Dezső-Kálmán Becsek-Garda
Dezső-Kálmán Becsek-Garda
Ședința Camerei Deputaților din 16 martie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.32/25-03-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 16-03-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 16 martie 2004

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.8 Becsek-Garda Dezideriu Coloman - despre interpretarea "tendențioasă" a evenimentelor ce au avut loc în anii 1848-1849;

Domnul Corneliu Ciontu:

Îl invit pe domnul Becsek-Garda Dezideriu.

Va urma domnul Metin Cerchez.

Domnul Emil Rădulescu a depus la secretariat.

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În ziua de 15 martie am sărbătorit ziua revoluției maghiare, sărbătoarea națională a maghiarilor de pretutindeni.

Ca parte integrantă a primăverii europene, revoluția maghiară, prin programele sale, viza desființarea radicală a relațiilor feudale, democratizarea societății prin acordarea drepturilor și libertăților civice.

Mișcările din Transilvania, la început prefațau o revoluție pașnică, atât prin programul de la Cluj, cât și prin manifestațiile populației maghiare de la Tg.-Mureș.

Dieta Transilvaniei din ziua de 29 mai a adoptat legi importante atât pentru poporul maghiar, cât și pentru națiunea română, cum au fost: desființarea iobăgiei, suportarea în comun de către toți cetățenii a sarcinilor publice, asigurarea drepturilor cetățenești și religioase ale românilor și noua lege a presei.

Cu toate acestea, datorită politicii duplicitare a Curții de la Viena, s-a ajuns la un război civil între cele două națiuni, când comunități întregi ale maghiarimii erau masacrate la Abrud, Zlatna, zona Zarandului sau la Aiud.

Pentru a cinsti memoria revoluționarilor maghiari, la sfârșitul secolului al XIX-lea, s-a amplasat la Arad "Statuia Libertății", care ar trebui să reprezinte aceeași semnificație și pentru națiunea română, pentru că, peste 30.000 de revoluționari români au luptat și în armata revoluționară ungară, mulți sub comanda generalilor amintiți.

Evenimentele din anii 1848-1849 prezintă numeroase exemple care permit reconcilierea dintre cele două națiuni, și nu dușmănia față de Revoluția maghiară, ceea ce percepem din retorica celor care nu sunt de acord cu reamplasarea "Statuii Libertății" la Arad.

Din păcate, evenimentele pașoptiste sunt tendențios interpretate și se îndeamnă la ură și lipsă de toleranță față de populația maghiară din Transilvania.

Prin urmare, ar fi de preferat ca amplasarea grupului statuar în cinstea celor 13 generali ai armatei revoluționare maghiare să reprezinte un moment important în reconcilierea dintre cele două popoare, pentru că cunoașterea inexactă a evenimentelor îngreunează apropierea româno-maghiară.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 19 ianuarie 2020, 15:48
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro