You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2004 > 16-03-2004

Sittings of the Chamber of Deputies of March 16, 2004

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.8 Becsek-Garda Dezideriu Coloman - despre interpretarea "tendențioasă" a evenimentelor ce au avut loc în anii 1848-1849;

Domnul Corneliu Ciontu:

Îl invit pe domnul Becsek-Garda Dezideriu.

Va urma domnul Metin Cerchez.

Domnul Emil Rădulescu a depus la secretariat.

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În ziua de 15 martie am sărbătorit ziua revoluției maghiare, sărbătoarea națională a maghiarilor de pretutindeni.

Ca parte integrantă a primăverii europene, revoluția maghiară, prin programele sale, viza desființarea radicală a relațiilor feudale, democratizarea societății prin acordarea drepturilor și libertăților civice.

Mișcările din Transilvania, la început prefațau o revoluție pașnică, atât prin programul de la Cluj, cât și prin manifestațiile populației maghiare de la Tg.-Mureș.

Dieta Transilvaniei din ziua de 29 mai a adoptat legi importante atât pentru poporul maghiar, cât și pentru națiunea română, cum au fost: desființarea iobăgiei, suportarea în comun de către toți cetățenii a sarcinilor publice, asigurarea drepturilor cetățenești și religioase ale românilor și noua lege a presei.

Cu toate acestea, datorită politicii duplicitare a Curții de la Viena, s-a ajuns la un război civil între cele două națiuni, când comunități întregi ale maghiarimii erau masacrate la Abrud, Zlatna, zona Zarandului sau la Aiud.

Pentru a cinsti memoria revoluționarilor maghiari, la sfârșitul secolului al XIX-lea, s-a amplasat la Arad "Statuia Libertății", care ar trebui să reprezinte aceeași semnificație și pentru națiunea română, pentru că, peste 30.000 de revoluționari români au luptat și în armata revoluționară ungară, mulți sub comanda generalilor amintiți.

Evenimentele din anii 1848-1849 prezintă numeroase exemple care permit reconcilierea dintre cele două națiuni, și nu dușmănia față de Revoluția maghiară, ceea ce percepem din retorica celor care nu sunt de acord cu reamplasarea "Statuii Libertății" la Arad.

Din păcate, evenimentele pașoptiste sunt tendențios interpretate și se îndeamnă la ură și lipsă de toleranță față de populația maghiară din Transilvania.

Prin urmare, ar fi de preferat ca amplasarea grupului statuar în cinstea celor 13 generali ai armatei revoluționare maghiare să reprezinte un moment important în reconcilierea dintre cele două popoare, pentru că cunoașterea inexactă a evenimentelor îngreunează apropierea româno-maghiară.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.