem în vedere este una prin intermediul unei Comisii de integritate și conduită, după modelul legii franceze, o comisie care să poată fi sesizată de către orice persoană, care să poată desfășura anchete, să aibă competențe, dar nu judiciare, și cum s-a exprimat colegul meu, din nefericire aici, nu anchete ce țin de existența puterii judecătorești, pentru că dacă colegul meu citea cu atenție propunerea legislativă, observa că eu am menționat faptul că această Comisie de integritate și transparență, în cazul în care consideră că există date suficiente pentru a trimite în judecată sau pentru a sesiza instanțele judecătorești, va face acest lucru. Nu această comisie ia măsuri asiguratorii, nu această comisie confiscă averea. Nici poveste! Evident că justiția se face numai prin intermediul instanțelor judecătorești. Dar sesizează instanțele, atunci când are la îndemână asemenea date, așa cum trebuie să facă de altfel orice cetățean al României când deține date, informații cu privire la săvârșirea unor infracțiuni.

Dar undeva mecanismul trebuie să fie deblocat, altfel, el, repet, nu funcționează. Deci, din cel puțin acest punct de vedere, propunerea legislativă trebuie să fie susținută. Se încadrează și în programul Guvernului, și în exigențele europene în materia luptei anticorupție.

În al doilea rând, am propus includerea în declarația de avere a colecțiilor de artă. "Colecțiile de artă sau obiectele de artă cu valoare deosebită, colecțiile numismatice, filatelice sau de artă populară cu valoare însumată care depășește echivalentul a 10.000 de euro, trebuie să fie menționate în declarația de avere".

Este cunoscut faptul că, prin intermediul colecțiilor de artă, se pot acumula, tezauriza averi importante, serioase, și nu pot scăpa controlului averilor demnitarilor. În condițiile în care nu avem nimic de ascuns, nu vedem de ce aceste colecții de artă cu o valoare de peste 10.000 de euro să nu fie menționate în declarația de avere.

Este o practică întâlnită în toată legislația democratică, în toată legislația țărilor democratice din Europa și din Statele Unite. De ce să ne împiedicăm în România de un capriciu al unor politicieni, și a nu trece în declarația de avere colecțiile de artă?

Să nu uităm că guvernanții sunt temporari; legile ar trebui să dăinuiască. Și legile trebuie să fie făcute nu în considerentul unor persoane, ci în considerentul interesului general.

În al treilea rând, prin propunerea legislativă am solicitat ca în conținutul declarației de avere să fie menționate creditele obținute ca persoane fizice, cu dobândă preferențială, de la BANCOREX, BANCA AGRICOLĂ, BANKCOOP, BANCA "DACIA FELIX", "COLUMNA BANK", BANCA "ALBINA", BANCA INTERNAȚIONALĂ A RELIGIILOR, BANCA ROMÂNĂ DE SCONT, BANCA DE INVESTIȚII ȘI DEZVOLTARE, ori de la alte bănci populare care și-au încetat activitatea.

Ar fi o primă dovadă de transparență că nu avem nimic de ascuns. Dacă ne-am returnat creditele, foarte bine, dar dacă nu le-am returnat, cetățenii au dreptul să știe acest lucru.

De asemenea, prin conținutul declarației de avere dorim să se menționeze în materie comercială acțiunile, părțile sociale și valoarea acțiunilor sau a părților sociale, cu precizarea numărului de acțiuni și a valorii contabile a acestora. Este un element extrem de important în materia controlului averilor demnitarilor.

Și, nu în ultimul rând, declararea cadourilor pe care demnitarii le primesc în cadrul activităților de protocol. Valoarea impusă prin lege este de 300 de euro. Ce înseamnă 300 de euro? De cel puțin patru ori salariul minim pe economie.

Cum putem concepe?, dacă spunem că 2.800.000 lei este salariul minim (70 euro), atunci 4 x 7 = 280 euro. Cadourile sunt în valoare de 300 de euro. Cred că este o chestiune de decență din partea demnitarilor ca acele cadouri care sunt peste valoarea salariului minim pe economie, să fie declarate. Și, dacă un demnitar dorește să le păstreze, să plătească diferența. Așa se practică în Marea Britanie, se practică în Statele Unite ale Americii. Acolo ai voie să primești un cadou de maximum 50 de dolari. Dacă el valorează 100 de dolari, se procedează în felul următor: poți să decizi să-l reții, și plătești diferența de la 50 la 100 de dolari, sau îl donezi Muzeului instituției, care îl valorifică în interesul instituției. Este o chestiune de decență, de respect față de banul public și față de interesul public, pentru că ai primit acel cadou în considerentul funcției publice pe care o ai, nu în considerentul persoanei private pe care o reprezinți.

Deci, dacă dorim să demonstrăm transparență și eficiență din acest punct de vedere, credem că valoarea cadourilor trebuie să se reducă la 50 de dolari, cu posibilitatea demnitarului de a achiziționa cadoul, cu plata diferenței până la valoarea lui reală, cu mențiunea, la fel ca în Statele Unite, că anual un demnitar nu poate primi cadouri, în cadrul acestor activități de protocol, mai mult de 150 de dolari, valoare însumată, după care trebuie să le depună la sediul instituției, care instituție le valorifică și obține resurse proprii.

Iată doar câteva din argumentele pe care noi le-am avut în vedere, argumente de bun simț și care, credem noi că, într-o logică normală, ele trebuie să fie acceptate.

Am înțeles elanul și avântul Guvernului de la data depunerii proiectului nostru de lege, era 26 mai 2003, adică imediat după pachetul anticorupție, și credem că între timp și guvernanții noștri și-au dat seama de carențele pachetului legislativ, de ineficiența acestuia. Și dacă dorim cu adevărat să facem un pas înainte, această propunere legislativă nu poate decât să fie acceptată. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai există intervenții?

Domnul Lucian Bolcaș, vă rog.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Și Grupul parlamentar al PRM are o inițiativă legislativă în acest domeniu, puțin diferită, dar aceasta nu mă împiedică să susțin inițiativa domnului deputat Boc, având în vedere că, oricum și în orice formă, ea reprezintă un instrument mai sigur de control și de verificare decât cel prevăzut în "balotul" anticorupție, care "balot" a fost și "balot" a rămas în magazie. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai există alte intervenții? Nu mai există.

Vom supune propunerea de respingere votului final, la sfârșitul acestei zile.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania monday, 17 june 2019, 20:37
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro