Nicolae Vasilescu
Nicolae Vasilescu
Ședința Camerei Deputaților din 2 martie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.22/09-03-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
12-11-2019
04-11-2019 (comună)
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Interogare > Rezultate > 02-03-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 2 martie 2004

 Fragmente relevante pentru următoarea interogare: 
Vorbitor: Nicolae Vasilescu

  1. Intervenții ale deputaților:

  Nicolae Vasilescu - atenționare în privința influențelor organismelor modificate genetic (OMG) asupra sănătății umane;

Domnul Nicolae Vasilescu:

Pe plan internațional există ample dezbateri privind influența organismelor modificate genetic (OMG) asupra sănătății umane.

Finalizarea negocierilor de aderare la sfârșitul lui 2004 și integrarea în 2007 în Uniunea Europeană sunt imposibile, dacă România nu rezolvă două probleme structurale endemice: eradicarea corupției și punerea în aplicare a reformei. Este avertismentul raportului pentru România, aprobat de Comitetul pentru politică externă din Parlamentul European. Unul din capitolele de negociere de aderare la UE este și "Protecția consumatorului și sănătatea publică". Un capitol, asupra căruia s-a căzut în principiu de acord, poate fi redeschis dacă între timp a survenit o schimbare acquis sau pentru oricre alt motiv ce justifică negocieri suplimentare.

Ziarul britanic "The Guardian" susține că, în lume, culturile modificate genetic sunt practicate de aproximativ 6 milioane de fermieri, din 16 țări: SUA, Argentina, Canada, China, Australia, Bulgaria, Columbia, Germania, Honduras, India, Mexic, România, Africa de Sud, Spania și Uruguay. Cele patru mari culturi de plante modificate genetic sunt: soia, porumb, bumbac și rapiță. Organizațiile Greenpeace, Friends of the Earth și Biroul European de Mediu au condamnat de nenumărate ori recomandarea Comisiei Europene asupra coexistenței dintre culturile modificate genetic și cele nemodificate genetic. Amendamentele adoptate de Parlamentul European susțin că "statele membre pot lua măsuri pentru a evita prezența nedorită a organismelor modificate genetic în alte produse". Amendamentele Parlamentului European susțin, de asemenea, că responsabilitatea de a evita poluarea genetică rămâne în sarcina producătorilor de organisme modificate genetic. România ar trebui să adopte o legislație mai dură care să prevină contaminarea genetică și să întărească alegerile consumatorilor. Guvernul a adoptat, Ordonanța Guvernului nr.49/2000 privind regimul de obținere, testare, utilizare și comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum și al produselor rezultate din acestea, care la art.45, alin.1, prevede că "Pentru punerea în aplicare a dispozițiilor prezentei ordonanțe și ale actelor juridice internaționale la care România este parte se constituie Comisia Națională pentru Securitate Biologică, ca autoritate națională abilitată să organizeze realizarea măsurilor prevăzute de lege și să exercite controlul privind regimul organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne și al produselor rezultate din acestea". Iar prin art.49 "Informarea și consultarea publicului", la pct. d) se obligă "să asigure publicului informațiile referitoare la rezultatele procesului de luare a deciziilor privind producerea, importul, comercializarea și utilizarea organismelor modificate genetic și/sau a produselor rezultate din acestea", fapt care nu a fost niciodată respectat. Nici măcar nu există un laborator care să efectueze cercetări serioase, să testeze proveniența sau gradul de periculozitate al produselor genetice.

Este drept, plantarea de OMG are mari avantaje, precum producții uriașe sau costuri reduse pentru îngrășăminte. Cu toate acestea, opinia publică ar trebui să conștientizeze daunele ireparabile pe care modificările genetice le au pe termen mediu și lung asupra sănătății oamenilor, precum și influența acestora asupra mediului înconjurător. Din surse ale Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, reiese că în România se fac însămânțări cu soia modificată genetic, precum și cultivări de cartofi modificați genetic, pe suprafețe foarte întinse. Oficialii MAAP susțin că "în țările UE nu se cultivă plante modificate genetic, dar se consumă". Legislația europeană nu interzice utilizarea OMG, ci stabilește cadrul legislativ care să asigure securitatea maximă pentru sănătatea omului și a mediului, lucru care la noi lasă de dorit. Comitetul științific pentru plante al UE a propus, în vara lui 2003, scăderea pragurilor de toleranță la organismele modificate genetic. De asemenea, Parlamentul European a cerut în decembrie 2003 stabilirea pragurilor la un nivel din punct de vedere tehnic.

Directorul adjunct al Direcției de Sănătate Publică din Ministerul Sănătății, Alexandra Cucu, a declarat presei că "în privința alimentelor modificate genetic, legislația românească nu este încă armonizată, fiind în curs de revizuire și la nivelul Europei". De asemenea, oficiali ai Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului, au declarat că "singurele informații sigure referitoare la impactul OMG asupra sănătății umane sunt acelea că produsele modificate genetic pot produce crize de alergie deosebit de puternice". Obținerea, testarea, utilizarea și comercializarea OMG sunt supuse, în toate țările Uniunii Europene, unui regim special de reglementare, autorizare și administrare, care stabilește cadrul juridic și instituțional menit să elimine sau să reducă riscurile de producere a unor efecte negative asupra sănătății oamenilor, echilibrului ecologic și calității mediului înconjurător. Aceste reglementări au la bază principiul precauției și includ proceduri detaliate privind evaluarea și managementul riscurilor.

Din păcate, România nu dispune în prezent nici măcar de un laborator specializat pentru analiza și depistarea prezenței OMG-urilor în produse alimentare. De asemenea, prin transpunerea legislației europene, ar trebui înăsprite reglementările privind obligativitatea de a menționa pe eticheta produselor prezența OMG-urilor. Supravegherea calității produselor în scopul prevenirii afectării vieții sau sănătății oamenilor ori calității mediului înconjurător, ar trebui tratată cu mai multă responsabilitate. Ființa umană ar trebui să rămână în centrul preocupărilor autorităților de specialitate, dar și a celorlalți factori de decizie.

     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 13 noiembrie 2019, 11:50
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro