Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of March 16, 2004
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.32/25-03-2004

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
04-12-2019
27-11-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2004 > 16-03-2004 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of March 16, 2004

  Intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,20.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Corneliu Ciontu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua pate, de domnii Valer Dorneanu, președintele Cmerei Deputaților, și Constantin Niță, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistați de domnii Tudor Mohora și Gheorghe Albu, secretari.

   

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineața.

Începem prima parte a ședinței noastre de astăzi dedicată intervențiilor deputaților.

 
  Radu Liviu Bara - intervenție cu titlul Epitaf pentru un coleg;

Dau cuvântul domnului Liviu Bara.

Urmează domnul Adrian Moisoiu.

   

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul intervenției mele de astăzi este: "Epitaf pentru un coleg".

Câștigând alegerile din 2000, Partidul Social Democrat și-a propus, prin Guvernul Adrian Năstase, să realizeze o serie de obiective, atât pe plan intern, cât și pe plan extern, care să apropie România de țările europene dezvoltate.

Dintre obiectivele propuse se desprind, în principal, cele legate de aderarea României la structurile nord-atlantice, cele legate de aderarea României la Uniunea Europeană.

Dacă aderarea României la structurile nord-atlantice reprezintă o problemă deja rezolvată, astfel încât pe 2 aprilie se vor semna tratatele, aderarea la Uniunea Europeană reprezintă un proces mai îndelungat.

Oricum, se preconizează ca până la sfârșitul anului 2004 să se încheie toate capitolele aflate în discuție, astfel încât aceasta să se realizeze în anul 2007.

Spuneam că această acțiune presupune un proces mai îndelungat, având în vedere că în perioada '96 - 2000, când la putere era Coaliția PD-PNL-PNȚCD, nu numai că nu s-au făcut progrese în acest domeniu, dar s-a pierdut și ce s-a realizat anterior anului 1996.

În aceste condiții, Guvernul Năstase a trebuit să reia de la început unele acțiuni, situație care a îngreunat procesul de aderare la Uniunea Europeană.

De altfel, Comitetul de politică externă al Parlamentului European a făcut o serie de recomandări politice Guvernului, care vor fi tratate cu multă seriozitate. Tocmai pentru că aceste recomandări reprezintă criterii politice, transpunerea lor în practică devine posibilă atunci când toate forțele politice se vor angaja activ în această acțiune.

Din acest motiv, mi se pare anormală, dacă nu chiar obraznică scrisoarea-deschisă adresată domnului Jonathan Scheele, de către un deputat PD-ist, fost PUNR-ist, fost PSD-ist. Acesta îl invită pe șeful delegației Comisiei Europene în România, la o dezbatere cu grupurile parlamentare, unde parlamentarii noștri să toarne puterea actuală, în cel mai pur stil dâmbovițean.

Sigur, problema nu ar fi nouă, românii fiind confruntați de-a lungul istoriei cu multe situații în care "cozile de topor" românești s-au dus la Înalta Poartă să-și înjure conducătorii.

Toate aceste intervenții au fost însă nefavorabile României, astfel că cred că nici acum nu le vor arăta celor din exterior voința noastră de a intra în Uniunea Europeană. Oare ce ar fi zis fostul coleg dacă ar fi fost întrebat, cum i-a avertizat el, în perioada cât era în partidul aflat la putere, pe membrii Guvernului, privitor la corupție, la baroni locali, la libertatea presei sau la disfuncționalitățile din administrație.

Dacă a tăcut mâlc, și nu a întreprins nimic, și asta este realitatea, fățarnicii și trădătorii nu sunt agreeați nici în alte colective, darămite în Parlament. Surprinde revoltător vehemența cu care este atacat fostul ministru al administrației publice, și actualul secretar executiv al P.S.D., domnul Octav Cozmâncă. El este făcut responsabil pentru toate relele din administrație, ca și când acestea au apărut din anul 2000 încoace, și nu s-ar fi regăsit în aceste structuri și înainte de anul 2000.

De asemenea, este considerat, ca fost comunist, predispus la abuzuri, adept al promovării incompetenței, interesat numai în obținerea de foloase proprii din administrarea banului public.

Ca membru al Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic din Camera Deputaților, am căutat să-mi explic această vehemență, cunoscând că fostul PUNR-ist, PSD-ist și actual PD-ist, nefăcând parte din această comisie, nu cunoaște preocupările ministrului de resort și, în consecință, nu are cum să aprecieze un om cu care nu a lucrat.

Explicația vine, însă, din altă parte, și anume din faptul că, analizându-se activitatea sau mai bine zis inactivitatea sa în teritoriu și în Parlament, conducerea partidului din care, așa cum am spus, făcea parte, a ajuns la concluzia că în viitor domnul, încă deputat, nu se va regăsi pe nici o listă. Această stare de fapt l-a transformat din mielușel, în câine care rupe lanțul, și a decis să plece la alt partid, unde s-ar putea să i se găsească și lui un os de ros.

Din păcate pentru el, cred că cei din PD îl cunosc mult mai bine, și cum și ei sunt în căutare de "oase de ros", mă îndoiesc că îi vor lăsa și lui măcar vreun oscior. Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Adrian Moisoiu - intervenție intitulată Chemarea maghiarului simplu;

Domnul Adrian Moisoiu.

Va urma domnul deputat Dumitru Bentu.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția mea de astăzi de dimineață este intitulată: "Chemarea maghiarului simplu"

Întreaga omenire este în doliu.

Dintre toate țările lovite de terorismul internațional, prin numărul mare al celor uciși, România ocupă, după Spania, un tragic loc secund. Sărăcia extremă și lipsa oricărei perspective în Țară, i-a împins pe români să-și încerce norocul pe alte meleaguri pentru a putea să câștige o bucată de pâine. Indiferent de etnie, Ion și Janos, cetățeni români, oameni simpli, s-au urcat în autocarele care i-au transportat și care îi mai transportă spre alte zări. Dorința unui trai decent pentru ei și familiile lor este o problemă existențială. Nu contează riscul la care se expun, chiar dacă unii dintre ei sunt conștienți că ar putea să nu se mai întoarcă înapoi niciodată. Pentru aceasta au dat sacrificiul suprem.

Buna conviețuire, condiționată permanent de cei care instigă la ură, dispuși să semneze fel de fel protocoale care împiedecă legiferarea unor măsuri decente de trai care să stăvilească flagelul corupției, este folosită ca monedă de schimb pentru acordarea de fel de fel de autonomii, de ridicare de monumente care să ne dezbine, de separări pe criterii etnice, de tăblițe bilingve ...

De aceea nu este de mirare că radicali sau moderați, liderii u.d.m.r -iști au fost taxați în ajunul sărbătorii ce a marcat 156 de ani de la Revoluția maghiară din 1848.

În noaptea de sâmbătă spre duminică, 13 spre 14 martie a.c., în cutiile poștale ale locuitorilor din Târgu-Mureș a fost difuzat un fluturaș - manifest intitulat "Chemarea maghiarului simplu cu ocazia aniversării zilei de 15 martie". El demască faptul că și de această dată conducătorii U.D.M.R.- ului vor încerca să le exploateze "sentimentele naționale" în scop electoral, "pentru ca astfel să-și păstreze funcțiile comode pe care în atâția ani le-au folosit în interes propriu, pentru a se îmbogăți".

În manifest se spune: "Gândiți-vă doar la Frunda, Borbely, Kelemen, Benedek și alții care trăiesc pe spatele mulțimii de maghiari și veți înțelege că totul se întâmplă în numele nostru, numai că noi rămânem doar cu promisiuni și speranțe.

Pentru noi doar sărăcie, nenorociri și gânduri, - pentru ei bogăție, lux și lipsă de probleme. Azi se uită la noi de sus, distanți și cerșesc cu aceleași promisiuni neonorate, deși la revoluția din 1989 eram egali. Idealurile de bază ale maghiarilor ardeleni au rămas doar iluzii, care nici până astăzi nu s-au realizat.

Nu trăim bine! Nu avem locuri de muncă! Nu avem garantat dreptul de studia în limba maghiară! Nu sunt respectate istoria, cultura și obiceiurile sau tradițiile maghiare. Și aceasta pentru că până acum a existat o singură opțiune, U.D.M.R. -ul, ai cărui conducători, pentru interese personale mărunte au acceptat să se așeze la masă cu liderii din București".

În continuare se precizează că: "Tocmai în aceste zile s-a semnat protocolul cu P.S.D - ul, care nu ține seama și nu rezolvă problemele reale ale maghiarimii.

Cu câți maghiari de rând s-au sfătuit, la câți li s-a cerut părerea? Toate le fac după capul lor, conform propriilor interese meschine, acelea pe care le au prioritare, pentru ca numai lor să le fie bine. A venit timpul să arătăm că nu suntem poporul pe care să îl duci de nas la nesfârșit. La acest 15 martie nu avem nevoie de discursurile lor, nu avem nevoie de campania lor electorală. Putem și ne vom aminti cu respect deosebit de strămoșii noștri și vom refuza propunerea U.D.M.R. - ului de a participa. Fiecare maghiar are datoria să spună o rugăciune și să aprindă o lumânare la fereastră, să-și înalțe spiritul pe care îl întinează prin interesele și manipulările lor.

Să fie aceasta forma noastră de comemorare, a omului simplu, a acelora care s-au săturat de minciună și de ipocrizie?! A acelora care nu pot să accepte, că doar atunci există conducători, când sunt chemați să voteze."

Fie ca acest fluturaș - manifest să fie începutul trezirii acelor maghiari care înțeleg că împreună trebuie să construim o Românie în care să trăim frumos, să ne creștem copiii și să ne bucurăm de toate cu tot ce bunul Dumnezeu ne-a binecuvântat. Viața în comun, și nu separat, rezolvarea problemelor vitale aici, și nu peste mări și țări, trebuie să fie preocupările noastre de zi cu zi. Învățarea limbii oficiale a statului, dorința de a construi un stat de drept care să respecte demnitatea, drepturile și libertățile tuturor cetățenilor, mândria de a fi români, respectarea poporului român, să ne fie obiective prioritare!

Mulțumesc.

 
  Dumitru Bentu - declarație politică intitulată Preșcolarii;

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnul Dumitru Bentu.

Va urma domnul Ștefan Lăpădat.

Domnii parlamentari Petre Posea, Ion Mocioalcă, Gheorghe Ana, Dan Rasovan, Tudor Mohora, Florin Iordache, Ștefan Baban, Ion Mînzînă, Dorin Popescu, Valeriu Gheorghe și Anton Marin au depus declarațiile la secretariat.

   

Domnul Dumitru Bentu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se numește: "Preșcolarii".

Consternantă și aiuritoare este atitudinea Opoziției din ultimele săptămâni, în ceea ce se numește "lupta cu Puterea"! Mă refer la acea parte a Opoziției care se întoarce încet, dar sigur, la preșcolaritatea competiției politice.

Să ne explicăm: folosind alfabetarul, și-a ales din cartea de colorat o siglă albastră, perimetrată cu galben, din care ne zâmbesc, voit subtil, "D" mare de tipar și "A" mare de tipar.

Apoi, parcă pentru a se recunoaște ei, și a nu permite altora să le strice jocul, poartă banderole cu steluțe, demonstrând că și ei, micuții din Balcani, se joacă de-a Europa.

Recuzita folosită s-a diversificat și ea: au apărut bilele, bolurile, iar ca noutate absolută papagalii, care sunt rugați să reproducă singurele cuvinte ce se aud cu obstinație în sala lor de clasă "Jos Guvernul!".

Și au dreptate - Guvernul este jos, în Piața Victoriei, gândindu-se și la "micuții" mai sus-amintiți, pentru care lăpticul și cornul ar trebui să nu lipsească din meniul zilnic pentru a crește sănătoși la trup și la minte.

Năzuroși și neastâmpărați, nu respectă programul și pleacă din sală apelând la invenția ce ar trebui brevetată: "trenulețul".

Se încolonează gălăgioși în spatele "fratelui mai mic" și la un semn, urcă voioși scările, fluturând mânuțele și se pierd în tunelul care duce spre "recreația mare".

Revin pe rând, și dacă mai au timp, declanșează distracția lor preferată: "consumă microfonul și fugi".

Programul se termină. Nu-i nimic! E și mâine o zi.

Împreună cu "educatoarele" o pregătesc cu minuțiozitate sub semnul lui,

"unu, doi, unu, doi
faceți toți la fel ca noi,
așa creștem noi cei mici,
sănătoși, voioși, voinici"

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dincolo de ceea ce s-a vrut o schiță de pamflet, se ascunde și multă îngrijorare.

Colegii din opoziția - DA - ar trebui să înțeleagă, o dată pentru totdeauna, că "jocul politic nu înseamnă joacă"!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Ștefan Lăpădat - declarație politică intitulată Mai merită PSD-iștii să fie votați? Nu!;

Dau cuvântul domnului Ștefan Lăpădat.

Va urma domnul Vasile Miron.

   

Domnul Ștefan Lăpădat:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Declarația mea politică se intitulează: "Mai merită PSD-iștii să fie votați? Nu!".

Atrag atenția Guvernului asupra creșterii periculoase a datoriei externe a țării noastre: dacă în decembrie 1989 această datorie era zero, în decembrie 2003 ea era de 20 miliarde de dolari. Pur și simplu, cât n-a reușit să se îndatoreze regimul comunist în 45 de ani - fiindcă nivelul maxim a fost de 17 miliarde de dolari în anul 1970 - a reușit regimul așa-zis democrat în doar 14 ani.

Cu un spor de "accelerație" pentru Guvernul Năstase, care a preluat țara în decembrie 2000, la 10,5 miliarde de dolari datorie externă, a reușit în doar 3 ani, să mai facă datorii de 9,5 miliarde de dolari. Mai ales anul 2003 a fost devastator din punctul de vedere al îndatorării externe: cea mai grăitoare dovadă a faptului că economia reală nu funcționează și că totul nu e decât o propagandă deșănțată a "echipei de zgomote" a Guvernului o reprezintă deficitul comercial înregistrat în 2003, adică diferența dintre valoarea importurilor și cea a exporturilor, suma fiind de 6,4 miliarde de dolari!

O altă oglindă a falimentului de partid și de stat o constituie incapacitatea Guvernului de a garanta siguranța alimentară a populației. Astfel, o cantitate de 70% din necesarul de hrană al românilor provine din import. Asta ca să nu mai vorbim de faptul că tot mai multe categorii de cetățeni nu-și mai pot procura alimentele și produsele de bază care erau accesibile oamenilor săraci și pe timpul vlăguirii țării de către URSS, în anii '50, în contul datoriilor de război.

În anul 2003, importul de cereale s-a dublat față de cel din anul 2002. S-a adus grâu din Statele Unite ale Americii, Canada, Brazilia, Franța, Ucraina și din alte țări, importuri care continuă și în prima parte a anului 2004.

Totul ne costă de ne usucă, având în vedere că în anul 2002 o tonă de grâu ni se vindea cu sume variind între 95 și 110 dolari, astăzi, aceeași tonă de grâu a ajuns între 216 și 230 de dolari. Prețul cerealelor s-a dublat pe plan internațional, iar această situație ne prinde total descoperiți.

Concomitent cu dezastrul industriei grâului, s-a înregistrat și dezastrul industriei zahărului. Dintr-un mare exportator de zahăr, România a ajuns, în numai câțiva ani, un mare importator de zahăr, de fapt cel mai mare importator din această zonă a Europei.

Se aduce zahăr în România de pe tot globul. În anul 1990 aveam 33 de fabrici de zahăr. Astăzi, mai funcționează numai 10 fabrici, iar din acestea doar 4 sunt pregătite să facă față concurenței din Uniunea Europeană.

La ora actuală, România mai produce doar 12% din consumul intern. interesant este că, prin zonele considerate a fi defavorizate, intră pe piața românească zahăr scutit de taxele vamale. Asta este o afacere de peste 120 milioane de dolari pe an, pe care nimeni n-o deranjează, ba, dimpotrivă, sunt destui cei care o încurajează.

Alte afaceri ilegale cu alimente sunt acelea cu carne. Dintre numeroasele exemple vom semnala cazul apărut în revista "Avicultorul", numărul 4 din decembrie 2003, unde se scrie: "Statisticile oficiale din Statele Unite ale Americii spun că s-au exportat în România 25 mii de tone de carne de pasăre pe semestrul I al anului 2003. În schimb, din statisticile românești reiese faptul că în țară au intrat 19.300 tone de carne! Deci și din Statele Unite ale Americii intră carne nedeclarată la vamă".

Și atunci mai merită PSD-iștii să fie votați? NU.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Vasile Miron - declarație politică intitulată Un răspuns prompt și eficient al unui ministru din Guvernul Năstase la interpelarea unui deputat;

Îl invit pe domnul deputat Vasile Miron.

Va urma domnul Ștefan Pășcuț.

Domnii deputați Liviu Maior și Gelil Eserghep au depus la secretariat declarațiile.

   

Domnul Vasile Miron:

Declarație politică "Un răspuns prompt al unui ministru din Guvernul Năstase la interpelarea unui deputat"

La bugetul asigurărilor de stat pe 2004 am depus la Comisia pentru cultură în Camera Deputaților un amendament pentru alocarea sumei de 3 miliarde lei pentru reparații la Palatul Ghika Comănești, județul Bacău, care în mod miraculos a fost trecut ca fiind al domnului Stănișoară Mihai, amendament care a fost respins cu mențiunea că suma necesară pentru aceste reparații va fi trecută în Planul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice.

Urmare a articolului apărut în cotidianul Adevărul din data de 12 februarie 2004, intitulat "Valea Trotușului - o vale a Loirei în varianta moldovenească", am depus o interpelare către domnul ministru al culturii și cultelor, Răzvan Theodorescu, în care am solicitat prezentarea situației privitoare la includerea investiției respective în cadrul Planului Național de Restaurare a Monumentelor Istorice și, în caz afirmativ, precizarea sumei alocate.

Am rămas plăcut impresionat de răspunsul primit de la domnul ministru al culturii și cultelor la interpelarea mea și, mai mult decât atât, domnul ministru în persoană a efectuat o vizită la Palatul Ghika din Comănești. În prezența oficialităților județene și locale, domnul ministru a fost vizibil impresionat de modul în care sunt prezentate obiectele de artă din galeriile muzeului.

Constatând la fața locului că palatul familiei princiare Ghika se află într-adevăr într-o stare avansată de degradare, a promis edililor locali alocarea, pentru început, a sumei de 2 miliarde de lei, necesară începerii lucrărilor de reparații la acest important obiectiv de patrimoniu.

Cu această ocazie, domnul ministru a vizitat și celelalte obiective de patrimoniu din orașele Dărmănești, Tg.Ocna, Onești și comuna Dofteana.

În numele locuitorilor zonei Văii Trotușului, mulțumesc pe această cale domnului ministru pentru promptitudinea cu care a abordat aceste probleme, a căror soluționare ar permite implementarea unui program turistic în această frumoasă zonă a Văii Trotușului.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Ștefan Pășcuț - comentarii asupra stării de sărăcie manifestată în județul Hunedoara;

Îl invit pe domnul Ștefan Pășcuț.

Va urma domnul Ioan Oltean.

Domnul Pavel Târpescu a depus la secretariat.

   

Domnul Ștefan Pășcuț:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Suntem în doliu. Spania este în doliu, România este în doliu, Europa este în doliu. Terorismul internațional, acest flagel groaznic al zilelor noastre, inamicul tuturor a lovit din nou. Au căzut victime oameni simpli, femei și copii a căror singură vină a fost că s-au aflat la un moment dat acolo, în calea celor care, cu mințile bolnave de ură, au detonat încărcăturile de exploziv.

Printre aceste victime sunt și mulți români. Aproape 100 la număr, din care - până la această oră - au murit 11.

Cum au ajuns, însă, acești români, atât de mulți, să fie la Madrid, în Spania? Au fugit din fața unei alte forme de terorism, aceea cauzată de foame, de disperare, de lipsa speranței într-un trai decent. Au plecat să caute o viață mai bună pentru că guvernele post-decembriste nu au reușit și nu reușesc să gestioneze treburile țării. Nu au fost în stare și nu sunt nici acum în stare să asigure celor guvernați de ei o viață demnă.

Și, iată cum actele de terorism, precum cele petrecute la Madrid, în 11 martie, nu-i pot opri pe români să se prezinte la ambasadele țărilor străine pentru a căuta de lucru.

Chiar și după acest groaznic atentat, cozile sunt la fel de lungi la ghișee pentru a pleca în străinătate.

Nu-i sperie atât de mult actele teroriste, atentatele sângeroase, ale căror victime pot fi și ei, cât spectrul foametei în propria țară. Nu pot fi opriți să caute în țările străine o coajă de pâine pentru copiii lor înfometați.

Lipsa locurilor de muncă, lipsa mijloacelor minime necesare pentru un trai cât de cât acceptabil afectează și județul Hunedoara, din care eu fac parte, care, dintr-un județ puternic industrializat, a ajuns un județ puternic defavorizat. Și de aici au fost siliți să plece foarte mulți oameni să-și caute de lucru în Spania sau în alte țări.

În Valea Jiului, în urma reducerii activității Companiei Naționale a Huilei, din 43.000 de angajați în 1997, au mai rămas circa 16.500, iar numărul acestora este în scădere continuă, datorită unei noi etape de disponibilizări, care va afecta în vara aceasta circa 1.500 de angajați.

La Siderurgica - Hunedoara au mai rămas circa 2.200 de angajați, din cei peste 18.000, care erau în 1990. Numai în anul 2003 au fost disponibilizați aproximativ 6.000 de muncitori de la Siderurgica - Hunedoara. SIDERMET - Călan, momentan este oprit, iar orașul Călan este un oraș mort. Și orașul Orăștie este crunt lovit de valurile succesive de disponibilizări, toate acestea făcându-se fără a se lua măsuri viabile de protecție socială.

În ciuda rapoartelor triumfaliste pe care actualii guvernanți le prezintă pe toate căile de comunicare în masă, realitatea este aceasta: românii fug, cu toate riscurile, în alte țări, din fața sărăciei și a foamei, pe care actualii guvernanți le-o oferă cu multă generozitate. Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Ioan Oltean - considerații pe tema tragediei tinerilor din România;

Dau cuvântul domnului deputat Ioan Oltean.

Va urma domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman.

Domnul Valentin Păduroiu a depus la secretariat.

   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Și să fi dorit, n-aș fi putut să nimeresc după o declarație politică ce are ca obiect principal aceeași temă pe care și eu doresc să o dezvolt. Și anume, tragedia tinerilor din România, tragedie care se constituie tot mai mult într-o tragedie a poporului român.

Evenimentul petrecut săptămâna trecută la Madrid, în Spania, a fost cel care a inspirat și care m-a determinat să vin astăzi în fața acestui microfon pentru a dezvolta o temă atât de importantă, ca cea care se referă la generația tânără.

Prin Cap.IV din Programul de guvernare pentru perioada 2001-2004, intitulat "Combaterea sărăciei și a șomajului", partidul de guvernământ promitea românilor mai multe locuri de muncă, solidaritate socială, asigurarea locului de muncă pentru obținerea de venituri permanente și în creștere. Iar în Cap.VI, din același Program, tinerii sunt amăgiți cu acordarea de șanse egale, cu sporirea participării lor la viața economică, prin facilitarea accesului la piața muncii, a adaptării și readaptării acestora la rigorile economiei de piață.

Un milion de locuri de muncă erau avute în vedere de către guvernarea actuală, pentru a se devolta în România, iar marea majoritate a acestora să fie ocupate de tineri.

Din păcate, promisiunile, lăudabile - de altfel - și demne de luat în seamă, au totuși o hibă majoră, și anume: nu se precizează nici când se vor împlini aceste realizări, și nici țara, dacă vor fi în țară sau în străinătate.

Deși au trecut mai bine de 3 ani de la aceste promisiuni, este limpede pentru toată lumea că în România ele acum nu pot să se împlinească, guvernanții asistând neputincioși la un exod fără precedent al forței de muncă, în special tinere, în afara granițelor țării, dezamăgirea, mizeria și sărăcia împingând-o la acest gest, ca o ultimă salvare și speranță într-o viață mai bună.

Cel puțin două sunt efectele majore ale acestui gest de lehamite față de Guvernul mincinos PSD-ist. România pierde o importantă categorie a forței de muncă, cea a tinerilor siliți să-și părăsească țara și familia pentru un salariu mai bun în străinătate, chiar dacă acesta presupune multă umilință sau prestarea unor munci ingrate.

Expunerea tinerilor unor riscuri majore, cum sunt atentatele care au zguduit Spania și întreaga Europă, românii plătind mult prea scump dorința lor și a familiilor lor pentru un câștig care să le asigure o viață cât de cât decentă.

Deși mulți români au fost nenorociți în urma atentatelor teroriste, România fiind a doua țară, după Spania, ca număr de victime, un lucru este totuși și mai înspăimântător: refuzul tinerilor de a veni în țară, chiar dacă pentru aceasta trebuie să plătească cu viața.

Îndârjirea cu care sunt acceptate greutățile și umilințele exilului, demonstrează că nimic nu este mai înfricoșător decât sărăcia și viața fără nici o perspectivă pe care a reușit să le-o împământenească hidoasa guvernare PSD-istă, preocupată doar de propria bunăstare.

Și ca să-și arate interesul față de situația familiilor îndoliate și îndurerate, premierul Năstase promite ajutoare pentru acestea, în stilul ciocoiului care aruncă o fărâmitură de la masa sa îmbelșugată, așteptând imediat laude și osanale din partea acestora.

Nu de ajutoare reparatorii au nevoie românii, după ce au stropit cu sânge un pământ străin, ci de locuri de muncă în țară, care să le asigure cât de cât un câștig, cu care să facă față nevoilor zilnice, și a nu mai fi nevoiți să-și părăsească familiile pentru un câștig iluzoriu, plătit mult prea scump.

Din păcate, nici Guvernul și nici partidul de guvernământ nu realizează situația critică în care se află tinerii din România, lipsa acestora de orice perspectivă sub actuala guvernare.

Marea tragedie a României, în aceste vremuri, este plecarea tinerilor din țară, exodul acestora pentru a-și pune priceperea și cunoștințele în slujba altora, și nu în slujba propriului popor.

Va veni vremea când acest Guvern va trebui să dea socoteală pentru această tragedie. Va veni vremea când poporul va trebui să sancționeze aspru lipsa de interes a actualului Guvern față de tineri, față de viitorul acestora, față de lipsa totală de performanță în actul de guvernare. Și sper ca această vreme să nu fie prea îndepărtată, spre binele nostru, al tuturor. Vă mulțumesc.

 
  Becsek-Garda Dezideriu Coloman - despre interpretarea tendențioasă a evenimentelor ce au avut loc în anii 1848-1849;

Domnul Corneliu Ciontu:

Îl invit pe domnul Becsek-Garda Dezideriu.

Va urma domnul Metin Cerchez.

Domnul Emil Rădulescu a depus la secretariat.

   

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În ziua de 15 martie am sărbătorit ziua revoluției maghiare, sărbătoarea națională a maghiarilor de pretutindeni.

Ca parte integrantă a primăverii europene, revoluția maghiară, prin programele sale, viza desființarea radicală a relațiilor feudale, democratizarea societății prin acordarea drepturilor și libertăților civice.

Mișcările din Transilvania, la început prefațau o revoluție pașnică, atât prin programul de la Cluj, cât și prin manifestațiile populației maghiare de la Tg.-Mureș.

Dieta Transilvaniei din ziua de 29 mai a adoptat legi importante atât pentru poporul maghiar, cât și pentru națiunea română, cum au fost: desființarea iobăgiei, suportarea în comun de către toți cetățenii a sarcinilor publice, asigurarea drepturilor cetățenești și religioase ale românilor și noua lege a presei.

Cu toate acestea, datorită politicii duplicitare a Curții de la Viena, s-a ajuns la un război civil între cele două națiuni, când comunități întregi ale maghiarimii erau masacrate la Abrud, Zlatna, zona Zarandului sau la Aiud.

Pentru a cinsti memoria revoluționarilor maghiari, la sfârșitul secolului al XIX-lea, s-a amplasat la Arad "Statuia Libertății", care ar trebui să reprezinte aceeași semnificație și pentru națiunea română, pentru că, peste 30.000 de revoluționari români au luptat și în armata revoluționară ungară, mulți sub comanda generalilor amintiți.

Evenimentele din anii 1848-1849 prezintă numeroase exemple care permit reconcilierea dintre cele două națiuni, și nu dușmănia față de Revoluția maghiară, ceea ce percepem din retorica celor care nu sunt de acord cu reamplasarea "Statuii Libertății" la Arad.

Din păcate, evenimentele pașoptiste sunt tendențios interpretate și se îndeamnă la ură și lipsă de toleranță față de populația maghiară din Transilvania.

Prin urmare, ar fi de preferat ca amplasarea grupului statuar în cinstea celor 13 generali ai armatei revoluționare maghiare să reprezinte un moment important în reconcilierea dintre cele două popoare, pentru că cunoașterea inexactă a evenimentelor îngreunează apropierea româno-maghiară.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Metin Cerchez - rostirea mesajului de pace al musulmanilor; despre încălcarea libertății de opinie;

Dau cuvântul domnului deputat Metin Cerchez. Va urma doamna Liana Naum. Domnii deputați Aurel Daraban, Mihai Tudose, Arănutu Eugen au depus la secretariat declarațiile.

   

Domnul Metin Cerchez:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Intervenția de astăzi are două părți. Prima referitoare la poziția musulmanilor din România, referitoare la atentatul terorist din 11 martie din Spania. Și a doua, o poziție mult mai gravă, referitoare la încercarea de a mi se băga pumnul în gură pentru aceste declarații politice pe care le-am dat de aici, din Parlamentul României.

Musulmanii din România privesc cu îngrijorare escaladarea actelor teroriste de pe glob, comise în numele unui fanatism islamic, ce nu are nici o legătură și logică cu prevederile Coranului, în care stă scris că nimeni, dar absolut nimeni nu are voie să ia viața unui semen.

Câtă durere poate fi în sufletul unui om ce-și pierde copilul, indiferent că este creștin sau musulman. Nu este normal ca toți musulmanii de pe glob să fie asimiliați unor criminali care ucid în numele lui Satan și nu al lui Alah. Musulmanii născuți, crescuți în România sunt alături de familiile îndurerate care au pierdut persoane dragi în atentatele din 11 martie 2004 din Spania.

Cerem autorităților române, serviciilor secrete, comisiilor de acordare a cetățeniei române să verifice și răsverifice persoanele străine care au pătruns legal sau ilegal în România, pentru a nu da posibilitatea unor iresponsabili ucigași să aducă vălul negru al morții și terorismului și în țara noastră. Există semnale interne și internaționale care confirmă îngrijorarea noastră.

De asemenea, facem un apel la pace, la dialog între conducătorii lumii creștine și cei ai lumii musulmane. Nu este logic să moară oameni nevinovați, în numele unor conducători iresponsabili.

Orice escaladare a terorismului poate duce la izbucnirea unui război mondial.

Este nevoie de pace. Trimit de aici, din România mesajul de pace al musulmanilor către musulmani, al musulmanilor către creștini.

Mileniul al III-lea va fi al păcii sau nu va fi deloc. Odihnească-se în pace cei uciși în 11 martie 2004, "Bruhuna el fatiha", cum spunem noi.

Iar partea a doua a acestei intervenții se referă la poziția cel puțin dubioasă a reprezentanților Ministerului de Interne și ai Ministerului Justiției, care nu au găsit altceva mai bun de făcut decât să-mi intenteze două procese.

Pentru lucruri care le-am spus aici, mă refeream atunci la mafia care există în poliția constănțeană. Practic, s-a demonstrat acest lucru. O polițistă din Constanța, Beatrice Popescu a fost găsită cu 55 de dosare ținute la blat, cel mai vechi dosar era din 1996, iată, ne aflăm în 2004, dosare în care era vorba de infracțiuni ca viol, crime și multe alte lucruri grave.

Am spus atunci că nu poate fi vinovată doar o polițistă, ci și superiorii săi, pentru că este greu să pui la blat din 1996 până în 2004 55 de dosare cu infracțiuni grave.

Săptămâna trecută am primit o citație la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, după ce fusesem dat în judecată pentru calomnie de către polițiștii respectivi. Acum sunt chemat pentru art. 239 - "ultraj și ofensă adusă autorității statului".

Vreau să spun că în decembrie 1989 a avut loc o Revoluție și ca orice cetățean al României am primit dreptul de a vorbi liber și deschis despre toate aceste infracțiuni comise de subordonații domnului ministru de interne Rus. Am dovada clară în care domnul Rus îmi trimite răspuns la interpelare, în care spune că respectivul infractor turc nu are nici un dosar penal și ulterior, în dosarele ascunse ale polițistei se descoperă și acest dosar al respectivului cetățean turc.

Și atunci mă întreb cum de zburdă atâția "teroriști" turci în România, apărați de mari nume sonore din avocatura pesedistă, cum de pun laba pe fabrici care produc explozibil și nimeni în țara aceasta nu ia nici o măsură. Eu știu că-i deranjez, dar nimeni nu-mi va pune pumnul în gură și sunt dispus să fac și închisoare, numai și numai să aduc la cunoștința opiniei publice toate aceste escrocherii. Știu că au pierdut milioane de dolari, dar îmi pare rău. Sper ca cinstea să promoveze în România.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Liana Elena Naum - declarație intitulată Între încercare și eșec;

O invit pe doamna deputat Liana Naum. Va urma domnul Dan Brudașcu. Domnii parlamentari Ioan Timiș, Codrin Ștefănescu și Mihail Sirețeanu au depus la secretariat declarațiile.

   

Doamna Liana Elena Naum:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se numește "Între încercare și eșec".

Suferind vertiginos de o boală numită "o imagine favorabilă", membrii Alianței P.N.L. - P.D. au considerat că o grevă japoneză de inspirație europeană i-ar aduce în față. Un gest total naiv și lipsit de orice etică, aș zice, sau chiar lipsit de imaginație, forțat și jenant.

Este adevărat, suntem un stat democratic, iar Partidul Social Democrat a afirmat mereu libertatea de exprimare și de manifestare a oricărui cetățean.

Prin urmare, partidele de opoziție au avut tot dreptul să-și exprime părerea. Puteau, însă, să o facă într-un mod mai puțin caraghios.

A folosi însemnele Uniunii Europene pe o banderolă ce reprezintă o grevă japoneză mi se pare chiar denigrant. Liderii opoziției s-au prevalat de aceste însemne și au pus interesele meschine de partid, aflat în campanie electorală, înaintea interesului țării privind integrarea europeană.

Parlamentarii care au lansat această grevă s-au gândit mai mult cum să o denumească pentru a ieși cumva în evidență și aproape că nu mai știau cum să o argumenteze și să o motiveze.

În afară de faptul că au purtat banderole, nimeni nu a înțeles nimic de la această grevă, ieșind la iveală, ca întotdeauna, interesele ascunse de campanie ale alianței P.N.L. - P.D. și dorința nestăvilită de a se afirma cu ceva, cu orice.

Văzând că nu le-a reușit farsa, liberalii și democrații au trecut la fapte total lipsite de raționament, comportându-se în incinta forului suprem din România ca niște elevi care nu știu să facă diferența între ce li se cuvine și ce este interzis de Codul bunelor maniere.

Nici măcar nu și-au putut stăpâni reacția de dezamăgire că nu le-a reușit farsa de tip grevă japoneză, manifestându-se într-un mod prin care, cu siguranță, partidele de opoziție nu-și pot crea un prestigiu național sau internațional.

Dorind să creeze un protest inedit, membrii opoziției nu au obținut decât o dezaprobre publică, apropiindu-se perfect de vorba lui Alecsandri: "De la sublim până la ridicol nu este decât un pas".

Gesturile disperate de a cerși imaginea ale liberalilor și democraților și de a recăpăta încrederea pierdută definitiv cât timp au fost la guvernare par să nu le satisfacă așteptările.

Membrii P.N.L. și cei ai P.D. sunt oarecum obișnuiți cu asemenea eșecuri în încercările lor de a induce populația în eroare, prin mușamalizarea situației reale și realizarea de scenarii falimentare, aceasta nefiind prima acțiune care nu le reușește.

Mult mai potrivit era dacă liberalii și democrații ar fi lăsat la o parte ambițiile și orgoliile, angrenându-se la efortul comun pentru a convinge Uniunea Europeană că țara noastră merită o altă poziție decât cea deținută în prezent.

Or, în cazul de față, nu rezultă decât faptul că P.N.L. și P.D. sunt în stare de orice, chiar de a vinde țara și de a împiedica înaintarea ei pe calea europeană, numai pentru a-și atinge niște scopuri meschine.

Situația tensionată se amplifică din ce în ce mai mult pe fondul unor presiuni electorale tot mai intense. Această grevă japoneză de proastă inspirație a membrilor opoziției anulează orice tentativă de credibilitate a politicii lor, evidențiindu-le dorința de lansare în mesaje politice neinspirate și neîntemeiate.

Cu un program lipsit de perspective și cu încercări premeditate, dar ieftine și sortite eșecului nu poți construi o Românie modernă și nici nu poți urma reformele de factură europeană.

Nici la cifre pare că nu se pricep membrii Alianței P.N.L. - P.D. Se încurcă mereu atunci când fac calculele politicii economice înfăptuite de P.S.D. și nu dau greș niciodată când stau să ascundă cumva greșelile majore pe care le-au comis în timpul guvernării 1997 - 2000.

La candidaturi, de asemenea, nu le-au prea ieșit calculele și din toată alianța lor nu au rezultat decât două candidaturi comune pentru alegerile locale.

Ar fi poate mai bine să-și recalculeze intențiile, propunerile și strategiile electorale, să se uite în propria curte și apoi să dea curs inițiativelor gen grevă japoneză de inspirație europeană.

Oricum, din toată această săptămână cu banderole purtând însemnele europene, cu greve și proteste fără ecou nimeni nu prea a înțeles nimic din mesajul liberalilor și democraților.

Nu s-a ajuns la nimic, nu s-a construit nimic. Este stilul tipic al Alianței P.N.L. - P.D., moștenitoarea C.D.R., care este sortită parcă să cadă pradă propriilor înscenări.

Cum am mai menționat, P.S.D. a încurajat manifestarea liberă a opiniilor politice, prin urmare a respectat și dorința neinspirată a naivilor politicieni de a se lansa în spectacole fără spectatori.

Oricum, mult mai respectabile sunt manifestările cu rezultat, care trezesc reacții și conduc în final la realizări care merită efortul.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Dan Brudașcu - intervenție politică cu titlul Agresiuni și provocări hungariste;

Dau cuvântul domnului Dan Brudașcu. Va urma domnul deputat Virgil Popescu. Domnii deputați Alexandru Mocanu și Puiu Hașotti au depus la secretariat declarațiile.

   

Domnul Dan Brudașcu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o "Agresiuni și provocări hungariste".

După preluarea în decembrie 2000 a puterii de către P.D.S.R. și constituirea odioasei coaliții P.D.S.R. - U.D.M.R., actele de sfidare, agresiune și provocări hungariste s-au ținut lanț. Dând dovadă că reprezintă Guvernul României, dar că au trădat interesul național de dragul menținerii cu orice preț la putere, Adrian Năstase și președintele Ion Iliescu au tolerat și au închis ochii în fața acestei obrăznicii fără seamăn, deși prin gravitatea lor constituiau și mai constituie încă un grav atentat la adresa integrității statului național unitar și a demnității poporului român.

Dacă asemenea acțiuni revizionist-șovine, revanșarde și extremiste ar fi avut loc în Franța, Germania, Italia, Spania sau în Statele Unite ale Americii, toate aparținând sistemului democrației și statului de drept, autorii lor ar fi putrezit în închisori.

Doar în România, unde mândria națională nu mai contează, acești dușmani ai armoniei și înțelegerii, ai respectării valorilor spiritualității românești se bucură de înalte demnități.

S-a ajuns atât de departe încât cred că este vorba mai degrabă de prostie, decât de toleranță. Actele și faptele de ostilitate, rea-credință și dispreț din partea extremismului unguresc sunt săvârșite zi de zi, profitând de frica și lașitatea autorităților române.

Este adevărat că șefii serviciilor secrete și ministrul de interne Ioan Rus au sesizat că în județele Harghita, Covasna și Mureș s-a ajuns în situația ca autoritatea statului român să fie umilită și călcată în picioare.

În ultimile luni asistăm, noi, cetățenii, cu îngrijorare, iar autoritățile, fie indiferente, fie neputincioase, la escaladarea manifestărilor antiromânești. Se urmărește cu cinism provocarea majorității, eventual trecere la acțiuni de forță. Liderii extremiști, mulți dintre ei parlamentari sau deținători ai unor înalte demnități ale statului român ar fi deplin satisfăcuți dacă ar putea determina acte de violență, pentru a solicita apoi intervenția forțelor militare străine și transforma Ardealul într-un veritabil Kosovo, scenă a crimelor și vărsării de sânge nevinovat.

Între cele mai recente manifestări de acest gen, amintim cele petrecute în cursul zilei de 11 martie anul curent, pe raza județului Harghita.

Reprezentanții forțelor teroriste extremiste ungurești și-au permis să aplice pe tăblițele indicatoare la intrarea unor localități situate între Miercurea Ciuc și Odorheiul Secuiesc, Vlăhița, Vlădești, Căpelnița și la ieșirea spre Municipiul Satu Mare, o serie de autocolante cu harta Ungariei mari, în culorile roșu, alb, verde.

Aceste însemne injurioase și periculoase pentru integritatea și demnitatea statului român au conținut mesaje care incitau la revoltă și reprezentau un afront la adresa populației românești din zonă.

Chiar dacă reprezentanții U.D.M.R. din județ au negat cu jumătate de gură că ar avea cunoștință despre astfel de acțiuni iredentiste, considerăm că tocmai aceștia sunt principalii vinovați, pentru că această nouă mișcare este înscrisă în programul U.D.M.R. de constituire a unor spații autonome, exclusiv pe criterii etnice pe teritoriul României.

Apreciez că măsurile luate până acum de prefectul județului Harghita, ca și de inspectorul șef al inspectoratului județean de poliție Harghita, ca fiind fără urmări și insuficiente, respectiv lipsite de demnitate.

Constatăm cu sincer regret totala lipsă de reacție a restului autorităților române față de asemenea provocări nerușinate.

Cine permite ministrului administrației și internelor sau chiar primului ministru să lase nesancționate astfel de infracțiuni ce aduc atingere siguranței naționale și liniștii majorității românești din Ardeal. Chiar să nu vă mai pese de interesul național, domnilor guvernanți?

Luni, 15 martie anul curent, s-a asistat la o nouă sfidare din partea extremismului unguresc. Viceprimarul și consilierii locali ai U.D.M.R. din cadrul Consiliului local al Municipiului Cluj Napoca, deși au jurat să respecte legile țării și Constituția, s-au prezentat în cadrul ședinței programate pentru această zi, sfidător și obraznic, cu cocarde tricolore ungurești.

Mai mult, ei au distribuit atât în Consiliul local, cât și în afară, cărți poștale cu un mesaj virulent, care incită la subminarea ordinii de drept.

Infatuarea și obrăznicia lor au stârnit justificat revolta cetățenilor ce au asistat la lucrările Consiliului local. Cu o singură excepție: consilierii locali ai P.S.D., care, ca autentice păpuși manipulate de U.D.M.R., au interzis intonarea imnului național la începutul de ședință.

Un alt fapt lipsit de demnitate este cel petrecut în Municipiul Dej. Ioan Ungur, primarul Dejului, cunoscut și el pentru slugărnicia arătată U.D.M.R., și-a prins cu mândrie în piept cocarda tricoloră ungurească.

Reamintim, însă, că același primar român, Ioan Ungur, a refuzat la 1 decembrie 2003, de Ziua Națională a României să poarte cocarda tricoloră românească. Halal demnitate națională, domnule primar!

Mai reamintesc agresivitatea și insistența bolnăvicioasă a acelorași extremiști maghiari, pentru monumentul de la Arad, omagiere a celor 13 foste provincii ale Ungariei mari dualiste, nicidecum a celor 13 generali criminali de la 1848, ca și pentru înființarea celor două facultăți ungurești la Cluj Napoca.

Și în aceste autentice atentate împotriva demnității românilor Guvernul Năstase nu acționează pentru stoparea ci contribuie la materializarea lor.

Este clar că Guvernul în exercițiu nu este Guvernul de care are nevoie poporul român, pentru a face față acțiunilor dușmănoase îndreptate împotriva lui.

Atragem, însă, atenția tuturor că spre deosebire de putere, Partidul România Mare nu va mai tolera la nesfârșit asemenea agresiuni, provocări și obrăznicii hungariste.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Virgil Popescu - comentariu legat de recenta moțiune PNL-PD;

Dau cuvântul domnului Virgil Popescu. Va urma domnul Paul Magheru. Domnii deputați Cristian Nechifor, Adrian Ionel și Cristian Sandache au depus la secretariat declarațiile.

   

Domnul Virgil Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi are ca subiect atitudinea politică a partidelor din opoziție, Partidul Democrat și Partidul Național Liberal, privind eforturile țării noastre pentru integrarea europeană.

Printr-o politică coerentă, stabilită în mod democratic cu participarea tuturor partidelor angrenate în viața politică românească în principalele ei obiective - integrarea europeană și cea deja realizată în NATO, țara noastră a reușit să-și câștige o poziție apreciată pe plan internațional ca fiind cooperantă, modernă și constructivă "

Totuși, realizările economice, politice și sociale evidente și consemnate statistic, dar și recunoscute prin organisme internaționale precum Fondul Monetar Internațional și rapoartele de țară ale Uniunii Europene, sunt de natură să creeze insatisfacții pentru cele două partide.

În această situație, recenta moțiune prezentată de Partidul Democrat și Partidul Național Liberal a fost destinată negării oricărui progres real, recunoscut pe plan extern, de altfel, ca o încercare - nu străină de apropiatele alegeri locale - de a ieși în public ca singurii apărători fermi ai unor poziții democratice.

Aruncarea în luptă în preambulul moțiunii a 10 teme majore, cu noțiuni și înțelesuri ale termenilor voit tendențioase și incriminatoare, este rapid uitată pentru a face loc, în conținut, altor tematici la fel de nesusținute.

De altfel, nu argumentarea, rigurozitatea și demonstrația sunt prezente în susținerea moțiunii, ci denigrarea prin frazeologie ieftină și declarativă.

Programul Guvernului de macrostabilizare este un succes care nu poate fi negat, fiind susținut de: creșterea constantă a rezervelor Băncii Naționale, descreșterea anuală a inflației, creșterea cu 37% a investițiilor străine directe în țara noastră, de cele 130.000 construcții de locuințe, spații de producție și așezăminte culturale.

Transparența poziției guvernamentale în realizarea privatizării unor obiective deosebite ca BCR, sectorul energetic, Societatea Națională Petrom și altele, nu poate decât să dovedească fermitatea actualului executiv în realizarea deplină a unei economii de piață funcționale.

Funcționarea în agricultură a peste 127.000 exploatații agricole cu peste 6,2 mil. ha, alocarea unor forme de sprijin de peste 8000 miliarde lei în primele două luni din 2004 - adică cu 1200 miliarde lei mai mult decât bugetul alocat pentru agricultură de către PD și PNL în anul 2000 -, dublarea pensiilor agricultorilor, atribuirea în folosință a peste 2000 de spații zootehnice dezafectate, nu sunt, pentru cele două partide, contribuții guvernamentale la revigorarea acestui sector economic.

De altfel, noțiuni și acțiuni ale Guvernului pentru sprijinul pensionarilor cum sunt recorelarea pensiilor în 2004 și reevaluarea acestora în 2007 sunt confundate și neînțelese de PD și PNL, probabil pentru că nici nu fac obiectul preocupărilor sociale în platforma acestor partide.

Neputința rezolvării unor asemenea probleme în perioada când s-au aflat la guvernare, inexistența unor astfel de prevederi economice și sociale în doctrina celor două partide, le-a determinat "saltul înainte" cu acuze, ca de obicei nefondate, dar concepute pentru acțiuni electorale.

Printr-o atitudine înțeleaptă, rațională, Guvernul a examinat cu profesionalism observațiile Comisiei de Politică Externă a Parlamentului European și a prezentat imediat măsurile și acțiunile menite să constituie rezolvarea aspectelor legate de integrarea europeană.

Ceea ce rămâne însă pentru istorie este atitudinea de satisfacție a PD și PNL pentru anumite neîmpliniri de moment ale țării noastre pe acest drum către integrarea europeană, lipsa oricărei participări constructive la acest proces, deși sunt direct implicate, cel puțin în activitatea legislativă.

Moțiunea este evident un demers artificial creat, care are intenții electorale vizibile și dovedește detașarea și dezinteresul cu care PD și PNL înțeleg să contribuie constructiv la susținerea poziției țării noastre pe plan internațional.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Paul Magheru - despre solidarizare cu victimele și nu cu criminalii; Dau cuvântul domnului deputat Paul Magheru. Va urma domnul Tiberiu Sbârcea. Domnii deputați Ioan Sonea, Corneliu Ciontu, Eugen Nicolăescu au depus la secretariat. La 9,20 întrerup ședința, ora stabilită.
   

Domnul Paul Magheru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Duminică, 14 martie 2004, la inițiativa Filialei județene PRM - Arad, a avut loc, în municipiul de pe Mureș, din întâmplare, într-o zi de doliu național, o manifestare de solidarizare cu victimele atentatelor din 11 martie de la Madrid și de condamnare a terorismului. Inițial, autorizația fuseseră solicitată pentru o demonstrație pașnică împotriva încercărilor de amplasare în Piața Pompierilor din Arad a monumentului celor 13 generali maghiari care, în timpul revoluției din 1848 sub conducerea lui Kossuth Lajos, s-au făcut vinovați de uciderea a peste 40.000 români, distrugerea a sute de sate, biserici ortodoxe și alte atrocități. Au participat membri de partid și simpatizanți PRM din Arad și județele ardelene limitrofe și nu numai, parlamentari, deputați și senatori ai PRM și PUNR, președintele Vetrei Românești, candidatul PRM la primăria municipiului Arad și secretarul general al PRM, primarul municipiului Cluj-Napoca, ec. dr. GHEORGHE FUNAR.

Cei prezenți, în număr de aproximativ 3000, și-au manifestat solidaritatea față de arădeni care se opun transformării Aradului într-un talcioc politic între PSD și UDMR, care sfidează adevărul istoric și voința legitimă a tuturor locuitorilor, indiferent de naționalitate. Fiind zi de doliu național, s-a manifestat în tăcere și cu pietate în memoria celor căzuți în atentatele teroriste de la Madrid și împotriva terorismului de orice fel. Pe pancartele celor masați în Piața Avram Iancu se puteau citi lozinci mobilizatoare, la care e bine să reflectăm: Grupul statutar al libertății ungurești, grup statutar al umilinței românești; nu vrem statuia criminalilor; vrem bani pentru spitale, nu pentru monumentele criminalilor neamului românesc; PRM vrea în Europa unită!

Din întâmplare, mitingul împotriva amplasării monumentului libertății ungurești, cu cei 13 generali vinovați de crime împotriva populației civile românești, a coincis cu ziua de doliu național și de condamnare a terorismului. Măcar în asemenea momente trebuie să fim mai raționali și mai lucizi.

Mania statuilor poate renaște monștri, reabilitări de criminali împotriva umanității. Ordonanța Guvernului nr. 31/2002 condamnă asemenea încercări. Între români și maghiari nu e nevoie de nici o reconciliere.

Noi nu suntem dușmani, suntem prieteni, vrem să intrăm și să trăim împreună într-o Europă prosperă și unită. Trebuie să ne asumăm fiecare faptele trecutului, să iertăm creștinește, chiar dacă nu putem uita. Numai capetele înfierbântate ale unor lideri iredentiști, separatiști și revanșarzi irită necontenit sensibilitatea noastră națională. Nu mai e mult până când se va decreta o zi de doliu a Protocolului și guvernării PSD - UDMR. Cea mai bună reconciliere între români și maghiari e ridicarea nivelului lor de viață.

Nefericirea cea mai mare a poporului român este că nu a avut parte niciodată de conducători. Într-o țară atât de mândră, una dintre cele mai bogate dintre câte a sădit Dumnezeu pe pământ, la începutul mileniului III, în România se moare de foame.

Vinovat de morții noștri de la Madrid este și terorismul intern al sărăciei și exasperării populației. După ultima statistică, în atentatele de la 13 martie 2004 au murit 11 cetățeni români, 6 declarați dispăruți, 26 răniți. Percepția evenimentului de către rudele celor morți este că, dacă guvernul român ar fi făcut mai mult pentru traiul cetățenilor, cei din familiile lor n-ar mai fi luat drumul Spaniei pentru a-și găsi rostul departe de iarba verde de-acasă. Situația celor plecați și morți este dintre cele mai înduioșătoare: doi tineri de 26 de ani strângeau bani să-și facă o căsuță. Intenționau în vară să facă nuntă. Din puținul lor trimiteau și acasă, fiindcă părinții n-aveau nici un fel de venit. Mi-a fost dat să aud reacții sentențioase de felul: "Decât să murim de foame în România, mai bine murim ca eroi". În ciuda amenințărilor morții, nici un român plecat la muncă în străinătate nu dorește să se reîntoarcă acasă. Dimpotrivă, sărăcia și mizeria îi face să se înghesuie la ghișeele de plasare a forței de muncă în străinătate.

Vinovate de exodul copiilor noștri, vinovate de morții noștri sunt toate partidele politice care s-au perindat la conducerea țării în ultimii 14 ani. Sperăm ca măturoiul mâniei și disperării naționale să-i scoată pe cei vinovați de dezastrul țării de pe scena vieții politice. Și cum toate acestea n-ar fi suficiente, Parcul reconcilierii româno-maghiare din Arad, finanțat cu peste 90 miliarde lei, când în spitale bolnavii n-au medicamente și ce mânca, sfidează o hotărâre a guvernului vrednicului I.C. Brătianu din 1925 și a regelui unificator Ferdinand de a se demola această statuie. Elementele componente ale statuii au fost păstrate până azi, când UDMR a reușit să-i atragă pe cei de la Putere într-o tragedie absurdă a trădării de țară.

"Statuia libertății", după cum se exprima un coleg, riscă să devină a doua "Mecca" internațională de pelerinaj al iredentismului și revizionismului maghiar.

Amplasarea proiectatului monument al Revoluției de la 1848, aprobat printr-o hotărâre de Guvern, pe același ax cu Monumentul numit "al Libertății" este o glumă sinistră. Pe sub arcurile monumentale trec eroii și armatele triumfale. A bolti, naivilor, chiar de la distanță, un arc de granit peste cei 13 generali maghiari înseamnă a monumentaliza crima. Concluzia unanimă a participanților și vorbitorilor la manifestarea despre care am informat în declarația noastră politică a fost că statuia trebuie dată la topit pentru a menaja deopotrivă sentimentele românilor și maghiarilor, sentimente de demnitate națională, de prietenie și bună înțelegere, fără monumentalizarea fariseică a unor erori istorice, pe care, repetăm, trebuie să ni le asumăm, să ne iertăm creștinește, chiar dacă faptele abominabile nu le putem uita.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Tiberiu Sergius Sbârcea - intervenție răspuns la întrebarea Oare, pentru omenire, data de 11 devine fatidică?;

Dau cuvântul domnului deputat Tiberiu Sbârcea. Va urma domnul Ilie Merce. Domnii deputați Ion Bozgă, Emil Rus, Mircea Costache au depus la secretariat declarațiile.

   

Domnul Tiberiu Sergius Sbârcea:

Intervenția mea se intitulează "Oare, pentru omenire, data de 11 devine fatidică?"

Domnule președinte,

Stimate colege și stimați colegi,

Este inimaginabil ce s-a putut întâmpla pe 11 martie 2004 în Spania unde în urma atentatului terorist s-au înregistrat până în prezent un număr de 200 morți și peste 1.500 de răniți, ca un bilanț a ceea ce spaniolii numesc acum "11 septembrie al Europei".

Printre aceste victime erau și numeroși români, care se aflau în trenurile - navetă care transportau zilnic la orele de vârf ale dimineții lucrători din zonele periferice ale Madridului, multe dintre ele cartiere muncitorești, către centru.

Bilanțul tragic pentru România: 11 morți, 6 dispăruți și 80 de răniți.

În urma exploziilor care au avut loc la distanță de 4-5 minute una de cealaltă, în trei din cele 4 trenuri, iar în al 4-lea, cu circa două ore mai târziu, s-a produs un câmp de fiare torsionate, sânge, șoc, carnagiu, cu alte cuvinte spus infernul pe pământ, producând panică, lacrimi, teamă, teroare, iar mai târziu flori și lumânări aprinse în zona catastrofei, unde erau oameni arși, trupuri sângerânde, bucăți de carne și oase.

Mass-media din întreaga lume semnalează faptul că a fost rândul Europei să cunoască tragedia unui "11 septembrie", însă în privința autorilor atentatelor sunt păreri împărțite între demenții separatismului - gruparea ETA și nebunii lui Dumnezeu - gruparea Al Qaeda, sau poate o altă dementă grupare. De fapt aceasta este întrebarea la care trebuie să se răspundă: cine se află în spatele criminalului act terorist ?

Milioane de cetățeni din capitală și din întreaga Spanie au manifestat în semn de solidaritate, sub sloganul "Alături de victime, de Constituție și pentru înfrângerea terorismului".

Regele Spaniei, Juan Carlos I a făcut apel în cursul unei intervenții televizate la "unitate și fermitate", împotriva barbariei teroriste.

În semn de solidaritate, în Franța și Germania drapelele naționale au fost coborâte în bernă, iar în Portugalia a fost declarată o zi de doliu național.

În România, Guvernul României a decis ca ziua de 14 martie 2004 să fie decretată drept zi de doliu național, în memoria cetățenilor români victime ale atentatelor teroriste din Spania. Drapelul național a fost coborât, duminică, 14 martie 2004, în bernă. Tot la această dată peste 1.000 de bucureșteni au străbătut centrul capitalei, până la Ambasada Spaniei, într-un "Marș al tăcerii", cu flori și lumânări aprinse în mâini. De asemenea, pe tot cuprinsul țării, în bisericii și mănăstiri au avut loc slujbe de pomenire pentru toții fiii Europei și ai României. S-au făcut slujbe pentru pace în lume, voință de bine și unitate.

Ne punem întrebarea dacă România se confruntă cu riscul imediat al unei amenințări teroriste, la care trebuie să răspundem că este necesar ca la frontierele țării, aeroporturi, gări și alte locuri aglomerate să intensificăm controalele.

Răspunzând întrebării din titlul acestei intervenții, terorismul nu va putea frânge credința în viitorul democratic al omenirii și voința fermă de armonie pașnică.

Ca cetățean al acestei planete sunt șocat de asemenea evenimente și fac un apel către toți locuitorii Terei de a realiza un front comun împotriva acestor specimene bolnave și să plătească pe măsura faptelor lor.

Dumnezeu să ne dea gândul bun și să ne ajute.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Ilie Merce - despre aservirea de către putere a posturilor de televiziune și al postului național de radio;

Îi dau cuvântul domnului Ilie Merce. Va urma doamna Mitzura Arghezi. Domnul Prunaru a depus la secretariat.

   

Domnul Ilie Merce:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În raportul de țară prezentat la Bruxelles, Uniunea Europeană acuză politizarea justiției românești, gradul ridicat de corupție înregistrat în administrația noastră și obstrucționarea libertății de exprimare a presei. Indiferent de numele sub care a evoluat, de la FSN la PSD, actualul partid de guvernământ a demonstrat clar că este incapabil să respecte regulile democrației. Să nu uităm că partidul lui Ion Iliescu a gestionat 10 din cei 14 ani de perpetuă tranziție, timp în care a clamat sus și tare reformarea și modernizarea economiei și a societății românești. Rezultatele le vedem astăzi, când României i se trântește în nas ușa Uniunii Europene.

Democratul președinte Ion Iliescu uită, probabil, că este cel care a inițiat, cu peste un deceniu în urmă, hărțuirea ziariștilor, prin celebrul îndemn prezidențial, "Măi, animalule!", îndemn intensificat odată cu revenirea PDSR-ului la putere, în urma alegerilor din 2000. De această dată, însă, PSD-ul (PDSR, pe vechi) a trecut de la hărțuire la coruperea și intimidarea ziariștilor.

Mult mai grav, actualul partid de guvernământ nu s-a mai mulțumit să cumpere ziariști "cu bucata", ci a trecut la achiziții en-gros, concretizate prin preluarea unor pachete de acțiuni la principalele instituții mass-media. Acțiunea a fot dublată de manipularea posturilor de televiziune privată, prin "iertarea" acestora de plata datoriilor către bugetul de stat. Manevrele nu au scăpat observatorilor europeni, care le-au înregistrat în raportul de țară, sub forma: "exercitarea unor presiuni economice asupra instituțiilor media, pentru manipularea politică".

Deși liderii PSD s-au grăbit să nege orice implicare, registrele Ministerului Finanțelor îi contrazic, demonstrând că posturile private de televiziune au, într-adevăr, mari datorii către buget. Tot în evidențele Ministerului Finanțelor sunt menționate și reeșalonările de care beneficiază, evident, prin bunăvoința factorilor de decizie, mai toate posturile de televiziune.

Situația devine și mai critică atunci când este vorba de posturile naționale de radio și televziune. Supusă puterii prin definție, TVR demonstrează, prin toate emisiunile informative, că răspunde prompt comenzilor politice venite de la Palatele Cotroceni și Victoria. Obediența singurului post național de televizune devine și mai evidentă atunci când se fac transmisii directe din Parlament, iar Opoziția este, cu regularitate, cenzurată sau chiar exclusă. De acest tratament se "bucură", în mod special, partidul din care fac și eu parte, Partidul România Mare, deși constituie cea mai puternică formațiune de Opoziție. De ce sunt românii obligați să-i vadă pe micile lor ecrane doar pe Adrian Năstase și Ion Iliescu? Iată o întrebare la care s-ar putea să primim răspuns doar dacă va fi pusă de oficialii europeni.

Cazul Societății Române de Radiodifuziune este și mai greu de tolerat. Cunoscut și sub numele de "radioul lui Șeuleanu", postul național de radio și-a pierdut, în ultimii patru ani, orice credibilitate. Din ordinul direct al celui mai contestat director, Dragoș Șeuleanu, sunt eliminate din emisiunile de știri transmise pe canalele Societății Române de Radiodifuziune orice referiri negative la Guvernul Năstase, concomitent cu marginalizarea sau chiar omisiunea acțiunilor Opoziției, protestelor sindicatelor și criticilor aduse de societatea civilă. Modul în care deformează realitatea TVR și SRR a trecut, deja, de faza de manipulare și se înscrie într-o dezinformare crasă a milioanelor de români.

Mulți dintre cei care contestă libertatea presei în România se raportează la "dezvăluirile" apărute în mass-media. Cu unele excepții, pentru că mai există ziariști onești și publicații echilibrate, orice observator avizat sesizează ușor că este vorba doar de reglarea unor conturi prin intermediul instituțiilor media deținute de diverse grupuri de influență din interiorul PSD.

La nivel local, lucrurile stau și mai prost, orice demers jurnalistic mai curajos fiind posibil să fie blocat ori printr-un simplu telefon dat șefilor sau patronilor, ori prin amenințarea directă a autorilor, de multe ori pusă în practică (vezi cazul Ardeleanu).

Cu o mentalitate mafiotă, nu putem intra în Europa. Acest adevăr trebuie să fie adus la cunoștința PSD-ului pe toate căile. Nu poți să furi și să încalci legea 14 ani, iar, după aceea, să încerci să scapi, umilind justiția și băgând pumnul în gura presei.

Minciuna are picioare scurte, chiar și atunci când este ridicată la rangul de politică de stat. Reacția parlamentarilor Uniunii Europene o demonstrează pe deplin. Aviz pesediștilor mai mici sau mai mari!

Vă mulțumesc.

 
  Mitzura Arghezi - o analiză a cauzelor care-i fac pe mulți români să muncească în străinătate;

Domnul Corneliu Ciontu:

Îi dau cuvântul doamnei deputat Mitzura Arghezi, va urma domnul Dumitru Bălăeț. Domnul deputat Ioan Miclea a depus declarația la secretariat.

   

Doamna Mitzura Arghezi:

Doamnelor și domnilor deputați,

Mult visatul Spațiu Schengen, oarecare facilități oferite de unele țări, au înfierbântat mintea românului, la gândul unei mai ușoare circulații în intangibila Europă. Ofertele de muncă din străinătate au creat cozi nesfârșite, pentru a obține un loc pe listele sosite prin birourile specializate ale Ministerului Muncii. Se cerea și o cunoaștere relativă a limbii în țările solicitate.

Spania a arătat o disponibilitate deosebită pentru forța de muncă românească, în special în domeniul agricol. Sate întregi, unde tinerii și vârstnicii nu mai aveau ce munci, și-au încercat norocul, plecând. Zeci de mii de oameni au pornit în necunoscut, dar cu determinarea ca soarta să le surâdă și să le schimbe viața în belșug. Sperau în siguranța zilei de mâine. Câștigurile au fost atrăgătoare, față de sumele ce le-ar fi primit în țară. Cei rămași acasă așteptau cu răbdare, să le fie trimis și lor ceva din ce câștigau cei plecați.

S-a gândit, oare, cineva ce a determinat plecarea zecilor de mii de români, spre o destinație necunoscută, fără siguranța unui acoperiș, a unui pat și a unei mese zilnice ?

Românii s-au dovedit mai harnici și pricepuți decât alți nefericiți, spre a nu-l dezamăgi pe angajator. A trecut un an și încă multe luni mai erau până la sfârșitul contractului lor, ce era așteptat cu nerăbdare să se încheie.

La 11 martie, la șapte dimineața, în patru trenuri cu destinația Madrid, au explodat simultan bombele. Mii de răniți și o grămadă de morți, în trenurile ce aduceau la lucru, zilnic, miile de truditori de toate naționalitățile. Radioul și toate televiziunile din lume au transmis continuu acest dezastru nemaiîntâlnit până astăzi. Salvările, brancardele nu mai conteneau. Evident, și România a plătit tributul ridicat până astăzi la 11 morți, dar și, încă, mulți români rămași în spitale.

Declarațiile disperate ale celor rămași acasă, smulse de microfoanele ce se înghesuiau, relevau adevărul: plecările se datorau nevoilor în care se zbăteau, la sate, în suburbii, în orașe. Ei au plecat în Spania din cauza sărăciei și a lipsurilor, în speranța să realizeze acolo ce nu putuseră să facă acasă.

Socotesc că Guvernul actual se face răspunzător de starea mizerabilă de sărăcie în care trăiesc milioanele de români. Sunt tot atât de vinovați și cei care au contribuit, din 1990 încoace, la dezastrul țării. Cum este posibil, când o pensie de la țară se cifrează la circa 400.000 lei și cele 6 milioane de pensionari sunt muritori de foame, să se construiască, în același timp, cartiere rezidențiale, palate, case de lux și să se importe cele mai scumpe limuzine, ca și cum România ar fi una dintre țările cele mai bogate Europa? Oare din ce bani și pentru cine?

Cum veți scoate din mizerie și foamete Țara, domnilor guvernanți? Trimițând românii salahori pe alte meleaguri ?

Vă mulțumesc.

 
  Dumitru Bălăeț - despre vinovații pentru tragedia românilor dispăruți în urma atentatelor de la Madrid;

Domnul Corneliu Ciontu:

Poftiți, domnule Bălăeț.

   

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Mă văd obligat, în cadrul acestei declarații politice, să fac o mărturisire dureroasă: ziua doliului național, 14 martie a.c., în legătură cu moartea și mutilarea, pe 11 martie, a atâtor muncitori români în Spania, mi-a adus în suflet, pe lângă compasiunea față de familiile îndurerate, și un sentiment de vină și de rușine. Îl mărturisesc în fața oamenilor și a lui Dumnezeu, deși, chiar și acest fapt, îmi mărește sentimentul de vinovăție față de cele ce s-au întâmplat cu muncitorii români căzuți victime nevinovate trenurilor morții de la periferia Madridului.

Vinovații pentru această tragedie nu se află acolo, ci aici, printre noi, iar eu mă simt unul dintre acești vinovați. Mă simt vinovat că, în ciuda strigătelor și protestelor mele în Parlament, ca și ale reprezentanților PRM, împotriva degringoladei economiei noastre naționale, această degringoladă s-a produs și se produce în continuare, obligând sute de mii de români să-și caute o bucată de pâine, pentru ei și pentru familiile lor, în străinătate.

V-ați întrebat prin ce cortegiu al umilințelor și al corupției au trecut și trebuie să treacă acești oameni? De pildă, în Franța, unde românii sunt socotiți țigani și ni se aruncă în cârcă metehnele acestora, sau în Germania, unde orice patronaș, o ști sau n-o ști ceva despre noi, dar, când aude de numele de român, rânjește, amintindu-și de faptul că armata germană a pierdut în România două războaie mondiale.

În Spania, țară latină, ca și a noastră, însă cu economie prosperă, datorită politicii înțelepte a Guvernului spaniol, soarta românilor plecați în străinătate pentru o bucată de pâine e mai bunișoară, motiv pentru care mulți s-au stabilit acolo, creând adevărate colonii românești pe lângă marile centre economice spaniole și în agricultura de acolo. Este și motivul pentru care acțiunea teroristă din Spania ne-a lovit pe noi atât de grav. Premeditată pentru a lovi în noi sau nu, acțiunea teroristă din Spania a dublat tragedia românilor, căci una e să mori acasă, printre ai tăi, și alta înstrăinat, cu familiile rupte în două, la cele două capete ale Europei.

Desigur, Guvernul nostru a procedat umanitar, când a facilitat comunicarea și transportul între cei plecați în Spania și cei rămași acasă. Dar vina pentru cele ce s-au petrecut acolo rămâne: noi, cei din Opoziția PRM, națională, pentru faptul că am fost destul de vehemenți și de puternici, pentru a fi înțeleși de Guvern, în problema ocrotirii economiei noastre naționale românești; Guvernul și majoritatea parlamentară care îl susține, care au mers și merg surzi înainte, pe linia distrugerii economiei românești și vinderea ei la străini, înstrăind, în același timp, piața produselor și piața muncii, încât am ajuns să fim, din ce în ce mai, un popor de robi, la cheremul străinătății.

Asta esate marea vină a noastră, a oamenilor politici români de azi și, în special, a guvernanților notri, care sunt, în majoritate, deputați, față de tragedia care ni s-a produs în Spania. Ar trebui să venim cu toții, să îngenunchem în Parlament, rugându-ne lui Dumnezeu să ne deschidă odată mintea asupra cauzelor acestei tragedii, care este mult mai amplă și vizează soarta unui întreg popor, vândut pe comisioane de către toate Guvernele post-decembriste și, în special, de către ultimul, fără minte și fără suflet!

Când această vânzare va fi încheiată - acum, se vinde Petromul, Distrigazul, Banca Comercială, energia electrică! - soarta poporului nostru de robi va fi pecetluită, iar vinovăția și rușinea noastră, de oameni politici ai țării, fără scuze și fără margini!

Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Domnul Eugen Pleșa a depus la secretariat declarația.

 
     

(Următoarele declarații au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la secretariatul de ședință.)

 
    Ștefan Baban - declarație politică cu titlul Restructurarea agriculturii românești - un fiasco total...;

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

"Restructurarea agriculturii românești - un fiasco total..."

Așa zisa restructurare a agriculturii românești a dus practic la dispariția acesteia de pe scena economică a țării. Agricultura de stat, ca sector productiv nu mai figurează nici măcar în statisticile oficiale. Pentru gestionarea relicvelor acesteia s-a înființat o agenție națională, Agenția Domeniilor Statului, care are ca obiect al muncii doar negocierea și încasarea rentei funciare în contul celor peste 600.000 ha. rămase în proprietatea statului.

Nivelul redevenței stabilit de stat este de-a dreptul ridicol, de exemplu, pentru grâu între 350-400 kg la ha, adică doar a zecea parte din cât pot produce în mod normal cele mai fertile terenuri arabile românești.

Într-un an foarte greu pentru agricultură, cum a fost 2003, statul a încasat de pe urma concesionării și arendării hectarelor din gestiune aproximativ 800 miliarde lei, ceea ce reprezintă cam a treia parte din cifra de afaceri a unui holding agricol profitabil.

Mulți dintre dumneavoastră ar spune, la prima vedere, că totuși acest procedeu de lucru în agricultură reprezintă un succes, deoarece bugetul statului încasează niște bani, mulți-puțini, în loc să continue să înregistreze pierderi, ca înainte de programul de restructurare.

Totuși, nu este normal să uităm atât de repede că până la aplicarea restructurării sectorului agricol, acesta susținea cu brio politicile de protecție socială practicate de toate guvernele de la Revoluție încoace, pe seama produselor furnizate pieței la prețuri cu mult sub costul lor real, fapt care a detereminat decapitalizarea acestui domeniu de activitate și implicit sfârșitul agriculturii de stat din România.

Fie și privindu-l din punct de vedere statistic, bilanțul restructurării sectorului agricol este unul dezastruos. De exemplu, din cele peste 700 de IAS-uri, pentru circa 500 dintre ele, restructurarea a însemnat, de fapt, lichidarea judiciară. Aceste unități agricole, altădată prospere și faimoase, se află acum în gestionarea finanțatorilor sau a bancherilor și este greu de crezut că vor putea să-și recupereze câte ceva din creditele sau datoriile bugetare ale acestor societăți aflate sub sechestru.

De pe urma privatizării IAS-urilor, statul român a obținut peste 2.000 miliarde lei. Acest fapt ar putea fi considerat o reușită dacă ar exista garanția că aceste active devin mai rentabile după privatizare.

Având în vedere că după vânzarea lor, statul român nu mai este interesat de acestea, mulțumindu-se cu banii obținuți și cu scăparea de griji (adică reducerea numărului de unități agricole din portofoliul statului care trebuie înstrăinate), nimeni nu prea știe cum stau lucrurile. Din teritoriu vă pot informa că unele dintre unitățile agricole privatizate au în continuare succes, pe când altele au fost demolate și revândute ca fier vechi sau materiale de construcție.

Ca o rentă funciară ridicolă, după cum am mai spus, cea mai bună variantă pentru o afacere în agricultura din România, în cazul întreprinzătorilor, o reprezintă concesionarea sau arendarea terenurilor arabile. La un asemenea nivel scăzut al redevenței, se obține un profit chiar și la jumătatea randamentelor programate și în condițiile practicării unei agriculturi rudimentare bazată în principal pe epuizarea pe cale naturală a elementelor fertilizante, lucrul terenului cu atelaje trase de cai, catâri sau boi, folosirea semințelor de calitate slabă etc.

O problemă aparte o ridică și patrimoniul societăților aflate în lichidare judiciară. În timp ce lichidatorii judiciari gestionează partea de active pe care s-a pus sechestrul, adică ferme complexe zootohnice, ateliere pe care s-a pus sechestrul, adică ferme complexe zootehnice, ateliere și utilaje mecanice, magazii, silozuri de cereale, construcții hidroameliorative etc., terenurile pe care se află acestea se găsesc în proprietatea Agenției Domeniilor Statului, fapt care duce de cele mai multe ori la situații paradoxale: pentru aceeași proprietate de teren există doi proprietari, unul care exploatează terenul și celălalt care administrează activele societăților agricole. Cum între ei nu există nici un act legal care să stabilească modul concret de colaborare este de la sine înțeles că de cele mai multe ori coabitarea reprezintă o sursă permanentă de conflict, fiecare urmărindu-și propriile interese. În aceste condiții, nu mai miră pe nimeni că haosul domnește și în sectorul agricol.

A venit vremea ca să terminăm cu experimentele și mai ales cele din agricultură. Să încercăm să stabilim programe agricole clare și concrete pentru România, pentru că avem atât resurse cât și potențial. Și ar fi păcat să continuăm, din comoditate, importul de produse agricole modificate genetic și să îmbolnăvim și viitoarele generați, numai pentru că nu luăm în considerație importanța economică a acestui sector.

    Ioan Timiș - rememorarea faptelor petrecute la 15 martie 1990 la Tg. Mureș și modul cum a rezolvat România problemele interetnice;

Domnul Ioan Timiș:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La 15 martie 1990, maghiarii din Harghita au aniversat împlinirea a 142 de ani de la izbucinirea Revoluției de la 1848 din Ungaria. Cu acest prilej, s-a arborat drapelul maghiar pe instituțiile publice, s-au depus coroane de flori cu drapelul Ungariei, la Sovata a fost dată jos statuia lui Nicolae Bălcescu, iar la Târgu Mureș a fost profanată statuia lui Avram Iancu. La aniversarea Revoluției, au venit din Ungaria peste 10 mii de persoane care au provocat incidente la Satu Mare, Sovata și Târgu Mureș, lezând sentimentele naționale ale românilor.

În replică, în zilele următoare, mii de manifestanți români protestează împotriva separatismului etnic din școli, a arborării însemnelor de stat ungare, a profanării unor monumente istorice românești. Au loc un șir de manifestații și contramanifestații, care au culminat cu confruntările violente între români și unguri, la Târgu Mureș (19-20 martie), soldate cu morți și răniți. Acestea au fost, din păcate, faptele.

La 14 ani de la aceste evenimente tulburi, întrebarea pe care ar trebui să ne-o punem este dacă, astăzi, 16 martie 2004, ar mai fi posibilă repetarea lor în viitor? Răspunsul este, după părerea mea, un categoric "NU", iar argumentele pe care aș putea să le invoc sunt, îmi place să cred, cum nu se poate mai convingătoare.

În primul rând, este destul de limpede pentru toată lumea că în prezent, în România, nu există tensiuni interetnice de natură să provoace izbucniri violente. Ca atare, nici cercurile interesate în exacerbarea lor nu mai pot manipula acum eventuale situații de conflict.

În al doilea rând, contextul internațional este în momentul de față fundamental diferit față de cel din 1990. România este profund angajată în procesul de integrare europeană, în care tratamentul minorităților ocupă un loc proeminent. Relativ aproape de războaiele post-iugoslave, lumea este puternic sensibilizată față de orice evoluții care ar putea stârni animozități interetnice.

România, deși pare să fie înscrisă, inevitabil, pe traiectoria unei democrații consolidate, a oferit, în evoluția ei de după 1989, câteva exemple în care doleanțele minorităților au urmărit logica "drepturi înainte de democrație", manifestările de acest ge dovedindu-se contraproductive tocmai din perspectiva interesului major comun, acela de a consolida democrația în beneficiul tuturor.

În pofida dificultăților pe care le-a avut de traversat, România a reușit să devină un factor de stabilitate într-o regiune în care problemele similare, angoasele comunitare întreținute de sentimentul de amenințare reciprocă, au declanșat mai multe conflicte sângeroase și au impus soluții de segregare sau de purificare etnică prin mijloace mai mult sau mai puțin pașnice.

Există, fără nici o îndoială, un model românesc al relațiilor interetnice. În ce constă semnificația acestuia?

Se manifestă un consens în rândul analiștilor în ceea ce privește realizarea în România, în ultimii 14 ani, a unei păci interetnice, care poate servi drept model pentru întreaga regiune în care ne aflăm. Ceea ce s-a realizat în acest sens, în ultimii ani, nu reprezintă altceva decât o acumulare de soluții, un proces dinamic și complex care, departe de a fi conceput artificial și intenționat, a urmărit pacea și toleranța, reducerea și eliminarea tensiunilor, reușind să arate cum o țară care a ieșit din comunism poate învăța să trăiască în diversitate.

Pe de altă parte, nu trebuie să omitem faptul că elementele cardinale ale modelului românesc - reprezentarea minorităților în Parlament, existența unui Consiliu al Minorităților Naționale, prezența la guvernare a minorității maghiare (în perioada 1996-2000) etc. - nu rezolvă în mod automat toate problemele. Cadrul dialogului trebuie întreținut cu grijă și pe mai departe, astfel încât prezența reprezentanților minoritățlor în aceste structuri să nu rămână o prezență formală, inevocabilă în momente de bilanț, ci o participare reală, efectivă și eficientă, în acele decizii care privesc destinele comunităților pe care le reprezintă.

Cea mai importantă lecție care trebuie învățată din evenimentele de acum 14 ani este recunoașterea caracterului binefăcător al diversității, nevoia unei sensibilități mereu reînnoite față de multiculturalism, respingerea oricăror demersuri care ar putea să tulbure pacea interetnică. La mai bine de un deceniu de la prăbușirea comunismului, societatea românească pare a se fi înscris, definitiv, nu fără a trece printr-o criză de adaptare, pe calea construirii unei noi identități, în care multiculturalismul, diversitatea etnică, deschiderea spre comunicare și globalizare sunt la ordinea zilei.

    Ioan Miclea - declarație politică: Campanie electorală cu orice preț;

Domnul Ioan Miclea:

Declarație politică: "Campanie electorală cu orice preț".

Vestea începerii construcției autostrăzii Borș-Brașov a surprins plăcut pe toți românii din Ardeal, ea venind ca o compensație pentru multele frustrări ce le-au suferit din partea guvernelor post-decembriste. Spun acest lucru deoarece este de notorietate că majoritatea fondurilor pentru infrastructura transporturilor au fost îndreptate, prin grija celor interesați, spre Moldova și Muntenia.

Și CDR și PSD au avut și au conducători moldoveni și munteni carismatici care și-au folosit în scop electoral oportunitățile de care dispuneau prin funcțiile deținute și au îndreptat masiv fonduri spre locurile lor de baștină.

Ardelenii noștri, oameni cu o oarecare jenă în relațiile cu semenii, jenă dată de bunăcuviința de a nu supăra sau jigni și, de ce nu, de a nu cere ceva ce nu li se cuvine, dacă au fost în conducerea guvernelor trecute și în cel actual, nu au știut să se impună în acest sens.

Dacă vrem să fim drepți, autostrada despre care vorbim se va construi nu datorită voinței PSD (care în alegerile din 2000 a suferit un usturător eșec în Ardeal și Banat, eșec pe care sunt sigur că îl va suferi și în anul 2004, și pentru care nu a uitat nici un moment să pedepsească pe trăitorii de pe aceste meleaguri), ci datorită voinței Budapestei și a insistențelor colegilor UDMR-iști care, fiind în asociere cu PSD, au condiționat această asociere și de construirea autostrăziii și trecerea ei prin orașe ce le poate aduce un capital electoral. Nu vreau să absolutizez însă cauzele favorizante ale construirii acestei autostrăzi acum.

Trebuie să recunoaștem că ea era necesară pentru o deschidere a țării spre vestul Europei, iar factorii pe care i-am enumerat mai sus au facilitat grăbirea începerii construcției.

În acest context, mi se pare cel puțin aberant ca partidul de la putere să facă din această construcție un motiv de propagandă electorală. Spun că mi se pare aberant deoarece, dacă ar fi fost după voința domniilor lor, această autostradă ar fi fost construită poate în anul 2010 sau mai târziu. Ardelenii trebuiau pedepsiți pentru "neobrăzarea" de a nu fi votat cu partidul-stat.

Zilele trecute, un brav conducător al organizației județene Cluj a PSD a inițiat o măsură care ne-a pus într-o grea încurcătură, și anume strângerea de semnături pentru construirea autostrăzii Borș-Brașov.

Este de neînțeles pentru un om normal această acțiune în care se cheltuie bani publici. Dacă Guvernul a hotărât să se construiască autostrada și are finanțare pentru ea, dacă Guvernul este exclusiv PSD-ist, ce nevoie are un conducător local al PSD să strângă semnături?

Dacă prin aceste semnături se încearcă "legitimarea" construirii acestei autostrăzi prin acordare directă, fără licitație publică, atunci acest brav conducător trebuie să știe că acțiunea în sine se practică în genere ca un protest și nu are nici un fel de valoare juridică; ea nu este egală nici cu referendumul și nici cu alegerile.

Dacă prin acțiunea aceasta, PSD Cluj "aplaudă" hotărârea Guvernului și a conducătorului lui, pentru construirea acestei autostrăzi putea să facă o acțiune în care nu se cheltuiau sute de milioane de lei - printr-o simplă telegramă adresată știm noi cui și care să înceapă cu "Mult stimate și iubite...".

Este evident că acțiunea despre care vorbesc este una de campanie electorală care, din păcate, așa cum prevedeam, se face de către PSD pe banii publici - banii noștri, ai tuturor, care ar putea fi folosiți în scopuri mai nobile decât aceste deșertăciuni.

Despre urmările și efectele acestei campanii, doar un verset din Dante Alighieri: "În van orice speranță...", la care aș mai adăuga doar că ardelenii sunt greu de cumpărat pe un blid de linte. Încercați altceva, domnilor PSD-iști.

Vă mulțumesc.

    Tudor Mohora - intervenție referitoare la Folosirea judicioasă a posibilităților oferite pentru creșterea economică;

Domnul Tudor Mohora:

Domnule președinte de ședință,

Stimate colege,

Stimați colegi,

Intervenția pe care doresc să o supun atenției dumneavoastră se referă la "Folosirea judicioasă a posibilităților oferite pentru creșterea economică".

Este bine cunoscut că economia națională românească trebuie să depună eforturi sporite pentru accelerarea creșterii economice și, ca urmare, pentru reducerea decalajelor care o despart de țările membre ale Uniunii Europene.

Există, fără îndoială, unele tendințe în economia noastră care dau speranțe justificate pentru realizarea acestui obiectiv prioritar.

Este un fapt notabil că exporturile României în anul 2003 au fost cu aproape 70% mai mari decât cele realizate în anul 1989 (17,6 miliarde de dolari față de 10,5 miliarde de dolari).

Constituie, de asemenea, un element pozitiv faptul că în anul 2003, productivitatea muncii pe un salariat în industrie a crescut cu 12,1% față de o creștere a producției industriale cu 3,4%, ceea ce reflectă o sporire a eficienței, în condițiile în care au fost aplicate măsuri de restructurare.

Cu toate că la majoritatea produselor fizice realizările obținute în anul 2003 se situează sub nivelul anului 1989, totuși la unele produse nivelul realizat al producției a fost mai mare la: lapte de consum (+99,65%), bere (+8,7%), gaze lichefiate (+72,7%), anvelope autotractor (+111,6%), frigidere pentru uzul casnic (+1,5) etc.

Principala cale pentru creșterea producției industriale și nu numai este sporirea continuă a investițiilor productive și mai ales folosirea judicioasă a celor alocate prin bugetul de stat, a fondurilor alocate de organizațiile financiare internaționale, a investițiilor efectuate de persoanele juridice și fizice din sectorul privat și realizarea pe această bază în anul 2004 a unei creșteri de cel puțin 13% a formării brute de capital fix.

Totodată, o posibilitate importantă pentru accelerarea creșterii economice revine utilizării fondurilor alocate pentru țara noastră de către Uniunea Europeană. Ele sunt substanțiale și vor crește și mai mult după aderarea la Uniunea Europeană.

În perioada 2002-2006, Uniunea Europeană alocă anual pentru România următoarele fonduri:

  • 250 milioane euro prin programul PHARE, în sprijinul construcției instituționale în toate domeniile acquisului comunitar;
  • 151 milioane euro prin programul SAPARD pentru sprijinirea rezolvării prioritare specifice legate de agricultură și dezvoltare rurală;
  • 208-270 milioane euro prin programul ISPA pentru investiții în domeniile mediului înconjurător și al transporturilor.

În cei șase ani la care se referă aceste programe, România are posibilitatea să atragă 3,6-4,0 miliarde de euro. Condiția principală pentru obținerea acestor fonduri constă în buna pregătire a proiectelor pentru aceste lucrări de investiții și obiective, susținerea lor competentă în cadrul licitațiilor, gospodărirea corectă a fondurilor și urmărirea executării în termen a lucrărilor.

Din păcate, până în prezent, gradul de atragere a acestor fonduri este încă modest datorită întârzierilor în elaborarea proiectelor, asigurării insuficiente din fondurile unităților beneficiare, respectiv de la buget a cotei de contribuție la aceste proiecte, duratei prea mari cerută de îndeplinirea formelor birocratice pentru obținerea finanțării sau insuficientei publicități și îndrumări a solicitantului.

Astfel, este semnificativ și provoacă îngrijorare faptul că, din cele 151 milioane euro alocate pentru acest an în cadrul programului SAPARD, în primele două luni și jumătate au fost absorbite numai 5%.

Pe lângă aceste greutăți datorate și insuficientei noastre experiențe în acest domeniu, în ultima vreme au apărut unele contestații și polemici legate de elaborarea, verificarea și licitațiile pentru proiectele privind îndeosebi obiectivele finanțate prin programul SAPARD. Evident, este necesară verificarea operativă și responsabilă a tuturor sesizărilor privind nerespectarea prevederilor legale în acet domeniu.

Este totuși lamentabilă situația creată în unele cazuri de contestare a unor proiecte pe principiul "să moară și capra vecinului", în loc să se militeze pentru concentrarea eforturilor tuturor în direcția atragerii unui volum cât mai mare de fonduri din cele oferite de Uniunea Europeană și mai ales de utilizare corectă a acestora, urmărindu-se realizarea în termen a obictivelor.

Cred că în această privință deputații în cadrul circumscripțiilor lor electorale, indiferent de culoarea lor politică, pot aduce o contribuție benefică și responsabilă pentru urmărirea modului în care se desfășoară aceste acțiuni și pentru respectarea cadrului legal, precum și pentru prevenirea unor eventuale nereguli în măsură să conducă la întârzierea atragerii fondurilor alocate de Uniunea Europeană și chiar la pierderea lor.

Totodată, cred că ministerele și agențiile guvernamentale de resort ar trebui să definească cu precizie cazurile de incompatibilitate în derularea acțiunilor privind accesarea fondurilor alocate de Uniunea Europeană, în scopul prevenirii unor conflicte de interese și a întârzierii derulării și finalizării acțiunilor.

În scopul asigurării unei absorbții cât mai echitabile pe județe a fondurilor alocate de Uniunea Europeană, este necesar ca autoritățile publice să acorde o atenție sporită analizării modului în care se derulează acțiunile prevăzute pe baza programelor PHARE, SAPARD, ISPA și să depisteze pe această bază problemele cu care se confruntă comunitățile locale, precum și măsurile necesare pentru obținerea unor fonduri sporite.

    Dan Grigore Rasovan - declarație politică: Să nu ne facem că nu știm;

Domnul Dan Grigore Rasovan:

Declarație politică: "Să nu ne facem că nu știm".

Mă adresez dumneavoastră. Și, poate, mai corect este să declar că mă adresez anume unor personaje din spectrul Opoziției politice, cuprinse dubios de o suspectă amnezie. Mai pe românește, mă adresez acelor politicieni care n-au ținere de minte!

Cu o pasiune bătătoare la ochi, suntem asediați, literalmente, de săptămâni bune, de bocitoarele Opoziției, cu un potop de vorbe și păreri, care de care mai alarmante: sărăcie, popor dezamăgit, Europă dezamăgită și, mai ales, guvernare catastrofală, jos Guvernul!

S-a dezbătut în Parlament moțiunea simplă împotriva Guvernului. Înainte, la ședința comună a celor două Camere ale Parlamentului pentru aprobara restructurării Guvernului Năstase, deputații PNL-PD s-au dat în spectacol, grevă japoneză, carevasăzică!), numai că japonezii muncesc pe rupte la greva asta. Deputații PNL-PD au părăsit, însă, sala de vot, așa..., de kiki (scuzați!), să vedem noi că ei nu pot fi părtași la îngroparea României!

Aș spune "ca la circ", dacă n-am ști că și la circ sunt oameni serioși, meseriași și artiști, nu cârpaci!

Domnii ajunși din structurile de conducere din PNL, PD și PRM, ca să ne referim doar la partide parlamentare, ca și mărunții care se agită prin Acțiunea Populară, rămășițele PNȚCD etc. etc. se dau cu alifie și cu rumenele, să iasă bine în poză. Ei sunt neprihăniți, Guvernul și ai lor sunt netrebnici...

Să nu ne facem că nu știm, domnilor, care nu mai puteți de grija noastră! O spun cu adâncă convingere: așa cum vă prezentați astăzi, să ne ferească Cel de Sus să vă înțelegeți pentru o hârtie: Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului, care vă era la inimă, doar! Spectacolul v-a preocupat, cine s-o citească! Haos în gândire, neînțelegeri, care ne readuc în memorie interminabilele certuri pentru putere, care au paralizat țara în perioada 1997-2000.

În ultimele zile, am avut parte de un spectacol lamentabil, oferit de cruntul Stolojan, comediantul Băsescu și lupul cu blană de oaie Vadim Tudor, care, ba se îmbrățișau, entuziasmați de beția momentului, ba se delimitau unii de alții, cu vorbe în doi peri...

Cum ne-ar conduce ei pe noi? Doamne feri!

Am mai spus-o: crezul lor ascuns se rezumă acum la cuvintele unui jenant cântec dâmbovițean: "Dă-i-nainte cu tupeu/Și-ai să vezi că nu e greu!" Să nu ne facem că uităm! Acest Guvern social-democrat, care (vă cred!) că vă stă ca sarea în ochi, n-a putut să facă minuni, dar s-a dovedit (și Comisia Europeană a confirmat-o) cel mai serios și mai performant de după anul 1990.

Trebuie să repetăm, pentru cei ce uită repede, dar ne desconsideră și pe noi, cei mulți, pe care ne cred naivi și ușor de îmbrobodit. Mai întâi, acest Guvern a trebuit să recupereze teribila întârziere acuzată de Guvernul CDR-PD, privind restructurarea economică și socială. În 1996, când au venit ei la putere, România se afla pe locul 6, între cele 6 state candidate la Uniunea Europeană, în 2000, ajunsese ultima!

În 1996, după criteriile acceptate, erau considerați sub pragul sărăciei 19,9% din populație. Mult și așa! Dar dumneavoastră, domnilor din Alianța Dreptate și Adevăr (care adevăr?), împreună cu verii țărăniști, ați dus în sărăcie încă 23% din oamenii țării, adică, 43% din total, oameni săraci în anul 2000!

Să nu ne facem că uităm! Ne-ați adus la disperare! Haosul economic ne adusese la 57% rata inflației în anul 1999 au 40% inflație în anul 20001 Se schimbau guvernele și primii miniștri, veneau alți amatori, bugetele țării se aprobau abia prin mai-iunie a anului curent, din neputință și în disprețul legii.

În trei ani (din 1996 până în 1999, de când ați venit la putere, să ne arătați cum se conduce), salariul real scăzuse cu 23%. Și ne promiteați, în afișele electorale, o pâine mare. Aminți-vă! Taot în doar trei ani (1966-1999), pensia reală scăzuse și ea, cu 24,2%.

Băncile lumii își închiseseră buzunarele, pentru că n-aveau nici o încredere. Cota de risc de țară scăzuse cu trei trepte. Nici să ne împrumutăm în condiții normale nu mai puteam. Iată de unde a plecat acest Guvern social-democrat, care vă stă în gât. Să nu ne facem că uităm!

În patru ani, n-ați reușit să finalizați decat 6 capitole din Programul de aderare la Uniunea Europeană. Șase, din 30! Cele mai ușoare.

În cei trei ani și două luni ai actualei guvernări, s-a făcut un imens efort pentru repararea gafelor dumneavoastră. S-au mai încheiat, de pildă, 16 capitole grele de negociere cu Uniunea Europeană și sunt condiții de finalizare, până în toamnă, chiar dacă vă așezați dumneavoastră de-a curmezișul. România s-a înscris, în cei trei ani, cu un ritm mediu de creștere economică de 5%. Creștere adevărată. Nu penibila "creștere negativă", cu care ne amețea Guvernul CDR-PD. Amintiți-vă, se explica ce bine o să ne fie, dacă "creștem în jos"... Să ne ducem de râpă, ca să avem de unde sui...

În anul 2000, salariul minim era de doar 1 milion de lei. În decembrie 2003, era de 2,5 milioane, iar de la 1 ianuarie a.c. a crescut la 2,8 milioane de lei. Aceasta, în condițiile reducerii spectaculoase a inflației: anul trecut 15%, iar în acest an, doar 9%. Salariul mediu net- 105 dolari SUA/2001-147 dolari SUA/2004 (cu 40% mai mare, în termeni reali, socotit în dolari).

Pensia medie era, în 1997, de 48 dolari SUA, în 2000 de 52 dolari SUA. Sub acest Guvern, pensia medie a crescut de la 55 dolari SUA, în 2001, la 75 dolari SUA în 2003, prin 4 etape de recorelare și este în pregătire o substanțială recalculare, începând cu 2005. Sigur, nu e de ajuns, dar se fac eforturi deosebite, pentru că, pentru noi, social-democrații, România este un stat social, un instrument de asigurare a solidarității corpului social, printr-o distribuție echitabilă a drepturilor și datoriilor cetățenilor, pentru același proiect constructiv: dezvoltarea și bunăstarea tuturor. De aici, lupta împotriva parazitismului social al îmbuibaților tranziției, împotriva abuzului ostentativ al ciocoimii ei.

Și când asemenea semnale pozitive nu mai pot fi ocolite, domnii din Opoziție reclamă că este "pomană electorală".

Să nu ne facem că uităm! Nu este pomană, este exact Programul de guvernare aprobat de Parlament în decembrie 2000, când dumneavoastră vi s-a luat de la gât tăgârța cu ovăz gras!

Țărăniștii ne propun acum un program denumit bombastic "A treia cale!" Un fel de a umbla pe trei cărări!

De aceea, mi se pare înțelept, rațional să preferăm calea fermă, directă, pe care a pornit țara, cu acest Guvern. Anul acesta, dar mai cu temei în anii ce vin, avem șansa reală, dovedită, să atingem țeluri spre care aspirăm toți. Cu coerență și cu continuitate la guvernare. Aceasta ne este calea.

Nu ne puteți face să uităm, domnilor vajnici opozanți. O înțeleaptă vorbă zice că vulpea, unde n-ajunge, zice că nu-i bun!

    Eugen Arnăutu - declarație politică: Ce se ascunde sub preșul acuzațiilor?

Domnul Eugen Arnăutu:

Declarație politică: "Ce se ascunde sub preșul acuzațiilor?"

Alianța PNL-PD, prin prezidențiabilul Stolojan, a anunțat săptămâna trecută, cu surle și trâmbițe, apariția unui raport economic cu iz de studiu, bine "documentat" din recentele rapoarte efectuate de Societatea Academică Română, așa cum reiese în ceea ce privește lista cu măsurile pentru recâștigarea credibilității Guvernului în negocierile cu forurile europene.

Le amintim colegilor notri că, în ceea ce privește măsurile propuse pentru Guvern, pe lângă faptul că mai mult de jumătate dintre ele le recunoaștem ca fiind preluate din alte surse, care nu au fost citate, sunt și tardive.

În privința acuzelor aduse de Alianță, precum aceea conform căreia creșterea economică s-a realizat printr-o îndatorire fără precedent, așa cum și domnul ministru Tănăsescu a subliniat, datoria publică nou creată a fost utilizată și pentru finanțarea unor proiecte majore, care au stagnat în perioada 1996-2000 și care au fost reluate în 2001, precum și pentru susținerea balanței de plăți.

Ceea ce nu apare în raport, dar este evident, este faptul că economia României a crescut în 2003 cu 4,8%, iar rata șomajului la nivelul întregii țări a scăzut la 7,5 procente.

Nu înțeleg de ce politica fiscală privitoare la forța de muncă, care, în opinia liderului liberal este "îngrijorătoare și agresivă", a dus, ca urmare a politicilor aplicate în 2003, la o creștere a salariului mediu brut cu 11,4%, de la 5.350.900 lei la 6.612.800 lei, și cu 23,6% a salariului minim, de la 1.750.000 lei la 2.500.000 lei.

Un alt semnal pozitiv în ceea ce privește starea economiei din România, care a fost trecut cu vederea, este domeniul investițiilor străine directe, care au crescut în 2003 la 1,18 miliarde de euro. Majoritatea investitorilor străini sunt din țări precum Italia, Germania și Franța.

Din păcate, populația tinde să uite de "performanțele" guvernării din 1997-2000, iar Alianța mizează pe practica îngropării gunoaielor guvernării trecute sub preșul acuzațiilor aduse guvernării PSD. Nu o să rămânem surzi și muți la o asemenea abordare nerușinată, o să avem grijă de o bună informare asupra activității celor care au constituit dramatica guvernare din trecut.

    Ștefan Valeriu Zgonea - abordarea problemei statului în perspectiva integrării;

Domnul Ștefan Valeriu Zgonea:

Statul în perspectiva integrării

Procesul de descentralizare trebuie însoțit de o viguroasă mișcare de întărire a structurilor locale. Structurile democratice create în urma alegerilor nu trebuie să devină simple jucării în mâna unor puternice grupuri de interese și de presiune. De aceea, tuturor celor care doresc păstrarea dimensiunilor pluralismului în libertate le adresez mesajul de a se opune fărâmițării autorității statale. Însuși Parlamentul trebuie să lupte democratic pentru conservarea autorității sale deliberative.

Statul trebuie să creeze nu numai o anumită realitate pe termen scurt, dar și condițiile necesare dezvoltării în viitor. Nu se poate pune problema unei-metaforic vorbind- "gândiri a statului" pe termen scurt decât cu imensul risc, inacceptabil, al subminării fundamentelor sale.

Existența noastră comună nu poate fi înțeleasă în afara unei acțiuni eficiente a statului, care asigură infrastructura publică, socială și culturală fără de care economia nu poate prospera. Subliniez că o asemenea viziune nu are nimic comun cu cea de sorginte centralistă, pe care o resping. așa cum, pe de altă parte, resping și așa-numitul individualism al prosperității de cazinou care echivalează cu disprețul față de lege și față de munca onestă.

Funcționarea armonioasă a statului este intens susținută prin aplicarea corectă și prin adâncirea bunei funcționări a principiului autonomiei locale. Problema reală este că autonomia locală duce la valorificarea cu maximă eficiență a tuturor resurselor locale, naturale, umane, financiare etc, în cadrul unei politici generale echilibrate. În realitate, cu cât autonomia locală devine mai solidă, cu atât sporește integrarea comunităților locale într-un ansamblu național coerent. Autonomia locală nu duce la adversitate față de stat ci, dimpotrivă, la gospodărirea optimă a resurselor locale în contextul statului de drept. Autonomia locală presupune, obligatoriu, și ordine administrativă, implementarea fermă a măsurilor legislative ca soluție pentru eficiența instituțiilor dar și ca importantă cale pentru lupta anticorupție, un comportament adecvat, principial al funcționarului public în raport cu cetățeanul.

Discuțiile despre reformă au gravitat, de-a lungul ultimilor ani, în marea majoritate, în jurul raportului dintre stat și libera inițiativă. Concret, s-a discutat despre gradul și forma prezenței statului în viața socială, nu numai în cea economică.

Există opțiuni care susțin eliminarea oricărei prezențe a statului în favoarea liberei inițiative individuale, după cum există puncte de vedere rigide care tind să atribuie statului o capacitate de control atotcuprinzătoare.

Consider că în ambele cazuri de mai sus problema este greșit pusă. Astfel de abordări se raportează la vechiul model de stat fără să ia în considerare alte elemente și anume:

  1. întregul efort legislativ de până acum - și care va continua - antrenează o modificare a funcțiunilor și atribuțiilor statului limitîndu-i capacitatea de control discreționar asupra societății;
  2. paralel cu procesul de reformă se reduce, în mod obiectiv, spațiul de competențe ale statului;
  3. procesele de integrare socială și de sincronizare a României cu procesele europene și mondiale impun un anume tip de prezență fermă a statului ca factor de coordonare.

În societățile moderne există o serie de aspecte care nu pot fi împlinite fără implicarea directă și consistentă a statului. Începînd cu apărarea națională, cercetarea științifică și învățământul- cei doi piloni ai societății moderne- plata alocațiilor sociale, calificarea profesională, asistența antidrog, asigurarea de locuințe pentru persoanele defavorizate sau pentru anumite categorii printre care sunt de amintit tinerii, conversia economică și profesională și enumerarea poate continua- toate sunt dependente de cheltuielile publice și de prezența statului. Fie și doar pornind de la exemplele de mai sus, trebuie respinsă ideea totalei eliminări a statului din toate sectoarele. Acțiunile trebuie concertate în direcția unui management eficient al activităților ce vizează aspectele enumerate, dar în așa fel încât rezultatul să nu fie sporirea gradului birocrației statale.

Este, însă, important de subliniat că prezența statului în anumite sectoare, precum cele despre care am făcut vorbire, nu implică renunțarea la necesitatea de a controla în ce măsură statul rezolvă, în mod optim, problemele respective și în ce măsură pot fi identificate forme mai bune și mai eficiente de organizare. Dezvoltarea regională, aplicarea principiilor autonomiei locale, în paralel cu decentralizarea structurilor, modernizarea corpului funcționarilor publici sunt elemente necesare și indispensabile revitalizării statului ca instituție, în procesul globalizării proceselor publice.

România se află în anul încheierii capitolelor de negociere în vederea aderării la Uniunea Europeană. Este vorba despre recunoașterea și încununarea drumului parcurs de țara noastră către realizarea statului de drept. Aceasta este principala realitate care trebuie să ne călăuzească în abordările noastre.

    Gelil Eserghep - clarificări obligatorii pentru a răspunde la întrebarea: Pe cine reprezintă oare teroriștii?;

Domnul Gelil Eserghep:

"Pe cine reprezintă oare teroriștii?"

Ne-a fost dat să trăim încă o dată durerea și stupoarea pe care orice om le simte în fața sutelor de morți și a miilor de răniți, victime ale atentatelor teroriste de la Madrid. Durerea este cu atât mai mare cu cât printre victime au fost și români. Ca orice om și mai ales ca român, mi-am pus întrebarea: ce vină au avut acești oameni? Singura lor vină sau greșeală a fost să fie la locul "nepotrivit", la timpul nepotrivit. Însă pentru ei, locul nepotrivit sau timpul nepotrivit a fost parte a rutinei lor zilnice, un început de zi, care ar fi trebuit să fie ca oricare altul. Însă pentru unii dintre ei ziua s-a sfârșit înainte de a fi început, iar pentru mulți alții va rămâne o zi a terorii, a spaimei și a ororii.

Doresc să-mi exprim condamnarea fermă a acestor atentate teroriste și-mi exprim speranța că ne vom uni forțele și resursele pentru a pune capăt acestui teribil fenomen. Îmi pun întrebarea dacă vom reuși, căci terorismul pare a fi o boală incurabilă, o boală imposibil de diagnosticat și de prevenit. Asta pentru că suntem la cheremul sorții și al istoriei, sau mai precis la cheremul unor persoane sau organizații, care își justifică activitatea pornind de la "cauze nobile", dar ajung să fie percepute ca organizații criminale al căror singur scop este uciderea în masă a unor oameni nevinovați.

Cu cât mă întristează neputința noastră de a preveni sau înțelege logica acestor acte, cu atât mai mult îmi repugnă ignoranța unor surse din mass-media, care din prostie ori rea-voință generalizează și împing spre limite nepermise acest fenomen.

Este oare comunitatea bască vinovată de aceste atentate? Care este partea lor de vină când gruparea separatistă ETA, în numele lor săvârșește aceste acte abominabile? Știu doar atât: 99 la sută dintre basci sunt împotriva acțiunilor săvârșite de ETA.

Cu atât mai mult mă întristează catalogarea actelor teroriste ale grupării Al-Qaida drept acte teroriste ale musulmanilor. Unele surse din mass-media folosesc în vocabularul lor ignorant și incult termeni ca terorism islamic, rezistență arabă, grupare teroristă musulmană. Astfel de catalogări sunt nepermise și asta pentru că religia islamică n-a fost și nu va fi niciodată una teroristă și cu atât mai mult nu putem generaliza până la a asocia întreaga comunitate arabă și musulmană cu terorismul. Generalizarea această este o crimă săvârșită de cei ignoranți.

Osama bin Laden i-a chemat la luptă pe toți "musulmanii adevărați" pentru a se "elibera de regimurile trădătoare aflate sub sclavia Statelor Unite". Stimați colegi, eu sunt un musulman adevărat în sensul că respect tradiția și religia mea, în sensul că militez pentru libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor și a credințelor oricărui cetățean de pe această planetă. Pentru mine Osama bin Laden și teroriștii lui nu sunt musulmani adevărați. Pentru mine ei sunt doar teroriști. Ei militează prin actele lor abominabile pentru o cauză doar a lor și nu a tuturor musulmanilor. Teroriștii organizației Al-Qaida nu reprezintă întreaga comunitatea musulmană.

Americanul Timothy McVeigh comite un act terorist la 19 aprilie 1995, aruncând în aer clădirea federală din Oklahoma. A ucis 168 de persoane, din care 19 copii. A fost cel mai grav atentat asupra Statelor Unite până la atacul terorist de la 11 septembrie 2001 asupra World Trade Center. A fost condamnat și executat prin injectare. N-a fost catalogat niciodată drept terorist american, pentru că astfel se ajungea la acea generalizare nedreaptă.

Atentatele Armatei Republicane Irlandeze (IRA) asupra Marii Britanii n-au fost niciodată catalogate drept acte ale teroriștilor irlandezi, ci actele teroriste ale IRA, pentru că astfel s-ar fi făcut o nedreptate întregului popor irlandez.

Brigăzile Roșii din Italia au comis 11 atentate, primul în decembrie 1969 în Piața Fontana din Milano, iar cel mai grav (85 de morți și 200 de răniți) la gara din Bologna, în august 1980, bilanțul final fiind de 150 de morți și 551 de răniți. Actele lor teroriste n-au fost catalogate drept acte ale teroriștilor italieni, ci acte ale teroriștilor grupării Brigăzilor Roșii.

Lista exemplelor poate continua. Shoko Asahara, liderul sectei Aum Shinri a ucis 12 persoane și a îmbolnăvit mii de japonezi, răspândind gaz sarin în metroul din Tokio în 1995. A reprezentat oare actul său terorist întregul popor japonez?

Categoric nu. Gruparea separatistă ETA nu reprezintă interesele întregii comunități basce, așa cum nici o grupare teroristă nu poate fi considerată că reprezintă statul ai cărei cetățeni sunt. Ei nu reprezintă religia în numele căreia comit actele teroriste. Ei nu reprezintă comunitățile în numele cărora "luptă".

Sper să putem spune într-o zi că terorismul a fost eradicat, că sute și sute de oameni nu vor mai fi victime nevinovate ale unor grupări extremiste. Mai sper că și ignoranța din mass-media va fi eradicată, căci în caz contrar prejudiciile morale aduse întregii comunități musulmane și arabe devin incalculabile.

Nu avem voie să-l privim pe musulmanul ori arabul de lângă noi ca pe un terorist, cu o grenadă ascunsă prin buzunar, pregătit oricând să ucidă sute de vieți omenești.

    Marin Anton - despre reformă și componentele ei;

Domnul Anton Marin:

România are nevoie în continuare de un nou acord cu FMI, pentru că numai astfel Uniunea Europeană poate verifica serios dacă acest guvern face sau nu reforme economice, dacă respectă sau nu angajamentele privind restructurarea și construirea unei economii de piață funcționale.

După discuțiile FMI cu guvernanții am înțeles că se va adopta aceeași manieră de a spori veniturile regiilor de utilități pentru acoperirea pierderilor, adică scumpirea trimestrială a tarifelor la gaze naturale, energie electrică și energie termică.

FMI a înțeles că guvernul nu este capabil să ia măsuri economice ferme și a impus României măsuri care să acopere pierderile. Numai că întreprinderile nerentabile sunt protejate sau ținute la limita de supraviețuire în așa fel încât muncitorii acestora să nu fie afectați în drepturile lor de votanți săraci și simpli. Aceasta este modalitatea reală prin care reformele sunt mimate, iar culmea demagogiei se află în discursuri centrate pe ideea că românii nu sunt atât de săraci pe cât se spune și că guvernul Năstase "a făcut demonstrația că prețul reformei nu este săracia".

Cu aceste idei "generoase" guvernul Adrian Năstase are impresia că a redat încrederea românilor, deși toate acțiunile sale se cantonează în interesul exclusiv electoral al PSD.

Exemplul cel mai concludent este că un ministru care a bătut pasul pe loc și a întârziat toate reformele din sectorul utilităților a ajuns să fie promovat, să răspundă ca ministru de stat de sectorul economic din România, ceea ce înseamnă că, în acest an, se blochează toate presupusele reforme și restructurări.

Despre lipsa de voință politică a PSD pentru reformă reală și ameliorarea condițiilor de viață ale oamenilor este vorba în această atitudine greșită și nepăsătoare.

    Valeriu Gheorghe - intervenție cu titlul Imixtiunea politicului în justiție, extinsă și în teritoriu, Cazul Bacău;

Domnul Valeriu Gheorghe:

"Imixtiunea politicului în justiție, extinsă și în teritoriu- cazul Bacău"

Săptămâna trecută, la audierile care au avut loc în Palatul Parlamentului pentru viitorul "cabinet european" condus de Adrian Năstase, ministrul de justiție s-a prezentat în fața auditoriului cu următoarea frază: "Nu voi admite ingerința politicului în justiție". Toate bune și frumoase în teorie, dar practica ne pune adeseori bețe în roate!

Iată un exemplu cu care l-am interpelat pe vechiul ministru, dar la care va trebui să-mi răspundă noul ministru numit!

Cu toate că a fost încălcată legea, Parchetul Bacău a dat o decizie în favoarea primarului și consiliului local Bacău, ceea ce înseamnă evident implicarea justiției în viața politică.

Doresc să vă aduc la cunoștință un caz grav de încălcare a Legii nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, Capitolul V, Contravenții și infracțiuni. Conform art.54 alin. (1) "Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori de alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze sau să nu voteze în cadrul referendumului se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani." Conform art. (2) "Pedeapsa prevăzută la alin.(1) se aplică și persoanei care votează fără a avea drept de vot ori alegatorului care votează de mai multe ori în ziua referendumului".

Fac referire la scandalul "Tombolă la referendum". Mai precis, a fost organizată o tombolă în incinta secțiilor de votare. La vremea respectivă, au fost sesizate instituțiile în drept pentru a reacționa la această încălcare a legii.

Constat că procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău au dat o sentință discutabilă, cu toate că, așa cum arătam mai sus, legea este destul de clară din acest punct de vedere. Prin decizia sa, Parchetul încurajează pe toți cei ce sunt pregătiți să promoveze frauda electorală, în disprețul total al legilor.

Am cerut explicații despre cum înțelege Ministerul Justiției să se constituie în garant al respectării legilor în această țară. Opinia publică din județul Bacău, și nu numai, dorește să cunoască dacă vor fi luate măsuri pentru respectarea legilor privind organizarea și desfășurarea alegerilor locale, parlamentare și prezidențiale.

    Gheorghe Eugen Nicolăescu - despre perpetuarea corupției;

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Guvernul României este tot mai departe de realitățile acestei țări și se comportă ca și cum totul este vopsit în roz bonbon și nu mai este nimic de făcut.

Marile nerealizări, eșecurile pe toate planurile, falimentul politicilor economice și sociale sunt transformate în semne pozitive și încurajatoare.

Probabil în mintea guvernanților lucrurile se prezintă invers decât sunt în viața de zi cu zi și de aceea neputința de a înțelege că dincolo de orice vorbă, oricât ar fi de meșteșugită, într-o bună zi trebuie să existe și fapte concrete.

De aceea, cred că recentele declarații ale raportorului european prin care s-a subliniat că România are probleme cu fenomenul generalizat al corupției ar trebui să producă frisoane guvernanților pentru că ei au fost demascați, pentru că ei sunt cei care acoperă furtul, hoția, mafia politică pesedistă.

Guvernanții au introdus în această țară arbitrariul, bunul plac în aplicarea legii și, mai ales, în prezent plimbă procese pe la diferite insdtanțe din țară pentru a se pierde urma pesediștilor depistați ca fiind evazioniști, mincinoși și corupți.

Este din ce în ce mai clar pentru toți cetățenii, uneori chiar și pentru membrii simpli PSD, că Adrian Năstase conduce un guvern pretins restructurat, remaniat, modificat, numai pentru că așa se putea minți iarăși Uniunea Europeană.

Cu această ocazie s-a văzut că guvernul rezultat are amprenta luptelor dintre Ion Ilieescu și Adrian Năstase, luptă care nu are de a face cu viața cetățeanului ci numai cu cine are mai multă putere.

Ion Iliescu a impus oameni de ai săi în coastele lui Adrian Năstase, iar acesta și-a numit sprijinitori în funcții în guvernul pe care teoretic îl mai conduce.

Ion Iliescu și-a menajat și perpetuat corupții în guvernul Năstase, deși el teoretic este sărac și cinstit, iar Adrian Năstase și-a promovat oamenii de bază în afaceri, pentru că el practic întreține corupții.

Până la urmă atât corupții lui Iliescu, cât și corupții lui Năstase fură din România de astăzi și se îmbogîțesc pe măsură ce cetățenii sărăcesc.

    Ioan Sonea - declarație intitulată: Marea necunoscută;

Domnul Ioan Sonea:

"Marea necunoscută"

În urmă cu un an, era la ordinea zilei situația IMM-urilor din România. Se constata atunci că numărul întreprinderilor mici și mijlocii din România era de trei ori mai mic decât cel din țările Uniunii Europene și de peste patru ori mai mic decât în țările mai puțin dezvoltate din UE (Grecia, Portugalia) în situația în care în țara noastră, IMM-urile reprezentau 99,62 la sută din totalul societăților comerciale cu capital privat. În Romania se înregistrau 13,64 IMM-uri la 1.000 de locuitori, comparativ cu 75,46 în Grecia, 71,26 în Italia, 68,24 în Spania, 68,01 în Portugalia, 58,22 sau 52,69 în ansamblul Uniunii Europene.

Distribuția pe ramuri economice a IMM-urilor din România era, de asemenea, total diferită față de Uniunea Europeană, căci dacă în țara noastră ponderea IMM-urilor cu profil industrial era apropiată de cea din UE, în construcții funcționau de peste trei ori mai puține decât în UE, timp în care IMM-urile din domeniul comerț, hoteluri sau restaurante (69,33 la suta) erau de circa două ori mai multe decât media UE , procentul IMM-urilor axate pe servicii financiare era de patru ori mai mic decât cel european, iar cele axate pe servicii fiind excesiv de reduse.

În anul 2001 în România erau înregistrate 408.000 de întreprinderi micro, mici și mijlocii, oferind 1.732.000 de locuri de muncă.

Au existat la vremea aceea 33 de recomandări elaborate de experții OECD - BERD pentru sectorul IMM-urilor din România. Agenția pentru Dezvoltare Internațională a Statelor Unite ale Americii (USAID) promitea că va finanța cu 15,8 milioane de dolari un program pe cinci ani destinat sprijinirii întreprinderilor mici și mijlocii din România, ceea ce promitea crearea a circa 70.000 de locuri de muncă.

Acum, în 2004, Oficiul național al registrului Comerțului, aflat în subordinea Ministerului Justiției, la care se află înregistrate 690 000 de societăți comerciale a anunțat că peste 400000 societăți comerciale dintre care majoritatea de tipul IMM-urilor sunt în prag de dizolvare din cauza unor nereguli. Ni se spune că «dizolvare nu înseamnă lichidare, firmele având posibilitatea să își rezolve neregulile din momentul declanșării procedurii de dizolvare». În conformitate cu Legea nr.161/2003 se poate pronunța dizolvarea firmei în cazul că nu se mai pot întruni organele statutare, dacă nu s-au depus în termen legal situațiile financiare, dacă firma nu are sediu cunoscut, dacă nu a fost completat capitalul social etc.

Ne punem întrebarea care a fost eficiența măsurilor promise și a demersurilor realizate, dacă într-un an de zile s-a ajuns la această situație. Este clar că sistemul legislativ specific este necorespunzător, că există o mare indisciplină având la bază sistemul relațional de tip clientelar, că structurile administrative nu fac față pretențiilor domeniului și că politica Guvernului față de IMM-uri este una necorespunzătoare. Dacă se constată că un număr atât de mare de societăți comerciale riscă să fie dizolvate, prin ce se poate constata creșterea economică mult trâmbițată și progresele cu care se laudă Puterea actuală? Din raportul ANIMMC (Agenția Națională ptr.IMM și Cooperație) pentru anul 2003 reiese că pentru programele derulate s-au cheltuit 363,6 miliarde lei și se înșiruie aceste programe. Se constată că din 500 de firme care au solicitat alocații financiare de la ANIMMC, doar 166 s-au bucurat de sprijin în valoare totală de 8,9 miliarde lei, 169 firme au fost refuzate, iar 164 nu au primit încă un răspuns. Pentru 2004 se promite o sumă de 430 miliarde lei pentru activități de același tip. Întrebarea este dacă vor fi rezultate de același fel ca în 2003. Este clar pentru toată lumea, mai puțin pentru Guvern, că anul 2004 este un an dificil și decisiv. Au dispărut o serie de facilități pentru investiții și export, noul Cod al Muncii a creat deja dificultăți prin accentuarea aspectului social în defavoarea performanțelor economice, creșterea economică mondială preconizată pentru 2004 face să crească nivelul competiției față de posibilitățile economice și manageriale ale românilor, intrarea a încă 10 state în UE va determina noi abordări ale situației României și sigur, noi exigențe, iar în acest timp România trebuie să facă față avalanșei de critici din partea UE. Se constată încă o dată inconsecvența și duplicitatea Guvernului României în ce privește politica economică, atât pe plan intern cât și extern. În interior, raportări fantastice, iar față de exterior, concesii și îndatorări excesive, peste posibilitățile economiei românești de a le susține.

Mereu ni se spune că va fi mai bine, dar nu se știe când.

Este marea necunoscută din ecuația incompatibilă a actualei guvernări.

    Puiu Hașotti - comentariu cu titlul: Bârna din ochiul... PSD;

Domnul Puiu Hașotti:

"Bârna din ochiul ... PSD"

În fiecare zi suntem bombardați. Deschidem televizorul, îi vedem. Deschidem radioul, îi auzim. Frunzărim un ziar, tot de ei dăm. Sunt peste tot. Mulți, tot mai mulți dintre ei sunt convinși că nimeni și nimic nu-i mai poate opri în această țară. Nu au teamă de lege, nu au rușine, doar o nesfârșită aroganță. Sunt specia ciocoilor noi numiți pesediști, sau baroni.

În fruntea lor, Adrian Năstase. Președinte, prim ministru, prim vânător, prim colecționar, prim fermier, primul în toate. Atunci când se aude o voce critică, însuși premierul conduce atacul împotriva vinovatului. Nu există greșeli, nu există corupție guvernamentală, instituționalizată, există doar greaua moștenire. În România imaginată de Dâncu, Teodorescu sau Duvăz și proiectată pe ecranele televizoarelor, Guvernul și PSD nu greșesc. Există, uneori, doar țapi ispășitori, atunci când nu mai poate fi găsită nici o altă soluție.

Când eu, un liberal, am pus public în plenul Parlamentului o întrebare care frământă o parte importantă a opiniei publice, și anume dacă PSD dorește cu adevărat integrarea României în Uniunea Europeană, s-a lăsat tăcerea. Nici un răspuns.

Dar iată că primul ministru al României afirmă public că "are impresia că sunt în România și în alte țări grupuri de interese care ne întârzie intrarea în UE. În felul acesta, regulile "gri" ale economiei de tranziție ar fi perpetuate." Trecând peste faptul că primul ministru ar trebui să știe, nu să aibă impresii, mă ofer să-l ajut în continuare. În spiritul opoziției constructive pe care o tot solicită și având în vedere că interesul național înseamnă integrarea României în Uniunea Europeană în 2007, îi dau domnului Adrian Năstase un indiciu pentru identificarea "grupurilor de interese": poate căuta în Parlamentul României, unde și la Camera Deputaților și la Senat va găsi multe informații utile; un succes garantat va avea căutând în toate județele României - punctele cheie din fiecare județ sunt Prefectura, Consiliul Județean, Primăria și mai ales sediul PSD. De altfel este suficient să deschidă ușa biroului de la Guvern și să se uite în jur. Va vedea nu paiul din ochiul altuia, ci bârna din ochiul ... PSD.

Sunt convins că opinia publică va urmări eforturile premierului de a depăși stadiul de "impresii" și de a afla cine nu dorește integrarea României în UE. Se poate gândi dacă nu cumva sutele de baroni și miile de "căpușe" cu carnet de membri PSD sunt cei care vor pierde cel mai mult atunci când legea va trebui respectată și corupția instituționalizată va fi diminuată drastic. Așadar, îi sugerez domnului Năstase să nu plece pe o pistă falsă, de tipul celei descrise de Mircea Geoană: nu, nu "modificarea atmosferei politice" în Uniunea Europeană poate cauza întârzierea integrării țării noastre. Așa cum au spus-o foarte clar toți oficialii europeni, mingea este în terenul guvernului.

Din acest motiv, cer primului ministru să prezinte public cine sunt cei care nu doresc integrarea României în UE. Dacă primul ministru nu este capabil să identifice "grupurile de interese", sau nu poate să reziste presiunilor venite din interiorul PSD, este momentul să își asume, cu curaj și responsabilitate, eșecul în domeniul integrării României în Uniunea Europeană. Adrian Năstase are acum ocazia, în fine, să merite laudele pe care de aproape patru ani de zile și le aduce singur, cu fiecare prilej.

    Dorin Grigore Popescu - apel pentru reevaluarea condițiilor privind plata taxei radio-tv;

Domnul Dorin Grigore Popescu:

"Taxa radio-tv"

Mă întreb, domnilor guvernanți, abia instalați în comodele fotolii, vă mai aduceți aminte de faptul că cetățenii simpli ai acestei țări au destul de multe biruri de plătit?

Poate, acum, în an electoral veți reevalua condițiile privind plata taxei radio-tv care afectează un mare număr de contribuabili aflați în situația de a nu ști cum să-și mai chibzuiască veniturile. Priviți în urmă, la propriul program de guvernare, apoi priviți la buzunarele românilor și arătați-ne la modul concret ce înseamnă pentru dumneavoastră creșterea calității vieții și a condițiilor de viață!

Această taxă este profund nedreaptă și imorală, ea trebuie plătită de sute de mii de familii care nu dețin aparate radio sau televizoare.

Aici fac referire la cazurile dramatice ale oamenilor care, deși au un handicap major care îi împiedică să ocupe un loc de muncă și să fie renumerați, nu beneficiază de scutire de la plata acestei taxe, pentru simplul fapt că nu fac parte din categoria "Handicap grav, gradul I". Pentru guvernanți nu contează decât faptul că cetățeanul trebuie să se poată deplasa la oficiile Electrica S.A. și să plătească conștiincios taxa pe propaganada PSD.

Luni de-a rândul, Partidul Național Liberal a militat pentru retragerea ordonanței guvernamentale privind taxa radio-tv. A avut și o campanie de strângere de semnături în acest sens, fapt care a demonstrat cât de anti-sociale sunt măsurile Guvernului Năstase. Chiar și Curtea Constituțională din România s-a aplecat asupra sesizării depuse de PNL și de PD și a declarat-o neconstituțională.

După ce luni de zile simplii cetățeni au stat la cozi interminabile ca să plătească această aberantă și ilegală taxă, nici măcar nu au primit scuze din partea guvernanților care au gafat grav.

Toate argumentele opoziției au fost ignorate și tratate cu tot disprețul de majoritatea pesedistă, deși noi am cerut reintroducerea, în legea de aprobare a ordonanței, a categoriilor de persoane pentru care sunt permise scutiri la plata celor două taxe de abonament.

Această taxă radio-tv ar trebui regândită în condiții acceptabile și care să poată să fie suportate de populația acestei țări!

    Iosif Armaș - marcarea efectelor benefice ale noilor măsuri guvernamentale;

Domnuil Iosif Armaș:

După cum se știe, noii miniștri ai Guvernului au depus jurământul joi, săptămâna trecută, la Palatul Cotroceni, în fața președintelui României.

Fără îndoială, măsura care a determinat decizia de restructurare a Guvernului reprezintă efectul undei de șoc venite de la Bruxelles, după reproșurile făcute la adresa conducerii de la București de anumiți reprezentanți de seamă ai Uniunii Europene. Crearea funcției de viceprim-ministru, înființarea unei cancelarii a primului ministru, cu atribuții extinse, apariția unor noi structuri administrative, toate acestea lasă să se întrevadă intenția Executivului de a certifica prin măsuri prompte angajamentul făcut la Bruxelles de către premier, de a conferi activității Guvernului un plus de fermitate și coerență în urgentarea finalizării dosarelor cu chestiuni nevralgice în planul negocierilor de aderare a României la UE: reforma justiției, reforma administrației publice, lupta împotriva corupției.

Guvernul restructurat va trebui să acționeze astfel încât obiectivele noastre strategice privind încheierea negocierilor la sfârșitul acestui an și, respectiv, integrarea propriu-zisă în 2007 să fie îndeplinite. Acest lucru nu va fi posibil fără voința politică de a accelera reformele, mai ales cele din domeniile precizate. Pentru că asta cere acum Uniunea Europeană de la noi. Oficialii de la Bruxelles nu doresc să ne rezolvăm toate problemele pe care le mai avem în patru sau cinci luni. Așa ceva este imposibil. Dacă testul integrării României ar fi fost rezolvarea tuturor problemelor existente acum, decizia de neintegrare a României s-ar fi luat demult și ar fi fost una fermă. Cerința Uniunii Europene este una cu mult mai modestă, ea se referă la garanții politice că autoritățile statului chiar intenționează să facă toate reformele necesare și să rezolve toate problemele României. Altfel spus, se dorește să dăm dovadă de seriozitate, să ne punem pe treabă și să aplicăm legile pe care deja le avem și care sunt la standardele europene.

"Guvernul de la București a demonstrat că înțelege mesajele primite de la Bruxelles - a declarat, recent, prim-ministrul Adrian Năstase - și contează pe dialogul continuu cu structurile europene, pe sprijinul și cooperarea lor".

Cum spuneam la început, reorganizarea Guvernului are ca scop concentrarea asupra obiectivului prioritar al aderării la UE și al coordonării eficiente a eforturilor în această direcție. Reunit în noua formulă, Guvernul a luat în discuție fiecare aspect al listei concise pentru care s-a obținut sprijinul Comisiei europene, fiecare membru al Cabinetului având obligația de a prezenta progresele realizate în domeniile de care răspunde.

De altfel, premierul a și anunțat că, săptămânal, autoritățile române vor transmite parlamentarilor europeni interesați un raport de evaluare a progreselor pe fiecare din domeniile semnalate în raport.

    Raj Alexandru Tunaru - atenționare cu titlul Cu teroriștii nu se negociază;

Domnul Alexandru Raj Tunaru:

"Cu teroriștii nu se negociază"

Acum un an, înaintea izbucnirii războiului din Golf, mai precis în data de 18 februarie 2003, am rostit o declarație politică în care atenționam că teroriștii și, printr-o simbioză, și comuniștii nu se vor schimba niciodată.

În privința teroriștilor, din nefericire, am avut dreptate. Ce s-a întâmplat pe 11 martie 2004 în Spania, trebuie să ne dea de gândit și nouă, românilor, iar serviciile noastre de informații să colaboreze intensiv cu serviciile celorlalte state din coaliția proamericană împotriva terorismului.

Ieri s-a întâlnit C.S.A.T.-ul care a concluzionat : că în România nu există posibilitatea unui atac terorist în viitorul apropiat.

Eu nu pot să contrazic concluziile C.S.A.T.-ului, dar am o mică rezervă. Nu cred că ar trebui să avem încredere în acești monștri, neoameni, satane, care nu vor uita niciodată că noi am fost aliați cu S.U.A., Anglia, Italia, Spania și alte state împotriva lor și că avem trupe în Irak și Afganistan.

De aceea, eu nu cred că ei ne vor avertiza în vreun fel atunci când se vor răzbuna și vor lovi pe la spate, mișelește, așa cum au făcut-o de zeci de ori în alte părți ale lumii. În urma celor spuse până acum, conduc la ideea că măsurile Angliei de a infiltra ofițeri antitero în locuri publice, ar trebui preluată urgent și de noi, mai ales în locuri expuse ca : Gara de Nord, Complexul Mall, stațiile de metrou, ș.a.m.d.

Să nu uităm că paza bună trece primejdia rea.

Concluzia este una singură, și anume : Cu teroriștii nu se negociază și nu se poate avea încredere în ei nici o secundă, iar cea mai bună apărare împotriva lor este atacul, adică prinderea, arestarea și judecarea.

Domnilor colegi,

Așa cum vă spuneam la începutul declarației mele politice, voi face acum o simbioză între teroriști și comuniști, care ca și teroriștii, duc la crime și genocid în mai toate perioadele istorice și în toate locurile unde ei sunt la putere.

Voi repeta finalul declarației mele politice din 18 februarie 2003, în care spuneam :

"Ce spuneți, domnule Președinte al României, care ați contribuit la atâtea schimbări în politica României în ultima perioadă, nu lansați ideea pe care Guvernul Năstase ar prelua-o și ar implementa-o în legile electorale: locale, generale și prezidențiale și anume intrarea în vigoare și respectarea punctului 8 din Proclamația de la Timișoara ? Începând cu alegerile din acest an ? Eu vă garantez, domnule Președinte al României, atât domniei voastre, dar și celorlalți vectori de putere ai acestei țări, că acest amendament, coroborat cu votul uninominal, ar reduce substanțial corupția din România și ne-ar lumina drumul spre Uniunea Europeană".

Cui îi este frică, domnilor colegi, de votul uninominal ?

Răspunsul este unul singur : corupților și necinstiților.

Dacă s-ar respecta opțiunea electoratului care, după spusele primului-ministru Adrian Năstase, 70 % sunt pentru introducerea votului uninominal, România va avea un parlament în 2005 format din parlamentari mai corecți, mai verticali și mai tineri.

Domnule președinte al României, domnilor președinți de partide parlamentare, domnilor colegi,

Eu nu pot să înțeleg cum noi, parlamentarii, suntem reprezentanții electoratului, care prin votul lor ne-au trimis în Parlament să-i reprezentăm și după legile matematice rezultă că 70 % dintre parlamentari ar trebui să susțină introducerea votului uninominal.

Unde sunt acești 70 % dintre deputații și senatorii care-i reprezintă pe cei 70 % din alegătorii noștri ?

Cum se respectă, în acest caz, Constituția, recent revizuită și votată, mai precis art. 2 și atunci mă întreb : unde este suveranitatea celor 70 % din poporul român care doresc vot uninominal pentru o politică nouă și o viață mai bună.

    Grigore Emil Rădulescu - concluzii asupra învățământului românesc în ultimii nouă ani;

Domnul Grigore Emil Rădulescu:

Onorat auditoriu,

Din anul școlar 1995-1996 și până în prezent, învățământul preuniversitar românesc a pierdut 1,5 milioane de lei. Din surse ale Institutului Național de Statistică, cele mai mari pierderi le-a suferit învățământul primar și gimnazial. În ultimii nouă ani, populația școlară de la clasele I-VIII a scăzut cu 1.353.633. Cea mai mică pierdere s-a înregistrat în învățământul liceal, unde, în aceeași perioadă de timp, s-au pierdut doar 46.797 de elevi.

În rețeaua unităților preșcolare, în ultimul an școlar au figurat ca înscriși cu 68.185 mai puțin copii față de 1995-1996.

Potrivit aceleiași surse, cea mai mare scădere a numărului de elevi s-a înregistrat în școlile gimnaziale din mediul urban: de la 60,2% în 1995-1996 la 52,6% în 2002-2003.

Institutul Național de Statistică avertizează că "deși în mediul rural este cuprinsă o proporție însemnată din populația școlară, elevii nu beneficiază de condiții cu cei din urban". Analiștii susțin că principalele cauze ale acestei situații sunt: dotările materiale precare, lipsa personalului calificat, a izolării, a greutăților de comunicare și informare. În schimb, plecând de la principiul promovat al egalității șanselor în ceea ce privește accesul la educație, autorii studiului au remarcat că, "atât în untățile de învățământ din mediul urban, cât și în cele din medul rural, structura pe sexe a populației școlare arată că nu există disproporții, ponderea populației școlare feminine fiind egală cu a celei masculine"!

O altă informație pozitivă arată dacă gradul de cuprindere școlară a tinerilor de 19-23 de ani a crescut semnificativ în anul școlar (universitar) 2002-2003, în 18,1% mai mult față de 1995-1996. Această evoluție a fost în mare măsură determinată de dezvoltarea învățământului privat și de creșterea numărului de facultăți.

Așadar, concluzionând asupra învățământului românesc în ultimii nouă ani, putem spune că mulți au fost, puține au rămas.

Vă mulțumesc.

    Petre Posea - declarație politică: PNL-PD, o alianță politică lipsită de identitate!;

Domnul Petre Posea:

Declarație politică: "PNL- PD, o alianță lipsită de identitate!"

Jalnicul spectacol de care românii au avut parte după alegerile din 1996, este repus în scenă pas cu pas. Și, fără desene, se poate vedea de la o poștă că prin alianța preelectorală PNL-PD s-a decis în fapt refacerea Convenției Democrate din România, cele două partide tinzând către o guvernare de dreapta, viitoarea politică a acestora fiind imprimată, evident, de către PNL.

În viziunea CDR-ediția 2003 - alianța hibrid, între liberalism și social - democrație mimată - formula de conducere, ca și în ediția trecută, este în devălmășie, aflându-se la cheremul liderilor acesteia, care își negociază în fapt situația personală viitoare, posturi și poziții sociale, nicidecum o ofertă de guvernare serioasă pe care s-o prezinte cetățenilor. Dacă nu au reușit atunci când s-au aflat la putere să se afirme cu politici inteligente, formațiunile PNL și PD caută în prezent, cu înverșunare, soluții oculte pentru a-și defini identitatea.

Astfel, această "struțo-cămilă", subestimând bunul simț și inteligența românilor, consideră că ultimii trei ani sunt suficienți pentru ca dezastrul economic din perioada guvernărilor, când economiile populației au fost furate prin intermediul unor afaceri ca SAFI sau FNI, să fie uitate.

Cine îndrăznește să ne acuze astăzi de incompetență? Tocmai liberalii și democrații, după ce în perioada 1997-2000 s-au remarcat, din păcate, doar prin lupte feroce pentru funcții și posturi cheie în mulțimea de guverne și care au destabilizat România timp de 4 ani. Culmea tupeului și a indolenței, cum poate o alianță de conjunctură, fără un program bazat pe valori politice compatibile, o uniune unică, făcută pentru a parazita suferințele oamenilor și a păcăli electoratul printr-o etichetă falsă, să vină astăzi să ceară socoteală și demisia Guvernului.

Și atunci, pe bună dreptate, această alianță este etichetată cel mai obiectiv de către Executiv ca "axă a răului", care parazitează suferințele populației, care încearcă, prin minciună și inducerea în eroare a populației, să concureze Partidul Social Democrat, fără pic de fayr-play sau mijloace democratice. Deplorabilă opoziție, cel puțin în opinia mea, și sper să nu greșesc! În conduita și discursurile acesteia ar trebui să se găsească identificarea problemelor cu care se confruntă societatea românească, definirea naturii lor, analiza simptomelor, dar mai ales a cauzelor acestora, prescrierea remedierilor și a terapiilor potrivite.

Dar nu, opoziția română, după ce a luat-o serios la vale pe o pantă periculoasă, a devenit în ultima perioadă extrem de agresivă, lovind orbește nu numai în adversar, ci sfâșiindu-se chiar și între reprezentanții ei. Aceștia nu pot trece mai departe de ideea că dacă românului nu îi este bine, vina aparține exclusiv PSD-ului. Nu realizează că prin diletantismul lor, prin criticile exacerbate la adresa puterii actuale, lipsiți de cel mai infim spirit autocritic, nu fac decât să întărească ideea populației că ceea ce-i domină este doar nostalgia pentru putere, că sunt indivizi care nu au uitat nimic și nu au învățat nimic.

Acest hibrid alterat, PNL-PD, ar trebui, în primul rând, să-și vadă bârna din propriii ochi, să-i preocupe mocăiala și greutatea cu care se regăsesc și iau deciziile, lipsa de nerv și de reacție care evident denotă nehotărâre, fiind din ce în ce mai clar că pe aceștia nu-i preocupă atât înfrângerea adversarului, cât pofta de a intra din nou la guvernare, indiferent prin ce mijloace sau alături de cine.

În fine, durerea lor cea mare și motivația coșmarurilor, sunt principalele succese și realizări obținute de Guvernul nostru comparativ cu perioada anterioară, care se regăsesc în relansarea creșterii economice, relații bune cu Fondul Monetar Internațional, aderarea la Alianța Nord-Atlantică, pregătirea fazei finale a negocierilor de integrare în Uniunea Europeană, eliminarea obligativității vizelor pentru spațiul Shengen și multe altele.

În privința procesului de integrare europeană, este un lucru cert că Uniunea Europeană a confirmat data de 01 ianuarie 2007 ca termen pentru aderarea României, după ce, la finalul mandatului fostei guvernări, România se afla pe ultimul loc în procesul integrării. Astăzi, ne afectează acest neajuns, în sensul că anul acesta se încheie negocierile, iar intrarea în Uniunea Europeană va fi în anul 2007. Țara noastră ar fi putut îndeplini aceste obiective cu câțiva ani mai devreme dacă nu ar fi avut ghinionul de a fi condusă timp de 4 ani, între 1997-2000, de un grup de politicieni puși pe căpătuială, dominați doar de orbul avariției și parvenitismului.

Guvernul Adrian Năstase trebuie să rămână să își facă datoria încredințată de poporul român, nicidecum să facă pe plac unui grup de politicieni faliți și condamnați la uitare chiar de votul popular, încăpățânându-se să vocifereze în fața națiunii prin scrîșniri dureroase și discursuri așa zise tehnocrate, sterpe și lipsite de esență.

Vă mulțumesc.

    Alexandru Mocanu - declarație politică cu titlul Acțiuni de control, cu temă!;

Domnul Alexandru Mocanu:

Declarație politică: "Acțiuni de control, cu temă!"

Joi 11 martie a.c., orele 7,10 la Scoala generală nr.3 Videle s-a prezentat o comisie de inspectori din cadrul Ministerului învățământului și cercetării și Inspectoratului Școlar Județean pentru a face, chipurile, un control.

Interesant de semnalat este faptul că surse din inspectorat afirmă că Școala nr.3 din Videle a fost "băgată în control" urmare a unui ordin venit la drum de seară în baza căruia trebuia "făcut" prof.Nicolae Sorescu, directorul acestei școli, important lider local și județean al Partidului Democrat.

Nu a deranjat în nici un fel că activitatea acestei școli a făcut obiectul unui control inopinat. Dimpotrivă, controlul a evidențiat rezultate foarte bune, inspectorii având cuvinte de apreciere la adresa cadrelor didactice, elevilor, bazei materiale etc.

Cu toate acestea, când a venit vorba despre activitatea directorului, tonul, atitudinea și aprecierile inspectorilor s-au schimbat la 180 de grade. Aceștia, neînțelegând, de fel, rostul cuvântului "cercetării" din titulatura ministerului, după modelul stalinist al anilor '50, și comprtându-se din anumite puncte de vedere mai rău decât "mascații" din cadrul trupelor S.P.I.R., au tăbărât pe director să-l desființeze, pur și simplu, atât ca manager, cât și ca dascăl.

Martorii oculari susțin că n-au văzut așa ceva în viața lor, directorul școlii cu atâtea rezultate bune fiind învinuit, cu expresii jignitoare și disprețuitoare, de câte în lună și în stele, și amenințat că i se va... revizui dosarul.

Afirm cu toată răspunderea că nu este prima dată când un membru PD suferă nemeritat din cauza unor lideri politici ai PSD a căror minte bolnavă nu realizează că a distruge, spre pildă, un parc din centrul municipiului nu-i tot una cu a distruge cariera și destinele unor oameni.

Primul caz de acest fel s-a petrecut în primăvara lui 2001, imediat după alegeri, când o minte bolnavă, folosindu-se de umili și efemeri panagofleți, a amenințat-o pe d-na prof. Cristina Burlacu, directorul Școlii Generale nr.1 Roșiori de Vede, vicepreșdinte al BPJ al PD, că va "beneficia" de o echipă de control din partea ministerului care îi va "mâzgăli" dosarul și, pe cale de consecință, va fi schimbată, spre a elibera postul pe care, vai, pusese ochii soția unui PSD-ist local. Fiind la începutul guvernării PSD și cunoscându-le bine caracterul și apucăturile, am sfătuit-o pe doamna Burlacu să nu se lase atinsă de aceste nevertebrate politice și să demisioneze. Au fost și sunt și alte exemple.

Astăzi situația este cu totul alta. Acești așa ziși "lideri politici", presimțind ce va să vie, forțează nota spre a-și mai plasa în posturi clientelă din ce în ce mai numeroasă și mai nesătulă (a se vedea ce se întâmplă în aceste zile la nivelul conducerilor spitalelor din județ). Așa stând lucrurile, îl rog pe colegul și prietenul meu prof. Nicolae Sorescu să nu-și piardă cumpătul și nici încrederea. Zilele reptilelor sunt numărate și, ca orice animal, acestea au simțit deja cutremurul ce va va veni curând.

În același timp, solicit ministrului învățământului, cât și prefectului județului Teleorman, să se desolidarizeze și să condamne public asemenea practici care, din păcate, nu fac decât să confirme europarlamentarilor că România nu este încă un stat de drept.

Sper din tot sufletul că aceste acțiuni nu au fost comandate sau avizate de domniile lor.

Vă mulțumesc.

    Florin Iordache - declarație politică: Un nu hotărât proliferării terorismului mondial;

Domnul Florin Iordache:

"Un NU hotărât proliferării terorismului mondial"

La 11 martie 2004, Madridul a fost lovit de cel mai periculos flagel existent la această oră în lume, terorismul.

În această tragedie mondială, pentru că au murit oameni nevinovați de diverse naționalități, România ocupă un nedorit loc doi în ceea ce privește pierderile de vieți omenești.

Au murit sau au fost grav răniți bărbați, femei, copii, oameni care mergeau la serviciu sau la școală, care au avut o singură vină: aceea de a urca în niște trenuri care au devenit trenuri ale groazei.

Acest teribil dezastru survine după 11 septembrie, care a îndoliat America și lumea întreagă.

În fața acestei amenințări, nu avem decât o singură soluție: solidaritate în fața răului, unitate în fața acestui flagel - terorismul.

Numai așa viitorul nostru și al copiilor noștri va fi unul singur și fără grijă.

Avem datoria de a face cu toții front comun împotriva răului, a urii și a terorii.

    Ion Mînzînă - prezentarea unor grave disfuncții în domeniile vitale ale societății românești, cât și în negocierile privind procesul de aderare a României la Uniunea Europeană;

Domnul Ion Mînzînă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

2004 reprezintă un an crucial pentru România, hotărâtor pentru destinul acestui popor. Nu ne referim numai la alegerile locale, parlamentare și prezidențiale, dar și la modul în care actuala guvernare înțelege să-și respecte obligațiile față de Uniunea Europeană, esențiale în procesul de aderare.

În momentul de față, percepția organismelor europene asupra României - și, ca să accentuăm, asupra guvernării PSD - este una dezastruoasă. România este văzută, pe bună dreptate, drept cea mai coruptă țară de pe continent, sufocată de birocrație, clientelism politic, sărăcie, boli și analfabetism. În ultimii 14 ani, populația României a scăzut de la 23 de milioane al 21, iar sociologii estimează că, în anul 2050, țara noastră va mai avea doar 16 milioane de cetățeni!

De la Bruxelles la Strasbourg, România este percepută ca o țară a falimentelor bancare și a privatizărilor frauduloase, în care economia subterană proliferează, o țară în care oamenii de afaceri străini - mai puțini cei malaezieni sau indieni - nu mai au încredere să investească.

Fiindcă tot am atins problema investițiilor străine, aș vrea să ne oprim, succint, asupra ultimei "realizări" a Guvernării Năstase. Ne referim la construcția autostrăzii Brașov - Borș, o afacere dubioasă încheiată de ministrul transporturilor, Miron Mitrea, cu firma americană Bechtel, care a scandalizat organismele europene. Ne vom limita la aprecierile unui prestigios cotidian american - Financial Times - care anunța că, în opinia unor oficiali europeni, această afacere "pute". Nu credem că este, nici pe departe, o afirmație calomnioasă la adresa Cabinetului Năstase. Cum să nu pută - ca să citez exact din articolul jurnaliștilor americani - dacă această lucrare, a cărei valoare este estimată la uriașa cifră de 3 miliarde euro, a fost încredințată direct către firma Bechtel, fără să fie organizată nici o licitație?!

Pe bună dreptate, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Diego de Ojedro declara, oficial, că sunt suficiente elemente în această afacere care stârnesc îngrijorarea organismelor europene. Ceea ce este însă și mai grav este faptul că această inginerie financiară a Cabinetului Năstase, a cărei amploare nu are precedent, va fi investigată de Comisia Europeană, iar dacă se va constata că Guvernul Năstase a încălcat legea și angajamentele asumate de România în procesul de aderare la Uniunea Europeană, atunci putem spune "adio" integrării europene în 2007! Repetăm, aceste concluzii nu ne aparțin, ele au fost rostite de purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, în data de 5 februarie a.c.!

În ceea ce ne privește, avem, la rândul nostru, serioase temeri că această afacere va compromite procesul de aderare a României la Uniunea Europeană - și ne referim, în primul rând, la modul în care Cabinetul Năstase a utilizat creditele externe alocate de organismele financiare europene, pe anul 2004.

Este știut faptul că Guvernul Năstase a căutat să obțină împrumuturi de la mai multe bănci internaționale pentru a finanța proiectul autostrăzii Brașov - Borș. Cu excepția băncii americane EXIMBANK, nici o altă bancă nu a vrut să acorde împrumuturi Guvernului Năstase. În acest context, premierul a găsit o soluție halucinantă - Hotărârea de Guvern nr.83/2004, un act normativ care generează, prin efectele sale, grave anomalii și disfuncții în domeniile vitale ale societății românești, într-un cuvînt, haos!

Spuneam, ceva mai devreme, că România este percepută de organismele europene ca o țară măcinată de corupție, sărăcie, boli și analfabetism. Nu are rost să mai exemplificăm - aceste nenorociri sunt demonstrate de realitatea vieții de zi cu zi. Altceva vrem să spunem - și ne întoarcem la Ordonanța de Guvern nr.83/2004, prin care premierul Năstase aprobă redistribuirea majorității sumelor alocate din credite externe pe anul 2004 de la 7 ministere la Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și turismului! De ce? Evident, pentru a finanța un segment semnificativ al lucrărilor de construcție a autostrăzii Brașov - Borș! Să vedem, acum, de unde a luat bani premierul Năstase și despre ce sumă este vorba. Veți înțelege de ce am spus că soluția găsită de Guvern este, efectiv, halucinantă.

Este vorba de circa 82,2 milioane euro, sumă ce va acoperi o parte importantă din prima tranșă pe care Guvernul Năstase trebuie să o plătească firmei americane Bechtel. Care sunt ministerele păgubite?

Ne vom referi, în primul rând, la Sănătate - poate cel mai vitregit domeniu al societății. Spitalele au datorii de zeci de miliarde, bolnavii nu mai au parte de tratament medicamentos adecvat, farmaciile nu mai pot onora rețetele gratuite și compensate. Toate aceste drame nu l-au impresionat prea tare pe premierul Năstase. Prin urmare, Ministerul Sănătății a rămas fără 802 miliarde lei.

Urmează Ministerul Educației, care a pierdut 320 miliarde lei. Aici merită să facem o paranteză, pentru că situația devine tragicomică. La momentul emiterii Ordonanței nr.83, ministrul Educației, Alexandru Athanasiu, habar n-avea de nici un transfer și declara senin, presei, că nu i s-a luat nici un ban. Ulterior, avea să spună că suma este nesemnificativă și că "școala românească se poate lipsi de acești bani". În ceea ce ne privește, considerăm că orice comentarii sunt de prisos. Le lăsăm în seama dascălilor, care trăiesc la limita subzistenței și a elevilor și studenților care primesc burse sociale de mizerie - echivalentul a 2 - 3 kilograme de portocale pe lună!

O sumă importantă - 899,2 miliarde lei - a fost transferată de la Ministerul Apărării Naționale. Acești bani erau destinați unor importante investiții, menite să ajusteze standardele armatei române la exigențele impuse de NATO.

Ministerului Economiei și Comerțului i-au fost luate 401 miliarde lei, ce ar fi trebuit folosite pentru cheltuieli curente, transferuri și investiții.

Ministerul Public a rămas fără nici un leu din cele 183 miliarde lei, destinate, inițial, investițiilor pentru instituțiile din subordine, iar Ministerului Justiției i-au fost transferate 160,4 miliarde lei - situație care spune multe despre concepția Cabinetului Năstase în ceea ce privește reforma justiției - una din exigențele prioritare impuse de Uniunea Europeană în procesul de aderare a României. Cele 183 de miliarde luate de Ministerul Public erau destinate înființării Biroului Unic, prin care să se realizeze urmărirea unitară, prin alocarea unui singur număr pentru dosarele penale pe traseul cercetare - urmărire penală și instanțele de judecată.

Ministerul Administrației și Internelor a fost sărăcit cu 521,3 miliarde lei - bani destinați, de asemenea, unor importante investiții.

Am precizat, până acum, sursele de finanțare pe care le-a identificat Cabinetul Năstase pentru a finanța o parte a lucrărilor de construcție a autostrăzii Brașov - Borș: redistribuirea majorității sumelor alocate din credite externe pe anul 2004 de la 7 ministere la Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, cu efecte dezastruoase asupra unor domenii vitale ale societății - sănătate, educație, apărare, economie și comerț, justiție, procuratură, administrație și interne.

Până ce Comisia Europeană nu își va definitiva ancheta în legătură cu legalitatea contractului semnat de ministrul Mitrea cu firma americană Bechtel și cu modul în care au fost utilizate creditele externe, nici noi nu ne vom pronunța. Nu putem însă să nu facem referire la justificările Guvernului Năstase în ceea ce privește încredințarea directă, fără licitație, a lucrărilor de construcție a autostrăzii Brașov - Borș către firma Bechtel.

Iată de ce doamna Despina Neagoe, purtător de cuvânt al Guvernului României, în legătură cu acest fapt - declarație preluată de mai multe publicații centrale: "În baza suveranității naționale, Guvernul României consideră că acest traseu este esențial pentru comunicarea României cu Uniunea Europeană"!

Să invoci suveranitatea statului român pentru a justifica o afacere dubioasă - considerată ca atare până și de organismele europene - ni se pare mai mult decât o glumă sinistră, și o atitudine cinică dusă la paroxism, este de-a dreptul o blasfemie! De când își permite ministrul Miron Mitrea să invoce atribute statale fundamentale, consfințite prin Constituția României, pentru a susține legalitatea unei lucrări de invesitții încredințată direct, fără licitație? Ce are de-a face suveranitatea României cu autostrada Brașov - Borș?

Declarația purtătorului de cuvânt al Guvernului depășește însă granița hilarului - ea devine de-a dreptul periculoasă, prin conotațiile sale, pentru șansele de aderare a României la Uniunea Europeană. Pe de o parte, oficialii europeni impută Guvernului României faptul că, prin semnarea contractului cu firma americană Bechtel, prin încredințare directă, au fost eliminate din cursă firmele europene. Conform unor negocieri anterioare, Guvernul României ar fi trebuit să construiască autostrada București - Budapesta, în colaborare cu Uniunea Europeană - investiție care trece pe "linie moartă", odată cu aprobarea proiectului Brașov - Borș. Pe de altă parte, Cabinetul Năstase invocă, pentru a-și justifica preferința pentru firma americană, suveranitatea națională! În fața cui, dacă nu a Uniunii Europene, invocă Guvernul Năstase acest atribut statal fundamental? Vrem să ne integrăm în Uniunea Europeană, dar cea mai importantă investiție din ultimii 14 ani, în valoare de 3 miliarde de euro, o dăm unei firme americane, fără licitație, prin încredințare directă! De ce? Pentru că, zice Guvernul Năstase, suntem un stat suveran, iar în baza acestui atribut fundamental putem modifica, în funcție de interesele conjuncturale, angajamentele asumate față de Uniunea Europeană! Echipa de la Palatul Victoria pare să nu mai conștientizeze faptul că respectarea acestor angajamente este vitală pentru procesul de aderare a țării noastre la Uniunea Europeană! Că interpretarea noastră nu este subiectivă, stă dovadă comentariul analiștilor de la același prestigios cotidian, Financial Times: "Acordul cu Bechtel reflectă faptul că în România astfel de contracte sunt mai degrabă atribuite pe criterii politice decât comerciale".

Cred că am prezentat suficiente argumente pentru a demonstra că semnarea contractului cu firma americană Bechtel și Hotărârea de Guvern nr.83/2004, emisă de Cabinetul Năstase, creează grave disfuncții atât în domeniile vitale ale societății românești, cât și în negocierile privind procesul de aderare a României la Uniunea Europeană. Tot ce putem spera este ca, la alegerile parlamentare și prezidențiale, sufragiile electoratului să schimbe actuala configurație politică din românia și să aducă la conducerea statului oameni cu adevărat patrioți, responsabili și onești, care să reprezinte cu loialitate interesul național.

Vă mulțumesc.

    Ion Bozgă - declarație politică: Demagogia politică reprezentată de moțiunea simplă inițiată de Grupurile parlamentare ale PD și PNL;

Domnul Ion Bozgă:

"Demagogia politică reprezentată de moțiunea simplă inițiată de Grupurile parlamentare ale PD și PNL"

Toate realizările Guvernului Adrian Năstase privind eliminarea vizelor, intrarea în structurile nord-atlantice și efortul foarte mare depus până în prezent în vederea integrării în Uniunea Europeană nu reprezintă nimic pentru Alianța PD-PNL. Ba, dimpotrivă, din punctul de vedere al reprezentanților Alianței PD-PNL, Guvernul Adrian Năstase este un Guvern care minte: care nu a reușit separarea puterilor în stat, care nu a făcut nimic pentru a combate corupția, care nu a reformat justiția, care a scăzut nivelul de trai și nu a asigurat protecția socială, care nu a efectuat reforma economică, nu a făcut privatizarea, care a dezinformat privind adopțiile internaționale. Nimic mai fals.

Efortul făcut de Guvernul României este evident. Numai cine este rău intenționat nu observă nimic. Se pare că despre acest lucru este vorba când facem referire la Alianța PD-PNL.

Guvernul a reușit, prin eforturile sale conjugate, să obțină calificativele de economie de piață funcțională, a reușit să facă reforma tuturor instituțiilor statului, a reușit să instaureze un stat de drept.

Prin eforturi foarte mari, Guvernul a reușit să asigure o protecție socială bună, situație fără precedent. A indexat pensiile, a dublat pensiile țăranilor, a alocat pentru lucrătorii ogoarelor sub formă de subvenție 15 mii miliarde lei, iar pentru crescătorii de animele - 5 mii miliarde lei. Acest efort bugetar este fără precedent în ultimii 14 ani. Efortul făcut de Guvernul României este de 100 de ori mai mare raportat financiar față de anul 2000.

Deci, Alianța PD-PNL este rău intenționată. Altfel, nu se explică de ce nu reușește să observe efortul făcut de Guvernul României.

    Aurel Daraban - exprimarea compasiunii pentru familiile victimelor atentatelor de la madrid;

Domnul Aurel Daraban:

Doamnelor și domnilor,

Atentatul extrem de sângeros produs săptămâna trecută la Madrid, unde au căzut victime și cetățeni români, reprezintă o nouă dovadă asupra numeroaselor și diverselor surse ale tereorismului în cadrul unei amenințări globale, ce poate lovi oricând și oriunde.

Ultimul bilanț al victimelor atentatului terorist de la Madrid este, din păcate, tragic și pentru România. Deși bilanțul este încă provizoriu, 8 dintre persoanele decedate au fost identificate ca fiind de cetățenie română, de către autoritățile spaniole. Din nefericire, 8 cetățeni români sunt dați dispăruți de către familii, care au confirmat prezența acestora în trenurile unde s-au produs exploziile, iar 29 de cetățeni români se află încă sub îngrijire medicală în spitalele din Madrid. Autoritățile spaniole au comunicat că mai există 42 de cadavre neidentificate.

Ca parlamentari, apreciem că, încă de la primele informații privind posibilitatea existenței unor victime de naționalitate română, Guvernul a trimis operativ o delegație inter-ministerială în capitala Spaniei. Un membru al Guvernului, însoțit de reprezentanți ai Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, Ministerului Sănătății, Ministerului Administrației și Internelor, precum și reprezentanți ai Direcției Consulare din Ministerul Afacerilor Externe sunt prezenți în toate spitalele în care sunt internați cetățeni români răniți în timpul atacului terorist din 11 martie și împreună cu autoritățile spaniole și membrii Ambasadei României în Spania au găsit soluții pentru ajutorarea concetățenilor noștri, victime ale acestui atentat.

Îmi exprim părerea ca și la nivelul Camerei să dovedim inițiativă și să încercăm să fim aproape de cei afectați, să sprijinim familiile îndurerate, să-i ajutăm pe răniți, să găsim soluții pentru cei care au acum probleme.

Joi, 11 martie, a fost o zi neagră pentru Spania, a fost o zi neagră pentru Europa, a fost o zi neagră pentru umanitate, dar este o zi neagră și pentru România. La 11 martie 2004 s-au pierdut cele mai multe vieți românești de după Revoluție.

Cuvintele noastre sunt neputincioase pentru cei dispăruți, prea puține pentru durerea familiilor și prietenilor acestora, dar, dincolo de sentimentele de compasiune și de tristețe în fața unor asemenea absurde pierderi, trebuie să stea hotărârea noastră și a tuturor oamenilor responsabili din lumea civilizată de a ne opune cu toată ființa noastră fenomenului care a generat această tragedie.

Acolo, în Spania, a curs sânge românesc nevinovat. Nici un gest și nici o vorbă nu pot înlocui sau alina durerea celor care au pierdut pe cineva la Madrid. Dar, cred că, în aceste momente, fiecare dintre români simte durerea, iar această durere trebuie să ne solidarizeze.

Din orice perspectivă am privi, aceste acte sunt iresponsabile și lipsite de justificare. De aceea, trebuie condamnate. Practic, ceea ce s-a întâmplat la Madrid este o declarație de război la adresa democraței.

    Mihai Tudose - declarație politică cu titlul Agitații cu iz electoral;

Domnul Mihai Tudose:

"Agitații cu iz electoral"

Ultima lună s-a desfășurat sub agitația generată de amendamentele introduse Raportului de țară de către eurodeputații Emma Nicholson și Arie Oostlander. Finalitatea dezbaterilor din Parlamentul European a adus cu sine recomandarea privind reorientarea strategiei de aderare a României.

În țară, în perioada premergătoare dezbaterilor din cadrul Parlamentului European, paroxismul opoziției atingea cote inimaginabile. Profitând de starea de neliniște generată de cele câteva paragrafe ce făceau conținutul unor amendamente, paragrafe care ulterior nici nu au mai fost păstrate, precum acela care făcea referire la inducerea în eroare a oficialilor europeni de către guvernanții români; opoziția a realizat un scurt exercițiu de campanie, blamând continuu Guvernul PSD. Acuzațiile aduse de opoziție au avut ca fond recomandările făcute de oficialii europeni.

Vreau să subliniez faptul că recomandările exprimate de către forul european la care am făcut referire sunt parte din rațiunea sa existențială, precum și faptul că constanța exercițiului parlamentar poate cunoaște uneori ș oscilări. Dacă la începutul anului se recunoșteau printr-o variantă progresele României și, desigur, și restanțele, a urmat o schimbare de ton în versiunea aprobată de Comisie. Dar, pe lângă recomandările făcute, Parlamentul European a salutat și numeroasele inițiative efectuate recent de Guvernul român.

În acest context, vreau să precizez că acțiuni precum cele la care au apelat reprezentanți ai opoziției, și prin care au încercat discreditarea unei guvernări care a adus România aproape de pragul integrării, spre deosebire de guvernarea anterioară care nu a făcut decât să încetinească acest proces, sunt nefondate și populiste.

Rapoartele și recomandările pe care opoziția se laudă că le-a inițiat nu au adus nici o alternativă viabilă actualului proiect guvernamental. Transpirația opoziției se datorează numai demersului de a capta atenția publicului. Adevăratul demers aparține tot Guvernului PSD care, prin reorganizarea sa, și-a concentrat atenția coordonării eficiente în această direcție, precum și adoptarea în cadrul pachetului de legi referitoare la drepturile copilului.

Dialogul continuu și cooperarea cu structurile europene constituie, de asemenea, pârghii ale procesului de integrare inițiate de Guvern.

Acuzele unora, precum și aceea a liderului PNL, Theodor Stolojan, conform căreia Guvernul încearcă "să manipuleze sau să mintă" nu reprezintă decât disperarea PD-PNL că se realizează integrarea și că aceasta va fi meritul PSD.

    Pavel Târpescu - abordarea câtorva probleme cu privire la recenta restructurare a Guvernului și atitudinea opoziției față de acest demers;

Domnul Pavel Târpescu:

Vă rog să-mi permiteți să abordez în plenul Camerei câteva reflecții cu privire la recenta restructurare a Guvernului și atitudinea opoziției față de acest demers. Restructurarea a fost concepută ca o schimbare de viteză, pe care Executivul o dorește pentru atingerea obiectivelor de integrare în Uniunea Europeană conform calendarului stabilit, avându-se în vedere pe de o parte multitudinea și complexitatea problemelor nerezolvate, dar și recomandările Comisiei Europene, care trebuie privite cu toată responsabilitatea.

Dovedind un machiavelism lamentabil, conform căruia în politică pot fi folosite orice mijloace pentru a-și atinge scopul, din care morala și scrupulele sunt excluse, opoziția a încercat să blocheze restructurarea și, prin aceasta, să se opună respectării calendarului de aderare la Uniunea Europeană.

Asemeni mamelucilor, unii membri ai onoratei opoziții urmează cu sfințenie ordinele primite din partea liderilor de partid, în speranța unui os mai mare sau mai mic, privit ca o mană cerească. Unde este rolul constructiv al opoziției, dacă scandalul și gălăgia sunt ridicate la rang de principii politice? Mesajele opoziției contrapun PSD-ului doar populism și demagogie, apropiindu-se în mod evident de orientările PRM. "Să uzezi, dar să nu abuzezi", spuneau latinii, îndemnând la cumpătare și sobrietate. Onorata opoziție uită că, în legislatura trecută, românii au fost striviți de greutăți, umiliți de sărăcie, de șomaj, de violență și de disprețul celor care au condus țara, înșelați de cei care s-au dovedit incapabili să-și onoreze promisiunile.

Asumându-și cu responsabilitate și demnitate greșelile trecutului, PSD guvernează cu oamenii pentru oameni și nu împotriva intereselor acestora.

Partidul nostru reprezintă România profundă, România celor care muncesc din greu, dar pentru care, din nefericire, sărăcia și nesiguranța n-au fost încă din păcate înlăturate definitiv.

Dar România nu are doar un trecut și prezent, ci și un viitor. Iar viitorul nostru este conceput ca făcând parte dintr-o Europa unită și prosperă. Pentru a apropia acest viitor de România, Guvernul trebuie să fie mai eficient, mai dinamic, mai hotărât în acțiunile sale. Acesta este sensul restructurării Executivului, domnilor din opoziție. Dar, nimeni nu-i obligat la mai mult, decât poate înțelege.

    Adrian Ionel - despre încercările altor partide sau organizații de a discredita Guvernul în privința adopțiilor;

Domnul Adrian Ionel:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ultimele afirmații publice pe care le-a făcut baroana Emma Nicholson, referitore la adopțiile internaționale, disculpă din nou factorii de decizie de la nivelul întregii țări. Se vorbea la un moment dat, în toiul scandalului declanșat cu intenții răuvoitoare și ținte directe, despre faptul că România ar fi reprezentat o pepinieră de copii oferiți efectiv adopțiilor internaționale, de parcă cei care vorbeau s-ar fi referit la o marfă ce era de vânzare. Nici vorbă de așa ceva. Cei abilitați să ia măsuri împotriva ilegalităților din acest domeniu au verificat situația și s-a demonstrat că nu a fost vorba de fapte sau decizii care să poată incrimina organizațiile române desemnate legal să se ocupe de adopții.

Trecând peste toate acestea, baroana Emma Nicholson a afirmat, având dovezi și cifre clare, că Bulgaria se află înaintea României ca și număr de adopții internaționale realizate în aceeași perioadă de timp. Numărul adopțiilor a fost mai mare și per total, dar și raportat la numărul de locuitori ai țării respective, deci nici nu se poate pune problema unui "caz" în privința adopțiilor din România. Iată deci că se dovedește încă o dată faptul că o multitudine de probleme false afectează sau tind să afecteze imaginea partidului care guvernează acum și asta într-un context clar - cel al încercărilor altor partide sau organizații de a discredita. Chiar și așa se poate vedea foarte clar că nimeni din cei implicați în conducerea executivă a Guvernului nu încearcă să arunce vina asupra cuiva pentru că nu are rost. Minciuna nu are picioare scurte și asta nu poate decât să fie în beneficiul Partidului Social Democrat și a imaginii noastre ca națiune. Este păcat că se încearcă blocarea unor atât de importante și dorite deziderate în interesul unor grupări care nu doresc decât dezbinare pentru a putea să profite mai apoi de situație.

Vă mulțumesc pentru atenția acordată.

    Codrin Ștefănescu - dezavuarea acțiunilor opoziției, care au ca efect deprecierea imaginii României la nivel internațional;

Domnul Codrin Ștefănescu:

Domnule președinte,

Referirile la țara noastră, pe care baroneasa Emma Nicholson le-a făcut acum două săptămâni și care au constituit, în mod nefiresc, deliciul opoziției, s-au dovedit în final, a fi inoportune, pripite și dezavuate, pe rând, de către mass-media, personalități europene și europarlamentari.

Realitatea românească a determinat-o, desigur, pe doamna Nicholson să admită că modelul pozitiv promovat de România este unul veritabil, muncit și imposibil de fabricat peste noapte sau în decurs de o săptămână. Din păcate, acest model, recunoscut în mod unanim, este vehement negat de către politicienii din opoziție, paradoxal, concetățeni de-ai noștri.

Stimați colegi,

Responsabilitatea aderării României la Uniunea Europeană aparține întregii clase politice românești.

Este de preferat ca opoziția să lase deoparte toate aceste intrigi ori dispute care îngreunează vizibil procesul de aderare și să analizeze îndelung asupra declarațiilor pozitive pe care foarte multe personalități europene le fac la adresa României. Le recomand liderilor Stolojan și Băsescu să reflecteze în mod serios la ceea ce este mai important: imaginea României în lume și integrarea în UE sau procentele electorale ca apanaj al interesului propriu.

Atitudinea distructivă promovată de actuala alianță, concretizată în dorința acesteia de un eventual, dar improbabil insucces al Guvernului Năstase, nu poate avea ca efect decât deprecierea imaginii României la nivel internațional și, totodată, de anulare a acelui dram de opoziție, încă existent.

    Valentin Păduroiu - referire la circul politic al opoziției democratice;

Domnul Valentin Păduroiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Asistăm în aceste zile stupefiați și neputincioși chiar, în ghilimelele de rigoare, la "circul politic" pe care așa-zisa opoziție democratică și constructivă îl face în modul cel mai josnic posibil.

Spun cel mai josnic, dragi colegi, întrucât alianța C.D.R. 2004 cât și P.R.M. sunt în stare, și o dovedesc zilnic, că pot sacrifica interesele naționale ale acestui popor pentru câteva procente electorale puse peste cele câteva aflate deja în "traista" ultimelor sondaje de opinie.

Este inadmisibil ca atunci când țara are nevoia cea mai mare pentru a-și dovedi apartenența la civilizația europeană, la valorile democrației pentru a dovedi că are o clasă politică matură și bine orientată spre viitor, să duci în derizoriu demersurile și eforturile politice de aderare ale acestui popor ca și când ar deveni cetățeni ai Uniunii Europene numai membrii și simpatizanții P.S.D.

Vă întreb, domnilor colegi, membri declarați ai acestei opoziții, cum veți răspunde în fața alegătorilor dumneavoastră care v-au votat în 2000, mai ales că acum, cât de curând, veți apărea din nou în fața lor; cu banderolele pe mână, cu dispariții și retrageri de la lucrările din plen ale Parlamentului la discuții deosebit de importante cum ar fi: ratificarea tratatelor de bună vecinătate, adoptarea legislației comunitare, reglementările în domeniul adopțiilor copiilor?

Încă o dată ați dovedit cât de mărunți sunteți în politică, cât de simplist și părtinitor vă conduceți acțiunile politice. vă spun sincer, nu constituiți nici pe departe o alternativă politică la guvernarea social-democrată și sper că, spre binele acestui popor, cât mai mulți cetățeni s-au convins de prestația dumneavoastră.

Vă mulțumesc pentru atenție.

    Mihail Sirețeanu - exprimarea îngrijorării fașă de intensificarea acțiunilor teroriste, ce au culminat cu tragicele evenimente de la Madrid;

Domnul Mihail Sirețeanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu am dorit să iau cuvântul astăzi, nu aveam planificată nici o intervenție, dar tragicele evenimente de la Madrid de săptămâna trecută m-au obligat moral, sufletește și nu în ultimul rând ca politician să iau poziție față de ceea ce s-a întâmplat.

Am sperat că tragedia de la 11 septembrie 2001 de la New York nu se va mai repeta niciodată, am sperat că a fost o acțiune singulară a unor minți bolnave.

Din păcate nu a fost să fie așa.

Teroriștii au lovit din nou, orbește, omorând fără discernământ copii, femei, oameni simpli a căror singură "vină" a fost aceea că se aflau în acel loc.

De această dată și cetățeni români sunt victime ale acestor nelegiuiți. Durerea este imensă. Morți, schilodiți, copii și părinți cu fețele împietrite de durere, de pierderea celor dragi.

Am văzut scene de coșmar pe care nu știu dacă le voi putea șterge vreodată din minte.

Așa ceva nu trebuie să se mai întâmple.

Lupta împotriva terorismului este prioritară în acest moment pentru toate forțele democratice din lume.

Nu contează cum se numesc teroriștii, din ce organizație fac parte, de ce religie sau naționalitate sunt. Trebuiesc opriți cu orice preț să mai acționeze.

Acum, mai mult ca niciodată, toate forțele democratice din Europa, din lume, toți liderii politici, trebuie să-și dea mâna, să dea dovadă de solidaritate și împreună să pună stavilă acțiunilor acestor demenți.

Democrația nu poate fi zdruncinată prin aceste acțiuni disperate. Nu trebuie să mai existe un New York, un Madrid sau un Istanbul. Nu trebuie să mai existe victime inocente.

Țara noastră s-a angajat de la început, alături de celelalte țări din coaliția antiteroristă, în această luptă de combatere a acestui flagel al începutului de mileniu - terorismul.

Chiar dacă lupta nu va fi ușoară, am convingerea că succesul nu este departe. Vinovații trebuiesc prinși și puși să plătească pentru fărădelegile lor.

Doresc să închei scurta mea intervenție prin a transmite sincere condoleanțe familiilor celor decedați în această tragedie.

Dumnezeu să le odihnească sufletele.

    Corneliu Ciontu - denunțarea unei reguli de fier a democrației autohtone: mita electorală guvernamentală;

Domnul Corneliu Ciontu:

"Mita electorală"

Încă de la primele sale experimente democratice, România a demonstrat o capacitate specială de a adapta rigorile democrației la slăbiciunile spațiului autohton. În perioada 1866-1930, de pildă, în țara noastră au avut loc nenumărate alegeri parlamentare, organizate aparent în cel mai modern și democratic spirit. Astăzi cunoaștem procedura electorală efectivă a epocii: regele numea un cabinet provizoriu care organiza alegerile și le câștiga întotdeauna, prin mijloace care s-au conservat până în zilele noastre în unele zone rurale: amenințări discrete, mobilizarea poliției, beneficii bahice la cârciuma comunală. Sistemul democratic avea la bază un mecanism vicios, pe care toată lumea îl accepta în tăcere.

În zilele noastre, suntem confruntați cu un alt proces aflat la marginea legii sau a moralei, care a devenit o regulă de fier a democrației autohtone: mita electorală guvernamentală. După ce, timp de patru ani, guvernele susțin că indexările sau măririle salariilor și pensiilor sunt imposibile, în anul electoral acestea devin prioritare. Cu orice risc pentru bugetul de stat, electoratul trebuie câștigat în favoarea partidului de guvernământ.

În România există aproape 7 milioane de pensionari. Spre deosebire de tineri, dintre care mulți nu au împlinit încă 18 ani, sau de cetățenii maturi care se găsesc de multe ori la lucru în afara granițelor, pensionarii au trei calități care îi fac de neprețuit pentru guvernanți: au cu toți drept de vot, se află cu siguranță în țară și, mai ales, au o profundă conștiință civică, fiind cei mai conștiincioși alegători. Iată de ce cheia câștigării alegerilor este asigurarea simpatiei celor de vârsta a treia. Această simpatie se poate obține printr-o mită oficială: indexarea sau mărirea pensiilor.

Acest proces este imoral din trei rațiuni. În primul rând, el trădează o gravă lipsă de respect. Pensionarii sunt tratați în mod ostentativ ca simple mașini de vot, ale căror probleme devin importante abia în perioada alegerilor. După ce, timp de patru ani, bătrânii noștri sunt cei care resimt cel mai adânc sărăcia, criza medicamentelor și a spitatelor, birocrația și nepăsarea flagrantă a administrației, iată că în anul electoral guvernanții devin sensibili și caritabili. Este prea cinic, mult prea cinic faptul că unii gândesc că pot câștiga simpatii politice cu câteva zeci de mii de lei proveniți din bani publici. Și este și mai cinic faptul că pensionarii - al cărui mod de a supraviețui tranziției rămâne cumva miraculos - sunt chiar impresionați de astfel de gesturi electorale.

Mita guvernamentală pentru bătrâni este imorală și pentru că instituie o regulă lipsită de sensibilitate și suplețe. Nu contează când au nevoie pensionarii de ajutorul Guvernului; nu are importanță dacă acest ajutor poate veni cumva mai devreme, în condițiile unei teoretice creșteri economice accentuate; în orice situație, indexăriile sau măririle pensiilor sunt amânate pentru anul electoral. Dar pentru un bătrân fiecare an și fiecare leu au o importanță specială. Chiar nu a putut fi asigurat un ajutor masiv în anul 2003, an neelectoral, când costurile pentru întreținere au luat-o razna și criza medicamentelor a devenit acută? Chiar nu dispunea bugetul de fondurile necesare, care astăzi au devenit din senin disponibile ? Cu siguranță da, însă s-a preferat corelarea măririlor și indexărilor cu procesul electoral, din motive vădit politicianiste.

Al treilea motiv pentru care mituirea pensionarilor este imorală privește gestionarea intereselor naționale. Procesul de indexare forțată produce consecințe inflaționiste. Ceea ce pensionarii vor primi în 2004, ei vor da înapoi în următorii ani, pentru că întreg sistemul economic va fi afectat.

În viziunea Partidului România Mare, orice mărire a pensiilor, salariilor sau ajutoarelor sociale trebuie decalată de procesul electoral. Nici un politician nu trebuie să facă ceea ce este necesar și bine de dragul voturilor. Mărirea pensiilor și a salariilor este o prioritate socială, și ea trebuie să se producă atunci când există fonduri suficiente: nici mai târziu, nici mai devreme. Să ne gândim câte fonduri sociale ar fi putut fi obținute în urma unor privatizări corecte. Numai vânzarea societății "Tutunul românesc" la prețul legal ar fi putut asigura fonduri pentru o pensie suplimentară în mediul rural. Să ne gândim că jumătate din economia românească continuă să fie una subterană, coruptă, neplătitoare de taxe și impozite. Să ne gândim ce pensii ar putea fi asigurate dacă eliminarea corupției ai fi dorită cu adevărat. În viziunea Partidului România Mare, numai eradicarea corupției poate asigura succesul reformelor din România și creșterea nivelului de trai pentru toate categoriile sociale. Și există un singur partid capabil să ducă la capat aceast proces dificil, pe care partidele de guvernare l-au încurajat sau l-au tolerat: Partidul România Mare.

Nu în ultimul rând, considerăm că respectul pentru vârsta a treia nu poate fi unul conjunctural, dirijat de interese politice. Suntem datori să ne iubim și să ne sprijim părinții și bunicii din cu totul alte motive: pentru că ei au fost hărăziți unei perioade întunecate a istoriei, pentru că au muncit din greu și își merită acum cu prisosință odihna și confortul. Guvernarea unei țări se face cu dragoste și responsabilitate, nu cu ochii la sondajele de opinie. Vă mulțumesc.

    Dumitru Dragomir - pledoarie în favoarea terenurilor sportive accesibile tuturor copiilor; despre siguranța metroului bucureștean din perspectiva atentatului din Madrid;

Domnul Dumitru Dragomir:

Stimați colegi,

Doresc să vă aduc astăzi în atenție o problemă aparent secundară, dar care, privită cu responsabilitate, are implicații ample asupra sănătății, educației și dezvoltării sociale armonioase a copiilor noștri. În plus, această problemă ridică un semn de întrebare asupra raportului dintre capitalul privat și binele public.

Probabil că cei mai mulți dintre cei de față își amintesc de terenurile se joacă ale copilăriei, de banalele "maidane" unde se putea bate mingea, se putea practica, cu puțină imaginație, orice fel de sport sau de joc. În urmă cu patruzeci de ani, aceste terenuri publice pentru sport și joacă puteau fi întâlnite la tot pasul. Într-o țară puțin urbanizată, ele erau o apariție firească în orice mahala, dar și în unele zone centrale. Generația noastră, a celor de față, s-a bucurat așadar de binefacerile unor terenuri publice de sport "naturale", neamenajate, datorate, în fond, sărăciei comunităților locale.

În anii '60 și '70, când, în marile orașe, procesul de urbanizare a devenit mai accentuat, edilii comuniști, cu toate limitele și greșelile lor, au proiectat parcuri publice, de multe ori prevăzute cu terenuri pentru fotbal, volei, tenis sau alte sporturi de echipă. Chiar dacă, în anii '80, aceste terenuri au fost neglijate sau au intrat în paragină, ele au oferit generațiilor mai tinere șansa sporturilor și jocurilor colective și - atenție! - gratuite, aflate la îndemâna tuturor, lucru aflat în consonanță cu ideologia regimului comunist. A fost, domnilor, unul din acele lucruri pe care conducătorii primăriilor din perioada ante-revoluționară l-au făcut mai bine decât cei de astăzi.

Nu cred că trebuie să explic nimănui rolul extrem de important pe care sporturile și jocurile colective practicate în copilărie îl au nu numai pentru educația fizică a tinerilor, ci și pentru dezvoltarea lor psihică și socială. Banalele "miuțe din spatele blocului" sunt, oricât ar părea de forțat, veritabile școli ale vieții. Ele dezvoltă capacitatea tinerilor de a de socializa, de a intra în interacțiune. Ele îi învață pe copii spiritul de echipă, importanța colaborării, a depășirii egoismului elementar. Ele deprind pe tineri cu respectarea unor reguli, cu respectarea partenerului de joc. Modul spontan în care un grup de copii inventează jocuri sportive și elaborează reguli nu face decât să premeargă creativitatea oamenilor maturi de mai târziu.

După 1989, terenurile sportive din parcurile publice au fost total uitate de primării. Progresiv, ele au intrat într-un binevenit proces de privatizare. Spun binevenit pentru că, indiscutabil, capitalul privat poate asigura dotarea modernă a unor astfel de terenuri. Totuși, există riscul ca spațiile pentru sportul public și amator să devină un monopol privat. Acest risc nu putea fi conceput în urmă cu 20 de ani. Dar astăzi Bucureștiul și marile orașe sunt în plină expansiune. Locul maidanelor este ocupat de parcări, garaje, chioșcuri și alte construcții. Unde mai pot copiii să facă sport ? În parcuri, îmi veți spune. Ei bine, din păcate, acest lucru este doar parțial adevărat.

Vă voi oferi, pentru a fi corect înțeles, exemplul unui parc din București: parcul Moghiroș, aflat în sectorul 6. În acest parc existau, în 1989, trei terenuri de tenis și patru terenuri pentru sporturi colective. Calitatea lor era, desigur, precară: erau terenuri de ciment, îngrijite prin bunăvoința unor cetățeni. Chiar și așa, aceste spații aveau o mare calitate: erau deschise tuturor. În ultimii ani, în urma procesului de privatizare, terenurile de tenis au fost modernizate, dotate cu suprafață artificială și fileuri. Cele patru terenuri pentru sporturi colective au avut următoarea soartă: unul a fost ocupat ilegal de mașini, devenind parcare improvizată; al doilea a fost distrus; al treilea a devenit rampă pentru role; al patrulea a fost transformat într-un teren de fotbal ultramodern, dotat cu nocturnă.

Costul unei ore de tenis pe terenul privat este de circa 250.000 de lei. Poate un tanăr sărac, așa cum era odată Ilie Năstase, să cheltuiască acești bani? Nu! Un părinte cu salariu mediu nu poate oferi copiilor săi nici măcar două ore de tenis pe lună. Închirierea terenului de fotbal pentru o oră costă circa 500.000 de lei. Pot câtiva adolescenți săraci să adune acești bani? Puțin probabil. Și ce se întâmplă cu cei care vor să practice alte sporturi: handbal, volei, baschet ? Nu vorbim, stimați colegi, de tineri talentați, care doresc să-și dedice timpul sportului de performanță, ci de copii normali, care au dreptul la câteva ore de destindere și sănătate.

Nu vreau să fiu greșit înțeles. Privatizarea terenurilor sportive este un motiv de bucurie. Dar el nu trebuie să fie sinonim cu distrugerea terenurilor publice. Oare copiii săraci nu au dreptul să facă sport? De ce, lângă terenul privat de fotbal din parcul Moghioroș, primăria nu a conservat un teren de nisip sau de zgură pentru copiii săraci? Ar face el concurență terenului privat? În nici un caz. Și oare binele public este determinat de protejarea intereselor private?

Putem, domnilor, să ignorăm problema ridicată de mine, considerând-o minoră. Dar riscăm ca propriii noștri copii să devină niște tineri izolați, bolnăvicioși, predispuși la obezitate. În loc să alerge pe un teren de joacă, ei se vor expune drogurilor, prostituției, problemelor de comunicare, ba chiar și problemelor psihice. În calitate de viitor Primar General al Capitalei, îi anunț pe bucureșteni că voi asigura, în fiecare parc bucureștean, construirea sau întreținerea unor terenuri publice, unde fiecare copil să poată alerga în voie, și unde fiecare dintre dumneavoastră - tătici peremiști, pesediști sau liberali - să vă puteți scoate fiul la un sănătos și necesar schimb de pase... Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Onorată audiență,

Este de datoria mea să cinstesc aici, în Parlamentul României, memoria celor dispăruți în cutremurătorul atentat din Madrid. Pentru Spania - popor de care ne apropie istoria și temperamentul - este un moment dificil. Este, în același timp, un moment greu pentru România, la rândul ei îndoliată.

După durere și reculegere vine însă responsabilitatea pentru un viitor din ce în ce mai greu de înțeles, din ce în ce mai amenințător. Faptul că Europa a devenit un reper major pe harta terorismului cere oamenilor de stat din România o atentă judecată în privința factorilor de risc și a amenințărilor asimetrice.

A devenit evident că transportul public reprezinta principala țintă a terorismului. Fie că este vorba de avioanele de la 11 septembrie sau de autobuzele detonate în Orientul Mijlociu, este cert că mijloacele de transport oferă teroriștilor oportunitatea macabră de a obține un număr maxim de victime într-un spațiu restrâns.

Bucureștiul nu are o rețea de trenuri de proximitate similară celei din Madrid. Are însă metrou. Iar atentatele cecene din Rusia, cât și cele cu gaz letal din metroul japonez, demonstrează faptul că spațiul închis și concentrat al unei stații subterane oferă o țintă critică pentru terorism.

Orice cetățean al Bucureștiului poate vedea cu ochiul liber faptul că metroul bucureștean nu pare să se bucure de o atenție specială din partea autorităților. Este acest lucru adevărat? Aș dori să aduc această chestiune la cunoștința opiniei publice, ridicând, în același timp, un semn de întrebare pe adresa serviciilor speciale din România. Sunt stațiile de metrou din România supravegheate în mod corespunzător? Putem asigura zecilor de mii de bucureșteni care se deplasează zilnic cu metroul siguranța călătoriei lor? Are opinia publică motive de îngrijorare? Sunt necesare măsuri sporite de pază pentrutransportul subteran?

Iată câteva întrebări la care autăritățile publice trebuie să răspundă pentru a ne asigura că România este încă departe de zona fierbinde a războiului meschin purtat cu mașinării infernale împotriva cetățenilor nevinovați. Vă mulțumesc.

    Costache Mircea - declarație politică cu titlul Terorism pesedist;

Domnul Costache Mircea:

Doamnelor și domnilor,

"Terorism pesedist"

Decadentismul care paralizează societatea românească nu mai poate fi pus azi doar pe seama exagerărilor unor opozanți ai regimurilor care ne-au adus aici. Aceeași stare de lucruri este blamată de toți raportorii pentru Romînia ai comunității internaționale. Până unde se va mai prăbuși și cât se va mai degrada, oare, viața în această țară ? Nimic nu mai funcționează în interesul omului de rând. Pretutindeni dispreț, murdărie, hoție, mafie și amenințări. Amenințarea cu disponibilizarea, cu suspendarea dosarului de ajutor, cu trântitul ușii în nas , cu privarea de cele mai elementare drepturi cetățenești. Omenirea întreagă deplânge soarta crudă a celor căzuți sub atentatele teroriste.

Într-o interpelare adresată ministrului administrației și internelor atrăgeam atenția că la noi există alte forme de terorism decât exploziile sinucigașe ori atentatele cu bombă. In societatea noastră, cele mai nimicitoare bombe sunt sărăcia , umilințele și sfidarea ciocoiască. Dădeam exemplul terorii instaurate în comuna buzoiană Boldu, unde primarul, viceprimarul, nașul primarului și șeful de post patronează din umbră un grup de bătăuși care aplică la comandă corecții violente tuturor celor care au curajul de a avea alte opțiuni politice decât ei. Reprezentantul ministerului în cauză, dl. Alexandru Mircea, mi-a furnizat de la tribuna Camerei Deputaților cel mai stupefiant răspuns care se putea da unei asemenea interpelări. Un răspuns demn de un milițian tembel care, fără să vrea, confirmă, punct cu punct , cele semnalate de mine. Răspunsul lui va rămâne mărturie pentru istoricii viitorului despre ticăloasele vremuri pe care ne-a fost dat să le trăim.

Ca să demonstreze, chipurile, că fabulez, dl. secretar de stat afirmă că numitul Bogdan nu putea fi bătut demonstrativ în centrul comunei pentru că nu se numea Ion, ca în interpelare , ci Tudorache, și pentru că a plecat la muncă în Spania. Tot așa, că tânărul Tănase Ionel nu putea fi amenințat , șicanat , supus unor controale comandate până la alungarea din comună pentru că , deși avea , întradevăr, un magazin în casa părintească își avea domiciliul în buletin la Râmnicu-Sărat. De asemenea, dl. secretar de stat consideră că Morogan Ion nu a fost pedepsit cu oprirea conductei de gaz la 100 m de casă pentru opțiunea sa politică, ci din cauza lipsei de fonduri. Mai departe , reprezentantul ministerului constată că locuința lui Cireașă Dumitru are accesul în curte din strada principală, care este asfaltată când, de fapt, intrarea se află pe ulița înspre Ghergheasa, lăsată ostentativ nepietruită pe distanță de 40 m. Ca să fie și mai convingător , obtuzul fost milițian a dispus să li se ia cetățenilor vânați și terorizați de ștabii comunei, declarații scrise , smulse sub presiune și intimidare, dictate în cel mai cretin stil polițienesc, încheiate invariabil cu formula " aceasta îmi e declarația pe care o susțin și semnez " prin care Morogan și Cireașă ar fi negat că ar fi membri PRM.

Am a-i spune d-lui secretar de stat care a reușit să coboare în mocirlă înalta demnitate pe care o ocupă , că acești cetățeni au candidat în alegerile din anul 2000 pe listele PRM, completând accepturile și formalitățile legale, că Cireașă Dumitru este cunoscut în comună ca lider PRM care a participat la campania electorală. Declarațiile smulse sub presiune sunt dovezile cele mai clare și edificatoare ale faptului că în realitate toate aspectele semnalate se confirmă, drept pentru care îl invit la o descindere în zonă, în prezența subsemnatului, pentru a se convinge de superficialitatea și reaua credință a răspunsului dat, după care solicit repetarea răspunsului de la microfonul Camerei Deputaților.

    Dorin Lazăr Maior - apel pentru crearea unui cadru de securitate sporit pentru a preîntâmpina evenimente teroriste ca cel de la Madrid;

Domnul Dorin Lazăr Maior:

Atentatul terorist din Spania a zguduit lumea încă o dată, după șocul resimțit la 11 septembrie. Violența oarbă și moartea unor oameni nevinovați a cauzat încă o dată durere și consternare în sufletele noastre, îndemnându-ne să ne revoltăm împotriva acestor acte și să ne unim forțele cu toți cei care luptă împotriva terorismului, cu atât mai mult ca și țara noastră și-a plătit din greu tributul de sânge.

Această violență sălbatică și fără sens, însă, nu trebuie să ne descurajeze, ci să ne unească într-un efort comun de a face această lume mai sigură. Solidaritatea umană împotriva terorismului trebuie să se manifeste indiferent de granițe, religii, credințe și interese.

Atacurile teroriste nu au discernământ și de aceea o lume mai sigură trebuie să fie un țel comun al tuturor națiunilor. Dincolo de ralierea la această luptă internațională, statul român trebuie să ia măsuri interne pentru ca astfel de evenimente să nu se întâmple pe teritoriul țării noastre. Apropierea României de integrarea în Uniunea Europeană ne va aduce în căutarea celor care pun la cale aceste acte teroriste. de aceea, autoritățile trebuie să ia măsurile de securitate care se impun, de la sporirea controalelor pe aeroporturi, gări sau stații de metrou și până la supravegherea apropiată a locurilor publice aglomerate. Acestui fenomen trebuie să-i acordăm o atenție sporită și să nu precupețim nici un efort în combaterea lui.

Chiar dacă până acum aceste evenimente nefericite ne-au ocolit, nu înseamnă că nu putem fi loviți de teroriști, iar prudența trebuie considerată un imperativ și tratată ca atare. Nu putem rămâne indiferenți față de acest flagel, iar atitudinea noastră trebuie să descurajeze orice astfel de manifestare. Astfel, toți cei care au căzut victime terorismului nu au fost doar niște nume, ci reprezintă semnalul de alarmă de care trebuie să ținem seama, mai ales pe plan intern. Faptul că suntem a doua țară cu pierderi în atentatul din Spania trebuie să ne arate că ne-am angajat într-o luptă care se duce la nivel internațional, dar care începe cu măsurile antiteroriste luate în țară.

Suntem și vom fi alături de poporul spaniol în această cumplită tragedie. De asemenea, moartea compatrioților noștri în acest atentat ne îndeamnă la compasiune și solidaritate pentru toți care au pierdut pe cineva drag și le vom oferi tot suportul moral și material de care au nevoie pentru a trece peste această grea încercare.

Vă mulțumesc.

    Ion Mocioalcă - intervenție politică: Despre moțiune;

Domnul Ion Mocioalcă:

"Despre moțiune"

Moțiunea, de cenzură sau simplă, este o practică frecvent întâlnită în democrația parlamentară. Ea este un instrument, la îndemâna opoziției, pentru a-și manifesta atitudinea și poziția față de demersul guvernamental. În toată lumea unde opoziția se respectă pe ea înseși, unde respectă electoratul, interesul național general, moțiunea are un caracter constructiv.

La noi, în această perioadă, dreptul la moțiune este folosit de opoziție în scop propagandistic și va fi utilizat tot mai pregnant în campania electorală. Din dorința de a atrage atenția electoratului, Alianța P.N.L.-P.D., care s-a autointitulat "Opoziția Democratică", probabil pe ideea continuității cu CDR, din vechea guvernare, a uitat diferențele ideologice și a dorit colaborarea cu P.R.M., etichetat ca extremist, pe care îl consideră ca fiind "Opoziția nedemocratică" și care, în acești ani de tranziție, a avut atitudini și manifestări nu tocmai favorabile integrării României în structurile euro-atlantice și U.E.

Pentru depunerea moțiunii de cenzură, participarea P.R.M. era absolut obligatorie deoarece, separat, nici una din cele două formațiuni nu îndeplinește condițiile privind numărul necesar de parlamentari. Discuțiile purtate, mai multe zile, au eșuat din cauza orgoliilor și dorinței de imagine politică. P.R.M. a condiționat semnarea moțiunii de rolul de vioara întâi a lui Vadim Tudor care trebuia să citească textul acesteia în Parlament. Moțiunea de cenzură, în această situație, se pare că se va transforma în una simplă.

Fiind cunoscut limbajul unor lideri din Alianța P.N.L.-P.D., este clar că energia politică nu va fi utilizată pentru găsirea unor soluții clare, concrete, care să netezească drumul spre U.E. Dezbaterea este programată să aibă caracter negativist, să diminueze realizările obținute de actuala guvernare și să anuleze în totalitate aspectele negative ale fostei guvernări unde P.N.L. și P.D. au responsabilități majore în întârzierile privind începerea negocierilor cu Uniunea Europeană.

Se va face, din nou, comparația cu Bulgaria care este păguboasă pentru că nu spune adevărul. Imaginea Bulgariei este mai bună, dar realitatea este alta. Situația este mai rea în ceea ce privește: drepturile omului, starea de sărăcie a populației, flagelul mafiei și a crimei organizate, corupția din domeniul privatizării. Reprezentanții P.N.L. s-au transformat în avocații Bulgariei și se fac că nu știu care sunt drepturile românilor acolo, care este siguranța turiștilor, cum sunt respectate reglementările privind mediul înconjurător și care este gradul de poluare care ne e exportat nouă. În aceste condiții, apare întrebarea firească: ce este mai scump: politicianismul sau sentimentul național.

Este absurd să pretinzi opoziției să nu lupte pentru sporirea propriei imagini, să nu își propună ca obiectiv ajungerea la guvernare și să-i anulezi dreptul de moțiune. Discutabile sunt numai mijloacele prin care își propune realizarea acestor năzuințe explicabile. Câștigați în fața națiunii vor fi cei care, analizând cerințele integrării României în U.E. vor reuși să distingă clar ce s-a făcut și ce trebuie să se facă în perioada scurtă care a mai rămas.

Toți oamenii de bună credință și doritorii de mai bine pentru țara noastră vor aprecia dacă dezbaterile din parlament vor fi: decente, responsabile, realiste și generatoare de propuneri și măsuri concrete pentru sporirea ritmului integrării și eliminării tuturor disfuncțiilor pe această linie, dacă vor asigura un suport parlamentar și vor contribui la realizarea unui climat general propice implementării reformelor. De asemenea, se va aprecia dorința de unitate în gândire și acțiune pentru integrarea de fapt și de drept în U.E. și nu folosirea unui limbaj care să ducă la: ură și învrăjbire, la atac, de dragul atacului, la persoană și guvernare, la amenințări cu pâra la forurile internaționale, la distorsionarea adevărului și la alte dispute politice.

    Cristian Sandache - declarație politică: Pentru o Românie europeană nu numai geografic;

Domnul Cristian Sandache:

Declarație politică: "Pentru o Românie europeană, nu numai geografic".

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sunt incontestabile eforturile pe care actualul executiv le face în sensul modernizării structurilor economico-sociale ale statului român. Nu-i mai puțin adevărat, însă, că ritmul imprimat nu este întotdeauna cel așteptat și dorit. Integrarea noastră în marea familie europeană va avea de suferit atunci când nu vom avea tăria de a elimina toate acele aspecte negative - efecte pe termen lung ale unei istorii nu de puține ori capricioase.

Mentalitatea noastră este, la rându-i, paradoxală, nereușind să acționăm riguros și metodic, ci în salturi și ruperi de ritm, cu o detașare contraproductivă, în condițiile în care timpul nu mai are în nici un fel răbdare (spre a-l parafraza pe prozatorul Marin Preda).

Vom fi cu adevărat vrednici de elita Europei atunci când corupția va primi lovituri din ce în ce mai puternice, când nu vor mai exista decât în proporții infime demnitari ori factori de decizie care se îmbogățesc în mod necinstit și nerușinat, sfidând suferințele atâtor plătitori de taxe și impozite, când grosolănia și mitocănia unor oameni politici față de mass-media se va diminua până aproape de dispariție. Totul, pe fundalul unei munci asidue, performante și inteligente care, în mod evident, va presupune și situații dintre cele mai dureroase.

Integrarea în structurile Uniunii Europene este un proces frustrant pentru foarte mulți dintre români, și oamenii trebuie să știe exact la ce să se aștepte. Este, în primul rând, datoria politicienilor de a-i informa în mod cinstit. Nu prin discursuri sforăitoare și sterile, totodată, despre Europa sau valorile occidentale vom reuși în acest demers național, ci muncind organizat și încercând să cultivăm onestitatea și adevăratele valori. Până la urmă, și curățenia exemplară a unei simple străzi este un pas înainte pe acest drum.

    Cristian Nechifor - exprimarea dezacordului față de acțiunile alianței PNL-PD;

Domnul Cristian Nechifor:

Alianța împotriva naturii și a firii dintre două partide care au devenit, în timp, meschine, ca și intenții, și obscure, ca și organizare și mod de abordare a problemelor reale ale națiunii, nu poate decât să ne îngrețoșeze.

Partidul Național Liberal și Partidul Democrat, de fapt liderii de la nivel național, au încercat și încearcă în continuare să atragă de partea lor oameni cu popularitate, care ar putea să le aducă voturi și nimic altceva.

Oamenii care au simțit că nu mai fac față presiunilor exercitate de liderii partidelor despre care vorbim acum au părăsit barca și s-au retras din planul politic sau au adoptat o atitudine clară de dezaprobare a acțiunilor necurate și mizerabile îndreptate mai ales împotriva bunului simț.

Sunt destule cazuri la nivel național în care lideri ai PNL au trecut la PD, pentru a putea accede la un loc pe listele electorale sau invers. În acest caz, cum se mai poate pune problema unei alianțe care să reprezinte cu adevărat interesele și dezideratele cetățenilor? Cine poate să creadă că o persoană care a fugit de la PNL, trecând la PD, a făcut acest lucru doar pentru că a simțit o apropiere de doctrina democrată?

De fapt, întrebarea este: există vreo doctrină la vreunul dintre cele două așa-zise partide? Sau, dacă cele două partide ar fi avut doctrine și interese politice curate, comune, de ce se produc aceste schimbări care, în mod evident, nu au nici un sens într-o organizație care are pretenții de partid politic cu intenții serioase?

Eu sunt convins, deja, că asistăm la jocurile murdare ale unor persoane care încearcă să se erijeze în lideri politici, dar care - de fapt - vizează doar interese personale murdare. În ultimele săptămâni, majoritatea românilor au sancționat dur modul de abordare al problemelor de către acești măscărici politici care nu vor decât putere. E grav că au asemenea dorințe, și e mai grav că ei văd în ascensiunea politică o stratagemă pentru a obține putere.

Ce înseamnă de fapt putere? Dacă nu înseamnă susținerea ideilor unui popor care își dorește zi de zi să o ducă mai bine, și dacă nu reprezintă în mod real interesele națiunii, nu poate să însemne nimic.

Termenul de putere politică, stimați colegi, începe să își piardă din calitate și înțeles tocmai pentru că a fost și este folosit de cei care își doresc să aibă un instrument care să îi protejeze împotriva ilegalităților pe care le-au săvârșit sau a celor care intenționează să le pună în practică.

Puterea politică reprezintă, de fapt, o chestiune cu mult mai delicată, și ea este dată de interesele națiunii. Nimeni nu poate accede la putere pentru că, de fapt, cei care sunt în funcții executive au menirea să ducă la îndeplinire acțiunile pe care le cere națiunea.

Puterea politică o are numai națiunea în întregul ei. Așadar, cei care vor funcții trebuie să se gândească bine pentru cine vor și în ce scop își doresc funcții... pentru că, poporul român a știut întotdeauna să se apere sau să sancționeze atunci când a simțit cu adevărat că este protejat, ajutat, înțeles, sau, dimpotrivă, împins în prăpastie.

Vă mulțumesc pentru atenție.

    Gheorghe Ana - despre fățărnicia crasă și cinismul partidelor din opoziție manifestate în urma prezentării Raportului pentru România în Parlamentul European;

Domnul Gheorghe Ana:

Doamnelor și domnilor,

România de astăzi încearcă să găsească calea spre adevărata democrație, spre valorile universal valabile: demnitate, pace și prosperitate. Aceste căutări incumbă perseverență, fermitate, profesionalism și, nu în ultimul rând, solidaritate.

Săptămâna trecută, raportorul pentru România, Emma Nicholson, și-a prezentat raportul în Parlamentul European, pe care nu doresc să-l comentez, el reprezentând într-o oarecare măsură realitățile românești. Ceea ce m-a determinat să vin la tribuna parlamentului este fățărnicia crasă și cinismul partidelor din opoziție, manifestate după prezentarea și discutarea raportului în Parlamentul European.

Acest lucru, la care se adaugă minciunile conștient măsluite și acuzațiile infame la adresa Guvernului, îmi întărește ideea că partidele din opoziție nu doresc respectarea calendarului de integrare a României în Uniunea Europeană, ci compromiterea internă și internațională a Guvernului Adrian Năstase și, implicit, a PSD.

Lipsa de solidaritate a tuturor forțelor politice față de obiectivul cel mai important al României, integrarea în Uniunea Europeană, a reieșit și din luările de poziție ale unor euro-parlamentari cu ocazia dezbaterii raportului doamnei Emma Nicholson (vezi discursul vicepreședintelui Parlamentului European), care au afirmat tranșant că opoziția parlamentară din România nu susține integrarea României în 2007; de asemenea, de la tribuna Parlamentului European, s-a afirmat că parlamentarii europeni liberali au fost influențați de omologii lor români aflați în opoziție.

Cu alte cuvinte, mai pe românește, unii s-au dus cu pâra la "Înalta Poartă", ca pe vremuri!!! Halal solidaritate. Cu declarații de genul Theodor Stolojan: "România se află aproape de un adevărat crah european" sau "Guvernul a implicat România într-o profundă criză europeană ", nu putem vorbi de solidaritate față de obiectivul crucial al României, integrarea în Uniunea Europeană.

Dacă astăzi avem anumite probleme în respectarea calendarului de aderare, nu este de vină numai Guvernul Adrian Năstase. Cum a înfăptuit reforma în justiție PNL, al cărui reprezentant a condus Ministerul Justiției? Nu exista corupție în România când PNL și PD se aflau la putere?

Sunt întrebări la care reprezentanții PNL și PD trebuie să răspundă cetățenilor, înainte de a pretinde că astăzi nu se face nimic în domeniile respective. Peștii mari sau marii rechini sunt și din vremea fostului ministru PNL-ist.

Avem probleme cu corupția, a devenit de nesuportat, dar vina o poartă întreaga clasă politică, nu numai cea care se află la putere.

Este nevoie de eforturi comune, de solidaritate, nu de fățărnicie pentru a îndeplini calendarul de aderare.

Critica este bună pentru îndreptarea greșelilor, dar nu oferă și soluții. Legile aprobate trebuiesc respectate și aplicate, nu comentate în scopuri electorale.

Stimați colegi, România nu s-a aflat niciodată de-a lungul istoriei ei milenare în fața unor obiective atât de importatne ca acum. integrarea în structurile euro-atlantice nu se poate realiza dacă nu există un spirit de unitate manifestat și la bine și la rău.

Eșecul PSD-ului înseamnă eșecul opoziției, înseamnă eșecul națiunii; succesul PSD-ului înseamnă succesul opoziției, înseamnă succesul națiunii în acest demers de integrare a României în Uniunea Europeană.

De aceea, cred cu putere că actualul Guvern Adrian Năstase va duce la bun sfârșit acest obiectiv, cu sau fără aportul opoziției, sperând că aceasta va înțelege că, prin declarații belicoase în afara granițelor și în interiorul lor pe tema integrării, fac rău întregii națiuni.

    Emil Rus - declarație politică ce are ca temă integrarea României în Uniunea Europeană în preocupările Guvernului Adrian Năstase;

Domnul Emil Rus:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Despre integrarea României în Uniunea Europeană în preocupările Guvernului Adrian Năstase, vreau să vorbesc astăzi în declarația mea politică.

Interesul național prezent, și dezideratul major, totodată, al partidelor politice și tuturor cetățenilor este aderarea țării noastre la Uniunea Europeană.

Drumul este anevoios, exigențele îndreptățite ale europenilor sunt mari, greșelile puterii social-democrate sau, mai precis, compromisurile sunt o erupție în lanț, concretizată în corupție și iară corupție, în privatizare, justiție, administrație, culminând cu inumanul act al exportului de copii și adulți.

S-a ajuns, astfel, la raportul "Nicholson", în care progresele țării noastre în procesul aderării sunt puse sub semnul întrebării, fapt deosebit de grav pentru România, și care, până la urmă, suferă amendări favorabile nouă, încât atunci când este supus aprobării Parlamentului European, este adoptat cu 375 de "voturi pentru", 10 "voturi împotrivă" și 29 "abțineri".

Imediat după votul exprimat la Strasbourg, în România s-a întrerupt emisiunea la PRO TV (nu știu eu de alte întreruperi, dar cred că au mai fost), și în fața țării apare primul-ministru Adrian Năstase spre a informa despre marea victorie obținută de Guvernul său. La merite, nu mai încape nimeni, nici președintele țării, nici Parlamentul, nici opoziția (și mai ales), nici societatea civică, ci numai și numai Guvernul Adrian Năstase, în frunte cu prim-ministrul său.

Concluziile premierului nostru nu sunt cele referitoare la ceea ce trebuie să îndeplinească România în prezent și în viitor, ci la opozanții străini: "au fost câțiva palamentari europeni care au cerut suspendarea negocierilor cu România, și această încercare nu a reușit"; și, în Conferința cu prefecții, de vineri, 12 martie a.c., subliniază: "Exagerările, unele neadevăruri, puse inițial în raport, au dispărut datorită unor eforturi conjugate, nu doar din partea socialiștilor europeni, ci a unei abordări mai largi", pentru că, domnul Adrian Năstase are prieteni în toată Europa.

La toate acestea, prim-ministrul mai adaugă reorganizarea benefică a Guvernului în direcția marilor obiective ale integrării României în Uniunea Europeană, drept altă mare victorie a politicii sale.

Cert este că, între propunerea inițială de suspendare a negocierilor cu România și sugestia de reorientare a strategiei de negocieri în cadrul calendarului fixat în decembrie 2003, este o diferență uriașă. Criticile făcute în raportul "Nicholson" rămân drept un avertisment serios la adresa Guvernului de la București.

Este grav că acum, la trei ani de negocieri cu Uniunea Europeană, se pune acut problema că România nu respectă statul de drept și că nu aplică legislația europeană deja adoptată.

Raportul asupra României este, fără doar și poate, cea mai negativă evoluare făcută unui stat candidat la aderare.

Aceasta e realitatea, care nu trebuie primită cu ușurință, și mai cu seamă de șeful executivului român, întrucât cu ea trebuie să se confrunte Guvernul Adrian Năstase, cu toată responsabilitatea, și nu e loc de consemnarea victoriilor triumfaliste de jocuri "cu găletușe și spații cu nisip".

    Eugen Pleșa - pledoarie pentru respectarea legii.

Domnul Eugen Lucian Pleșa:

Instanțele de judecată din întreaga țară, continuând campania începută în perioada 1996-2000, dau sentințe de evacuare împotriva chiriașilor și anulează titluri de proprietate obținute legal în baza Legii 112/1995, neabrogată, în vigoare.

De la data de 10 septembrie 2002, când am atras atenția pentru prima oară asupra acestor practici inumane, tot în ședința Camerei Deputaților, nu s-a schimbat nimic.

Astăzi, după ce avem o nouă Constituție, constat că există persoane și instituții care nu doresc să aplice prevederile ei, deși declarațiile despre "legalitate, moralitate și combaterea corupției "au devenit o modă.

Se păstrează practica evacuării din locuință....în stradă, stimate Guvern al României!!

Acest procedeu, mai barbar și mai josnic decât deportarea sau strămutarea forțată folosită în perioada anilor `40 - `50 - când se cunoștea cel puțin destinația celor izgoniți din locuințe, se aplică cu nerușinare, ca efect al corupției de care dau dovadă unii judecători, executori judecătorești și avocați.

Unde este statul de drept, onorat Guvern?

Unde sunt magistrații statului, procurorii și toți ceilalți care au datoria să se sesizeze din oficiu întru respectarea legilor în vigoare, pentru apărarea drepturilor tuturor cetățenilor, fără discriminări de orice natură ?

Este o dovadă de cinism și iresponsabilitate, ca într-un stat european, Guvernul să tolereze asemenea practici ale unor magistrați lipsiți de cel mai elementar spirit uman.

Evacuările se fac cu violență, executările sunt silite, oamenii sunt îmbrânciți în stradă și lucrurile aruncate pe trotuare.

Violența în azvârlirea cetățenilor nevinovați în stradă, în favoarea infractorilor și impostorilor, va genera violență, dar împotriva celor care nu-și fac datoria și tolerează jaful.

PSD, aflat la putere, ar fi trebuit de multă vreme să conștientizeze că nu se pot materializa doctrine social-democrate pe structuri liberale, moștenite de la "constructorul" Stoica Valeriu, care și în aceste zile savurează roadele operei sale, într-un mediu pe care PSD nu îl tulbură...și se mai miră de conflictele permanente pe care le generează tagma magistraților "emanați" de Stoica, puși pe căpătuială veroasă.

Nu este admisibil ca PSD, cu ai săi specialiști veritabili să nu găsească acea cale de "constrângere" a judecătorilor sau magistraților, spre a respecta Legea și nu bunul plac al opiniei și interesului personal.

  Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea unor articole ale Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic (amânarea votului final).  

(În continuare, lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Tudor Mohora și Gheorghe Albu, secretari.)

   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Vă rog să îmi permiteți să deschid a doua parte a ședinței de astăzi, destinată dezbaterii proiectelor înscrise pe ordinea de zi și votului final.

Și-au înregistrat prezența 281 de deputați, din cei 345. 64 sunt absenți. 15 participă la alte acțiuni parlamentare.

Primul punct înscris pe ordinea de zi de astăzi este Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor articole ale Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport este prezentă.

Fiind vorba de un raport de respingere, autorul propunerii va lua cuvântul după raportul comisiei.

 
   

Domnul Vasile Miron:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La întocmirea acestui raport, Comisia a avut în vedere următoarele avize: avizul Comisiei pentru muncă și protecție socială, care este negativ; avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități, care este pozitiv; avizul pozitiv al Consiliului Legislativ; și punctul de vedere al Guvernului, care este negativ.

În esență, propunerea legislativă vizează modificarea unor reglementări referitoare la condițiile de promovare a cadrelor didactice universitare și la organizarea activității didactice.

Lucrările Comisiei s-au desfășurat în ziua de 15 martie 2004. În urma dezbaterii, comisia, cu 15 voturi împotrivă și 3 abțineri, a hotărât respingerea propunerii legislative din anumite motive, și se expun mai multe, dintre care cele principale ar fi următoarele: textul propus nu conține criterii concrete în raport cu care să se aprecieze activitatea didactică, științifică și instructiv-educativă a persoanei în cauză, termenul "bună", utilizat în cuprinsul textului, fiind de natură a creea dificultăți în procesul de interpretare și aplicare.

Considerăm că nu este oportună acum modificarea și completarea Legii Statutului personalului didactic, care trebuie corelată și armonizată cu prevederile europene în domeniul învățământului superior, cu prevederile altor acte normative care urmează a fi dezbătute și adoptate - în primul rând cu Legea învățământului superior, aflată în stadiul de proiect. Propunerile din inițiativa legislativă pot fi reținute pentru discuția asupra unei astfel de legi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Poftiți, domnule Antonescu.

 
   

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

De la început vreau să vă spun că sunt de acord cu propunerea comisiei, în sensul că aprecierea asupra acestor obiective de schimbare a Legii Statutului personalului didactic pe care le-am propus noi a fost că sunt corecte dar că trebuie corelate cu celelalte modificări care se prevăd la Legea învățământului superior, aflată în curs de elaborare.

Vreau să vă spun totuși că argumentele Guvernului, care de fapt sunt ale Ministerului Educației și Cercetării, nu sunt deloc corecte, ci, dimpotrivă.

Prin propunerile pe care noi le-am făcut, am vrut să introducem criterii în Statut, astfel ca promovarea să se facă pe bază de calitate, și nu de cantitate, ceea ce de fapt se și practică.

Vreau să vă spun că toate modificările pe care le-am propus provin de la Consiliul Național al Rectorilor, din practica curentă, pentru că de fapt și în fond, indiferent dacă aprobăm sau nu aceste modificări, universitățile le-au operat.

În al treilea rând, vreau să vă spun că Ministerul Educației folosește argumente cum îi convine. Când a avut posibilitatea să mărească numărul de elevi în clase, deci ministerul să o aibă prin excepție, și am fost de acord, acum folosește argumentele pe care le-au folosit cei care au fost împotriva acestuia, pentru a respinge argumentația noastră privind autonomia senatelor universitare în a-și stabili formațiile de studiu și normele didactice.

Vreau să vă spun că în condițiile actuale, conform Statutului actual, există universități în care normele didactice sunt încălcate grosolan - sunt prevăzute 22 de ore, 24 de ore și chiar 36 de ore pentru un post didactic, ca și când un profesor ar lucra la strung, tocmai pentru că Statutul nu prevede măsuri exprese în acest caz.

În concluzie, ca să nu prelungim prea mult discuția, am fost de acord ca în momentul de față să respingem această lege (de fapt, noi am vrut să o retragem), dar comisia și ministerul au promis că toate aceste propuneri de modificare vor fi avute în vedere imediat, în perioada următoare, pentru că este în curs de elaborare o modificare mai amplă a Statutului personalului didactic, precum și Legea învățământului superior.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Paul Magheru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ca membru în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, susțin punctul de vedere al comisiei. Deci am votat și eu exact cum a votat întreaga comisie, inclusiv argumentele pertinente pe care Guvernul le-a adus în favoarea respingerii acestei inițiative legislative.

Aș vrea să spun doar atât: inițiatorii s-au prevalat prea mult de autonomia universitară, invocând o prevedere constituțională, și anume art.32 alin.6 din Constituție, care spune că: "Autonomia universitară este garantată". Așa este, numai că autonomia universitară nu se situează deasupra legii, pentru că tot legea stipulează exact ce înseamnă autonomie universitară, și punctul de vedere al Guvernului a fost în tonul unei corecte înțelegeri a autonomiei universitare.

Astfel, am votat împotriva acestei inițiative, și vă rog să și pe dumneavoastră să susțineți același punct de vedere al Guvernului.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, doamna Apostolescu.

 
   

Doamna Maria Apostolescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Referitor la această propunere legislativă, sunt într-adevăr pentru respingere, întrucât mi se pare că nu se prea ține cont de o serie întreagă de aspecte, dintre care doar pe unul vreau să îl semnalez: întotdeauna un dascăl, un profesor universitar în special a fost și va fi un model în tot ceea ce face, adică un model de etică morală și mai ales un model științific.

Cu înaintarea în vârstă, o dată cu acumulările științifice, se produce și o acumulare de probleme de sănătate, de uzură fizică, astfel că modelul care apare în fața discipolilor, în fața studenților începe să sufere o serie de deformări, nemaiavând întru-totul rolul educativ. Din acest punct de vedere, este moral și etic ca o parte din activități, în special cele administrative, să fie lăsate de-o parte, și mă refer la funcțiile de rector și de decan, care solicită foarte mult un cadru didactic depășit de o anumită vârstă, și să rămână doar cu activitățile care privesc acumulările științifice, prin acestea valorificându-se prestigiul științific câștigat, notorietatea, cât și legăturile acestor personalități științifice cu personalități similare din țară și din străinătate. De asemenea, să fie valorificată toată acumularea științifică în îndrumare de studenți, de doctoranzi.

De aceea, sunt pentru respingere și nu sunt pentru acordarea de noi și noi mandate de rector și decan.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Ifrim, președintele Comisiei pentru sănătate și familie.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voi fi foarte scurt, fiind și eu unul dintre inițiatori.

Aș dori să îmi exprim acordul cu hotărârea luată în comisie - ca prevederile respective să fie luate în calcul la viitorul proiect de lege pentru învățământul superior. Vreau însă să precizez că toate aceste prevederi pe care noi le-am inclus acolo sunt în spiritul autonomiei universitare și, dacă atunci când a fost făcută Legea învățământului în Constituție se spunea "Autonomia universitară este garantată prin lege", urmând deci reglementări, la ora actuală punctul vine după "garantată" - "Autonomia universitară este garantată." În acest sens, dacă o comunitate universitară dorește să își aleagă un om, trebuie să îi dăm autonomia.

Vârsta încă nu este un criteriu de competență, și vreau să vă spun că profesorul Palade, pe care le-am întâlnit anul trecut la San Diego, are 86 de ani și este decan al Facultății de Medicină din San Diego de 22 de ani. Și putem continua cu aceste exemple.

Deci, legea nu face decât să lase comunitatea universitară să facă ceea ce trebuie și să nu îi știrbească autonomia.

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Octavian Constantin Petruș (din sală):

Domnule președinte...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Petruș, nu este prea multă zbatere pentru o respingere?

 
   

Domnul Octavian Constantin Petruș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu îmi exprim surprinderea: ieri, colegii inițiatori au renunțat la această inițiativă în comisie, și astăzi au continuat să o susțină.

 
     

Domnul Niculae Napoleon Antonescu (din bancă):

Nu este adevărat! Suntem de acord cu hotărârea comisiei.

 
   

Domnul Octavian Constantin Petruș:

Eu vreau să fac apel la colegii de la PSD...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, eu cred că nu ați venit aici, la tribună, ca să vă mirați pentru niște poziții personale, ci pentru a vă exprima punctul de vedere pe fond.

Vă atrag agenția că discutăm o propunere legislativă, nu o dispută personală.

 
   

Domnul Octavian Constantin Petruș:

Eu rog colegii de la PSD să fie de acord cu propunerea Guvernului, care este o propunere foarte bună în acest caz.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dreptul la replică solicitat de inițiator.

 
   

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Am fost de acord de la început.

Și spun încă odată: nu sunt de acord cu motivările Guvernului pentru că sunt puerile și, dacă le citiți, observați că nici nu au citit legea, pentru că nu se referă la legea aceasta - probabil se referă la altele.

Dar vreau să vă aduc la cunoștință un fapt care nu s-a mai întâmplat în Parlamentul României de când sunt eu, din 1996: unii autori din subcomisie și-au permis să facă pe inițiatorii legii - și doamna Bartoș și alții sunt printre ei - să îi facă "nelegiuiți" - "Sunt niște nelegiuiți care propun o lege. Sunt niște avizi de putere." și așa mai departe, cu atât mai mult cu cât legea aceasta nu era pro domo; nu are nici o legătură cu persoanele noastre, pentru că noi deja am făcut alegerile, le-am respectat și așa mai departe.

Dar să îți permiți să îți faci colegii din Parlament și din comisie "nelegiuiți"! Probabil că nu știe ce înseamnă termenul acesta! O fi vrut să spună nelegal. Dar când i-am spus că poate a vrut să spună "nelegal", a răspuns: "Nu. Nu sunteți toți nelegiuiți; numai unii din autori sunt nelegiuiți."

Acesta este un fapt foarte grav, și eu voi cere o analiză a Comisiei de etică a Parlamentului, dacă o avem, iar, dacă nu, a Biroului, pentru că așa ceva nu s-a mai întâmplat în Parlamentul României - în loc să îi combați cu argumente, să îți faci colegii de Parlament, indiferent dacă au dreptate sau nu, nelegiuiți!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vom supune propunerea de respingere votului final astăzi, la sfârșitul ședinței.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind legea turismului (amânarea votului final).  

Pct.4. Propunerea legislativă privind legea turismului.

Rog Comisia pentru industrii și servicii să își motiveze propunerea de respingere.

   

Domnul Ion Florentin Sandu:

Domnule președinte,

În conformitate cu prevederile art.89 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă privind legea turismului, trimisă cu adresa Pl-x16 din 18 februarie 2004.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, cu unele observații și propuneri.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a hotărât respingerea propunerii legislative.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a hotărât avizarea favorabilă a propunerii legislative.

Guvernul României a trimis punctul său de vedere, prin care a precizat că nu susține adoptarea acestei acestei inițiative legislative.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea cadrului juridic privind organizarea, desfășurarea și dezvoltarea turismului românesc.

În conformitate cu prevederile art.60 din Regulamentul Camerei Deputaților, comisia a examinat propunerea menționată mai sus în ședințele din 3 martie și 15 martie 2004. Cu această ocazie, membrii comisiei au constatat următoarele: cap.I, II, IV, V și VI sunt preluate din Ordonanța Guvernului nr.58 din 1998, unele din articole fiind reformulate dar având în principal același conținut. Prin urmare, în proporție de 80%, inițiativa legislativă este constituită din preluarea Ordonanței Guvernului nr.58.

Cap.III, care reglementează cadrul insitituțional și înființarea Autorității Naționale pentru Turism, nu mai este necesar întrucât, prin Ordonanța de urgență a Guvernului privind restructurarea administrației publice centrale, adoptată în ședința Guvernului din 11 martie 2004, a fost înființată Autoritatea Națională pentru Turism, care aplică politica Guvernului în domeniul turismului.

Cap.V - "Resurse și facilități fiscale" - nu este în concordanță cu legislația fiscală din România.

În conformitate cu prevederile art.1 alin.3 din Codul fiscal, nu pot fi promovate prevederile fiscale în alte acte normative, în caz de conflicte între acestea aplicându-se dispozițiile Codului fiscal.

Prin urmare, prevederile fiscale propuse în inițiativa legislativă nu pot fi promovate sau pot fi promovate numai într-un proiect de modificare a Codului fiscal, conform art.4 din același act normativ.

Potrivit programului legislativ al Guvernului pentru anul 2004, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului are sarcina de a elabora Proiectul Legii turismului până în octombrie 2004. Acest proiect este în prezent elaborat și se află în circuitul de avizare al ministerelor implicate.

Ținând cont de cele menționate mai sus, membrii Comisiei au hotărât cu majoritate de voturi să supună plenului Camerei Deputaților respingerea Propunerii legislative privind legea turismului.

La lucrări au fost prezenți 19 deputați, din totalul de 25 de deputați membri ai Comisiei.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva să intervină. Nu.

Vom supune propunerea de respingere votului final astăzi.

Pct.5 îl vom dezbate joi, potrivit programului pe care l-am stabilit în Comitetul ordinii de zi și în Biroul permanent.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind reînființarea satului Sînvăsii în componența comunei Gălești, județul Mureș (amânarea votului final).  

Pct.11. Propunerea legislativă privind reînființarea satului Sînvăsii în componența comunei Gălești, județul Mureș.

Rog inițiatorul să o susțină.

   

Domnul Kerekes Karoly:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare reînființarea satului Sînvăsii în cadrul comunei Gălești, județul Mureș, desființat ca efect al Legii nr.2/1968, prin contopire cu satul Gălești.

Din punct de vedere istoric, așezarea este una dintre cele mai vechi și mai importante din zona Nirajului, prima atestare datând încă din anul 1332.

De-a lungul secolelor, denumirea satului a suferit câteva modificări, iar ca urmare a reorganizării teritoriale intervenite după primul război mondial, satul poate fi regăsit ca Sînvăsin, ca sat distinct.

În anexa Legii nr.2/1968, la cap.X - al documentarului "Satele desființate ca urmare a contopirii cu alte sate" - apare la poz.24 contopirea satului Sînvăsii cu satul Gălești în cadrul comunei Gălești, legiferându-se astfel desființarea acestui sat.

De-a lungul timplui au apărut nenumărate probleme de ordin administrativ, dar au rămas nerezolvate până în prezent.

În contextul introducerii evidențelor informatizate a persoanei, de carte funciară etc., actualul mod de evidență a gospodăriilor poate lesne genera confuzii și distorsiuni majore.

În conformitate cu prevederile Legii nr.215/2001 privind administrația publică locală și ale Legii nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, a avut loc consultarea populației cu privire la inițiativa de reînființare a satului Sînvăsii, iar rezultatele sunt edificatoare, și anume: la o rată de participare de peste 63% dintre locuitori la referendum, 99,5% s-au pronunțat în favoarea acesteia.

Așadar, ținând cont și de dorința locuitorilor satului de a se reveni la vechea formă de organizare distinctă a satului în cadrul comunei, precum și de necesitatea soluționării problemelor administrative actuale, redobândirea de către Sînvăsii a statutului de sat component al comunei Gălești se conturează ca fiind soluția cea mai firească.

Având în vedere aceste considerente, supun dezbaterii și adoptării această inițiativă legislativă, bineînțeles, împreună cu amendamentele propuse de comisie, care se regăsesc în raport.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Bara, vă rog să prezentați raportul comisiei.

 
   

Domnul Radu Liviu Bara:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, ținând cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, de punctul de vedere al Guvernului, care susține adoptarea propunerii legislative, și ținând cont de problemele multe și de concordanțele între evidențele primăriei - evidența informatizată a persoanei și cea de carte funciară, determinate de desființarea acestui sat prin Legea nr.2 din 1968, propune plenului Camerei Deputaților aprobarea reînființării satului Sînvăsii în componența comunei Gălești, județul Mureș.

Propunerea legislativă a fost adoptată cu unanimitate de voturi în ședința comisiei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mai dorește cineva să intervină?

Atunci, trecem la dezbaterea textelor acestei propuneri.

La titlu, v-aș ruga să urmăriți amendamentul de la pct.1. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul de la pct.1. Admis amendamentul și se modifică titlul propunerii.

La art.1, urmăriți amendamentul de la pct.2. Nefiind obiecțiuni, este admis amendamentul de la pct.2 și se modifică textul art.1, în mod corespunzător.

La art.2, comisia nu are propuneri. Dacă aveți dumneavoastră obiecții. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Vom supune votului final acest proiect în cursul zilei de astăzi.

Proiectul înscris la pct.14 a mai fost amânat. Proiectul de Lege privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare.

Este inițiatorul? Nu este.

Îl mai amânăm odată.

Și proiectul înscris la pct.15 a mai fost amânat. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art.2 și art.3 din Legea nr.61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice.

Este inițiatorul? Nu este.

Pct.16 a rămas la vot final.

Pct.17. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea lit.a) a alin.2 al art.94 din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

S-a prezentat inițiatorul? Nu s-a prezentat.

Pct.18. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Nu este inițiatorul.

Pct.19. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor prevederi din Cartea II, titlul II din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Este inițiatorul? Nu este.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.57/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală (amânarea votului final).  

Pct.23. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.57/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală.

Comisia pentru sănătate și familie este aici.

Domnule ministru Pavelescu, vă rog să susțineți proiectul.

   

Domnul George Pavelescu (secretar de stat, Ministerul Sănătății):

Domnule președinte,

Stimate doamne deputate,

Stimați domni deputați,

Având în vedere complexitatea și importanța desfășurării activității de medicină legală, precum și organizarea Institutului de Medicină Legală, prezentul proiect vine să aducă noi reglementări care să modifice și să completeze Ordonanței Guvernului nr.1/2000.

Modificările pentru completarea acestei ordonanțe sunt impuse de argumente de armonizare și coerență legislativă.

Proiectul de lege menționat reglementează printr-un nou set de măsuri desfășurarea activității de medicină legală din punct de vedere organizatoric, cât și funcțional, cu accent în special pe legalitatea întocmirii actelor de constatare medico-legală și în general pe controlul activității de medicină legală, aducând modificări și completări reglementărilor legiferate prin Ordonanța Guvernului nr.1/2000.

În principiu, definește principalele structuri ale activității de medicină legală, și anume: Consiliul de analiză și evaluare a activității de medicină legală, constituit din miniștri desemnați - ministrul sănătății, ministrul justiției, ministrul administrației și internelor, procurorul general, directorul general al Institutului Național de Medicină Legală; stabilește noi atribuții pentru acest for de conducere; definește Consiliul Superior de Medicină Legală, Comisia superioară medico-legală și comisiile de avizare și control a actelor medico-legale.

Responsabilitatea organizării concursurilor și numirii în funcții de conducere la aceste instituții de medicină legală revine ministrului sănătății, care este și președintele Consiliului de analiză și evaluare a activității de medicină legală.

Prin această propunere legislativă, responsabilitatea privind organizarea și desfășurarea actului medico-legal revine în exclusivitate sau în mare majoritate Ministerului Sănătății.

Susținem raportul întocmit și prezentat de Comisia pentru sănătate și familie, cu amendamentele cuprinse în conținutul acestuia.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte Ifrim, vă rog să prezentați raportul.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Acest proiect de lege este de natură să îmbunătățească activitatea de medicină legală.

Noi, comisia, am făcut o serie de amendamente, în acord cu Ministerul Sănătății, și socotim că prin acest proiect se realizează un pas mai departe spre dezvoltarea sistemului de medicină legală, în acord cu cerințele Uniunii Europene și ale autonomiei acestui sistem.

Vă rugăm să votați proiectul, în forma aprobată de comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Trecem la dezbaterea acestui proiect, pe textele acestuia.

Cu privire la titlul legii, comisia nu are nici un fel de amendamente. Dacă dumneavoastră aveți obiecțiuni. Adoptat titlul legii în formula propusă.

De asemenea, la articolul unic comisia nu are obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Votat în unanimitate, în formula prezentată.

La pct.1 de la articolul unic, vă rog să urmăriți amendamentul 3. Dacă aveți obiecții. Admis în unanimitate.

În legătură cu pct.2, alin.2 al art.8, urmăriți pct.4 din raport. Comisia nu are obiecții. Dacă dumneavoastră aveți. Adoptat în unanimitate.

Pct.2 din proiectul de lege. Urmăriți pct.8 din raport. Comisia nu are obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră. Votat în unanimitate.

Cu privire la pct.3, alin.3 al art.12, vă rog să urmăriți amendamentul 5. Adoptat în unanimitate.

La pct.6 din raport, vă rog să urmăriți textul propus de comisie în ordonanță. Dacă aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate.

La punctul 7 din raport, la amendamentul 7, cel cu privire la art.1, punctul 5, lit.e) a art.13, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Adoptat în unanimitate amendamentul 7.

Punctul 8 l-am votat.

La punctul 9, vă rog să urmăriți punctul 9 din raport, care corespunde punctului 3 din proiectul de lege. Comisia nu are obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră? Votat textul inițial.

La amendamentul 10, comisia propune modificarea punctului 11 din art.12. Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament? Nu aveți. Votat în unanimitate.

La punctul 4, reveniți, în proiectul de lege. Urmăriți, vă rog, acest punct, care se referă la art.251. Comisia nu are obiecțiuni. Dacă dumneavoastră aveți? Votat textul inițial.

Urmăriți, în continuare, amendamentul 12, care se referă la art.254. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul, modificat textul art.254.

La amendamentul 13, vă rog să urmăriți textul comisiei, cu privire la art.256. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul, modificat 256.

La amendamentul 14, care se referă la punctul 5 din proiectul de lege, comisia propune modificarea acestui punct. Vă rog să urmăriți cu atenție amendamentul 14 de la pag.9. Admis amendamentul, modificat punctul 5 din proiectul de lege, care se referă la art.26.

Amendamentul 15, ultimul al comisiei, care se referă la punctul 6 din proiectul de lege, respectiv la art.28 din legea de bază. vă rog să urmăriți amendamentul 15. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul, modificat textul art.28, în mod corespunzător.

În ceea ce privește ordonanța, la titlul ordonanței și la preambulul art.I, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votate în unanimitate.

La punctul 1 din ordonanță, urmăriți, vă rog, amendamentul 3. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul 3 din raport, se modifică, în mod corespunzător, punctul 1 din ordonanță.

La punctul 2 din ordonanță, vă rog să urmăriți amendamentul 4, de la pag.4. Admis amendamentul, modificat punctul 2 din ordonanță.

La punctul 3 din ordonanță, urmăriți amendamentul 5. Admis amendamentul, modificat punctul 3 din ordonanță.

La punctul 4 din ordonanță, urmăriți amendamentul 6 de la pag.5. Admis acest amendament, modificat textul.

La punctul 5, vă rog să urmăriți amendamentul 7 de la pag.5. Admis amendamentul, modificat punctul 5 din ordonanță.

Punctele 6, 7, 8, 9 și 10. Dacă dumneavoastră aveți obiecțiuni? Votate, toate aceste puncte, în formula din ordonanță.

La punctul 11, urmăriți, vă rog, amendamentul 10. Admis amendamentul, modificat punctul 11 din ordonanță, cel cu privire la art.22.

Titlul capitolului IV1. Votat în unanimitate, în formula din ordonanță.

Art.251, 252 și 253 - dacă aveți obiecțiuni la formula a doua din ordonanță? Adoptate textele în formula inițială.

La art.254, urmăriți punctul 12. Admis amendamentul, modificat acest text.

Art.255. Dacă aveți obiecțiuni? Admis textul din ordonanță.

Art.256. Urmăriți amendamentul 13. Admis amendamentul, modificat acest text.

Punctele 13, 14 din ordonanță. Adoptate în unanimitate, nefiind obiecțiuni.

Art.II. Votat în unanimitate.

Art.III din ordonanță. Votat în unanimitate.

Art.IV. Votat în unanimitate.

Am parcurs, așadar, textele proiectului de lege de aprobare și ale ordonanței. Urmează să supunem proiectul de lege de aprobare a ordonanței votului final la sfârșitul acestei zile.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru respingerea Ordonanței Guvernului nr.1/2004 privind măsuri financiare în sistemul sanitar (amânarea votului final).  

Punctul 24. Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței Guvernului nr.1/2004.

Comisia pentru sănătate și rog inițiatorul, pe domnul ministru Pavelescu, să susțină acest proiect.

   

Domnul George Pavelescu:

Domnule președinte,

Efortul Guvernului de a asigura o finanțare adecvată a sistemului de sănătate a fost marcat, din păcate, de arieratele acumulate de spitale în perioada 1997 - 2000, care s-au reportat de la un an la altul, afectând funcționarea sistemului la parametrii normali. Astfel, datoria de 185,6 milioane de dolari SUA acumulată de spitale la sfârșitul anului 2000 a marcat bugetul spitalelor în anul 2001, fiind apoi regăsită cu o valoare majorată de la an la an, reprezentând, în anul 2003, echivalentul sumei de 278,2 milioane de dolari, echivalentul sumei de 9.195,7 miliarde. În anul 2003, au fost achitate 4.523 de miliarde din arieratele acumulate până la sfârșitul anului 2002.

Pentru degrevarea sistemului sanitar de aceste sume, de valoarea acestor arierate și asigurarea funcționării sistemului, pentru a reglementa relațiile cu distribuitorii de medicamente și materiale sanitare prin onorarea obligațiilor restante, s-a impus continuarea eforturilor depuse în anul 2002, pentru achitarea, în 2004, a tuturor datoriilor acumulate până la sfârșitul anului 2002. De fapt, ordonanța crea cadrul legal ca Ministerul Sănătății, respectiv Casa Națională de Asigurări de Sănătate să poată plăti sumele datorate ca și servicii prestate de către spitale până la 31.12.2002.

Întrucât a fost aprobată o altă ordonanță, iar comisia de specialitate, Comisia pentru sănătate a preluat conținutul Ordonanței nr.1, aceasta rămânând fără obiect de reglementare, suntem de acord cu raportul comisiei de a fi respinsă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Comisia pentru sănătate, domnul președinte Ifrim.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul ministru Pavelescu a explicat mecanismul, este vorba de două ordonanțe care îmbunătățesc sistemul de finanțare al sănătății, astfel încât comisia propune, actualmente, respingerea Ordonanței nr.1/2004, întrucât toate prevederile au fost preluate în Ordonanța nr.12/2004.

Vă rugăm ca să aprobați respingerea acestei ordonanțe.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Poftiți, domnule Márton.

 
   

Domnul Márton Árpad Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Am venit la acest microfon, la dezbateri generale, numai pentru a puncta, a sublinia un punct de vedere al Grupului nostru parlamentar. Ar fi fost mai bine să se facă o singură ordonanță, având în vedere că s-a făcut de același Guvern, una poartă nr.1, iar cealaltă nr.12 din același an.

Eu cred că e mai bine să se chibzuiască mai mult, mai atent și să nu fim făcuți să lucrăm degeaba. Deci, în continuare, spun că se scot prea multe ordonanțe, unele le schimbă pe altele, și prea multe ordonanțe de urgență. Ar fi mai bine să se chibzuiască mai mult și să dea mai puține ordonanțe.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Supunem dezbaterii textele proiectului de lege.

La titlul acesteia, dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care conține dispoziția de respingere a Ordonanței nr.1. Dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate textul articolului unic.

Vom supune votului final acest proiect la sfârșitul acestei zile.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.12/2004 pentru reglementarea unor măsuri financiare în sistemul sanitar (amânarea votului final).  

Pct.25. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.12/2004 pentru reglementarea unor măsuri financiare în sistemul sanitar.

Dau cuvântul domnului ministru Pavelescu, pentru a susține, în numele Guvernului, acest proiect.

   

Domnul George Pavelescu:

Domnule președinte,

Din aceleași considerente a fost emisă această ordonanță. Inițial, până s-au făcut evaluările corecte asupra serviciilor ce puteau fi validate, prestate de către spitale, în ceea ce privește achizițiile de materiale sanitare, medicamente, s-a definitivat suma exactă, care a fost confruntată cu distribuitorii și cu furnizorii de medicamente și echipamente medicale.

În prima ordonanță nu se asigura cadrul legal ca și furnizorii de servicii medicale care aparțineau Caselor de Asigurări de Sănătate cu rețea sanitară proprie, nu aveau baza legală să-și plătească aceste servicii. Ordonanța nr.12 modifică art.35 din Ordonanța nr.150 privind organizarea și funcționarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu o prevedere legală care să permită Ministerului Sănătății să sprijine conducerile unităților sanitare cu paturi în achiziționarea de medicamente, materiale sanitare, reactivi necesare în avizarea curentă a acestora pentru un an de activitate și, de asemenea, să asigure decontarea serviciilor medicale din anul 2002, până la nivelul cheltuielilor angajate și neachitate până în prezent.

Menționez că suma de 4.607 miliarde de dolari a fost negociată cu furnizorii, s-au făcut protocoale și deja a început plata acestor arierate, servicii medicale prestate, astfel încât, în luna august, să fie încheiate, să fie achitate datoriile spitalelor. Prin aprobarea acestei ordonanțe se creează baza legală în acest scop.

Suntem de acord cu raportul comisiei și cu amendamentele cuprinse în raportul acesteia.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul președinte Ifrim.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin Ordonanța nr.12, așa cum s-a subliniat de domnul ministru Pavelescu, reușim să achităm datorii din anul 2002 și să putem finanța medcamentele, la nivelul unităților sanitare. Ordonanța este benefică pentru sistemul de sănătate.

Aș mai face doar mențiunea că, privind Ordonanța nr.1, ea și-a avut rolul ei, la momentul respectiv, și a fost bună. Între timp, au apărut aceste lucruri în plus care o optimizează. Deci nu aș zice că au fost inutile nici una dintre ele.

Propunem aprobarea Ordonanței nr.12, în forma prezentată de comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva să intervină la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea textului proiectului de lege și a ordonanței.

La titlul proiectului de lege, în forma adoptată de Senat, dacă aveți obiecțiuni? Adoptat în unanimitate.

Preambulul articolului unic. Votat în unanimitate.

V-aș ruga să urmăriți textul linioarei articolului unic, care se referă la art.II, care introduce un punct 3. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în formula Senatului.

Titlul ordonanței. Dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

Art.I. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Art.II, punctele 1 și 2. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votate în unanimitate.

Vă reamintesc că, atunci când am dezbătut proiectul de lege, la acest art.II, am introdus un punct 3, care se va adăuga la punctele 1 și 2 pe care le-ați votat.

Art.III din ordonanță. Nu aveți obiecțiuni. Adoptat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final astăzi.

 
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.29/2004 pentru reglementarea unor măsuri financiare (Retrimis comisiei).  

La punctul 26: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.29/2004.

Solicită cuvântul domnul Grigoraș, din partea Comisiei pentru buget.

Aveți cuvântul, domnule coleg.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

După ce Comisia pentru buget, finanțe și bănci a dezbătut Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.29/2004 pentru reglementarea unor măsuri financiare și a întocmit raportul respectiv, au apărut o serie de observații, din partea Comisiei pentru industrii și servicii, referitoare la art.I din conținutul ordonanței, care se referă la Ordonanța nr.28/1999 privind obligația agenților economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, observații care au fost văzute și de reprezentanții Ministerului de Finanțe și se apreciază că ele trebuie reluate în discuție la Comisia pentru buget, finanțe și bănci, pentru a completa prevederea respectivă din cadrul actului normativ pe care-l discutăm astăzi și, din acest motiv, domnule președinte, v-aș ruga să acceptăm să fie retrimis la comisie, ca să facem un raport suplimentar, luând în considerare și observațiile respective.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră această cerere.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Rugăm comisia să întocmească raportul suplimentar, în termen de două săptămâni.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.13/2004 privind aprobarea plafonului de îndatorare publică a României pentru anul 2004 (amânarea votului final).  

Pct.27. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței nr.13/2004 privind aprobarea plafonului de îndatorare publică a României pentru anul 2004.

Reprezentantul Ministerului Finanțelor.

Doamnă ministru Manolescu, vă rog să prezentați proiectul.

   

Doamna Maria Manolescu (secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

În conformitate cu prevederile Legii datoriei publice nr.81/1999, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, stabilește anual plafonul de îndatorare publică, care este supus Parlamentului pentru aprobare.

Plafonul de îndatorare publică reprezintă totalitatea împrumuturilor pe care le poate contracta și garanta statul, pe o perioadă de un an, și cuprinde plafonul de îndatorare publică internă și plafonul de îndatorare publică externă. Pentru anul 2003, a fost aprobat un plafon de îndatorare publică internă în sumă de 34.643 de miliarde lei, iar pentru 2004 suma este de 33.406 miliarde, determinat ca diferență dintre soldul datoriei publice între 31 decembrie 2004 și soldul datoriei publice interne la 31 decembrie 2003. Plafonul de îndatorare publică externă pentru 2004 se stabilește la suma de 4,4 miliarde dolari, față de 3,4 miliarde dolari, în anul 2003 și respectiv în anul 2002. Suma neutilizată, în cadrul unuia dintre plafoanele stabilite, prevăzute mai sus, poate fi utilizată pentru majorarea celuilalt.

Senatul a adoptat actul normativ în data de 1 martie 2004, comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților au întocmit raport de adoptare, cu un amendament care este legat de terminologia domeniului reglementat, respectiv înlocuirea termenului "stoc" cu termenul "sold".

Față de cele de mai sus, Ministerul Finanțelor, în numele Guvernului, propune și susține adoptarea actului normativ, în forma rezultată din raport.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Grigoraș, din partea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În urma examinării Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.13/2004 privind aprobarea plafonului de îndatorare publică a României pentru anul 2004, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a decis, cu unanimitate de voturi, să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei, cu amendamentele care sunt în raport.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva dintre dumneavoastră să intervină la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Vă rog să urmăriți, în paralel, proiectul și raportul comisiei.

La titlul proiectului de lege, dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

Textul articolului unic. Vă rog să urmăriți amendamentul 1. Nu aveți obiecțiuni. Admis amendamentul, modificat textul articolului unic.

Titlul ordonanței. Dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

La art.1, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră? Votat în unanimitate, în formula din ordonanță.

La art.2 din ordonanță, urmăriți amendamentul 3. Admis amendamentul, modificat art.2.

La art.3, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră? Votat art.3 în formula din ordonanță.

La art.4, comisia nu a avut amendamente. Nici dumneavoastră. Votat textul din ordonanță în unanimitate.

Vom supune votului final proiectul, la sfârșitul acestei zile.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 37/2004 pentru modificarea și completarea reglementărilor privind auditul intern (amânarea votului final).  

Pct.28. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.37/2004 pentru modificarea și completarea reglementărilor privind auditul intern.

Doamnă ministru Manolescu, aveți cuvântul.

   

Doamna Maria Manolescu:

Vă mulțumesc.

Prin acest act normativ, se asigură o mai precisă delimitare a domeniilor reglementate și armonizarea dispozițiilor privind auditul intern și entitățile publice prevăzute în Legea nr.672/2002 privind auditul intern și respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr.75/1999 privind activitatea de audit financiar. Toate aceste modificări asigură armonizarea dispozițiilor referitoare la auditul intern conținute în acest act normativ cu cele ale Legii nr.672/2002 privind auditul public intern.

Senatul a adoptat actul normativ în data de 1 martie 2004, iar comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților au întocmit raport de adoptare în forma Senatului.

Față de cele de mai sus, Ministerul Finanțelor Publice, în numele Guvernului, propune și susține adoptarea actului normativ, în forma rezultată din raport.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnule vicepreședinte Grigoraș, vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru buget.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a examinat Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.37/2004 pentru modificarea și completarea reglementărilor privind auditul intern, a întocmit raport favorabil, propune plenului Camerei Deputaților dezbaterea și adoptarea în forma adoptată de Senat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să intervină la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege, în forma pe care a adoptat-o Senatul.

La titlul proiectului, dacă aveți obiecțiuni? Adoptat în unanimitate.

Textul articolului unic, care cuprinde dispoziția de aprobare a Ordonanței nr.37. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței. Votat în unanimitate.

Art.I, punctele 1, 2, 3, 4. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Punctele 5, 6, 7 din ordonanță, art.I. Votate în unanimitate.

Art.II. Votat în unanimitate.

Art.III. Votat în unanimitate, nefiind obiecțiuni.

Vom supune proiectul de lege votului final astăzi.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 108/2001 privind exploatațiile agricole (amânarea votului final).  

La punctul 29: Propunerea legislativă pentru completarea art.6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.108/2001 privind exploatațiile agricole.

Autorul propunerii?

Poftiți, doamnă deputat.

   

Doamna Liana Elena Naum:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Problemele majore ale agriculturii României, în contextul integrării în marea familie europeană, sunt cele de ordin structural, privind dimensionarea fermelor agricole și utilizarea forței de muncă ocupată în acest domeniu. Din aceste considerente, a apărut necesitatea reglementării, printr-un act legislativ, ceea ce a condus la apariția Ordonanței de urgență a Guvernului nr.108/2001. Ca orice act legislativ care își propune să organizeze o anumită problematică, concomitent cu implementarea acesteia, apar situații inițial neprevăzute, care trebuie reglementate ulterior. Susținerea întreprinzătorilor eficienți, prin reducerea limitării dezvoltării productivității muncii și concentrării producției, reprezintă un obiectiv principal al actualei guvernări.

În forma ei actuală, Ordonanța de urgență a Guvernului nr.108/2001, cu modificările și completările ulterioare ale art.6, nu cuprinde exploatațiile agricole care sunt constituite din terenuri aflate în administrarea unor instituții publice, și mă refer aici la Direcția Generală a Penitenciarelor.

Prezenta propunere legislativă creează acces la finanțare și pentru exploatațiile sus-menționate, mai ales că acesta are un dublu scop: o dată asigurarea producției pentru aprovizionarea proprie, precum și specializarea, cu ajutorul instituțiilor de resort, a celor din detenție, pentru a lucra pământul mai târziu, când vor fi în libertate.

Am făcut această propunere, deoarece suntem încredințați că, numai în condițiile unor exploatații agricole funcționale, se pot obține producții, productivități și eficiență economică corespunzătoare. De aceea, vă rog să fiți de acord și să votați favorabil această propunere legislativă.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, doamnă Naum.

Dacă cineva dorește să intervină?

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, Ordonanța de urgență nr.108/2001, devenită Legea nr.166/2002, are ca scop și spirit dorința și necesitatea de apariție și stimulare a noilor forme de organizare în agricultură, conform negocierilor în curs cu Uniunea Europeană. Acest lucru, esențial pentru producția agricolă, se poate realiza, conform Ordonanței nr.108/2001, și prin acordarea de facilități financiare similare cu cele practicate în statele din Uniunea Europeană. Însă modificările propuse prin proiectul legislativ al stimatei noastre colege și pe care-l discutăm azi au cu totul un alt substrat, și anume de a rezolva o problemă de insuficiență financiară, dintr-o zonă bugetară total alta decât cea patronată de Ministerul Agriculturii.

Trebuie să recunoaștem că sunt încă multe lucruri nerezolvate, atât în agricultură, cât și în societatea românească și în zona de responsabilitate a Ministerului Justiției. Iată de ce nu putem fi de acord să girăm incapacitatea unor responsabili din acest minister de a-și rezolva problemele apărute la Direcția Generală a Penitenciarelor prin accesarea de fonduri financiare din banii destinați apariției și dezvoltării de exploatații agricole. Azi - mâine, ne vom trezi, probabil, creând acest precedent, ca și din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Educației, cei care mai dețin suprafețe de teren agricol și sunt instituții publice să încerce și să acceseze fonduri care nu le sunt destinate prin bugetul de stat pe care îl votăm în Parlament.

Din acest motiv, Partidul Democrat se va abține de la vot și, sigur, vom încerca să oprim acest proiect legislativ. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege. La titlul acestuia dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Vă rog urmăriți amendamentul 2. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 2? Nu sunt obiecțiuni. Adoptat în unanimitate.

Vă rog să constatați că am parcurs textele acestui proiect pe care-l vom supune votului final astăzi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.93/2003 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.59 alin.(1) din Legea nr.38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere (amânarea votului final).  

La pct.30 - Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 93/2003 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.59 alin.1 din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi.

Vă rog, domnule ministru, să prezentați acest proiect și rog Comisia pentru industrii, prezentă prin domnul vicepreședinte Moraru.

   

Domnul Dan Banciu (consilier, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului):

Ordonanța Guvernului nr. 28/1999, aprobată cu modificări și republicată sub formă de Legea 64/2002, a instituit obligativitatea agenților economici care prestează servicii direct către populație sau efectuează livrări de bunuri de a utiliza aparate fiscale de marcat. În acest sens, art.30 din Legea nr. 38/2003 a prevăzut la rândul ei obligativitatea operatorilor de transport în regim de taxi de a-și dota și pregăti taxiurile în vederea autorizării. Termenul era, evident, în conformitate cu cealaltă lege, 1 ianuarie 2004.

Constatările noastre la începutul anului au vizat faptul că la data respectivă nu exista, din cele 7 tipuri care se vehiculau pe piață de aparate adaptabile pentru transportul în regim de taxi, unul singur avea omologare și aprobare de model, și pentru a nu crea distorsiuni concurențiale, am propus prin ordonanța de față prorogarea termenului până la data de 30 iunie 2004. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Domnul vicepreședinte Bivolaru. Vă rog să prezentați raportul Comisia pentru industrii și servicii.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Această ordonanță a Guvernului a trecut și pe la Comisia pentru industrii, care a întocmit acest raport în forma adoptată de către Senat. Rugăm să supuneți aprobării Camerei această prorogare de termen.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să intervină la dezbateri generale?

La titlul proiectului de lege, în forma adoptată de Senat, dacă aveți obiecțiuni? Adoptat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Textul articolului unic. Nu aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final astăzi.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere (amânarea votului final).  

La pct.31 - Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere, probabil, în consecință a primului proiect votat, comisia ne-a propus respingerea. Aveți cuvântul, domnule vicepreședinte. Nu este stimați colegi, nici o legătură între proiectul de la pct.31. Era vorba de modificarea aceleiași legi, dar dau cuvântul domnului... (Domnul deputat Ioan Bivolaru și domnul ministru Acsinte Gaspar merg la prezidiu.) Nu, nici măcar aceeași lege, era vorba doar de regim de taxi. Nu au deci, nici o legătură, cele două proiecte de lege, cel de la pct. 30 și cel de la pct. 31. Dau cuvântul domnului vicepreședinte al Comisiei pentru industrii să vă propună respingerea.

   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Această propunere legislativă a fost respinsă printr-o propunere venită de la Guvern, a fost respinsă și de către Senat și comisia noastră propunere Camerei să susțină propunerea de respingere, exact așa cum a venit de la Senat. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Dacă dorește cineva să intervină în dezbateri? Nu. Vom supune propunerea comisiei votului final astăzi.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.115/1996 modificată și completată prin legea privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice și în mediul de afaceri și prevenirea și sancționarea corupției (amânarea votului final).  

La pct.32 - Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.115/1996. Comisia juridică, este domnul secretar al Comisiei juridice, vă rog să vă susțineți propunera de respingere.

   

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În conformitate cu art. 89 din Regulamentul Camerei, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 115/1996. Consiliul Legislativ, cu Avizul nr.1064 din 17.VII.2003, a avizat negativ propunerea legislativă. De asemenea, Guvernul României, cu Adresa nr.161 din 16.I.2004, a transmis punctul său de vedere, în care a precizat că nu susține promovarea inițiativei legislative.

Comisia juridică a hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 115/1996, modificată și completată, privind unele măsuri privind asigurarea transparenței.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Dacă dorește cineva să intervină? Nu. Vom supune propunerea comisiei votului final astăzi.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.85/2001 privind organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari (amânarea votului final).  

Următoarea propunere, cea de la pct. 33, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței nr.85/2001 privind organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari. Comisia juridică vă propune, de asemenea, respingerea. Aveți cuvântul, domnule secretar, să vă susțineți punctul de vedere.

   

Domnul Florin Iordache:

Comisia juridică, ținând cont de Avizul nr.96 al Consiliului Legislativ, de asemenea, având în vedere Adresa din 17.II. a Departamentului pentru relația cu Parlamentul, în ședința din 3 martie 2004, a hotărât cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea Propunerii legislative privind completarea Ordonanței nr.85 privind organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să intervină?

Domnule deputat Dan Brudașcu sunteți inițiator?

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Nu. Sunt în calitate de participant la dezbateri, inițiator este un coleg de al meu.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dânsul nu se opune. Dacă domnul inițiator nu se opune propunerii comisiei.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Nu este prezent, deci, nu are cum să se manifeste.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Îmi pare rău, dar nefiind prezent, nu are cum să se manifeste decât eventual prin telepatie sau simpatie.

Domnule președinte,

Problema asociațiilor de locatari și proprietari este în momentul de față o problemă pentru care, din păcate, Legislativul și Executivul nu au găsit soluțiile pentru a le asigura funcționalitatea. Invocarea din raportul de respingere al Comisiei juridice, de disciplină și imunități a faptului că Normele metodologice privind organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari au fost aprobate prin hotărârea Guvernului nu cred că poate constitui un motiv de respingere a unei legi. Normele acestea nu au fost supuse dezbaterii Camerei Deputaților, prin urmare, nu cred că norma poate bate legea. Dacă este așa, atunci este foarte grav și nu mai putem vorbi despre democrație.

Pe de altă parte, elementele pe care le cuprinde această propunere de lege sunt elemente absolut necesare pentru a elimina disfuncționalitățile din activitatea acestor asociații de proprietari. În momentul de față, acestea sunt confruntate cu două elemente importante. Unul dintre elemente îl constituie costurile, pentru că, potrivit modificărilor aduse prin eliminarea acestor convenții sociale, sunt obligați la angajări care presupun o serie de taxe care măresc nejustificat de mult cheltuielile de întreținere pentru locatari.

Pe de altă parte, este vorba de posibilitatea intervenției, cel puțin din punct de vedere al asigurării asistenței de specialitate a consiliilor locale, a compartimentelor specializate din cadrul acestora pentru a acționa în calitate de comisie de cenzori pentru a verifica în permanență și a elimina posibilitățile de fraudă și de ilegalități. Eliminându-se acest proiect de lege sau considerând că el nu reprezintă o necesitate, nu facem decât să lăsăm în continuare ca în acest domeniu important, care creează atlfel dificultăți locatarilor, să troneze, să persiste haosul și dezordinea.

Vă asumați, stimați colegi, respingând acest proiect de lege, o răspundere deosebită față de cei care au nevoie ca în domeniul administrării spațiilor locative să existe ordine, să existe respectarea legii.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva să intervină? Vom supune propunerea de respingere votului final astăzi.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției (amânarea votului final).  

La pct.34 - Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice. Comisia juridică a formulat de asemenea propunere de respingere a acestei inițiative legislative. Aveți cuvântul, domnule secretar.

   

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Comisia juridică, de disciplină și imunități ținând cont de avizul Consiliului Legislativ, analizând și punctul de vedere al Guvernului cu nr.161 din 16.I.2004, care a precizat că nu susține adoptarea acestei inițiative legislative, cu majoritate de voturi, propune respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să intervină la această propunere? Nu. Vom supune votului final propunerea comisiei.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind înființarea comunei Cipăieni, județul Mureș, prin reorganizarea comunei Măgherani și a Propunerii legislative privind înființarea comunei Bereni, județul Mureș, prin reorganizarea comunei Măgherani (amânarea votului final).  

La pct.35 - Propunerea legislativă privind înființarea comunei Cipăieni, județul Mureș, prin reorganizarea comunei Măgherani.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritorului și echilibru ecologic, domnul președinte. Aveți cuvântul, stimate coleg.

   

Domnul Ion Florescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritorului și echilibru ecologic propune respingerea acestui proiect pentru simplu motiv că nu întrunește criteriile prevăzute de Legea nr. 351/2001. Așadar, domnule președinte, vă rugăm să propuneți plenului respingerea acestui proiect. Mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule secretar Ion Florescu. Dacă dorește cineva să intervină? Poftiți, domnule deputat. Nu sunteți printre inițiatori.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte, nu vă supărați, dar aici s-a strecurat o greșeală și ar trebui undeva să se facă o reanalizare, dacă nu cumva a fost o confuzie în cazul acesta, în cadrul Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritorului și echilibru ecologic. Comuna Cipăieni nu s-ar putea obține din reorganizarea comunei Măgherani, este într-o altă parte a județului, deci, nici într-un caz, nu poate să fie, poate eventual comuna Sânger să fie cea care se reorganizează. Deci, propun ca, comisia să analizeze. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Rog comisia să răspundă, dacă este vorba de o eroare sau... Domnul vicepreședinte Bara.

Inițiatorii, oricum, se referă explicit la comuna Cipăieni, prin reorganizarea comunei Măgherani.

 
   

Domnul Radu Liviu Bara:

Exact, și în expunerea de motive pentru înființarea comunei Bereni, se scrie clar: bugetul...

 
     

Domnul Adrian Moisoiu (din bancă):

Cipăieni!

 
   

Domnul Radu Liviu Bara:

Cipăieni. Nu, eu Bereni am.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Cred că s-a referit reprezentantul comisiei la următoarea propunere. E vorba de două comune rezultate prin reorganizarea aceleiași comune, Măgherani.

 
   

Domnul Radu Liviu Bara:

În expunerea de motive se spune clar: viitoarea comună Cipăieni, cu satele aparținătoare, Pripoare și Vălișoara cu vecinătățile menționate, situată în Câmpia Transilvaniei, iar la modul de organizare, Cipăieni este prezentat ca și cum ar fi trecut "..atât îmi scrie... Deci, Cipăieni-ul, având în componență satele Cipăieni, Pripoare..., prin reorganizarea comunei Sânger.

 
     

Domnul Adrian Moisoiu (din bancă):

Mai trebuie să analizați, domnule vicepreședinte.

 
   

Domnul Radu Liviu Bara:

Ne cerem scuze, a intervenit o greșeală probabil în raport.

 
     

Domnul Dan Brudașcu (din bancă):

Comisia nu și-a făcut datoria.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, v-aș ruga să nu priviți cu vinovăție spre comisie, nu este vina comisiei, este vina inițiatorilor.

Titlul legii, prezentat de inițiatori, se referă la înființarea comunei Cipăieni, prin reorganizarea comune Măgherani. Oricum, propunerea este de respingere. Vom supune propunerea de respingere a acestei inițiative votului final astăzi.

Următoarea propunere, tot din comuna Măgherani se dorește înființarea comunei Bereni. Aveți cuvântul, domnule Florescu.

 
   

Domnul Ion Florescu:

Mulțumesc, domnule președinte. Din aceleași considerente, comisia în unanimitate de voturi propune respingerea. Principalul motiv este neîndeplinirea criteriului populație, știindu-se că numărul minim admis de lege, numărul minim de locuitori admis de lege este de 1500, comuna propusă a se înființa nu are decât 1353 de locuitori. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc. Dacă dorește cineva să intervină la propunerea comisiei? Nu. Nici chiar domnul deputat Dan Brudașcu.

Vom supune votului final această propunere a comisiei.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.48/2003, privind atribuirea și schimbarea de denumiri (amânarea votului final).  

La pct.37, înainte de a da cuvântul Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritorului și echilibru ecologic, rog șefii grupurilor parlamentare să-și invite colegii în sală, se apropie votul final și vreau să vă anunț că sunt pregătite și listele pentru apel nominal, în situația în care nu avem prezența necesară.

Dau cuvântul domnului Bara pentru a-și susține raportul de respingere la această Propunere legislativă de modificare și completare a Legii nr. 48/2003.

   

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulțumesc, domnule președinte. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.48 a fost retrimisă comisiei din plenul Camerei. În urma reanalizării, comisia a hotărât în unanimitate la această inițiativă respingerea ca și prima dată când a completat raportul.

Deci, comisia își menține propunerea de respingere, pe care vreau să o supuneți plenului Camerei.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva că intervină? Poftiți.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

Îmi pare rău pentru acestă formă în care se prezintă un raport la o lege de o deosebită importanță, poate pentru o anumită localitate, pentru simplu motiv că, comisia eu nu cred că a mai analizat încă o dată această situație. Și anume, spunea domnul coleg, domnul deputat Bara adineauri că, comisia a respins-o la o nouă analiză, în unanimitate. Într-un raport pe care eu l-am avut în mână, spune că a fost respinsă cu 12 voturi la 2. Deci, nu înțeleg atunci, ori este unanimitate, ori este cu 12 la 2, și aceasta vine să dovedească, ca și exemplul trecut puțin mai repede, în legătură cu satul Cipăieni din cadrul comunei Sânger, superficialitatea cu care lucrează această comisie.

Pe de altă parte, revenind la modificarea propusă prin PL nr. 611/2003, aș dori să atrag atenția încă o dată că este absolut necesar ca această comisie care are sarcina de a atribui denumiri, este foarte bine ca această comisie să aibă vot deliberativ, și nu vot consultativ, drept de vot deliberativ, și nu drept de vot consultativ, pentru că, așa cum se vede, se poate întâmpla ca să se lucreze superficial, pe de o parte, pe de altă parte, cazul concret la Mureș, într-o situație similară, soluția consiliului local este atacată de prefectură și se trambalează prin tribunale ca să se găsească o sentință în acest caz. Chiar dacă Legea nr. 215 spune ceva în această direcție, eu cred că de o comisie de specialiști ori este nevoie, ori nu este nevoie. Dacă este nevoie, atunci să se ia în considerație părerea lor, ori, dacă nu, atunci haideți să facem o modificare de lege în care să spunem: de această comisie de specialiști nu este nevoie, să o desființăm și nu mai are nici un rost ca să mai existe și o asemenea comisie pe lângă prefecturi, în acest caz.

Deci, propun ca încă o dată comisia să se întrunească și să analizeze cu mai multă atenție propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat... Numai puțin. Domnule vicepreședinte, lăsați să vorbească și pe domnul deputat Dan Brudașcu, ca să le răspundeți la amândoi.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Adoptarea unei asemenea propuneri legislative se justifică din mai multe considerente și considerente de natură istorică. Reamintesc, în acest sens, că atunci când s-au maghiarizat denumirile de localități din Transilvania, autoritățile maghiare au dat în sarcina Academiei maghiare de la Budapesta să constituie o comisie care să analizeze și din punct de vedere istoric, dar și din punct de vedere etnologic, motivele pentru atribuirea anumitor denumiri maghiare localităților românești din Transilvania.

Deci, dacă autoritățile maghiare au făcut acest lucru, cred că și autoritățile române ar trebui să acționeze, pe cale de consecință. Acesta este un aspect.

Al doilea aspect de care trebuie să se țină cont este faptul că în ultima perioadă asistăm la tot felul de încercări făcute de către cercuri extremist-revizioniste de a reabilita o serie de foști criminali de război sau o serie de dușmani declarați ai poporului român, atribuindu-le denumiri de instituții, ridicându-le monumente și statui sau încercând tot felul de alte manifestări care frizează demnitatea poporului român.

Având în vedere persistența și insistența cu care se urmărește un asemenea deziderat, consider că este obligatoriu pentru eliminarea situațiilor în care ne trezim că mâine-poimâine, denumiri de localități, de străzi, de instituții poartă numele unor mari criminali de război sau unor mari criminali împotriva umanității, ca să evităm asemenea situații, trebuie să existe acest filtru care să fie constituit din persoane și personalități cu pregătire științifică, academică și care să fie de bună-credință în aplicarea acestei posibilități de schimbări de denumiri, de localități, străzi, instituții ș.a.m.d.

În cazul în care nu doriți acest lucru, în cazul în care doriți reabilitarea de o manieră forțată a criminalilor de război, atunci, domnilor colegi, nu aveți decât să acceptați ideea respingerii acestei propuneri legislative de bun simț.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul vicepreședinte Bara. Stați puțin, domnule Bara, că mai dorește, din partea PRM-ului, domnul deputat Costache.

 
   

Domnul Costache Mircea:

Sunt între inițiatori, domnule președinte de comisie, vă rog frumos. Nu dezinformați plenul.

Mulțumesc, domnule președinte. Așa cum am mai precizat și în cazul dezbaterilor generale, este vorba despre un proiect care nu încalcă autonomia locală, așa cum s-a precizat de către reprezentanții Comisiei pentru administrație publică, ci dimpotrivă, în baza autonomiei locale înseamnă că un consiliu local este autonom să constituie o comisie specializată pentru atribuirea de nume de străzi și loalități. Pentru a se preveni monopolizarea acestor denumiri, numai din cultura și istoria altor naționalități decât cea română. Nu este vorba de încălcarea autonomiei locale, ci de consolidarea autonomiei locale, prin delegarea de competențe către o comisie specializată.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Bara, vă rog să răspundeți acestor intervenții.

 
   

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulțumesc, domnule președinte. Cred că inițiatorii... de aceea nu am enunțat observațiile făcute de către comisie, pentru că unii dintre inițiatori au fost în cadrul comisiei și acolo au aflat. Probabil că au uitat. Și la referiri din astea că... noi, să știți că poate în Comisia pentru cultură, domnule coleg, se face politica nu știu cui..., la Comisia pentru administrație nu se face politica nici a românilor, nici a maghiarilor. Să știți, îmi pare foarte rău că de la acest microfon puteți să vă exprimați asemenea păreri în legătură cu lucru într-o altă comisie.

Și acuma am să încerc, pentru domnul coleg Moisoiu, să le citesc încă o dată, când a fost la comisie le-am citit, dar văd că probabil că a uitat.

Deci, motivele pentru care a respins comisia această inițiativă. Și în primul și în primul rând, indiferent ce spunea colegul respectiv, nu se poate, încalcă principiul autonomiei locale, și am să explic și de ce, dar vă rog să fiți atent.

Deci, potrivit Ordonanței Guvernului nr.63, consiliile locale pot atribui sau schimba denumiri prin hotărâre pentru parcuri, piețe, oboare, cartiere, străzi, stații ale mijloacelor de transport în comun. Proiectele de hotărâri ale consiliilor locale, având ca obiect atribuirea sau schimbarea de denumiri, vor putea fi adoptate numai după ce au fost analizate și avizate de Comisia pentru atribuiri de denumiri constituită la nivelul județului, respectiv a municipiului București. Solicitarea avizului este obligatorie, dar are caracter consultativ pentru consiliile locale.

Hotărârile consiliilor locale adoptate fără avizul Comisiei de atribuire de denumiri sunt nule de drept, nulitatea constatându-se de instanța de contencios administrativ, la sesizarea prefectului sau a oricărei persoane interesate. Modificările propuse a fi aduse prin această inițiativă legislativă, respectiv motivarea și caracterul obligatoriu al avizului Comisiei de atribuire de denumiri pentru consiliile locale este de natură a încălca principiul autonomiei locale, o comisie tehnică infirmând practic o hotărâre a unui consiliu local care este în drept să decidă asupra schimbării sau atribuirii de denumiri la acele obiective pentru care este competent, potrivit legii.

Ordonanța Guvernului, care îmi pare foarte rău și iar o repet, nu ați citit-o nici la comisie, nici acuma nu o cunoașteți, să vă fie clar, prevede că atunci când consiliile locale adoptă hotărâri prin care se atribuie sau se schimbă denumiri, fără a solicita avizul Comisiei de atribuire de denumiri, prefectul sau oricare persoană interesată poate sesiza instanța de contencios administrativ pentru a constata nulitatea de drept a unor asemenea hotărâri.

Prin urmare, cadrul legal existent statuează dreptul consiliile locale de a atribui sau de a schimba denumiri, în timp ce prin această propunere legislativă se încalcă atât acest drept, cât și principiul autonomiei locale, și nu se pune problema de alte condiții pe care trebuie să le îndeplinească. Și în legătură cu observațiile cum lucrează o comisie sau alta, eu vă rog frumos să fiți conștienți că nu am făcut o inițiativă proastă, care să nu se încadreze în legile actuale din România. Probabil că în asta se pot încadra. Vă mulțumesc. Tocmai de aceea comisia propune respingerea.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Replică, sau ce doriți?

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

Vă mulțumesc. Îmi permiteți să reiau un pic toată treaba aceasta, după ce domnul Bara a ridicat problemele acestea, cum le-a prezentat.

În primul rând, problema care s-a pus aici a fost dacă această comisie - tehnică, cum îi spune domnul Bara - are vreun sens, sau nu are vreun sens. Dacă nu are sens, atunci faceți bine și ștergeți-o. Pentru că, dacă numai întrebi ce face această comisie, dar n-o iei în considerație, înseamnă că cheltuiesc banii statului de pomană și timpul statului de pomană. Deci, acesta este primul aspect, pentru care odată trebuie ca să lămurim.

Doi. Așa cum s-a mai discutat aici și astăzi, se știe foarte bine că este vorba și de Ordonanța de urgență a Guvernului nr.31/2002, care se referă la infracțiuni contra păcii și umanității. Păi, nu putem lăsa un consiliu local să facă ce vrea el, în condițiile în care numele unor criminali de război se atribuie unor localități. Nu se poate! Și, atunci, este normal ca o asemenea comisie tehnică să aibă dreptul să intervină. Se cunosc multe cazuri în această situație. De ce trebuie ca să ne târguim pentru un asemenea aspect? Este absolut necesară această comisie tehnică și, în consecință, rolul ei să nu fie decorativ, ci să fie, într-adevăr, un rol deliberativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Dan Brudașcu.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte,

Nu pot decât să remarc tonul mai mult decât violent și jignitor al domnului vicepreședinte Bara vizavi de această propunere a colegilor mei. Nu știu dacă domnia sa, prin pregătire și experiență, are căderea să aprecieze ca fiind bună, sau proastă o propunere legislativă. De aceea, pretind să-și ceară scuze față de cei pe care i-a jignit prin aprecierile domniei sale tumultuoase și neavenite.

Doi. Reamintesc cele întâmplate de câtăva vreme încoace. Mai exact faptul că o serie de denumiri din Transilvania au căpătat nu denumirile lor inițiale, cele istorice, consemnate în documente incontestabile prin calitatea actului istoric al lucrărilor respective, ci au căpătat denumiri din perioada horthysmului.

Dacă dumneavoastră doriți ca teritoriile românești să fie împânzite de asemenea denumiri care reamintesc de perioada horthystă, atunci vă rog să admiteți o asemenea situație.

Pe de altă parte, mă surprinde declarația făcută de vicepreședintele Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic în Parlamentul României, că acea comisie nu face politica poporului român, că ea trebuie să facă și să se identifice cu interesele majore ale poporului român, și nu cu invenții și fantezii.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul președinte al Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, domnul Ioan Oltean.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Aș vrea, în primul rând, să subliniez faptul că niciodată, la nivelul comisiei, nu s-a pus în discuție o propunere legislativă, indiferent cine este autorul acesteia, în sensul că ar fi mai importantă sau mai puțin importantă decât celelalte.

Toate propunerile legislative au fost tratate cu aceeași unitate de măsură și asupra fiecăreia membrii comisiei s-au aplecat cu foarte multă atenție, încercând s-o soluționeze în strictă concordanță cu legislația în vigoare și cu realitățile pe care respectivul act normativ, sau respectiva propunere le reglementează.

În ce privește propunerea ce face obiectul dezbaterii actuale, comisia și-a menținut punctul de vedere, pentru că, în opinia acesteia, atributul exclusiv în ce privește stabilirea de denumiri nu poate fi decât al consiliului local. Aceasta nu înseamnă că noi neglijăm competențele și punctul de vedere al comisiei tehnice, care are posibilitatea să se exprime și să exprime un punct de vedere care să fie luat în seamă de către consiliul local. Dar cel care decide nu poate fi altul decât consiliul local, pentru că, altfel, am afecta în mod evident autonomia consiliului local în ce privește modul de decizie la nivelul autorității locale.

Pe de altă parte, consiliul local are obligația să ceară un punct de vedere competent și autorizat al acestei comisii tehnice. Deci, nu se pune în discuție faptul că această comisie ar avea un rol doar așa, pur teoretic. Consiliul local este obligat să ceară punctul de vedere al acestei comisii.

Și, în al treilea rând, domnule președinte, stimați colegi, orice persoană care este nemulțumită de hotărârea unui consiliu local, chiar și în ce privește luarea unei asemenea decizii, are posibilitatea de a se îndrepta împotriva acestei hotărâri pe calea contenciosului administrativ.

Deci, o hotărâre care pe fond încalcă prevederile legale este atacabilă, respectând normele contenciosului administrativ.

De aceea, nu există nici un fel de problemă care să impună o altă decizie în ce privește propunerea respectivă și nu pot decât să susțin raportul Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și să solicit plenului Camerei Deputaților să-l susțină în consecință.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Vom supune, stimați colegi, propunerea de respingere votului dumneavoastră final.

Domnul vicepreședinte Bara.

 
   

Domnul Radu-Liviu Bara:

Domnule președinte,

Am o rugăminte: la pct.41, pct.42, pct.43, pct.44 și pct.45 din ordinea de zi, sunt un număr de comune care deja au fost cuprinse în legea de transformare a satelor în comune, declararea satelor ca și comune, sau orașe. Sunt cam de vreo lună și jumătate pe ordinea de zi. Eu vă rog frumos, până când eventual dacă supuneți plenului să aprobe, să le putem discuta și aceste 5 cazuri, până când, eventual, se face cvorumul pentru votul final.

Dacă și plenul este de acord?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Pentru că deocamdată prezența nu este cea potrivită votului final, vă propun să fim de acord cu această cerere a Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic. Da?

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind acordarea unui procent de minimum 10% din construcțiile realizate prin ANL angajaților din toate domeniile siguranței naționale (amânarea votului final).  

La pct.38: Propunerea legislativă privind acordarea unui procent de minimum 10% din construcțiile realizate prin ANL angajaților din toate domeniilel siguranței naționale.

Comisia pentru industrii și servicii.

Nu este nimeni din Comisia pentru industrii și servicii?

Domnul Bivolaru.

   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Inițiativa legislativă respectivă, prin care se solicită acordarea unui procent de minimum 10% din construcțiile realizate prin ANL unor angajați din toate domeniile siguranței naționale, a primit aviz negativ din partea Guvernului, raportul Senatului este de respingere și Comisia de industrii și servicii, la fel, vă propune respingerea acestei inițiative legislative, deoarece, prin Legea nr.152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe, s-au stabilit condițiile prin care se poate avea acces la locuințele realizate de ANL și aceste condiții pot fi îndeplinite și de către personalul respectiv, pentru care se face această trimitere, această inițiativă legislativă.

În consecință, vă propunem respingerea acestei inițiative legislative.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să intervină?

Vă rog. Domnul Metin Cerchez.

 
   

Domnul Metin Cerchez:

Când am dorit ca această inițiativă să devină realitate, nu m-am gândit, într-adevăr, să defavorizăm o clasă în favoarea celeilalte, adică cei din siguranța națională să primească acele locuințe și practic nu era vorba de foarte multe locuințe, ci doar 10% dintre cele care se repartizează în mod normal de către ANL, pentru că există foarte multe cadre atât din Ministerul Apărării Naționale, cât și din Ministerul de Interne și din S.R.I., care stau cu chirie, foarte mulți tineri, și vreau să vă spun că fenomenul, indiferent că vrem noi sau nu, va exista. Primarii vor da locuințe acelor ofițeri de poliție, sau acelor procurori, sau acelor judecători, pentru a le mușamaliza cazurile de corupție. Deci, indiferent că vrem noi sau alții, aceste locuințe vor fi date anumitor polițiști, anumitor procurori, anumitor judecători. Pe când, așa, dacă noi aveam cadrul legislativ, de a se da 10% de către ANL, adică fără imixtiunea primarului, atunci nu mai existau cazuri de corupție. Deci, primarul, prin repartizarea de bună voie a acestor locuințe către anumiți polițiști, va crea premisa pentru cazul de corupție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Raj Tunaru.

 
   

Domnul Raj-Alexandru Tunaru:

Îmi pare rău că trebuie să-l contrazic pe colegul și prietenul meu, dar, prin acest amendament, dacă s-ar adopta, am ajunge în situația de dinainte de '89, pe vremea lui Ceaușescu, când o categorie anume, nu contează că sunt militari, ofițeri, strungari, doctori, sau ingineri, sunt favorizați.

Eu propun, vă rog să votați propunerea Guvernului, și anume toți să aibă șansă egală conform legislației în vigoare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nemaifiind intervenții, vă mulțumesc foarte mult celor care m-au înțeles, vom supune votului final propunerea comisiei la sfârșitul ședinței.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind instituirea voluntariatului în armată (amânarea votului final).  

La pct.39: Propunerea legislativă privind instituirea voluntariatului în armată.

Comisia de apărare, ordine publică și siguranță națională este?

Nu este.

Domnul Popescu, de la Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, la Propunerea legislativă privind instituirea voluntariatului în armată.

   

Domnul Virgil Popescu:

Comisia de apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată pentru dezbatere și avizare în fond cu proiectul de lege, în procedură obișnuită.

Am avut aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, dar cu observații de fond, de redactare și de tehnică legislativă.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a avizat negativ propunerea legislativă, iar comisia a analizat și punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă este de competența decizională a Camerei Deputaților și comisia a hotărât respingerea acesteia, în unanimitate de voturi, cu motivarea că instituirea voluntariatului în armată, ca unică formă de participare a populației la apărarea țării, nu ar putea reprezenta legea-cadru care să înlocuiască actuala Lege nr.46/1996 privind pregătirea populației pentru apărare.

De asemenea, inițiativa legislativă nu ține seama de etapele în care se realizează reforma în armată și nici de efectele trecerii directe de la stagiul militar obligatoriu la voluntariat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Vom supune votului final această propunere, la sfârșitul acestei zile.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind declararea comunei Milișăuți, județul Suceava, oraș; Propunerii legislative pentru declararea ca oraș a comunei Ulmeni, județul Maramureș; Propunerii legislative pentru declararea ca oraș a comunei Șomcuta Mare, județul Maramureș; Propunerii legislative pentru declararea ca oraș a comunei Tăuții - Măgherăuș, județul Maramureș; Propunerii legislative privind declararea comunei Vicovu de Sus, județul Suceava, oraș; Propunerii legislative privind reînființarea Comunei Rădești, județul Galați (amânarea votului final).  

L-aș ruga pe domnul vicepreședinte Bara să prezinte în continuare motivația deciziei comisiei de a ne propune respingerea propunerilor de la pct.41, pct.42, pct.43, pct.44, pct.45 și pct.46.

   

Domnul Radu-Liviu Bara:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că toate aceste propuneri au fost cuprinse în cele două legi - Legea de transformare a unor comune în orașe, sau a unor sate în comune -, care deja au trecut de Cameră, ținând seama că nu mai au obiect, vă propun ca cele de la pct.41, pct.42, pct.43, pct.44, pct.45 și pct.46 să le supuneți în bloc plenului Camerei Deputaților pentru respingere - repet, având în vedere că ele au fost cuprinse în cele două legi amintite.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să intervină? Nu.

Vom supune cele 6 propuneri, pe rând, votului final, pentru a fi respinse, pentru motivele arătate de comisie.

 
Propunerea legislativă pentru organizarea și exercitarea profesiei de tehnician din medicina modernă și complementară (amânarea dezbaterii).  

Pct.40: Propunerea legislativă pentru organizarea și exercitarea profesiei de tehnician din medicina modernă și complementară.

Comisia de sănătate și familie? Nu este nimeni.

Amânăm acest proiect.

Supunerea la votul final:  

Stimați colegi,

Regret că prezența în sală nu este cea potrivită.

Suntem nevoiți să facem apelul nominal.

Domnule secretar Mohora, v-aș ruga să citiți lista colegilor noștri.

Stimați colegi,

Înainte de apel, v-aș ruga să-mi permiteți un scurt intermezzo. Vă anunț că ne vizitează țara doamna președinte François Schepmans a Parlamentului Valon din Belgia, împreună cu o delegație.

V-aș ruga să o aplaudăm și să salutăm astfel prezența domniei sale. (Aplauze.)

Vă mulțumesc mult.

Îl rog pe domnul secretar Mohora să facă apelul nominal.

   

Domnul Tudor Mohora:

- Abiței Ludovic - prezent
- Afrăsinei Viorica - prezentă
- Albu Gheorghe - prezent
- Ana Gheorghe - prezent
- Andea Petru - prezent
- Andrei Ioan - absent
- Andronescu Ecaterina - prezentă
- Antal Istvan - prezent
- Anton Marin - absent
- Antonescu George Crin Laurențiu - absent
- Antonescu Niculae Napoleon - prezent
- Apostolescu Maria - prezentă
- Arghezi Mitzura Domnica - absentă
- Ariton Gheorghe - prezent
- Armaș Iosif - absent
- Arnăutu Eugenu - prezent
- Asztalos Ferenc - absent
- Avramescu Constantin Gheorghe - prezent
- Baban Ștefan - prezent
- Babiuc Victor - absent
- Baciu Mihai - absent
- Bahrin Dorel - absent
- Baltă Mihai - prezent
- Baltă Tudor - prezent
- Bar Mihai - prezent
- Bara Radu Liviu - prezent
- Barbu Gheorghe - prezent
- Bartoș Daniela - prezentă
- Bădoiu Cornel - prezent
- Bălăeț Mitică - prezent
- Bălășoiu Amalia - prezentă
- Băncescu Ioan - prezent
- Bâldea Ioan - prezent
- Becsek-Garda Dezideriu Coloman - prezent
- Bentu Dumitru - prezent
- Bercăroiu Victor - prezent
- Berceanu Radu Mircea - absent
- Bereczki Endre - prezent
- Birtalan Ákos - absent
- Bivolaru Ioan - prezent
- Bleotu Vasile - prezent
- Boabeș Dumitru - prezent
- Boagiu Anca Daniela - absentă
- Boajă Minică - absent
- Boc Emil - prezent
- Bogea Angela - prezentă
- Boiangiu Cornel - prezent
- Bolcaș Augustin Lucian - absent
- Böndi Gyöngyike - prezentă
- Borbely Laszlo - prezent
- Bozgă Ion - prezent
- Bran Vasile - prezent
- Brînzan Ovidiu - absent
- Brudașcu Dan - prezent
- Bucur Constantin - absent
- Bucur Mircea - prezent
- Buga Florea - prezent
- Burnei Ion - prezent
- Buruiană Aprodu Daniela - prezentă
- Buzatu Dumitru - prezent
- Buzea Cristian Valeriu - prezent
- Calcan Valentin Gigel - prezent
- Canacheu Costică - absent
- Cazan Gheorghe Romeo-Leonard - prezent
- Cazimir Ștefan - prezent
- Cășunean-Vlad Adrian - absent
- Cerchez Metin - prezent
- Cherescu Pavel - absent
- Chiliman Andrei Ioan - absent
- Chiriță Dumitru - absent
- Ciontu Corneliu - prezent
- Ciuceanu Radu - prezent
- Ciupercă Vasile Silvian - prezent
- Cîrstoiu Ion - absent
- Cladovan Teodor - prezent
- Cliveti Minodora - absentă
- Coifan Viorel-Gheorghe - prezent
- Cojocaru Nicu - absent
- Crăciun Dorel Petru - prezent
- Creț Nicoară - absent
- Cristea Marin - prezent
- Crișan Emil - prezent
- Dan Matei-Agathon - absent
- Daraban Aurel - prezent
- Dăianu Dorin - prezent
- Dinu Gheorghe - prezent
- Dobre Traian - prezent
- Dobre Victor Paul - prezent
- Dobrescu Smaranda - absentă
- Dolănescu Ion - prezent
- Dorian Dorel - absent
- Dorneanu Valer - prezent
- Dragomir Dumitru - absent
- Dragoș Liviu Iuliu - absent
- Dragu George - absent
- Drăgănescu Ovidiu-Virgil - absent
- Drețcanu Doina-Micșunica - absentă
- Dumitrescu Cristian Sorin - prezent
- Dumitriu Carmen - prezentă
- Duțu Constantin - absent
- Duțu Gheorghe - prezent
- Enescu Nicolae - absent
- Erdei Doloczki Istvan - prezent
- Eserghep Gelil - absent
- Fâcă Mihail - prezent
- Firczak Gheorghe - prezent
- Florea Ana - prezentă
- Florescu Ion - prezent
- Fotopolos Sotiris - prezent
- Frunzăverde Sorin - absent
- Gaspar Acsinte - prezent
- Georgescu Filip - prezent
- Georgescu Florin - prezent
- Gheorghe Valeriu - absent
- Gheorghiof Titu Nicolae - prezent
- Gheorghiu Adrian - prezent
- Gheorghiu Viorel - absent
- Gingăraș Georgiu - absent
- Giuglea Ștefan - prezent
- Godja Petru - absent
- Grădinaru Nicolae - prezent
- Grigoraș Neculai - prezent
- Gubandru Aurel - prezent
- Gvozdenovici Slavomir - prezent
- Hașotti Puiu - prezent
- Hogea Vlad Gabriel - prezent
- Holtea Iancu - prezent
- Hrebenciuc Viorel - absent
- Ianculescu Marian - absent
- Ifrim Mircea - prezent
- Ignat Miron - prezent
- Iliescu Valentin Adrian - prezent
- Ionel Adrian - prezent
- Ionescu Anton - prezent
- Ionescu Costel Marian - prezent
- Ionescu Dan - absent
- Ionescu Daniel - absent
- Ionescu Mihaela - prezentă
- Ionescu Răzvan - prezent
- Ionescu Smaranda - absentă
- Iordache Florin - prezent
- Iriza Marius - absent
- Iriza Scarlat - prezent
- Ivănescu Paula Maria - prezentă
- Jipa Florina Ruxandra - absentă
- Kelemen Attila Bela Ladislau - absent
- Kelemen Hunor - prezent
- Kerekes Károly - prezent
- Kónya-Hamar Sandor - prezent
- Kovács Csaba-Tiberiu - prezent
- Kovács Zoltan - prezent
- Lari Iorga Leonida - prezentă
- Lazăr Maria - prezentă
- Lăpădat Ștefan - prezent
- Lăpușan Alexandru - prezent
- Leonăchescu Nicolae - prezent
- Lepădatu Lucia Cornelia - prezentă
- Lepșa Victor Sorin - absent
- Loghin Irina - absentă
- Longher Ghervazen - prezent
- Luchian Ion - absent
- Magheru Paul - prezent
- Maior Dorin Lazăr - prezent
- Makkai Grigore - absent
- Man Mircea - prezent
- Manolescu Oana - prezentă
- Marcu Gheorghe - absent
- Mardari Ludovic - prezent
- Marin Gheorghe - prezent
- Marineci Ionel - prezent
- Márton Árpád Francisc - prezent
- Mălaimare Mihai-Adrian - prezent
- Mărăcineanu Adrian - prezent
- Mândrea-Muraru Mihaela - prezentă
- Mândroviceanu Vasile - prezent
- Mera Alexandru Liviu - absent
- Merce Ilie - absent
- Meșca Sever - prezent
- Miclea Ioan - prezent
- Micula Cătălin - absent
- Mihalachi Vasile - prezent
- Mihăilescu Petru Șerban - absent
- Mincu Iulian - prezent
- Mircea Costache - prezent
- Mirciov Petru - prezent
- Miron Vasile - prezent
- Mitrea Manuela - prezentă
- Mitrea Miron Tudor - absent
- Mitu Octavian - prezent
- Mițaru Anton - prezent
- Mînzînă Ion - absent
- Mocanu Alexandru - prezent
- Mocioalcă Ion - prezent
- Mocioi Ion - absent
- Mogoș Ion - absent
- Mohora Tudor - prezent
- Moisescu George Dumitru - prezent
- Moisoiu Adrian - prezent
- Moiș Văsălie - prezent
- Moldovan Carmen Ileana - prezentă
- Moldovan Petre - absent
- Moldoveanu Eugenia - prezentă
- Moraru Constantin Florentin - prezent
- Motoc Marian-Adrian - prezent
- Muscă Monica Octavia - prezentă
- Mușetescu Tiberiu-Ovidiu - prezent
- - Naidin Petre - prezent
- - Nan Nicolae - prezent
- - Nassar Rodica - prezentă
- - Naum Liana Elena - prezentă
- - Nădejde Vlad-George - prezent
- - Năstase Adrian - absent
- - Năstase Ioan Mihai - prezent
- - Neacșu Ilie - prezent
- - Neagu Ion - prezent
- - Neagu Victor - prezent
- - Neamțu Horia Ion - prezent
- - Neamțu Tiberiu Paul - absent
- - Nechifor Cristian - prezent
- - Negoiță Liviu Gheorghe - prezent
- - Nica Dan - absent
- - Nicolae Ion - prezent
- - Nicolaescu Gheorghe-Eugen - prezent
- - Nicolescu Mihai - prezent
- - Nicolicea Eugen - prezent
- - Niculescu Constantin - prezent
- - Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - absent
- - Nistor Vasile - absent
- - Niță Constantin - prezent
- - Oltean Ioan - prezent
- - Olteanu Ionel - absent
- - Oltei Ion - prezent
- - Onisei Ioan - prezent
- - Palade Doru Dumitru - absent
- - Pambuccian Varujan - prezent
- - Pașcu Ioan Mircea - absent
- - Pataki Iulia - prezentă
- - Păun Nicolae - absent
- - Păduroiu Valentin - prezent
- - Pășcuț Ștefan - prezent
- - Pecsi Francisc - absent
- - Pereș Alexandru - prezent
- - Petrescu Ovidiu Cameliu - prezent
- - Petruș Octavian Constantin - prezent
- - Pleșa Eugen Lucian - prezent
- - Podgoreanu Radu - absent
- - Pop Napoleon - absent
- - Popa Constanța - prezentă
- - Popa Cornel - prezent
- - Popa Virgil - prezent
- - Popescu Dorin Grigore - absent
- - Popescu Costel Eugen - prezent
- - Popescu Gheorghe - absent
- - Popescu Ioan Dan - absent
- - Popescu Kanty Cătălin - prezent
- - Popescu Virgil - prezent
- - Popescu Bejat Ștefan Marian - absent
- - Popescu-Tăriceanu Călin - absent
- - Posea Petre - prezent
- - Predica Vasile - prezent
- - Pribeanu Gheorghe - prezent
- - Priboi Ristea - absent
- - Purceld Octavian-Mircea - absent
- - Pușcaș Vasile - absent
- - Puwak Hildegard-Carola - prezentă
- - Puzdrea Dumitru - absent
- - Radan Mihai - prezent
- - Ráduly Róbert Kálmán - absent
- - Raicu Romeo Marius - absent
- - Rasovan Dan Grigore - prezent
- - Rădoi Ion - prezent
- - Rădulescu Grigore Emil - prezent
- - Roșca Radu Vasile - prezent
- - Roșculeț Gheorghe - prezent
- - Rus Emil - prezent
- - Rus Ioan - prezent
- - Rușanu Dan Radu - prezent
- - Sadici Octavian - prezent
- - Sali Negiat - prezent
- - Sandache Cristian - prezent
- - Sandu Alecu - prezent
- - Sandu Ion Florentin - prezent
- - Sassu Alexandru - prezent
- - Saulea Dănuț - absent
- - Savu Vasile Ioan - absent
- - Săpunaru Nini - absent
- - Sârbu Marian - absent
- - Sbârcea Tiberiu Sergiu - prezent
- - Selagea Constantin - prezent
- - Sencu Adrian Emanuel - absent
- - Sersea Nicolae - prezent
- - Severin Adrian - absent
- - Simedru Dan Coriolan - prezent
- - Sirețeanu Mihail - prezent
- - Sonea Ioan - prezent
- - Spiridon Nicu - prezent
- - Stan Ioan - prezent
- - Stan Ion - prezent
- - Stana-Ionescu Ileana - prezentă
- - Stanciu Anghel - absent
- - Stanciu Zisu - prezent
- - Stănescu Alexandru-Octav - prezent
- - Stănișoara Mihai - prezent
- - Stoian Mircea - prezent
- - Stroe Radu - prezent
- - Stuparu Timotei - prezent
- - Suciu Vasile - absent
- - Suditu Gheorghe - prezent
- - Székely Ervin-Zoltan - prezent
- - Szilagyi Zsolt - prezent
- - Șnaider Paul - prezent
- - Ștefan Ion - prezent
- - Ștefănescu Codrin - absent
- - Ștefănoiu Luca - absent
- - Știrbeț Cornel - prezent
- - Tamas Sandor - absent
- - Tărâță Culiță - prezent
- - Târpescu Pavel - prezent
- - Tcaciuc Ștefan - absent
- - Timiș Ioan - prezent
- - Toader Mircea Nicu - absent
- - Todoran Pavel - prezent
- - Tokay Gheorghe - absent
- - Toro Tiberiu - prezent
- - Tudor Marcu - absent
- - Tudose Mihai - prezent
- - Tunaru Raj - prezent
- - Țibulcă Alexandru - prezent
- - Țocu Iulian Costel - absent
- - Varga Attila - prezent
- - Vasile Aurelia - prezentă
- - Vasilescu Lia Olguța - absentă
- - Vasilescu Nicolae - absent
- - Vasilescu Valentin - prezent
- - Vekov Károly János - prezent
- - Verbina Dan - prezent
- - Vida Iuliu - prezent
- - Vișinescu Marinache - prezent
- - Voicu Mădălin - prezent
- - Voinea Olga Lucheria - absentă
- - Voinea Florea - absent
- - Winkler Iuliu - prezent
- - Wittstock Eberhard-Wolfgang - prezent
- - Zăvoianu Dorel - prezent
- - Zgonea Valeriu Ștefan - prezent

 
     

(Domnii deputați care nu au fost prezenți în sală în timpul apelului nominal, și-au consemnat prezența la secretariatul de ședință)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Avem cvorumul necesar, îl avem cu condiția să nu părăsiți sala, cum o faceți acum, și prin stânga și prin dreapta.

V-aș ruga să vă luați locurile în sală și rog colegii să fie atenți la numărare, trecem la votul final.

 
  Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Albania privind cooperarea în domeniul militar, semnat la București la 19 noiembrie 2003 (adoptat).

1. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Albania privind cooperarea în domeniul militar. Lege ordinară.

Cine este pentru? 279 de voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.89/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr.360/2002 privind Statutul polițistului (adoptat).

2. Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 89/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr.362/2000 privind Statutul polițistului - lege organică.

Cine este pentru? Nu votează toată lumea. 258 de voturi.

Voturi împotrivă? Un vot.

Abțineri? O abținere.

Cu 258 de voturi pentru, o abținere, un vot contra s-a adoptat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 33/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Române de Intervenții și Salvare Navală - ARISN (adoptat).

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Române de Intervenții și Salvare Navală. Lege ordinară.

Cine este pentru? 275 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.20/1992 privind activitatea de metrologie (adoptat).

4. Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie. Lege ordinară.

Cine este pentru? 279 de voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

  Proiectul de Lege privind majorarea unor drepturi salariale ale personalului de specialitate artistică din cadrul Filarmonicii George Enescu din București (adoptat).

5. Proiectul de Lege privind majorarea unor drepturi salariale ale personalului de specialitate artistică din cadrul Filarmonicii George Enescu din București. Lege ordinară.

Cine este pentru? 180 voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 41 de abțineri.

Adoptat cu 180 de voturi pentru, nici un vot contra, 41 abțineri.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2003 privind modificarea Codului de procedură penală (adoptat).

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2003 privind modificarea Codului de procedură penală. Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 182 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 41 de voturi împotirvă.

Abțineri? 3 abțineri.

Rog Grupul parlamentar al PNL să se concentreze când se abțin de la vot. Pentru același moment vreau să zic. 182 de voturi pentru. 41 împotrivă, 3 împotrivă. Adoptat.

  Propunerea legislativă pentru înființarea comunei Micfalău prin reorganizarea comunei Malnaș, județul Covasna (adoptat).

7. Propunerea legislativă pentru înființarea comunei Micfalău - județul Covasna. Se propune respingerea.

Cine este pentru această soluție? Domnule Marton, poftiți.

   

Domnul Marton Arpad:

Domnule președinte, vă rog să citiți nota din subsol.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am înțeles, o să o citesc.

Propunerea de respingere a rămas fără efect pentru că este vorba de o propunere înregistrată după intrarea în vigoare a Constituției și pentru că nu a fost adoptată în termeni de 45 de zile, termen care a expirat în timp ce era pe ordinea de zi la vot, urmează să constatăm ca efect al prevederilor art.75 alin.2 din Constituție, că a fost adoptat, urmând ca Senatul să se pronunțe decisiv.

Domnul Oltean? Doriți să dați o explicație în calitate de președinte al comisiei.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Cred că norma constituțională care prevede termenul prin interiorul căruia un act normativ trebuie să se regăsească într-un caz sau altul în regulamentul Camerei Deputaților, într-o formulă care nu pune în pericol adoptarea fără dezbatere în plenul Camerei Deputaților a unor acte normative pentru care rapoartele de respingere sunt evidente din partea comisiilor de fond. Suntem în situația în care un act normativ, o propunere legislativă care nu îndeplinește condițiile legale pentru a se adopta și pentru care Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a întocmit un raport negativ, un raport de respingere, astăzi este adoptat în mod tacit pentru că este depășit termenul de 45 de zile. Știm cu toții că în norma constituțională nu se prevede că aceste 45 de zile sunt zile lucrătoare sau sunt zile calendaristice. Cred că este cazul ca la nivelul Comisiei de modificare a Regulamentului Camerei Deputaților să se purceadă la o analiză foarte serioasă și să stabilească dacă nu cumva este vorba de un termen de zile lucrătoare ale Camerei Deputaților și nu de zile calendaristice, pentru că, în felul acesta, va exista riscul ca în continuare acte normative care nu vor fi dezbătute din motive absolut obiective în cadrul comisiei de specialitate să treacă prin procedura votului tacit, punând în pericol adoptarea unor acte care sunt sau vor fi în contradicție flagrantă cu realitățile și cu legislația existentă în vigoare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc. Așteptăm propunerea dumneavoastră și scris pentru Comisia de regulament.

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 85/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice (adoptat).

8. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 85/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice. Lege ordinară.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. 183 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 57 de voturi împotrivă.

Colegii liberali se orientează după PRM și grupul PRM a votat înainte, după ce și-a exprimat PRM-ul votul ați votat și dumneavoastră. De aceea, vă rog să mă scuzați.

Abțineri? O abținere.

Proiectul a fost votat cu 183 de voturi pentru, 57 împotrivă și o abținere.

Doriți să explicați votul? Doar să vorbiți? Puteți vorbi, fie o excepție de procedură, fie să explicați votul, să vorbiți în general... Vreți să vă explicați votul.

Poftiți, aveți cuvântul.

Credeam că vreți să vorbiți în general și la noi, în general, la noi nu se vorbește.

   

Domnul Ioan Oltean:

Nu, domnule președinte, vreau să motivez votul de susținere din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Este cunoscut că în 2001, Ordonanța Guvernului nr. 80 a fost un pas înapoi în ceea ce privește autonomia locală, autonomia financiară a autorităților publice locale. Iată că, Ordonanța Guvernului nr. 85, care vine și încearcă să modifice Ordonanța Guvernului nr. 80, este modificată în mod substanțial în cadrul Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic. Mare parte din conținutul propunerii legislative a unui grup de parlamentari din cadrul Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, care avea drept obiect modificarea substanțială, au fost preluate și încorporate în cadrul Ordonanței Guvernului nr. 85/2000, înlăturându-se aceleași prevederi care limitau dreptul consiliului local de a stabili normativul de personal, de a stabili normativul de cheltuieli în ce privește telefoanele și combustibilul. Este categoric un pas înainte față de ceea ce a fost Ordonanța Guvernului nr. 80, este un pas înainte în flexibilitatea pe care Guvernul în adoptarea... pentru că am preluat o parte din conținutul... propunerii de modificare a Ordonanței nr.80, care a fost susținută de către o parte din parlamentarii Opoziției.

De aceea, Partidul Democrat a votat pentru această ordonanță.

Vă mulțumesc.

 
  Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile și instituțiile publice (adoptată propunerea de respingere).

Domnul Valer Dorneanu:

9. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile și instituțiile publice. Urmare a primului vot pe care l-ați exprimat, de aprobare a unui proiect, de această dată, comisia propune respingerea acestei propuneri care se regăsește în altă formulă la celălalt proiect.

Cine este pentru formula de respingere a propunerii legislative? 206 voturi pentru respingere.

Voturi împotrivă? 48 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptată propunerea de respingere.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea participării României la Grupul Australia pentru controlul exporturilor în vederea neproliferării armelor chimice și biologice (adoptat).

10. Proiectul de Lege pentru aprobarea participării României la Grupul Australia pentru controlul exporturilor în vederea neproliferării armelor chimice și biologice. Lege ordinară.

Cine este pentru? 252 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 5 abțineri.

Adoptat.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă (adoptat).

11. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă. Lege organică.

Cine este pentru? 198 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 40 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Adoptat.

  Propunerea legislativă pentru completarea art. 168 din Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (adoptată propunerea de respingere).

12. Propunerea legislativă pentru completarea art.168 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale. Se propune respingerea.

Cine este pentru? 188 de voturi pentru respingere.

Voturi împotrivă? 40 de voturi împotrivă.

Abțineri? 6 abțineri.

Adoptată propunerea de respingere cu 188 voturi pentru, 40 contra și 6 abțineri.

Motivare. Aveți cuvântul, domnule coleg.

   

Domnul Gheorghe Dinu:

Domnilor parlamentari,

Aveați momentul să facem o reparație vizavi de pensionarii anului 1998. Cei din 1997 au beneficiat și profită de niște drepturi care le-au fost conferite prin reglementări ale Guvernului, cei din 1999 de asemenea. Cei din 1998 au fost scăpați. La Comisia de muncă și protecție socială, când am prezentat actul normativ prin care solicitam modificarea art.168 mi s-a reproșat că este prevăzut într-un program al Guvernului prin 2003, trebuia să se finalizeze și, iată, suntem în martie, imediat aprilie din 2004 și acea recorelare care trebuia aplicată și celor din 1998 nu s-a produs. Trebuie să așteptăm încă 10-12-15 ani ca să se facă reparația morală vizavi de pensionarii din 1998. Iată motivul pentru care noi am fost împotriva acestei respingeri.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

 
  Propunerea legislativă privind susținerea sporului demografic natural prin protejarea mamelor care au născut și au păstrat în îngrijire trei sau mai mulți copii (adoptată propunerea de respingere).

13. Propunerea legislativă privind susținerea sporului demografic natural prin protejarea mamelor care au născut și au păstrat în îngrijire trei sau mai mulți copii. Se propune, de asemenea, respingerea inițiativei. 182 de voturi pentru respingere.

Voturi împotrivă? 53 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Admisă propunerea de respingere cu 182 de voturi pentru, 53 împotrivă și nici o abținere.

  Propunerea legislativă pentru completarea articolului 1 din Legea nr. 309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961; Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii 309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 - 1961; Propunerea legislativă privind modificarea și completarea articolului 1 din Legea nr. 309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961 (adoptate propunerile de respingere).

14. Propunerea legislativă pentru completarea art.1 din Legea nr.309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției generale a serviciului muncii în periada 1950-1961. Se propune respingerea inițiativei.

Cine este pentru? 182 voturi pentru respingere.

Voturi împotrivă? 71 de voturi împotrivă.

Abțineri?

Admisă respingerea inițiativei.

15. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961.

Cine e pentru respingere? 181 voturi pentru.

Împotriva respingerii? 70 voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Propunerea de respingere s-a adoptat cu 181 voturi pentru, 70 împotrivă, 4 abțineri.

Domnul Avramescu dorește să explice votul Partidului Național Liberal.

Aveți cuvântul!

   

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Am votat pentru acest proiect de lege, deci, împotriva respingerii, pe motiv că aceste drepturi urmau să fie acordate unor persoane persecutate politic, pentru că cei care au făcut stagiul militar în Direcția Generală a Serviciului Muncii, era o formă de exprimare, dar în realitate în această perioadă ei aveau altă uniformă decât armata, niște salopete gri. În al doilea rând, nu beneficiau nici de drepturile pe care le aveau ostașii în termen, ca de exemplu...(Rumoare.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog frumos, lăsați-l pe colegul nostru să explice.

 
   

Domnul Constantin-Gheorghe Avramescu:

Nu li se accepta să întrerupă serviciul militar pentru a-și efectua studiile, iar în viziunea actuală, acești oameni, fără să aibă o sentință judecătorească, de fapt prestau muncă în folosul comunității.

Din toate aceste motive, îi considerăm persecutați politici, deci era normal să li se acorde aceste drepturi ca și altor categorii de persecutați politic.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Boc dorește să explice votul P.D.-ului.

 
   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

Pentru motive de celeritate, una dintre propuneri aparține și Partidului Democrat și utilizez acest prilej pentru a expune punctul de vedere.

Și Partidul Democrat a votat împotriva respingerii unei asemenea propuneri legislative din cel puțin două motive: unul, respingerea creează o situație discriminatorie între diferitele categorii de persoane care au prestat serviciul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961 și, doi, este păcat că aceste drepturi nu se acordă unor persoane care aveau posibilitatea să beneficieze de ele, numărul lor oricum era foarte restrâns, pentru că foarte puține mai sunt în viață, și adoptarea acestei propuneri legislative ar fi fost un semn de minimă reparație morală și materială pentru aceia care au suferit în perioada 1950-1961.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Radu Ciuceanu.

Stimați colegi, cu tot respectul pentru dorința dumneavoastră de a vă explica votul, să încercăm totuși să nu transformăm votul final în dezbateri generale.

Aveți cuvântul, domnule Ciuceanu!

N-am parcurs decât 15 proiecte din cele 60.

 
   

Domnul Radu Ciuceanu:

Domnule prezident,

Domnilor colegi, și eu sunt de acord cu cele spuse înainte. E foarte greu să intrăm în trecut, e foarte greu să ne aducem aminte de cei care au suferit pentru simplul fapt că erau, eu știu, vlăstarele unor deținuți politici. Sau fiindcă se trăgeau dintr-o familie care fie că a avut o înzestrare materială deosebită, fie că au șoptit undeva că sunt împotriva regimului, fie că au intrat în coliziune cu b.o.b.-urile și alte instituții de soiul acesta.

Părerea mea este că acești oameni, cât mai sunt în viață, să merite această recunoștință, această recunoaștere în fond, că recunoștința este un lucru prea sublimat, această recunoaștere a suferinței lor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

A treia propunere cu același subiect, la pct.16. Nu, nu, nu! A fost 15. Două am votat, stimați colegi, din cele trei. Asta este a treia.

16. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea art.1 din Legea nr.309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961.

Cine e pentru propunerea de respingere? 181 de voturi pentru.

Împotrivă? 38 împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

S-a votat propunerea de respingere cu 181 voturi pentru, 38 împotrivă, 2 abțineri.

 
  Propunerea legislativă privind declararea satului Boița comună, prin reorganizarea orașului Tălmaciu din Sibiu, județul Sibiu (adoptată propunerea de respingere).

17. Propunerea legislativă privind declararea satului Boița comună, prin reorganizaea orașului Tălmaciu din Sibiu, județul Sibiu - caracter organic.

Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 261 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

S-a adoptat propunerea de respingere cu 261 voturi pentru, nici unul contra, o abținere.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/1997 privind scutirea de plată a impozitelor pe salarii și/sau pe venituri realizate de consultanții străini pentru activitățile desfășurate în România în cadrul unor acorduri de împrumut (adoptat).

18. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.66/1997 privind scutirea de plată a impozitelor pe salarii și/sau pe venituri realizate de consultanții străini pentru activitățile desfășurate în România în cadrul unor acorduri de împrumut. Lege ordinară.

Cine este pentru? 243 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 28 abțineri.

Adoptat.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.66/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.125/1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale a Medicamentului (adoptat).

19. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.66/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.125/1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale a Medicamentului. Lege ordinară.

Cine este pentru? 273 voturi pentru.

Împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Adoptat.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun, cu modificările și completările ulterioare (adoptat).

20. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun, cu modificările și completările ulterioare. Lege ordinară.

Cine este pentru? 254 voturi pentru.

Împotrivă? 13 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Domnul Boc dorește să motiveze de ce este pentru tutun.

   

Domnul Emil Boc:

Nu pentru că sunt nefumător am votat împotrivă, ci pentru că acest act normativ, din nefericire, reprezintă un regres în materie față de ceea ce am avut și prorogă de fapt niște termene pentru anul 2006 cu privire la aplicarea unor sancțiuni în materia produselor din tutun.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, vă rog să rămâneți în sală, chiar nu puteți să stați nici în timpul votului?

 
   

Domnul Emil Boc:

Grupul parlamentar al P.D. a votat împotrivă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Iertați-mă că v-am întrerupt dar mi-am exprimat și eu mirarea față de atitudinea unor colegi.

 
  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2003 privind finanțele publice locale (adoptat).

21. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.45/2003 privind finanțele publice locale. Lege organică.

Cine este pentru? 186 voturi pentru.

Împotrivă? 28 voturi.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat cu 186 voturi pentru, 28 împotrivă.

  Propunerea legislativă privind declararea ca oraș a comunei Căzănești, județul Ialomița (adoptată).

22. Propunerea legislativă privind declararea ca oraș a comunei Căzănești, județul Ialomița. Lege organică.

Cine este pentru? 187 voturi pentru.

Împotrivă? 28 voturi.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat cu 187 voturi pentru, 28 voturi împotrivă, nici o abținere.

  Propunerea legislativă privind înființarea comunei Roșiori prin reorganizarea comunei Movilița județul Ialomița (adoptată propunerea de respingere).

23. Propunerea legislativă privind înființarea comunei Roșiori, prin reorganizarea comunei Movilița, județul Ialomița - caracter organic.

Se propune respingerea.

Cine este pentru respingere? 238 voturi pentru.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat cu 238 voturi pentru, 2 voturi contra și nici o abținere.

  Propunerea legislativă pentru declararea ca oraș a comunei Tismana, județul Gorj (adoptată propunerea de respingere).

24. Propunerea legislativă pentru declararea ca oraș a comunei Tismana, județul Gorj - caracter organic.

Se propune respingerea.

Cine este pentru? 229 voturi pentru.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptată propunerea de respingere, cu 229 voturi pentru, 2 împotrivă, nici o abținere.

  Propunerea legislativă privind înființarea comunei Buești prin reorganizarea comunei Albești județul Ialomița (adoptată propunerea de respingere).

25. Propunerea privind înființarea comunei Buești prin reorganizarea comunei Albești, județul Ialomița - caracter organic.

Se propune respingerea.

Cine este pentru? 233 voturi pentru.

Împotriva respingerii? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Respins cu 233 voturi pentru, 2 contra, nici o abținere.

  Proiectul de Lege pentru înființarea comunei Hîrtop, prin reorganizarea comunei Preutești, județul Suceava (adoptată propunerea de respingere).

26. Proiectul de Lege pentru înființarea comunei Hîrtop, prin reorganizarea comunei Preutești, județul Suceava - caracter organic.

Se propune respingerea.

Cine este pentru? 233 voturi pentru respingere.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Respins proiectul cu 233 voturi pentru respingere, 3 împotrivă, 2 abțineri.

  Proiectul de Lege pentru înființarea comunei Cosoba, prin reorganizarea comunei Joița, județul Giurgiu (adoptată propunerea de respingere).

27. Proiectul de Lege pentru înființarea comunei Cosoba, prin reorganizarea comunei Joița, județul Giurgiu - caracter organic.

Se propune respingerea.

Cine este pentru această soluție? 233 voturi pentru respingere.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? Nici una.

S-a respins proiectul de lege.

  Proiectul de Lege privind înființarea comunei Săbăreni, prin reorganizarea comunei Joița, județul Giurgiu (adoptată propunerea de respingere).

28. Proiectul de Lege privind înființarea comunei Săbăreni, prin reorganizarea comunei Joița, județul Giurgiu - caracter organic.

Se propune respingerea.

Cine este pentru? 229 voturi pentru.

Împotrivă? Trei voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Respins propunerea.

  Propunerea legislativă privind completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002 (adoptată propunerea de respingere).

29. Propunerea legislativă privind completarea Legii audiovizualului nr.504/2002 - caracter organic.

Se propune respingerea inițiativei.

Cine este pentru? 212 voturi pentru respingere.

Împotrivă? 29 voturi.

Abțineri? 2 abțineri.

  Propunerea legislativă privind completarea Legii nr.61 din 22 septembrie 1993 privind alocația de stat pentru copii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.233 din 28 septembrie 1993 cu modificările și completările ulterioare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.523 din 31 decembrie 1998 (adoptată propunerea de respingere).

30. Propunerea legislativă privind completarea Legii nr.61 din 22 septembrie 1993 privind alocația de stat pentru copii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.233 din 28 septembrie 1993 cu modificările și completările ulterioare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.523 din 31 decembrie 1998 - caracter organic.

De asemenea, comisia a propus respingerea inițiativei.

Cine este pentru soluția de respingere? 220 voturi pentru respingere.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 20 abțineri.

  Propunerea legislativă privind alocația de stat pentru naștere și alocația de stat pentru creșterea copilului (adoptată propunerea de respingere).

31. Propunerea legislativă privind alocația de stat pentru naștere și alocația de stat pentru creșterea copilului - caracter organic.

Se propune respingerea inițiativei.

Cine este pentru? 189 voturi pentru respingere.

Împotrivă? 42 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Propunerea legislativă a fost respinsă cu 189 voturi pentru, 42 împotrivă, 2 abțineri.

Doamna Paula Ivănescu vrea să explice votul P.D.-ului.

Aveți cuvântul.

   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Grupul parlamentar al Partidului Democrat a votat împotriva respingerii și în calitate de inițiator, îmi exprim regretul că încă nu s-a înțeles că în România este nevoie de o politică demografică. O să rămânem mâine-poimâine fără generațiile care trebuie să ne înlocuiască pe noi și pe copiii noștri. Și, totodată, doresc să arăt că motivația respingerii acestei inițiative legislative nu este corect formulată de comisia de specialitate din care, într-adevăr, fac și eu parte, pentru că în proiectul legislativ este vorba despre părinți care pot primi aceste alocații și este vorba de un tratament unitar față de toate femeile care în această țară mai îndrăznesc în aceste zile să mai facă copii.

Eu îmi exprim regretul pentru că am respins această inițiativă legislativă și sper că dacă nu mâine, măcar poimâine, în această țară, statul să fie mamă bună și tată bun pentru toți copiii și pentru toate acele femei care duc România mai departe.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna Mona Muscă dorește să explice votul Partidului Național Liberal.

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

Mulțumesc, domnule președinte,

Stimate colege și stimați colegi,

La ora actuală, din păcate, în România nu există o politică demografică. Și este foarte grav, pentru că din punct de vedere al "creșterii" demografice din România, știți foarte bine că această creștere este de 0,45%, numai că nu cu plus, ci cu minus în față. Nemaivorbind că toată lumea ne atrage atenția asupra acestei scăderi demografice și unde va duce ea, la îmbătrânirea populației și la o scădere a populației în România, se preconizează în 2020, la 18 milioane de oameni.

Nu se poate ca statul să nu aibă grijă de politici demografice care să ducă la creșterea populației. Vreau să vă spun că în toată lumea există o scădere a populației, numai că acolo într-adevăr se încurajează creșterea populației și, mai ales, se încurajează creșterea copiilor, dar în același timp există politici clare demografice. Noi nu avem așa ceva.

Vine cineva cu o inițiativă legislativă care sprijină creșterea copiilor și noi o respingem. Deci, pe lângă faptul că nu există politici publice pentru încurajarea creșterii demografice, atunci când există inițiativă și ăleia i se dă în cap. Nu cred că asta este o politică bună în Parlament. Noi am fi putut acuma corecta puțin sau suplini, dacă vreți, lipsa de politici demografice din România. Ei bine, nu s-a vrut.

Ăsta este motivul clar pentru care noi am dat un vot de respingere propunerii dumneavoastră de respingere a acestei inițiative. Păcat că nu am înțeles de la bun început importanța acestei inițiative.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Dan Brudașcu dorește să explice votul P.R.M.-ului.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte, mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Să nu faceți expuneri de fond, stimați colegi!

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Nu! Nici n-am apucat să vorbesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Eu m-am referit la cei care au vorbit.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Mă rog! Nu e momentul potrivit ales, atunci.

Domnule președinte,

Nu facem dialog aici, eu voiam să-mi exprim surpriza că s-a boicotat o asemenea inițiativă. Știu că doar China și unele state din Orientul Extrem duc politici de reducere a creșterii natalității și acolo pe motive justificate a suprapopulării, nu văd de ce o țară în care populația a scăzut între cele două recensăminte substanțial, nu a găsit stimulentele pentru a elimina o asemenea continuare a scăderii populației.

Regret faptul că s-a dovedit că vizita recentă săvârșită de domnul Năstase în China este nefericită pentru politica demografică a Guvernului. (Aplauze din partea Opoziției)

 
  Proiectul de Lege privind unele măsuri de protecție socială acordate, ca urmare a restructurării Societății Comerciale Compania Națională de Transporturi Aeriene Române TAROM - S.A., personalului aeronautic civil (adoptat).

Domnul Valer Dorneanu:

32. Proiectul de Lege privind unele măsuri de protecție socială acordate, ca urmare a restructurării Societății Comerciale "Compania Națională de Transporturi Aeriene Române TAROM" - S.A., personalului aeronautic civil - lege ordinară.

Cine este pentru? 220 voturi pentru.

Împotrivă? 8 voturi împotrivă.

Abțineri? 12 abțineri.

Doamna Ivănescu, dumneavoastră ați votat contra nu v-ați abținut.

Domnule Nicolăescu, poftiți!

   

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

P.N.L.-ul a votat împotriva acestei legi din mai multe considerente. Dar în primul rând vreau să spun să nu se înțeleagă greșit. Noi n-am votat împotriva salariaților disponibilizați, ci împotriva unui mecanism periculos pe care guvernul deocamdată îl aplică la o singură societate dar pe care îl poate generaliza.

Sunt câteva motive care cred că trebuie avute în vedere mai ales pentru viitor, pentru că acum prezentul a dovedit altceva, că s-a dorit să se realizeze o discriminare între salariați și, dacă vreți, între salariații aceleiași societăți.

Nu este normal, chiar dacă este vorba de o discriminare pozitivă, ca în cadrul unei societăți să existe două categorii de pensionari.

În al doilea rând, faptul că pensia de serviciu care se instituie prin această lege va fi suportată de la bugetul de stat ca urmare a restructurării, nouă ni se pare că este imoral. Pentru că în mod normal dacă o societate se restructurează, atunci ea are bani suficienți și putea să suporte din fondurile proprii această pensie.

Iar în al treilea rând, dacă statul chiar dorea să facă acest lucru, atunci trebuia să lase ca restructurarea să producă efecte, să se plătească aceste pensii din fondurile proprii, iar Ministerul Finanțelor Publice să acorde deductibilități. Era o chestie morală și normală. Așa, introducem arbitrariul și nu cred că este corect.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Dinu.

 
   

Domnul Gheorghe Dinu:

Noi, deputații Partidului România Mare, am votat pentru această inițiativă legislativă din mai multe considerente. Am stat mult și am judecat vizavi de importanța acestui act normativ.

Mecanicul de locomotivă, pilotul de aviație sunt niște categorii sociale funcții, în care, în momentul în care se produce o mică eroare, urmările sunt catastrofale. Este suficient să pierzi o fracțiune de secundă semnalul unei locomotive, semnalul pe locomotivă. E suficientă puțină neatenție la avion și deja se întâmplă o catastrofă, în comparație cu alte, să zicem, categorii sociale, ale căror efecte, necazuri pe care le pot produce, sunt nesemnificative. Ceea ce este de blamat este faptul că România a pierdut toate culoarele de zbor, România nu mai are aeronave, în România culoarele de zbor sunt ocupate de firme străine. Nu știu din ce motiv. Dumneavoastră cred că știți mai mult, mai ales cei care ați fost la guvernare. Oamenii aceștia nu au nici o vină că, practic, am putea noi de două ori să-i lovim: o dată prin faptul că i-am lăsat fără obiectul muncii și a doua oară pentru faptul că nu le recunoaștem munca lor extrem de importantă, răspunderea care au avut-o vizavi de ceea ce de fapt trebuia să aibă în procesul muncii.

Noi, Partidul România Mare, considerăm că votul de blam se cuvine guvernărilor care, efectiv, au distrus sistemul de aviație civilă românească. Și nicidecum acestor oameni cărora trebuie să le facem într-adevăr o reparație morală.

De aceea, am votat pentru.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Barbu.

 
   

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Noi nu am susținut acest proiect de lege, nu pentru că nu considerăm necesar ca cei care ies la pensie, sau ies din activitate, prin disponibilizare la TAROM, nu ar avea nevoie de reparații, ci pur și simplu pentru un principiu care se referă la introducerea din nou în politica de pensii în România a unor sisteme preferențiale.

Vă rog să luați în considerare, oridecâteori se va pune problema de acum înainte a restructurării unei companii naționale sau a unui agent economic cu capital majoritar de stat, această problemă va fi repusă în discuție pentru obținerea unei pensii de serviciu. Se repetă o situație din anii de început, de după Revoluție, în care numărul pensionarilor crește în mod cu totul deosebit doar pentru că vrem să-i scoatem pe oameni la pensie și să nu le acordăm alte forme de compensare, cum sunt veniturile de completare acordate prin Ordonanța nr.8.

Această formulă, la fel cum a fost cea prin care am aprobat prin lege Ordonanța de obținere de venituri de completare pentru cei disponibilizați din sistemul sanitar, a deschis o altă formă pentru bugetari, de compensare și care este prima din România, și de acum înainte, orice forme de restructurare în sistemul bugetar, fie ele și cele din administrație, și în mod îndreptățit, se vor adresa pentru a obține venituri de completare.

Ce facem cu TAROM-ul este o nouă cutie a pandorei care se deschide acum pentru orice restructurare din companiile naționale. Putea să se facă acest lucru cu venituri de completare pe perioade de până la trei ani, cum a fost și cea de la Galați, fără să se aducă însă încălcări principiului general din sistemul public de pensii.

Pentru acest motiv, Partidul Democrat a votat împotrivă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea art.3 din Legea nr.49/1999 privind pensiile I.O.V.R (adoptat).

33. Proiectul de Lege pentru modificarea art.3 din Legea nr.49/1999 privind pensiile I.O.V.R. Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 231.

Voturi împotrivă dacă sunt. Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului între România și Ucraina privind regimul frontierei de stat româno-ucrainene, colaborarea și asistența mutuală în problemele de frontieră, semnat la Cernăuți la 17 iunie 2003 (adoptat).

34. Proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului între România și Ucraina privind regimul frontierei de stat româno-ucrainene, colaborarea și asistența mutuală în problemele de frontieră, semnat la Cernăuți la 17 iunie 2003. Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 205 voturi pentru.

Împotrivă? 28.

Abțineri? O abținere.

Adoptat cu 205 voturi pentru, 28 împotrivă și o abținere.

Doamna deputat Ionescu, ați venit așa de hotărâtă că nici n-ați văzut dacă vă dau cuvântul sau nu. Așa că vi-l dau.

   

Doamna Mihaela Ionescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să explic votul. Am venit așa de hotărâtă, aș fi venit și data trecută dacă domnul ministru de externe n-ar fi făcut nepolitețea să nu vină la comisie când se discută acest tratat, să trimită un secretar de stat care după aceea a fost parașutat la alt minister, și să vină cu o întârziere de neiertat în fața Parlamentului, ca și cum Parlamentul ar fi sub ministru, această nepolitețe a dânsului provocând ieșirea noastră din sală.

Vroiam să explic votul nostru negativ. El este constant cu votul nostru din comisie. Deci, partidul nostru și în comisie a votat contra, așa a votat și la Senat, deși Partidul România Mare se pronunță pentru cele mai bune relații cu toate țările vecine, dar suntem pentru a doua oară în fața unui tratat de politică externă controversat, așa cum a fost și tratatul româno-rus. Este un tratat făcut în pripă de un guvern aflat în ultimele sale luni la putere, care se grăbește să pecetluiască granițele cu Ucraina, călcând în picioare realități istorice, emoționale și sentimentele naționale, cu convingerea că e mai bine să avem un tratat rău, imperfect decât să nu avem nici un tratat. Că o să dregem noi busuiocul după aceea. Să avem un tratat de dragul tratatului.

Partidul România Mare privește cu îngrijorare și faptul că același partid aflat acum la putere, în 1997, a fost contra și a numit tratatul româno-ucrainian semnat rușinos în timpul Guvernului Constantinescu, ca tratat antinațional.

Același partid care considera atunci că este un tratat rău, acum - dacă nu consideră că este un tratat bun - măcar consideră că este un tratat acceptabil.

Nu este vorba, domnule președinte, dragi colegi, de orice tratat. Este vorba de tratatul care a hotărât frontiera externă estică a Uniunii Europene. El este deja tratatul care a hotărât frontiera cu NATO, și această perpetuare a unei politici de cedare unilaterală, fără a obține nimic, în afara unor iluzii deșarte, ne face pe noi astăzi să fim contra acestui tratat.

Partidul România Mare este intrigat de graba cu care s-a trecut la încheierea oricărui fel de tratat cu o țară în care biserici din 1640 au fost incendiate, în care mormintele românilor din cimitirul din Cernăuți sunt profanate, în care românii sunt hăituiți de autoritățile ucrainene, așa cum au fost și de cele ale imperiului rus.

În ziua de astăzi, nimeni nu dorește, și Partidul România Mare și mai puțin dorește vreo modificare de frontiere, dar nu putem să stăm cu nepăsare și să-i vindem pe cei de-o limbă și de un suflet cu noi, să îngăduim din nou ca să se refacă granițele imperiului rus. Să recunoaștem că poetul național Mihai Eminescu a învățat cu profesorul său Aron Pumnul, în orașul Cernăuți, în care noi acum mergem cu pașaport. Tot așa, mergem să vedem și Dumbrava Roșie, și Codrii Cosminului.

O altă problemă a acestui tratat, despre care nu am putut să vorbim atunci, pentru că domnul ministru nu a venit la timp, a fost aceea a recunoașterii Insulei Șerpilor, care se află numai la 45 km nord-est de insula Sulina, a lui Jean Bart, o insulă care este o vatră de civilizație traco-getică. Aceasta a fost dăruită Ucrainei de către Rusia, căreia nu-i aparține. Rusia a cedat-o, dar nu a pus în posesie. Noi, astăzi, punem în posesie Ucraina cu acest teritoriu.

 
   

Domnul Constantin Niță:

V-aș ruga să vă apropiați de final.

 
   

Doamna Mihaela Ionescu:

Cei care au votat astăzi pentru acest tratat au pecetluit viitorul românilor de acolo. Mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2003 privind organizarea Gărzii Financiare (adoptat).

35. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2003 privind organizarea Gărzii Financiare - caracter organic.

Cine este pentru? 202 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 28 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Lege adoptată.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 113/2003 privind protecția socială a salariaților disponibilizați prin concedieri colective din sectorul sanitar în cadrul procesului de restructurare și reorganizare (adoptat).

36. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.113/2003 privind protecția socială a salariaților disponibilizați prin concedieri colective din sectorul sanitar în cadrul procesului de restructurare și reorganizare - caracter organic.

Cine este pentru? 201 voturi pentru.

Împotrivă? 28 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Lege adoptată.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național, republicată (retrimis comisiei).

37. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național, republicată - caracter organic.

La acest punct, 37, v-aș ruga să fiți de acord îl retrimitem la comisie, având în vedere unele inadvertențe în punctele de la Senat și de la Cameră.

Cine este pentru retrimiterea la comisie? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri?

Deci, se retrimite la comisie pct.37.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă (adoptat).

38. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă - caracter organic.

Cine este pentru? 202 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 28 abțineri.

Proiectul de lege este adoptat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2004 privind transferul pachetului de acțiuni și al terenurilor deținute de stat la Societatea Comercială SERPLO-S.A. în proprietatea privată a județului Prahova și în administrarea Consiliului Județean Prahova (adoptat).

39. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.39/2004 privind transferul pachetului de acțiuni și al terenurilor deținute de stat la Societatea Comercială SERPLO-S.A. în proprietatea privată a județului Prahova și în administrarea Consiliului Județean Prahova.

Cine este pentru? 220 voturi pentru.

Împotrivă? 20 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Proiectul de lege este adoptat.

  Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil (adoptat).

40. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil - caracter organic.

Cine este pentru? 202 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 29 abțineri.

Proiectul de lege este adoptat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 28/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr. 129/1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea Fondului Român de Dezvoltare Socială (adoptat).

41. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.28/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr.129/1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea Fondului Român de Dezvoltare Socială - lege ordinară.

Cine este pentru? 201 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 27 abțineri.

Proiectul de lege este adoptat.

  Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 326/2003 privind drepturile de care beneficiază copiii și tinerii ocrotiți de serviciile publice specializate pentru protecția copilului, mamele protejate în centre maternale, precum și copiii încredințați sau dați în plasament la asistenți maternali profesioniști (adoptat).

42. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.326/2003 privind drepturile de care beneficiază copiii și tinerii ocrotiți de serviciile publice specializate pentru protecția copilului, mamele protejate în centre maternale, precum și copiii încredințați sau dați în plasament la asistenții maternali profesioniști - caracter ordinar.

Cine este pentru? 221 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Legea este adoptată.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 356/2003 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului Cultural Român (adoptat).

43. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.356/2003 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului Cultural Român.

Cine este pentru? 201 voturi pentru.

Împotrivă? 10 voturi împotrivă.

Abțineri? 28 abțineri.

Deci, legea este adoptată.

Domnul Marton dorește să explice votul. Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Marton Arpad:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Grupul nostru parlamentar a votat împotriva acestui proiect de lege, pentru că acest proiect de lege, printre altele, are și un articol prin care se mărește cu 30% salariul tuturor angajaților, și a celor care au funcția de demnitar, și a portarilor, indiferent de activitatea pe care o au.

Dacă suntem de acord ca activitatea de specialitate din acest institut foarte important, într-adevăr, să aibă o remunerație cu 30% mai mare decât cei din alte instituții de cultură, nu putem fi de acord ca acel conducător al instituției, care este echivalat cu secretarul de stat, să ia, printr-o asemenea manevră, salariul primului-ministru, și nici ca cei 4 portari ai instituției să ia cu 30% mai mare salariul decât cei de la Teatrul Național, ca și actorii de la Teatrul Național. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea articolului XIII din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției (adoptată).

44. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea articolului XIII din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției - caracter organic.

Cine este pentru? 198 voturi pentru.

Împotrivă? 48 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Legea este adoptată.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor articole ale Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic (adoptată propunerea de respingere).

45. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor articole ale Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru respingere? 198 voturi pentru.

Împotrivă? 35 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Legea este respinsă.

  Propunerea legislativă privind legea turismului (adoptată propunerea de respingere).

46. Propunerea legislativă privind legea turismului - caracter organic. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru respingere? 198 voturi pentru respingere.

Împotrivă? 22 voturi împotrivă.

Abțineri? 6 abțineri.

Propunerea este respinsă.

  Propunerea legislativă privind reînființarea satului Sînvăsii în componența comunei Gălești, județul Mureș (adoptată).

47. Propunerea legislativă privind reînființarea satului Sînvăsii în componența comunei Gălești, județul Mureș - caracter organic.

Cine este pentru? 215 voturi pentru.

Împotrivă? 25 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Propunerea este votată.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 57/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală (adoptată).

48. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.57/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală - caracter ordinar.

Cine este pentru? 228 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Proiectul de lege este adoptat.

  Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței Guvernului nr.1/2004 privind măsuri financiare în sistemul sanitar (adoptată propunerea de respingere).

49. Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței Guvernului nr.1/2004 privind măsuri financiare în sistemul sanitar. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru respingere? 198 voturi pentru respingere.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 27 abțineri.

Proiectul de lege este respins.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 12/2004 pentru reglementarea unor măsuri financiare în sistemul sanitar (adoptat).

50. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.12/2004 pentru reglementarea unor măsuri financiare în sistemul sanitar.

Cine este pentru? 198 voturi pentru.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? 26 abțineri.

Proiectul de lege este aprobat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 13/2004 privind aprobarea plafonului de îndatorare publică a României pentru anul 2004 (adoptat).

51. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.13/2004 privind aprobarea plafonului de îndatorare publică a României pentru anul 2004.

Cine este pentru? 198 voturi pentru.

Împotrivă? 28 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Proiectul de lege este aprobat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 37/2004 pentru modificarea și completarea reglementărilor privind auditul intern (adoptat).

52. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 37/2004 pentru modificarea și completarea reglementărilor privind auditul intern.

Cine este pentru? 228 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Proiectul de lege este aprobat.

  Propunerea legislativă pentru completarea art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.108/2001 privind exploatațiile agricole (adoptată).

53. Propunerea legislativă pentru completarea art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.108/2001 privind exploatațiile agricole.

Cine este pentru? 228 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Proiectul de lege este aprobat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 93/2003 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.59 alin.(1) din Legea nr.38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere (adoptat).

54. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.93/2003 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.59 alin.1 din Legea nr.38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere.

Cine este pentru? 228 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Proiectul de lege este aprobat.

  Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere (adoptată propunerea de respingere).

55. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru respingere? 228 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Proiectul de lege este respins.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 115/1996 modificată și completată prin legea privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice și în mediul de afaceri și prevenirea și sancționarea corupției (adoptată propunerea de respingere).

56. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.115/1996 modificată și completată prin Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției - caracter organic. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru respingere? 198 voturi pentru.

Împotrivă? 15 voturi împotrivă.

Abțineri? 28 abțineri.

Propunerea de lege este respinsă.

  Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.85/2001 privind organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietar (adoptată propunerea de respingere).

57. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.85/2001 privind organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru respingere? 228 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Proiectul de lege este respins.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției (adoptată propunerea de respingere).

58. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției - caracter organic. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru respingere? 198 voturi pentru.

Împotrivă? 15 voturi împotrivă.

Abțineri? 28 abțineri.

Propunerea legislativă este respinsă.

  Propunerea legislativă privind înființarea comunei Cipăieni, județul Mureș, prin reorganizarea comunei Măgherani (adoptată propunerea de respingere).

59. Propunerea legislativă privind înființarea comunei Cipăieni, județul Mureș, prin reorganizarea comunei Măgherani - caracter organic. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru respingere? 228 voturi pentru.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Propunerea legislativă este respinsă.

  Propunerea legislativă privind înființarea comunei Bereni, județul Mureș, prin reorganizarea comunei Măgherani (adoptată propunerea de respingere).

60. Propunerea legislativă privind înființarea comunei Bereni, județul Mureș, prin reorganizarea comunei Măgherani - caracter organic. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru respingere? 228 voturi pentru respingere.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Propunere legislativă respinsă.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 48/2003, privind atribuirea și schimbarea de denumiri (adoptată propunerea de respingere).

61. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.48/2003, privind atribuirea și schimbarea de denumiri. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru respingere? 201 voturi pentru.

Împotrivă? 28 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Proiectul de lege este respins.

  Propunerea legislativă privind acordarea unui procent de minimum 10% din construcțiile realizate prin ANL angajaților din toate domeniile siguranței naționale (adoptată propunerea de respingere).

62. Propunerea legislativă privind acordarea unui procent de minimum 10% din construcțiile realizate prin ANL angajaților din toate domeniile siguranței naționale - caracter organic. Se propune respingerea propunerii legislative.-

Cine este pentru respingere? 215 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Propunerea legislativă este respinsă.

  Propunerea legislativă privind instituirea voluntariatului în armată (adoptată propunerea de respingere).

63. Propunerea legislativă privind instituirea voluntariatului în armată - caracter organic. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru respingere? Toată lumea, adică 228 voturi pentru respingere.

Împotrivă? 15 voturi împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Propunerea legislativă este respinsă.

Vă rog, domnule Boc, aveți cuvântul.

   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

Grupul parlamentar al Partidului Democrat a votat împotriva respingerii unei propuneri legislative care nu urmărea altceva decât să pună de acord textul Constituției cu realitățile care trebuie să existe în România.

A fost un angajament public al clasei politice, o dată cu revizuirea Constituției, că se va trece la armata bazată pe voluntariat. Partidul Democrat și-a respectat promisiunea făcută, și a doua zi după revizuirea Constituției a depus un proiect de lege care viza instituirea voluntariatului în armată, și cu alte cuvinte, respectarea promisiunii făcute tinerilor.

Din nefericire, iată, astăzi, din punct de vedere politic, actuala clasă politică nu este pregătită să-și onoreze promisiunile făcute. Este un angajament, încă o dată neonorat, care nu face altceva decât să adâncească neîncrederea oamenilor în clasa politică, în sensul că, una se promite, și altceva se face în forul politic.

Este păcat că o decizie care trebuia să fie acceptată, atât din perspectiva exigențelor integrării României în NATO, cât și din perspectiva exigențelor interne, care vizează și vizau stagiul militar obligatoriu, noi, astăzi, din punct de vedere politic dăm vot negativ.

Sper, însă, ca decizia aceasta să nu fie amânată, ca anul 2006 - 2007, așa cum cel puțin am aflat din intențiile guvernanților, să fie anul punerii în aplicare a unei prevederi care trebuia să aparțină anului 2004. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Marton.

 
   

Domnul Marton Arpad Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Grupul nostru parlamentar s-a abținut de la respingerea acestei legi. Noi așteptăm, în continuare, cu speranța că, într-adevăr, va apărea proiectul de lege depus de Guvern, care - în sfârșit - va reglementa această problematică. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Propunerea legislativă pentru declararea ca oraș a comunei Ulmeni, județul Maramureș (adoptată propunerea de respingere).

64. Propunerea legislativă pentru declararea ca oraș a comunei Ulmeni, județul Maramureș - caracter organic. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru respingere? Toată lumea. 228 voturi pentru respingere.

Împotrivă? Nu sunt. Abțineri? O abținere.

Propunerea legislativă este respinsă.

  Propunerea legislativă pentru declararea ca oraș a comunei Șomcuta Mare, județul Maramureș (adoptată propunerea de respingere).

65. Propunerea legislativă pentru declararea ca oraș a comunei Șomcuta Mare, județul Maramureș - caracter organic. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru respingere? Toată lumea. 228 voturi pentru respingere.

Împotrivă? Nu sunt. Abțineri? O abținere.

Propunerea legislativă este respinsă.

  Propunerea legislativă pentru declararea ca oraș a comunei Tăuții - Măgherăuș, județul Maramureș (adoptată propunerea de respingere).

66. Propunerea legislativă pentru declararea ca oraș a comunei Tăuții - Măgherăuș, județul Maramureș - caracter organic. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru respingere? Toată lumea. 228 voturi pentru respingere.

Împotrivă? Nu sunt. Abțineri? O abținere.

Propunerea legislativă este respinsă.

  Propunerea legislativă privind reînființarea Comunei Rădești, județul Galați (adoptată propunerea de respingere).

67. Propunerea legislativă privind reînființarea Comunei Rădești, județul Galați - caracter organic. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru respingere? 228 voturi pentru respingere.

Împotrivă? Nu sunt.Abțineri? O abținere.

Propunere legislativă respinsă.

  Propunerea legislativă privind declararea comunei Milișăuți, județul Suceava, oraș (adoptată propunerea de respingere).

68. Propunerea legislativă privind declararea comunei Milișăuți, județul Suceava, oraș - caracter organic. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru respingere? Toată lumea. 228 voturi pentru respingere.

Împotrivă? Nu sunt. Abțineri? O abținere.

Propunere legislativă respinsă.

  Propunerea legislativă privind declararea comunei Vicovu de Sus, județul Suceava, oraș (adoptată propunerea de respingere).

69. Propunerea legislativă privind declararea comunei Vicovu de Sus, județul Suceava, oraș - caracter organic. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru respingere? Toată lumea. 228 voturi pentru respingere.

Împotrivă? Nu sunt. Abțineri? O abținere.

   

Stimați colegi,

Am parcurs toate legile.

Ne întâlnim în plen, joi dimineață. Vă mulțumesc.

Ședința s-a încheiat la ora l3,55.

 
       

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania monday, 9 december 2019, 14:55
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro